Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
HARITON CORINA
GRUPA: PP2202
VERIFICAT : BARBĂ MARIA
1.NECESITATEA EDUCAȚIEI MORALE DE LA
CEA MAI FRAGEDĂ VÂRSTĂ
Teoria si practica stiintifica au demonstrat ca educatia morala
trebuie inceputa inca din primii ani de viata ai copilului si
continuata apoi in mod sistematic in tot cursul vietii.
Aceasta cu atat mai mult cu cat la varsta copilariei este mai receptiv
la diversele influente care se exercita asupra lui.
Pedagogia stiintifica a combatut acele teorii care sustineau ca se
transmit, pe calea ereditatii, calitatile si defectele morale ale
parintilor, exagerand in acest fel rolul ereditatii si minimalizand
rolul educatiei si al educatoarei.
De asemenea, au fost infirmate acele teorii care sustineau ca mediul
in care traieste copilul ii imprima insusirile morale, negand
posibilitatea educatiei de ai influenta acest factor.
2. MECANISMUL EDUCAȚIEI MORALE
La vârsta fragedă e foarte important de a manifesta dragoste, gingăşie, cât mai frecvent să se folosească cuvintele
dezmierdătoare, să fie lăudat micuţul pentru orice manifestare binevoitoare faţă de oameni.
Copilul este foarte receptiv la această vârstă faţă de aprecierea pe care o face adultul, el parcă „pipăie” corectitudinea
comportamentului său prin această apreciere şi foarte repede însuşeşte tot ce a trezit reacţie pozitivă şi negativă.
La vârsta preşcolară mică este important ca experienţa socială a copilului să se îmbogăţească cu fapte pozitive. Micuţul încă nu este
capabil să facă de sine stătător generalizări, însă treptat începe să înţeleagă ce e bine şi ce e rău. Metoda esenţială de educare a atitudinii
umane faţă de oameni şi natură la copiii de vârstă respective reprezintă exemplul adulţilor şi organizarea situaţiilor pedagogice, unde copilul
îşi exercită comportarea pozitivă.
La vârsta de 4-5 ani copilul conştientizează valorile morale. El e capabil să generalizeze experienţa sa proprie acumulată ulterior. Ca şi la
vârsta mică un rol colosal de mare are activitatea comună cu adulţii. Educatorul atrage atenţia copiilor la modul de exprimare a stării
emoţionale faţă de altă persoană, îi învaţă să citească emoţiile. Copiii percep uşor morala operelor artistice, fiind capabili să aprecieze faptele
eroilor din cărţi şi spectacole.
La vârsta preşcolară mare copiii sunt capabili să generalizeze experienţa lor, să analizeze, să lămurească cauzele neajunsurilor
observate. Educatorul duce convorbiri etice cu preşcolarii. Conţinutul acestor convorbiri pot deveni relaţiile dintre copii, morala operelor
artistice. Selectarea formei convorbirii etice şi a locului desfăşurării ei depinde de temă, vârsta copiilor şi nivelul dezvoltării lor morale.
Convorbirea etică poate fi compusă din trei părţi: mai întâi de toate copiii ascultă o povestire scurtă sau privesc un film, apoi discută pe
marginea celor audiate sau privite, şi, în sfârşit, copiii exercită, folosind cuvintele, cu ajutorul cărora poţi să-ţi exprimi sentimentele. Astfel
însuşesc modelele de conduită morală.
BIBLIOGRAFIE