GRADINITA HABENI

JUDETUL DAMBOVITA

CUNOASTEREA DE SINE CA
PRECONDITIE , CALE SI SCOP IN
EDUCATIE

Responsabil cerc:
Banu Daniela

Educatoare:
Patrascu Cristina
NOIEMBRIE
2016

1.CE INSEAMNA CONCEPTUL DE CUNOASTERE DE SINE LA VARSTA PRESCOLARA?

2.CUNOASTEREA PSIHOLOGICA A COPILULUI PRESCOLAR
3.METODE DE CUNOASTERE A COPILULUI PRESCOLAR
4.IMPORTANTA CUNOASTERII DE SINE LA NIVEL PRESCOLAR
5.APLICATII PRACTICE DESFASURATE CU COPIII

Nu ncape nicio ndoial c orice cunoatere a noastr ncepe cu experiena; cci prin
ce altceva ar putea fi deteptat spre funcionare facultatea noastr de cunoatere, dac nu
prin obiecte care exercit influene asupra simurilor noastre i care, pe de o parte, produc ele
nsele reprezentri, pe de alt parte, pun n micare activitatea noastr intelectual, pentru a
le compara, a le lega sau a le separa, prelucrnd astfel materialul brut al impresiilor sensibile
ntr-o cunoatere a obiectelor care se numete experien? Astfel, cronologic, nicio
cunoatere

nu

Immanuel Kant

precede

noi

experiena,

cu

ea

ncepe

orice

cunoatere.

CE INSEAMNA CONCEPTUL DE CUNOASTERE DE SINE LA VARSTA

PRESCOLARA?

Cunoasterea de sine este un proces cognitiv, afectiv si motivational

individual ce suporta influente puternice de mediu.
Cunoasterea de sine reprezinta:
- variabile fundamentale n functionarea si adaptarea optima la mediu social, n
mentinerea sanatatii mentale si emotionale;
- se dezvolta odata cu vrsta si cu experientele prin care trecem.
Fiecare persoana este valoroasa n sine. Prin natura sa umana, are
capacitatea de a se dezvolta si de a-si alege propriul destin, de a-si valida calitatile si
caracteristicile pozitive n masura n care mediul i creeaza conditiile de actualizare a
sinelui. Acceptarea neconditionata si gndirea pozitiva sunt atitudini care favorizeaza
dezvoltarea personala.

Cum se formeaza imaginea de sine?

Imaginea de sine se refera la totalitatea perceptiilor privind abilitatile,

atitudinile si comportamentele personale.
Imaginea de sine:
- este un proces care dureaza o viata intrega;
- presupune "cine sunt eu" si "ceea ce pot sa fac eu;
- poate fi nteleasa ca o reprezentare mentala a propriei persoane
- presupune o structura organizata de cunostinte declarative despre sine care ghideaza
comportamentul social.
- se caracterizeaza printr-un cumul de opinii si sentimente pe care le avem despre
propria persoana.
- influenteaza att perceptia lumii ct si a propriilor comportamente;

Imaginea de sine pozitiva se dezvolta prin:

- lauda, incurajarea, respecul si atentia din partea parintilor si a educatorilor;
- intretinerea unei relatii afective apropiate adult-copil il ajuta sa capete incredere si respect
fata de sine;
- majoritatea activitatilor pe care un copil le realizeaza impreuna cu un adult, cu parintii sau
cu educatoarea.
- activitati centrate pe efectele pozitive si pe laudele pe care le primeste in urma lor;
- evitarea activitatilor care pot avea si un final nefericit.
- atitudinea adultilor contribuie la crearea imaginii de sine a viitorului adult. .

Cercetarile efectuate au demonstrat ca:

- experientele din copilarie care ii dezvolta viitorului adult o imagine de sine inalta
sunt: incurajarea, lauda, respectul, sa fie ascultat, sa i se acorde atentie, sa fie
imbratisat;
- adultii care reusesc sa construiasca o imagine de sine pozitiva au urmatoarele
trasaturi: optimisti, increzatori, stabili emotional, isi privesc copiii ca pe niste fiinte
importante, sunt perceputi de copiii lor ca fiind corecti ;
- experientele din copilarie care determina o imagine de sine scazuta sunt: critica,
ignorarea, ridiculizarea, standardele exagerate din partea parintilor, comparatiile
frecvente intre frati.
- adultii care reusesc sa construiasca o imagine de sine scazuta au urmatoarele
trasaturi:
utilizeaza critica, prefera pedeapsa recompensei, utilizeaza pedeapsa fizica,
sunt perceputi de proprii copii ca fiind incorecti ;

CUNOASTEREA PSIHOLOGICA A COPILULUI PRESCOLAR

"Incepeti prin a va cunoaste mai bine elevii,caci cu siguranta nu-i cunoasteti deloc"- J. J. Rousseau
Precolaritatea aduce schimbri importante n viaa copilului, att n planul dezvoltrii somatice ct i
a celei psihice, dar i n ceea ce privete planul raional. ,,Motorul dezvoltrii psihice l constituie
adncirea contradiciilor dintre solicitrile externe i posibilitile interne ale copilului, dintre dorinele,
aspiraiile, interesele copilului i posibilitile lui de a le satisface; dintre modul oarecum primitiv de
satisfacere a trebuinelor i modul civilizat de satisfacere a lor, n concordan cu anumite norme
comportamentale i socioculturale (Psihologia copilului, 1997, p. 93).
Pentru a putea realiza acest lucru cu succes este bine s se in cont de urmtoarele aspecte:
- depirea mentalitilor privind capacitatea cadrului didactic de a uza de cunotinele din domeniul
psihologiei dezvoltrii;
- acceptarea premisei c procesul cunoaterii psihologice este complex i dificil;
- modalitile de abordare psihologic a copilului s fie realiste ( Pi-Lzrescu, Ezechil, 2002, p. 36)

Cunoasterea psihologica a copiluui in gradinita se dezvolta prin toate activitatile pe care le

desfasuram deoarece copilul:
- descoper existena unei realiti externe care nu depinde de el i de care trebuie s in cont
dac vrea s-i ating scopurile.
- descoper noua realitate n relaiile cu obiectele i cu persoanele, n activitile sale concrete.
-recunoaste o individualitate proprie, ceea ce l face s triasc o experien tulburtoare: s fie
capabili de a-i iubi i pe alii, nu doar pe sine
- descoper nu doar existena altora ci i propria sa existen.
- percepe mai clar diferite pri ale corpului, mai mult, el percepe diferenele anatomice dintre
sexe,
Activitatea de cunoastere psiholoogica a copilului nu reprezinta un scop in sine, ci este
premisa desfasurarii cu cea mai mare eficienta a muncii instructiv-educative. Cunoscand copiii
educatoarea descopera inclinatiile, aptitudinile si motivatiile acestora, le dezvolta si sprijininduse pe ele poate sa previna si sa inlature cu mai mult succes trasaturile si manifestarile lor
negative.

Problema cunoasterii psihologice a personalitatii copiilor este de o importanta majora in

sarcina pe care o are gradinita de a dezvolta o personalitate armonioasa, si mai ales de a
realiza un invatamant individualizat si diferentiat. Aceste deosebiri individuale presupun
modalitati diferite de
actiune a educatoarei.
La nivelul invatamantului prescolar corespund mai multe substadii de dezvoltare personala,
ceea ce vizeaza doua grupe de varsta:
-

nivelul de varsta cuprinsa intre 3-5 ani in care diferitele categorii de activitati desfasurate

cu copiii vizeaza socializarea copilului si obtinerea treptata a unei autonomii personale, printre
care si formarea unei stime de sine pozitiva;
-

nivelul de varsta cuprins intre 5-7 ani, in care accentul cade pepregatirea pentru scoala si

pentru viata sociala a acestuia.

Cunoaterea nsuirilor psihice ale personalitii copiilor (interese, atitudini, nsuiri
intelectuale, structure temperamentale i de comportament) contribuie la dirijarea unei nvri
eficiente.

Substadiile precolaritii

Perioada de cretere i dezvoltare cuprins ntre 3 ani i 6/7 ani reprezint pentru copil cea ma
autentic copilrie, perioada n care copilul sufer transformri semnificative n planul dezvoltrii
somatice, psihice i sociale, deoarece:
- grdini ofer copilului posibilitatea de a relaiona cu cei din jur s-i lrgeasc orizontul de
cunoatere,s-i dezvolte procesele psihice pe baza contradiciei dintre cerinele i solicitrile
externe i posibilitile copilului.
-apare contiina moral care este strns legat de imaginea de sine a copilului.
-comportamentul prescolarului este caracterizat prin egocentrism;
-sporeste forta fizica a copilului;
-se imbunatatesc abilitatile fine si grosiere;
-independenta si autocontrolul se amplifica;

Familia este inca centrul Universului pentru copil dar tovarasii de joaca devin din ce in ce ma
importanti.

Precolarul mic (3 ani 4 ani)

- prescolarul mic are dificulti de adaptare la mediul grdiniei;
- este instabil, foarte impresionabil, plange razand si trece usor de la o dispozitie la al
-trecerea de la centrarea activitatii organismului pe satisfacerea necesitatilor
imediate,adeseori dominant biologice spre activitati in care modalitatile de satisfacere a
unor trebuinte psihologice devin mai complicate;
-principala lui form de activitate este jocul;
- predomin nc egocentrismul.
- precolarul mic este curios, atras de obiectele din jur, percepe ceea ce-i ,,sare n
ochi,memoreaz relativ uor, gndirea sa este subordonat aciunii cu obiectele, limbajul
pstreaz un caracter situativ, comunicrile din timpul jocului sunt reduse

Precolarul mijlociu (4 ani 5 ani)

,,Preocuprile precolarului mijlociu devin mai variate, jocul mai bogat n coninut, activitile
obligatorii mult mai solicitante. Realitatea extern ncepe s-l preocupe mai mult, ntreaga
activitate psihic a copilului se va produce n ritm alert (Psihologia copilului, 1997, p. 93).
Este perioada in care:
-se adapteaz cu mai mult uurin mediului grdiniei;
-se intensifica dezvoltarea limbajului (intre 3 si 5 ani castiga cam 50 cuvinte pe luna);
-se dezvolta deprinderile de autonomie: alimentare, de imbracare,igienice;
-se intensifica dezvoltarea constiintei de sine;
- jocul devine o activitate de baza, curiozitate devine mai ampla;
-abordeaza mai pregnant relatiile dintre fenomene,
- devine mai sensibil la semnificatia evenimentelor.
-se lrgesc interesele, se instaleaz mai evident unele trsturi caracteriale, care constituie
nucleul viitoarei personaliti;

Precolarul mare (5 ani 6/7 ani)

,,La aceast vrst, alturi de joc, care continu s rmn activitatea dominant, i
fac loc din ce n ce mai mult i activitile de nvare sistematic. La grdini, programul
formativ este mai dens, activitile obligatorii mai numeroase, cerinele mai susinute.
(Psihologia copilului. 1997, P.93)
Prescolarul mare:
- se adapteaz uor, se ataeaz repede, opoziia fa de adult oscileaz cu tendina de
- reconciliere cu acesta;
- i va organiza mai bine propriile activiti;
- limbajul capt o structur mult mai nchegat ;
- apar primele forme ale gndirii logice, orientate spre sistematizarea i observarea
faptelor particulare;
- sunt utilizate unele procese de memorare;
- atenia voluntar i prelungete durata.

Conceptul de sine sufer modificri la rndul su. Copiii ncep s se perceap nu doar ca simplii
actori ai propriilor aciuni, ci i ca regizori ai acestora deoarece se construiete n jurul sinelui un corpus
de

evaluri

pozitive

sau

negative,

care

constituie

stima

de

sine.

Un alt aspect al conceptului de sine care se dezvolt la aceast vrst l reprezint identitatea de
gen. Conceptul de gen se exprim att n adoptarea unor comortamente specifice sexului cruia i
aparine i n nelegerea semnificaiei faptului de a fi biat sau fat, ct i n nelegerea constantei
genului

ciuda

unor

schimbri

superficiale

ale

aspectului

fizic.

METODE DE CUNOASTERE A COPILULUI PRESCOLAR

Metoda reprezint o cale eficient de organizare i conducere a nvrii, un mod
comun de a proceda care reunete ntr-un tot familiar, eforturile profesorului i ale elevilorsi
(I.Cerghit,2001,p.63).
Cunoaterea particularitilor psiho-individuale ale copiilor unei o putem realiza prin
intermediul mai multor metode, metode care stau la indemana cadrelor didactice din
gradinita, nu inainte de a face doua precizari necesare: calitatile si eficienta metodelor de
psihodiagnostic sunt functie de priceperea si valoarea personalitatii celui care le utilizeaza
precum si de faptul ca este absolut necesara corelarea, confruntarea si certificarea datelor
oferite de o anumita metoda cu cele obtinute prin alte metode de psihodiagnostic

Observarea psihopedagogic
Observaia reprezint urmrirea contient i sistematic a reaciilor, atitudinilor i comportamentelor
unei persoane, n totalitatea lor, n cele mai variate situaii, pe baza evidenierii trsturilor caracteristice
fiecrui individ n parte ( Ghergu, 2005, p.100)
Aceasta metoda are urmatoarele caracteristici:
- urmareste, mai mult sau mai putin intentionat, manifestarile copiilor concomitent cu activitatea instructiva.
-reprezinta o metoda care ofera in activitatea zilnica o bogatie de date comportamentale;
- prin intermediul acesteia, educatoarea poale provoca situatii investigative, realizand mici experimente,
punand intrebari la timpul potrivit, integrate, pe cat pasibil in campul de activitati ce-i intereseaza pe copii.
n cadrul observrii vom analiza:
-trsturile copilului ( din punct de vedere biologic i fiziologic);
-atitudinea fa de anumite norme de comportament n relaiile stabilite;
-motricitatea acestuia i senzorialitatea lui.

n desfurarea unei observri trebuie s inem cont de:

-stabilirea scopului i a obiectivelor;
-stabilirea mijloacelor i metodelor necesare;
-elaborarea unui plan n prealabil stabilit pe baza datelor nregistrate;
-consemnarea imediat a celor observate pentru a nu risca s le uitm;
-recurgerea la diferite modaliti de evaluare asupra celor observate i comparate cu cele
obinute prin intermediul altor metode;
-interpretarea rezultatelor prin diferite modaliti de prelucrare;
-asigurarea unei discreii maxime asupra celor constatate.
Toate aceste aspecte ale observrii sunt efectuate pe parcursul activitilor precolare
(rspunsurile acestora, calitatea lor, modul de angajare n rezolvarea sarcinilor, posibilitile
lor de care dispun), dar i n cadrul activitilor extracolare (interesele i preocuprile pe care
le manifest ntr-un anume domeniu pe care l prefer).

METODA CONVORBIRII
Convorbirea const n stabilirea unui dialog direct cadru didactic- elev, pe baza unei suite de
ntrebri i pentru consemnarea rspunsurilor obinute. Ea se desfoar dup un anumit program,
n jurul ntrebrilor dinainte elaborate. Dac pe parcurs apar aspect interesante, care nu au fost
prevzute cu anticipaie, dialogul nu va urma n mod rigid chestionarul prestabilit, ci se va extinde
pentru a cuprinde i aceste aspect ( Pi-Lzrescu, Ezechil, 2002, p. 43)
Datele obinute prin intermediul acestei metode sunt legate de:
- interesele i motivele nvrii;
- posibilitile pe care copilul le deine (deprinderi intelectuale, respectarea unor reguli personale i
de grup);
-modul de comportare n timpul desfurrii activitilor;
-aspecte legate de regulile de convieuire ;
Este o metod foarte des folosit deoarece ntr-un timp scurt se pot obine numeroase date,
greu de obinut prin intermediul altor metode.

Etapele metodei convorbirii sunt urmatoarele:

1. Organizarea activitatii
2. Desfurarea convorbirii
-introducerea n activitate care se realizeaza prin intermediul unei ghicitori, unei surprize;
-convorbirea propriu-zis se realizeaz pe baza succesiunii unor ntrebri din partea
educatoarei i a unor rspunsuri din partea copiilor .
3. ncheierea activitii este inclus n concluzii

METODA BIOGRAFIC
Metoda biografic vizeaz obinerea de informaii care privesc aspect legate de mediul social,
pregtirea general, atitudini i comportamente, planuri i aspiraii de viitor. Aceasta este important
deoarece prin intermediul ei se poate contura profilul personalitii elevului respective.

METODA TESTELE I PROBELE PSIHOLOGICE

Testele sunt probe standardizate, se aplic ntr-un mod strict iar rezultatele pot fi interpretate n
funcie de anumite etaloane. Rezultatele obinute indic posibilitatea stabilirii unui diagnostic asupra
dezvoltrii caracteristicilor observate i a unei prognoze despre evoluia elevului pe viitor.
Testul psihologic este o metod de investigare nefiind la ndemna cadrului didactic, ci a
specialitilor.

Cadrul

didactic

apeleaz

ns

la

probe

psihologice.

METODA CHESTIONARULUI
Chestionarul este o metod prin intermediul creia se investigheaz caracteristici ale personaliti i
const intr-un set de ntrebri la care se ateap rspunsuri, intrebrile formulate n chestionar in de interesele,
opiniile, relaiile, nivelul de nsuire al deprinderilor elevilor.
Chestionarele pot fi adresate n funcie de nivelul de cunotine, intelectual, creativ, personalitate,
sociabilitate.
Aceast metod este foarte util i las ndemna oricrui cadru didactic.

ANALIZA PRODUSELOR ACTIVITII

Acest tip de metod ofer date despre coerena proceselor mentale, amploarea intereselor,
calitatea cunotinelor, deprinderilor i aptitudinilor; despre stilul realizrii acestor produse: personal sau
comun, obinuit;despre nivelul dotrii psihice: nalt, mediu, slab; despre progresele realizate la nvare
( Pi-Lzrescu, Ezechil, 2002, p.45)
Analiza activitatii unei persoane si a realizarilor obtinute prin aceasta activitate poate conduce cat
- constatarea nivelului normal de activitate sau pentru un anumit nivel de dezvoltare
- identificarea unor caracteristici specifice autorului lucrarii: caracteristici de personalitate, valoarea lor si
echilibru dintre ele.

METODA STUDIULUI DE CAZ

Studiul de caz poate fi privit sub dou aspecte: metod de formare psihosocial dar
i metod de cunoatere a personalitii elevului. Acesta pornete de la o descriere
amnunit despre situaii, ntmplri, opinii, concepute n aa fei nct s ofere
posibilitatea de a cunoate, analiza i rezolva problema ntmpinat.
Structura unui studiude caz este:
- identificarea cazului;
-informarea cadrului didactic despre problema supus rezolvrii;
- analiza problemei i consultarea cu ali factori educaionali;
-stabilirea unor modaliti adecvate pentru analizarea informaiilor obinute;
-alegerea modalitilor corespunztoare pentru soluionarea problemei;
-extragerea concluziilor finale.

Avnd toate informaiile pe care le putem obine prin intermediul acestor metode, i
vom putea solicita s resolve anumite sarcini care s conduc la atingerea anumitor
performane, dar ne vom putea lsa i amprenta asupra dezvoltrii personalitii elevului.
Cunoaterea psihologic este necesar pentru a asigura caracterul difereniat al
instruirii i educrii personalitii elevilor, proiectnd metodele necesare (Stoica, 2002,
235)
Cunoaterea profilului psihologic al copilului de vrst precolar este foarte
important pentru prini si cadre didactice pentru a putea evalua nivelul de dezvoltare,
nivelul psihointelectual,afectiv , si comportamental al copilului dar i pentru proiectarea
strategiilor de aciune pentru viitorul copilului.

IMPORTANTA CUNOASTERII DE SINE LA NIVEL PRESCOLAR

Perioada prescolara este una din cele mai importante perioade din viata copilului.
Aceasta este foarte importanta pentru ca:
- reprezinta pentru copil cei "7 ani de-acasa"
- copilul invata sa relationeze intr-un spatiu educational nou;
- copilul invata sa aiba o conduita specifica scolarilor.
- se pun bazele unei imagini pozitive de sine datorita interactiunii educatoare-parinte;
- aprecierile persoanelor cu care intra in contact conteaza forte mult prin ceea ce va ajunge
sa gandeasca despre sine si activitatile sale viitoare.

Prima imagine pe care i-o formeaz la vrsta precolar nu le aparine ci este a celor
din jur, de la care ei o preiau prin impresiile exprimate de cei din jur i prin autoobservare,
copiii ncep s i formeze o imagine de sine, care definitivat ulterior, va fi oglinda psihic pe
care o vor purta de-a lungul ntregii lor viei.
De aceea trebuie sa tinem cont de faptul ca prescolarii:
- parcurg perioade de dezvoltare fizic i mental diferite;
- isi manifesta interes pentru invarea unor lucruri noi ;
- au nevoie s tie cine sunt i s-i formeze o idee clar a propriei identiti;
n acest sens, am nvat copiii c nelegerea propriei persoane, a felului propriu de a fi
are dou componente:
-n afara mea- imaginea corpului fizic.
- nauntrul meu- sentimente, emoii, plceri sau neplceri.
Construind n sala de grup o atmosfer de siguran, ntelegere, empatie, copiii pot fi
ncurajai s vorbeasc despre ei nii, despre familiile lor, despre hobby-urile lor i despre
petrecerea timpului liber.

In functie de tema propusa copiii trebuie s se prezinte:

- s-i spun numele;
- s spun ce i place s fac;
- ce jocuri prefer; ce jucrii preferate are;
- care sunt persoanele importante pentru el;
- s spun numele celui mai bun prieten;
Mai trziu, dup ce s-au cunoscut, am cerut copiilor: s-si spun prerea unii despre alii;
- s spun ce apreciaz la colegul lor;
- s spun ce nu-i place.

ACTIVITATII PE DOMENII EXPERIENTIALE

CUNOATEREA MEDIULUI

In cadrul activitatii pe domenii experientiale putem dezvolta deprinderi de formare a unei

imagini de sine pozitive. La activitatea de cunoaterea mediului, unde aveam de observat
fata i biatul, am cerut copiilor:
- sa se priveasc ntre ei,
- sa spuna componentele partilor corpului uman;
-s neleag c oamenii sunt diferii ;
-le-am cerut copiilor s spun de ce sunt speciali, unici, importani:
Cum i-ar plcea s fii?
Ce-i place la tine?

EDUCATIE PENTRU SOCIETATE

In cadrul activitatilor de educatie pentru societate se urmareste:

- debutul vietii sociale a copilului prescolar;
- capacitatea acestuia de a stabili si mentine interactiuni cu adultii si copiii;
-exprimarea sentimentelor copiilor care se modifica odata cu cresterea lor;
Dezvoltarea emotionala vizeaza indeosebi capacitatea copiilor de a-si percepe si exprima
emotiile, de a intelege si raspunde emotiilor celorlalti, precum si dezvoltarea conceptului de sine
care dezvolta imaginea despre sine a copilului, si care influenteaza decisiv procesul de invatare
(***, Curriculum pentru invatamantul prescolar, p.16)

Ne jucam, coloram, sentimente aratam!

EDUCATIE PLASTICA
Si in cadrul activitatilor de educatie plastica copiii pot sa-si exprime anumite sentimente
si sa-si formeze o imagine de sine pozitiva. Acest lucru este posibil deoarece:
- aceste activitati un important mijloc de dinamizare a vietii psihice a copilului, a proceselor
sale intelectuale, afective, volitionale si motivationale;
- pe desenele, picturile si modelajele executate de copilul prescolar se poate studia profilul sau
psihologic.
- desenul copilului evolueaza odata cu varsta si indica astfel particularitatile evolutive individuale
si sufletesti.
Perioada prescolara este prima inc are copilul devine abilitat, manifestand aptitudini.
Domeniul muzicii, al desenului, al picturii, modelajului etc. sunt abordate de copii cu succes
Ursula Schiopu
Cu tact si rabdare, discutand cu prescolarul afla lucruri nebanuite care ar fi putut ramane
necunoscute la o examinare sumara, stricta de redare a formelor, liniilor, culorilor sau

ACTIVITATI LIBER ALESE (ALA1+ ALA2)

In cadrul evaluarii proiectului tematic Toamna,

copiii au finalizat prin activ desfasurate in cadrul

activitastilor liber alese- ALA1:

La sectorul Joc de Rol copiii au avut de pregatit salata de fructe;
La sectorul Arta copiii au avut de lipit pere.

La activitatle liber alese (ALA2) copiii au desfasurat concursul TIPTOP MINITOP

intrecandu-se in poezii, povesti , cantece.

Inarmata cu suficiente cunostinte pedagogice si psihologice, cu multa rabdare, tact si mai

ales dragoste si respect fata de copii si de profesie, educatoarea are la indemana metode
variate de a cunoaste copilul prescolar. Procesul de predare-invatare-evaluare se imbunateste
considerabil cunoscand potentialul copiilor. Parintii sunt indrumati sa dezvolte si in afara
gradinitei unele aptitudini pe care le au copiii.
Datele observate si consemnate cu rigurozitate din pacate nu sunt interpretate de un
psiholog care are cunostinte abilitate sa faca acest lucru si care ar trebui sa fie angajat pentru
un anumit numar de grupe intr-o gradinita de copii. Din experienta didactica ne ferim in
interpretarea datelor de etichetari care stigmatizeaza copiii, dar experianta specialistului este
totusi indispensabila intr-un demers educational cu reusite depline. Pentru a putea constata
progresul copiilor in anumite domenii care privesc atat nivelul cunostinteleo intelectuale,
motorii, cognitive si socio-afective pe parcursul perioadei prescolare desfasuram anumite
probe in cadrul evaluarilor initiale, continue, finale. Analizand rezultatele obtinute, putem
imbunatatii cu ajutorul masurilor ameliorative, lacunele intampinate pe parcursul activitatilor
procesului de predare-invatare-evaluare.

BIBLIOGRAFIE
Psihologia copilului. (1997) Manual pentru clasa a XI-a. Bucureti. Ed. Didactic i

Pedagogic R.A. pag. 93

***, Curriculum pentru invatamantul prescolar,

Ghergu, A.,( 2005), Sinteze de psihopedagogie special- ghid pentru concursuri i
examene de obinere a gradelor didactice, Bucureti: Editura Polirom

Pi-Lzrescu, M., Ezechil , L.,(2012), Laborator precolar-ghid metodologicediia a II-a, Bucureti: Editura V&Integral

Lect.Dr.Claudia Vlaicu,Psihologia varstelor ,2011,Targoviste, Ed.Biblioteca .

Atunci cnd ne descoperim natura esenial i aflm cine suntem cu adevrat, noi ne
cunoatem pe sine, iar aceast cunoatere de sine reprezint cheia mplinirii tuturor viselor,
cci Sinele este posibilitatea etern, potenialul nemsurat al tuturor lucrurilor care au existat,
exist i vor exista vreodat.
Deepak Chopra