TEMA : EDUCAȚIA MORALĂ

ELABORAT : CRAVCENCO ANA,

HARITON CORINA

GRUPA: PP2202
VERIFICAT : BARBĂ MARIA
1.NECESITATEA EDUCAȚIEI MORALE DE LA
CEA MAI FRAGEDĂ VÂRSTĂ
Teoria si practica stiintifica au demonstrat ca educatia morala
trebuie inceputa inca din primii ani de viata ai copilului si
continuata apoi in mod sistematic in tot cursul vietii.
Aceasta cu atat mai mult cu cat la varsta copilariei este mai receptiv
la diversele influente care se exercita asupra lui.
Pedagogia stiintifica a combatut acele teorii care sustineau ca se
transmit, pe calea ereditatii, calitatile si defectele morale ale
parintilor, exagerand in acest fel rolul ereditatii si minimalizand
rolul educatiei si al educatoarei.
De asemenea, au fost infirmate acele teorii care sustineau ca mediul
in care traieste copilul ii imprima insusirile morale, negand
posibilitatea educatiei de ai influenta acest factor.
2. MECANISMUL EDUCAȚIEI MORALE

Educatiea morala se realizeaza cu ajutorul anumitor mijloace si metode.

Mijloacele educatiei moralea prescolarilor se pot imbina in grupuri literatura
artistica arta plastca muzica filmul ssi alte mijloace pot fi unite in grupa
mijloacelor artstice .Acesta grupa de mijloace este esentiala in solutionarea
obectivekor educationale morale.
Acest mecanism are un catacter obectiv .El se manifsta mereu in cazul formarii
oricarui calitati ale personalitatii (morale sau amorala).Fiecare comonent al
mecanismului este inportant si nu poate fi exlus sau inlocuit cu altul Prin
urmare actiune mecanismului porta un caracter flexibil consecutivitatea
componentilor poate sa se schimbe in dependenta de particularitatile calitatilor
de complicitatea lor si de virsta obectului educatiei .
3.SCOPUL SI OBECTIVELE

• Scopul educatiei morale la prescolari consta in formarea bazelor cunostintei si conduitei

morale a copilului in conformitate cu etapele de virsta .Din scopul educatiei morale
decurg principalele obective ale muncii educative in institutii prescolare
1. Formarea unor prezentari morale
2. Educarea sentimentelor morale
3. Formarea deprinderilor si obisnuinta de conduita morala
4. Formarea unor tasaturi pozitive de vointa si caracter .
Pe baza acestora deprinderi si obisnuinte se va inghega si contura conduita morala a
copilului .O influenta mare in veata copiluiui are afectivittea prin faptul ca ea ii
conditioneaza actiunile ile stimuleaza sau i le franeaza .
Un alt obectiv al educatiei morale la prescolari il constituie formarea unor calitati de
vointa si carater .Realizarea acestor obective educative practica este conduinta de
legatura si de interdependenta dintre ele de unitatea modului de aplicare a acestora la
fiecare grupa de virsta si la fiecare copil in parte .
 4.MIJLOACELE ȘI METODELE EDUCAȚIEI
MORALE
Educaţia morală se realizează cu ajutorul anumitor mijloace şi metode.
Mijloacele educaţiei morale a preşcolarilor se pot îmbina în câteva grupe:
Literatura artistică, arta plastică, muzica, filmul, diafilmul şi alte mijloace pot fi unite în grupa mijloacelor artistice. Această
grupă de mijloace este esenţială în soluţionarea obiectivelor educaţiei morale, deoarece contribuie la reliefarea coloritului
emoţional al fenomenelor morale.
Un mijloc de educaţie morală a preşcolarilor prezintă natura.
Natura trezeşte la copii sentimentele umane, dorinţa de a avea grijă de acei ce au nevoie de ajutor, ocrotire. Influenţa naturii
asupra sferei morale a personalităţii copiilor este diversă şi prin organizarea pedagogică corespunzătoare devine un mijloc esenţial
în educarea sentimentelor şi conduitei.
Un mijloc de educaţie morală a preşcolarilor prezintă şi activitatea proprie a copiilor: jocul, munca, instruirea, activitatea
artistică. Fiecare fel de activitate are specificul său, îndeplinind funcţia unui mijloc de educaţie, însă acest mijloc este necesar, în
primul rând, pentru educarea practicii conduitei morale. Jocul, ca un mijloc de educare a calităţilor morale a copiilor serveşte, în
primul rând, la îmbogăţirea sferei lor emoţionale.
 Metoda convingerii este folosită de educator pentru a-i ajuta pe copii să le lămurească sensul şi
importanţa faptelor săvârşite de ei sau de alţii, să distingă ceea ce este bun de ceea ce este rău, şi
treptat să-şi formeze capacitatea de a aprecia aceste fapte din punctul de vedere al normelor şi al
regulilor morale.
Formele principale folosite de metoda convingerii în activitatea practică sunt: explicaţia sau
lămurirea, convorbirile, discuţiile ocazionale.
E x p l i c a ţ i a sau l ă m u r i r e a însoţeşte, în genere atât demonstrarea unor deprinderi de
comportare, cât şi prezentarea unor exemple directe sau indirecte. în cadrul explicaţiei educatorul le
poate transmite copiilor unele cunoştinţe cu privire la cerinţele referitoare la purtarea lor. Folosind
explicaţia, este indicat ca educatorul să respecte câteva condiţii şi anume: explicaţiile să fie scurte şi
clare, evitând excesul de verbalism, să se bazeze pe experienţa de viaţă a copiilor; să fie concretizate
pe cât e posibil.
Convorbirile organizate şi discuţiile individuale ocazionale influenţează, de asemenea, conştiinţa
şi conduita copiilor. Convorbirile pe o temă educativă se organizează însă cu foarte multă grijă la
vârsta preşcolară, deoarece conţinutul lor este destul de abstract. în afară de convorbirile organizate
cu întreaga grupă, educatorii folosesc cu prilejul unor excursii, al unor vizionări de spectacole sau în
alte momente saturate afectiv, discuţii ocazionale cu un grup de copii sau în mod individual.
A p r o b a r e a şi d e z a p r o b a r e a
reflectă aspecte diferite ale aprecierii făcute de educator sau
de ceilalţi adulţi cu privire la conduita copilului, la felul în
care el reflectă şi îndeplineşte cerinţele, normele moralei
stabilite. Aprobarea constă în recunoaşterea şi aprecierea
pozitivă a conduitei copiilor, a rezultatelor muncii şi
comportării lor.Dezaprobarea constă în analiza negativă a
anumitor fapte, comportări ale copilului, care nu sunt în
concordanţă cu normele sau regulile stabilite.
5. CONŢINUTUL EDUCAȚIEI MORALE LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ
Ce calităţi morale trebuie să posede copilul pentru a se simţi fericit?
Se poate oare ca prin intermediul influenţelor pedagogice de format o personalitate fericită?
Pot fi evidenţiate multe calităţi, care reprezintă chipul copilului fericit. Copilul fericit este
încrezut în sine, el foarte repede şi cu plăcere, deschis şi sigur, comunică cu oamenii adulţi şi
cu semaşii săi.

Ne vom opri la o aşa calitate morală, cum este educarea umanismului.

Din punct de vedere al umanismului această atitudine se exprimă prin compasiunea, bunătatea
preşcolarilor faţă de oamenii ce-i înconjoară şi natură. La copii se formează umanismul ca o calitate
morală. Astfel spus, umanismul este o caracteiistică calitativă a personalităţii.
METODICA FORMĂRII, ATITUDINILOR DE RESPECT RECIPROC ÎN DIFERITE ETAPE ALE VÂRSTEI
PREŞCOLARE.

 La vârsta fragedă e foarte important de a manifesta dragoste, gingăşie, cât mai frecvent să se folosească cuvintele
dezmierdătoare, să fie lăudat micuţul pentru orice manifestare binevoitoare faţă de oameni.
Copilul este foarte receptiv la această vârstă faţă de aprecierea pe care o face adultul, el parcă „pipăie” corectitudinea
comportamentului său prin această apreciere şi foarte repede însuşeşte tot ce a trezit reacţie pozitivă şi negativă.
 La vârsta preşcolară mică este important ca experienţa socială a copilului să se îmbogăţească cu fapte pozitive. Micuţul încă nu este
capabil să facă de sine stătător generalizări, însă treptat începe să înţeleagă ce e bine şi ce e rău. Metoda esenţială de educare a atitudinii
umane faţă de oameni şi natură la copiii de vârstă respective reprezintă exemplul adulţilor şi organizarea situaţiilor pedagogice, unde copilul
îşi exercită comportarea pozitivă.

 La vârsta de 4-5 ani copilul conştientizează valorile morale. El e capabil să generalizeze experienţa sa proprie acumulată ulterior. Ca şi la
vârsta mică un rol colosal de mare are activitatea comună cu adulţii. Educatorul atrage atenţia copiilor la modul de exprimare a stării
emoţionale faţă de altă persoană, îi învaţă să citească emoţiile. Copiii percep uşor morala operelor artistice, fiind capabili să aprecieze faptele
eroilor din cărţi şi spectacole.

 La vârsta preşcolară mare copiii sunt capabili să generalizeze experienţa lor, să analizeze, să lămurească cauzele neajunsurilor
observate. Educatorul duce convorbiri etice cu preşcolarii. Conţinutul acestor convorbiri pot deveni relaţiile dintre copii, morala operelor
artistice. Selectarea formei convorbirii etice şi a locului desfăşurării ei depinde de temă, vârsta copiilor şi nivelul dezvoltării lor morale.
Convorbirea etică poate fi compusă din trei părţi: mai întâi de toate copiii ascultă o povestire scurtă sau privesc un film, apoi discută pe
marginea celor audiate sau privite, şi, în sfârşit, copiii exercită, folosind cuvintele, cu ajutorul cărora poţi să-ţi exprimi sentimentele. Astfel
însuşesc modelele de conduită morală.
BIBLIOGRAFIE

Socoliuc N., Cojocaru V., Fundamente pentru

o ştiinţă a educaţiei copiilor de vârstă
preşcolară, Chişinău: Editura Cartea
Moldovei, 2005.