EDUCATIA NOUA- Roger Cousinet

In primul capitol
se vorbeste despre psihologia si pedagogia copilului.Problemele de natura
speciala a gandirii si a trasaturilor copilului au construit o psihologie a
copilului.Psihologia fiind o stiinta de fapte, care constat si nimic maimult, iar
pedagogia este o stiinta de drept care decreteaza (concluzioneaza),care aincercat
intotdeauna sa indrumeze copilul, asa cum este spre omul care trebuie sa
fie.Pedagogia utilizeaza informatiile date de psihologia copilului. Urmarind
scopul fixatde pedagogie, educatorul va invata sa indrumeze copii pe alte cai
decat cele invatatede el. Orice progres spre claritate, spre precizie, spre
exactitate in cunoastereamentalitatii infantile se obtine prin actiune pedagogica.
In al doilea capitol
J.J. Rousseau isi spune parea sa desprecopilarie. El afirmaca varsta copilariei nu
este de loc o cale de acces, o pregatire, ci poseda o valoare insine, o valoare
pozitiva. El spune ca trebuie sa ingaduim sa zaboveasca copiii, sa nu-iatintim
spre iesirea din aceasta cale a copilariei. Pana la Rousseau, educatia consta
in pregatirea copilului ca sa devina adult; de la Rousseau, educatia consta
inimpiedicarea copilului de a deveni adult. El afirma ca este necesar copilului sa
se bucure indelung de copilarie, deoarece ea e varsta de aur a vietii, varsta cand
viata e perfecta. Pentru Rousseau un rol important a jucat si natura
, el spunea ca om alnaturii este acel care traieste la tara o viata simpla, fara
dorinte ca si fara vicii, nu acelde la oras. El spunea ca este nevoie sa mentinem copilul
cat mai mult timp in naturaferita de societate, atat din punct de vedere spiritual, cat
si material.
In al treilea capitol
se vorbeste despre discipolul lui Rousseau, adevaratulcontinuator al misticii sale
Tolstoi. Acesta considera ca fiecare individ are dreptul ladezvoltarea sa libera.
Educatorul trebuie sa lase elevului deplina libertate, astfel el vadezvolta
calitatile naturale prin tot felul de lucrari personale si prin exprimarea literara
libera. Rousseau si Tolstoi au fixat doua puncte importante referitoare la
educatiaintelectuala a copilului: primul punct : elementul primordial al educatiei
intelectuale acopilului in constituie activitatea sa personala.
Fiind mereu in miscare este nevoit saobserve multe lucruri, sa cunoasca multe
efecte. Invata sa cunoasca lumea, conforminteresului sau.
Si al doilea punct este de aacorda libertatea activitatii copilului atat in domeniul
artistic cat si in cel moral si intelectual.
In al patrule capitol se vorbeste despre experimentatorii Stanly Holl si Dewey,ei
n-au fost discipolii lui Rousseau, dar ii recunosc valoarea deosebita a copilariei,
cao perioada importanta, pentru durata ei. Holl spune ca ar trebui copii sa-si
petreacamai mult timp la tara, sa-si satisfaca acolo nevoia lor de joc, de pescuit,
de viata degrup. Dewey spune ca scoala este viata insasi si noi trebuie sa plasam
copilul inconditiile vetii, in care activitatea este determinata deinteres.
Cand o lectie nutrezeste interes copilului, inseamna ca-l plictiseste, ca nu-i face
placere si poate saajunga pana a-i produce o suferinta.interesul este intotdeauna
manifestarea unei puteriascunse , insemnatatea lui consta in lucrul spre
care tindem.
In al cincilea capitol se vorbeste despre definitia Eduactie Noi. Educatia
noua, prin esenta ei, ea este pentru educator o orientare noua, iar pentru elevi, un mod noude
viata. Educatie este opera copilului; el nu are nevoie sa fie educat, nu are altceva defacut
decat sa traiasca, astfel afirma Rousseau. Pentru copil, viata reprezinta
intelegeresi invatatura, pentru el, viata prin ea insasi este educatie.
In capitolul sase se vorbeste de activiatea naturala a copiilor. Aici seevidentiaza
ca: copilul ar avea o constructie psiho-fizica deosebita, deci adultul nu poate
actiona asupra acestuia, n-are dreptul sa patrunda cu forta in viata
copilului.Psihologia spune sa se plaseze copilul in mediul sau natural si sa
priveasca ce se vaintampla. A respecta copilaria inseamna a-i recunoaste si a-i
satisface trebuintele, dar aceasta trebuie sa se exercite si sa produca un anumit
rezultat.
In al saptelea capitol
se analizeaza trebuintele copiilor pe care educatia trebuiesa le respecte. Prima
trebuinta este de a se dezvolta, de a creste, trebuinta care ne deschide o fereastra
larga asupra intimitatii vietii copilului. A doua trebuinta este de afectiune
care o ofera mama copiluluicu prezenta sa afectuoasa. Si a treia trebuintaeste
acea de securitate, ea se va satisface tocmai atunci cand educatorul nu
intervinesi-l lasa pe copil sa experimenteze singur.
In capitolul opt
se vorbeste despre organizarea mediului pedagogic. A pregatimediul inseamna a
cauta sa satisfaci trebintele copilului, a introduce in mediu stimulicare sa
produce reactiile. Apare trebuinta de ordine in organizarea mediului,trebuinta
de socializare, care este legata de reusita, de afirmare de sine. Obiecttul noucare
se introduce in mediul copilului, este el insusi: subiectul devine obiect
decunoastere, resimtetrebuinta de a se cunoaste.
In capitolul noua
se fac concluzii privind educatia. Educatia consta in gasireamediului mediului in
care copilul sa-si poata satisface liber toate nevoile sale, pemasura ce
se dezvolta. Educatia noua este o igiena si nimic altceva