EDUCAȚIA PENTRU VALORI ÎN GRĂDINIȚĂ

Prof. înv. preșc. Suciu Maria

Școala Gimnazială ”Nicolae Russu” Structura GPN Nr. 1 Sita Buzăului, Covasna

Odată cu creșterea progresului material, ne lipsește ceva foarte important, educația

morală. Principala problemă a timpului actual o reprezintă deteriorarea valorilor încă din mediul
familial, deoarece părinții nu prea au mult timp pentru copii lor. Într-o lume a schimbărilor, a
predominării valorilor materiale asupra celor spirituale, într-un cuvânt a crizei morale pe care o
traversează societatea românească în prezent este nevoie ca educaţia în general, şi educaţia
morală în special, să-şi reafirme locul şi rolul în societate, în viaţa cotidiană. Educaţia nu este
soluţia tuturor problemelor societăţii prezente, dar una dintre cele mai eficiente soluţii ale crizei
morale actuale este educarea caracterului copiilor.
Vârsta preșcolară este perioada cea mai plastică și cea mai favorabilă achizițiilor
instrumentelor de bază a cunoașterii, comunicării, a formării trăsăturilor morale, de caracter și a
pregătirii pentru viața de mai târziu. Copilul trebuie să beneficieze de atenție și în jurul acestuia
să graviteze toate intervențiile formative ale educatorului, pentru a se dezvolta frumos sub actul
răbdării și al cugetării pentru formarea personalității sub aspectul moral. Educația pentru valori
este o educație potrivită pentru formarea unei personalități complete, armonioase, centrată pe
prețuirea lucrurilor care dau frumusețe și stabilitate vieții, pe firescul relațiilor și comunicării.
Educaţia timpurie încorporează ideea că vârstele mici constituie baza personalităţii, iar pentru
reuşita educaţională a copilului e necesar să fie antrenaţi toţi agenţii cu influenţe asupra
copilului, pornind de la familie, instituţii de educaţie până la comunitate.1
Educația morală, una din cele cinci dimensiuni ale educației, urmărește formarea
conștiinței și a conduitei morale, ocupă un loc deosebit datorită rolului pe care îl are în integrarea
copilului în societate. Morala reprezintă un complex de norme și reguli în vederea formării
comportamentului subiectului uman în funcție de anumite valori, care ghidează relațiile cu sine și
cu ceilalți. Formarea conștiinței morale se face acționând asupra mai multor componente:
noțiunile și reprezentările morale, ideile și concepțiile morale, sentimentele morale, atitudinile
morale, convingerile morale, aspirațiile și idealul moral al personalității. 2
Educația reprezintă factorul primordial în transmiterea valorilor încă de la cea mai
fragedă vârstă. Educația timpurie este perioada care aduce schimbări majore în viața copilului,
fiind considerată piatra de temelie în formarea, dezvoltarea și orientarea pe scară valorică a
preșcolarilor, respectându-se însă particularitățile psihopedagogice și de vârstă ale acestora.
Educația morală a preșcolarilor reprezintă o componentă esențială a procesului instructiv-
educativ și se realizează în cadrul tuturor activităților desfășurate în grădiniță. Alături de familie,
grădinița are ca scop formarea conștiinței și conduitei morale a preșcolarului, respectând normele
morale bazate pe valorile fundamentale: binele, frumosul, adevărul, dreptatea, cinstea, respectul. 3
În cadrul tuturor categoriile de activități de învățare desfățurate zi de zi (ADP, ADE,
ALA) atât prin joc, cât și în alte contexte educaționale: formale/nonformale/informale urmărim
să dezvoltăm comportamentele social-morale, formarea unor comportamente și atitudini pozitive
la copii, față de ei și față de semeni (de exemplu am evidențiat însușirea unei valori prin expoziții
cu lucrări, vizionare filmulețe care să reflecte comportamente pozitive manifestate de copii). Am
urmărit la preșcolari formarea unui caracter frumos, respectul pentru tot și toți, formarea
trăsăturilor pozitive de caracter: bunătatea, respectul, prietenia, cinstea, adevărul, onestitatea,
credința, curajul, responsabilitatea, patriotismul și altele.
1
Ghid de bune practici pentru educație timpurie a copiilor de 3-6/7 ani (2008),București
2
Cristea Sorin (1996), Pedagogia generală, Ed. Didactică și Pedagogică,București
3
Revista Învățământul preșcolar, 1/2007, Institutul de Științe ale Educației, București
4
Revista Învățământul preșcolar, 1-2/1995, Institutul de Științe ale Educației, București
 Am stabilit, împreună cu copiii, regulile de conduită care trebuie respectate și care
conduc la formarea sau corectarea unui comportament, la formarea unor trăsături de caracter
alese și am stabilit consecințele nerespectării acestora. Astfel se formează deprinderi, abilități,
comportamente și, în final, obișnuințe, reacții și atitudini pozitive, ajungând până la
recunoașterea și internalizarea valorii de către copiii din grupă. Am realizat jocuri de rol pe
diferite teme (care implică relaţii cu colegii, profesorii, părinţii, prietenii etc.) în care sunt
utilizate regulile de politeţe; exerciţii de recunoaştere a respectării/încălcării regulilor de politeţe
precum şi a unor norme elementare de conduită care fac apel la contexte familiare copiilor. Am
constatat, în privința copiilor, că au devenit mai responsabili și exigenți cu propriile
comportamente, colaborează frumos și se sprijină unii pe alții, recunosc comportamente bazate
pe respect/ lipsă de respect, cinste/ necinste, sinceritate/ minciună, grijă/ neglijenţă faţă de sine şi
faţă de ceilalţi. S-a făcut apel la: observarea şi descrierea unor comportamente ale copiilor şi ale
adulţilor, poveşti, desene animate, imagini date etc., dramatizarea unor povestiri cu conţinut
moral-civic, cunoscute de copii, vizionarea unor filme inspirate din poveşti care ilustrează
comportamente moral-civice, comportamente față de mediul înconjurător, comportamente
pozitive si neadecvate si norme de conduită corecte si incorecte fată de vieţuitoare.
Părinții au fost încurajați să vorbească copiilor despre valori și să le ofere modele de
conduită în acest sens. Am desfășurat activități de promovare a valorilor implicand frații mai
mari ai copiilor din grupă, școlari sau alte persoane din comunitate.
O atenție deosebită s-a dat formării reprezentărilor cu privire la valorile materiale și
spirituale ale poporului nostru, cultivarea sentimentelor de dragoste și admirație față de aceste
valori. Tradițiile populare au constituit subiecte îndrăgite și interesante pentru copii.
Sentimentele copiilor au fost îndreptate spre arta populară: diferite tradiții legate de sărbătorile
de iarnă, muzica populară, dansul popular și arta aplicată în costume populare, obiecte din lemn
frumos ornate (farfurii, căni, prosoape, fluiere, linguri de lemn).
Educatoarea joacă un rol important în promovarea valorilor în rândul preșcolarilor,
deoarece aceasta are capacitatea de a influența copiii și îi poate angaja în astfel de activități cu
caracter moralizator, însă nu trebuie uitată și influența părinților în formarea conduitei morale,
deoarece familia oferă oportunități de învățare în casă, locul unde copilul se naște, crește și
descoperă valoarea încă de la începutul vieții.
Adesea, în activitatea mea profesională, m-am întrebat ce şi cum aş putea proceda ca
elevii mei să se comporte mai constant, în conformitate cu normele morale, astfel încât, în timp,
să-şi formeze dezideratul civic: cetăţeanul să deţină trăsături morale pozitive, pe care să le
manifeste în conduita morală. Cum să pot forma trăsăturile morale pozitive, reflectate în
conduita morală? În căutarea răspunsului mi-am reamintit că, în copilăria mea, înţelegeam mai
bine şi ţineam minte mai mult atunci când mama sau învăţătoarea mea ne dădea exemple din
scurte povestioare cu morală, pentru a prelua cât mai multe învăţăminte, folosindu-mi mai apoi
în schimbarea comportamentului şi în alegerea unui drum mai bun în viaţă. Astfel, mi-am propus
să folosesc mai mult, în cadrul strategiilor educaţionale, poveștile, facilitând accesul pentru
formarea unor deprinderi morale prin intermediul poveștilor. Povestea reprezintă un instrument
valoros, la îndemâna educatoarei, prin care sunt transmise copiilor valorile morale, regulile de
politeţe, diferenţierea comportamentelor, aprecierea bunelor conduite.
Povestirea a fost întotdeauna un mijloc eficient de prezentare a valorilor. Rolul important
pe care îl au poveştile în educaţia copiilor este binecunoscut şi apreciat. Poveștile se pot spune,
citi, audia sau viziona. Indiferent de modul în care se realizează expunerea poveștilor, acestea
ajută la formarea conduitei morale şi la însuşirea unor principii de viaţă. Pentru cei mici,
personajele din poveşti prind viaţă în inimile lor, ei trăiesc totodată întâmplările prin care trec
eroii lor preferați. Copiii, cu timpul reuşesc să îşi realizeze o viziune clară despre viaţă şi despre
modul în care trebuie să relaţioneze cu cei din jurul său şi bineînţeles, să se comporte. Poveştile
1
Ghid de bune practici pentru educație timpurie a copiilor de 3-6/7 ani (2008),București
2
Cristea Sorin (1996), Pedagogia generală, Ed. Didactică și Pedagogică,București
3
Revista Învățământul preșcolar, 1/2007, Institutul de Științe ale Educației, București
4
Revista Învățământul preșcolar, 1-2/1995, Institutul de Științe ale Educației, București
au rolul de a participa la făurirea unor caractere puternice, îi învaţă pe copii ce este curajul,
puterea, respectul, bunătatea și frumosul. Unele poveşti au un rol moralizator, copiii se pot
identifica cu unele personaje, însă povestea trebuie aleasă în aşa fel încât să îl poată convingă pe
acesta să fie bun, cinstit, onest, etc. Educatoarea trebuie să dubleze arta scriitorului prin intonație,
pentru a-i face pe copiii preșcolari să înțeleagă mesajul și a-i sensibiliza pe micuții ascultători.
Experiența mea în grădiniță mi-a permis să exemplific câteva povești prin care se
urmăreşte realizarea şi dezvoltarea educației morale, texte accesibile copiilor de vârstă preşcolară
ce au fost exploatate în vederea cunoaşterii valorilor morale:
 După ce copiii vor asculta și înțelege mesajul povestirii ”Capra cu trei iezi” ei fac
distincția între forțele răului și cele ale binelui, vor cunoaște consecințele neascultării
 În ”Scufița Roșie”copiii vor cunoaște consecințele neascultării și ale lipsei de prudență
 Povestindu-li-se ”Fata babei și fata moșneagului” ei vor cunoaște ce înseamnă cinstea-
necinstea, adevărul-minciuna, munca-lenevia
 Din povestea ”Iedul cu trei capre” copiii își vor forma deprinderea de a fi ascultători,
harnici și ordonați, vor dezaproba alintul și răsfățul, își vor educa dorința de autonomie
 În povestirea ”Puiul” copiii învață despre disciplină, ascultare și neascultare sau ignorarea
sfaturilor celor maturi
 Sublinierea necesității de a asculta de sfaturile celor mai mari și cunoașterea unor
consecințe ale neascultării reiese și din povestea ”Mălina și cei trei ursuleți”
 ”Cei trei purceluși”- înțelegerea necesității de a munci, aprecierea hărniciei și a spiritului
de prevedere, dezaprobarea lenei
 ”Cenușăreasa”- aprecierea hărniciei și modestiei în antiteză cu trândăvia și îngâmfarea
 ”Albă ca zăpada și cei șapte pitici”-cunoașterea bunătății, a simțului de răspundere
colectivă a celor ce muncesc precum și a consecințelor invidiei, răutății
 ”Puf-Alb și Puf-Gri”- aprecierea sincerității și cinstei, dezaprobarea nesincerității și a
neascultării
 ”Găinușa cea moțată” -dezaprobarea necinstei și vicleniei vulpii, aprecierea istețimii și
inventivității acului
 ”Unde a zburat rândunica?”- sublinierea frumuseții prieteniei
 ”Cocoșelul și bobul de mei”- cunoașterea unui exemplu pozitiv de ajutor reciproc
 ”Ciripel cel lacom”- combaterea fricii nejustificate și a lăcomiei, educarea curajului și a
încrederii în forțele proprii
 ”Soarele și omuleții de zăpadă”-prezentarea unui exemplu de sacrificiu și dăruire de bine
 ”Cocoșel creastă de aur”- sublinierea necesității de a asculta de sfaturile prietenilor și de
a-i evita pe cei nesinceri
 ”Sarea-n bucate” - aprecierea comportării sincere a unui copil față de părinte și
comportarea fățarnică a altui copil
 ”Iepurele și ariciul”- prezentarea unui exemplu pozitiv de ajutor reciproc și de prietenie
 ”Capra neastâmpărată”- combaterea minciunii și a necinstei, aprecierea istețimii și a
modestiei albinei
 ”Pățania ursului cafeniu”- înțelegerea frumuseții acțiunilor morale pozitive, combaterea
tendințelor de a judeca lucrurile după aspectele exterioare
 ”Bob e artist”- valorificarea unor calități personale, aprecierea diversității, dezvoltarea
încrederii în sine.
Datorită receptivității copilului la această vârstă, spiritului de imitație, a posibilităților
mai mari de înregistrare și asimilare eficiența influențelor educative este mare, chiar dacă la
vârsta preșcolară abia încep să se schițeze primele trăsături de caracter ca manifestări relative
1
Ghid de bune practici pentru educație timpurie a copiilor de 3-6/7 ani (2008),București
2
Cristea Sorin (1996), Pedagogia generală, Ed. Didactică și Pedagogică,București
3
Revista Învățământul preșcolar, 1/2007, Institutul de Științe ale Educației, București
4
Revista Învățământul preșcolar, 1-2/1995, Institutul de Științe ale Educației, București
stabile de comportare. În plan moral și comportamental poveștile stimulează și dezvoltă
personalitatea copilului prin conturarea unor modele pe care le pot copia. Copilul de vârstă
preșcolară mică nu are o motivație internă asupra conduitei civilizate. El ascultă și se supune
datorită autorității câștigate de educatoare/ părinte, însă pe măsură ce înaintează în vârstă apare o
conduită și chiar conștiință, cu deprinderi/obișnuințe morale. Făcând cunoștință cu situații noi, cu
obiecte și fenomene care să-i atragă atenția va căpăta reprezentări clare despre bine și rău, cinste-
necinste, adevăr-minciună, muncă-lenevie, disciplină-indisciplină.4
Cu toate că în vremurile contemporane nu întotdeauna învinge binele sau adevărul nu
iese repede la iveală, noi, în grădiniță, prin întreaga activitate desfășurată trebuie să demonstrăm
copiilor că binele pe care îl facem celor din jur, prin valențele lui pozitive se va răsfrânge și
asupra noastră, iar munca făcută cu perseverență și cinste ne va ajuta să învingem orice greutate.

BIBLIOGRAFIE:
 CRISTEA, Sorin (1996), Pedagogie generală. Managementul educaţiei.,Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
 Ghid de bune practici pentru educație timpurie a copiilor de 3-6/7 ani (2008),
București
 Revista Învățământul Preșcolar 1/2007, Institutul de Științe ale Educației,
București
 Revista Învățământul Preșcolar, 1-2/1995, Institutul de Științe ale Educației,
București
 https://cdn.edupedu.ro/wp-content/uploads/2022/10/Programul-Nat%CC
%A6ional-de-Educat%CC%A6ie-pentru-Valori-%E2%80%9EJoc-respect-s%CC
%A6i-bucurie.pdf

1
Ghid de bune practici pentru educație timpurie a copiilor de 3-6/7 ani (2008),București
2
Cristea Sorin (1996), Pedagogia generală, Ed. Didactică și Pedagogică,București
3
Revista Învățământul preșcolar, 1/2007, Institutul de Științe ale Educației, București
4
Revista Învățământul preșcolar, 1-2/1995, Institutul de Științe ale Educației, București