Dezvoltarea Abilitatilor Socio Emotionale La Prescolari

MARIA DIOŞAN
LA PREŞCOLARI
-EXEMPLE DE BUNE PRACTICI-

Materiale realizate de
Educatoare:
Maria Dioşan
Grafica şi redactarea computerizată: Maria Dioşan

DEZVOLTAREA ABILITĂŢILR SOCIO- EMOŢIONALE LA PREŞCOLARI
“Copilăria este şuvoiul de apă care izvorăşte limpede şi curat din adâncurile fiinţei
şi la care omenirea aleargă fără încetare să-şi potolească setea idealurilor sale de
dragoste, de bunătate, de frumuseţe, de perfecţiune.”
Francesco Orestano
CONSIDERAŢII TEORETICE
Vârsta preşcolară constituie o perioadă destul de lungă în care se produc

însemnate schimbări în viaţa afectivă a copilului. Emoţiile şi sentimentele preşcolarului
însoţesc toate manifestăriile lui, fie că este vorba de jocuri, de cântece, de activităţi
educative, fie de îndeplinirea sarcinilor primite de la adulţi. Ele ocupă un loc important
în viaţa copilului şi exercită o puternică influenţă asupra conduitei lui.
Comportamentul social şi emoţiile preşcolarilor se dezvoltă odată cu fiecare
etapă de vârstă şi potrivit temperamentului fiecărui copil. Unii preşcolari sunt veseli şi
se adaptează uşor, în vreme ce alţii au tendinţa de a raspunde negativ în faţa unor
situaţii diverse. Aptitudinile sociale se învaţă treptat, copilul trecând de la o stare de
dependenţă şi egocentrism la creativitate, independenţă şi sensibilitate.
Curriculum-ul pentru învăţământul preşcolar aduce noi accente care pun în
valoare dezvoltarea globală a personalităţii copilului. Perspectiva dezvoltării globale a
copilului accentuează importanţa domeniilor de dezvoltare a copilului, în contextul în
care, pregătirea pentru şcoală şi pentru viaţă nu trebuie să aibă în vedere doar
competenţele academice, ci, în egală măsură, capacităţi, deprinderi, atitudini ce ţin de
dezvoltarea socio-emoţională: a trăi şi a lucra împreună sau alături de alţii, a gestiona
emoţii, a accepta diversitatea, toleranţa, etc.
Unul dintre domeniile de dezvoltare, conturat în „Repere fundamentale privind
învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani”, este DOMENIUL
dezvoltarea socio-emoţională, domeniu ce vizează debutul vieţii sociale a copilului,
capacitatea lui de a stabili şi menţine interacţiuni cu adulţii şi copiii. Interacţiunile sociale
mediază modul în care copiii se privesc pe ei înşişi şi lumea din jur. Dezvoltarea
emoţională vizează îndeosebi capacitatea copiilor de a percepe şi exprima emoţii, de a
înţelege şi a răspunde emoţiilor celorlalţi, precum şi dezvoltarea conceptului de sine,
crucial pentru acest domeniu. În strânsă corelaţie cu conceptul de sine se dezvltă
imaginea de sine a copilului, care influenţează decisiv procesul de învăţare.
Obiectivul general al DOMENIULUI dezvoltarea socio-emoţională, după cum
sublinia prof. drd. Rodica Brănişteanu, este: dezvoltrea abilităţilor socio-emoţionale ale
copiilor cu vârste cuprinse între 3-5/7 ani, ca premisă a susţinerii dezvoltării cognitive a
copilului în etapa şcolară care urmează.
Obiective specifice:
Dezvoltarea abilităţilor emoţionale:
*Să identifice propriile emoţii, dar şi ale altor persoane, emoţii de bază sau
asociate, în diferite contexte, pe baza componenţei nonverbale;
*Să identifice cauzele emoţiilor;
*Să exprime emoţii primare sau complexe;
*Să folosească strategii de autoreglare emoţională.
Dezvoltarea abilităţilor sociale:
*Să iniţieze şi să menţină o relaţie;
*Să se integreze în grup.
Abilitatea copiilor de a-şi regla emoţiile în mod eficient este principalul scop al
dezvoltării socio-emoţionale, deoarece acest proces are un rol protector asupra
sănătăţii mentale şi sociale a copiilor. Sentimentul de siguranţă, încredere şi acceptare
pe care i le conferă contextul activităţii din grădiniţă, permit copilului să îşi exprime
emoţiile, să-şi asume riscuri, să încerce să experimenteze, să descopere lucruri noi, să
treacă peste dezamăgiri, nereuşite.
Pentru a realiza aceste obiective, trebuie în primul rând, să cunoaştem şi să
înţelegem ce înseamnă cele două competenţe care conduc la adaptarea emoţională şi
socială optimă şi cum putem influenţa noi, ca educatoare, dezvoltarea acestor
competenţe.
Care sunt dimensiunile dezvoltării socio-emoţionale?
DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ – vizează:
• debutul vieţii sociale a copilului,
• capacitatea lui de a stabili şi menţine interacţiuni cu adulţi şi copii.
• interacţiunile sociale mediază modul în care copiii se privesc pe ei înşişi şi lumea
din jur.
DEZVOLTAREA EMOŢIONALĂ vizează îndeosebi capacitatea copiilor de a-şi
percepe şi exprima emoţiile, de a înţelege şi răspunde emoţiilor celorlalţi, precum şi
dezvoltarea conceptului de sine, crucial pentru acest domeniu. În strânsă corelaţie
cu conceptul de sine se dezvoltă imaginea despre sine a copilului, care influenţează
decisiv procesul de învăţare. Cele două subdomenii sunt strâns interdependente.
Dezvoltarea competenţelor emotionale

Dezvoltarea emoţională optimă reprezintă una dintre componentele esenţiale ale
adaptării. Competenţa emoţională este definită drept capacitatea de a recunoaşte şi
interpreta emoţiile proprii şi ale celorlalţi, precum şi abilitatea de a gestiona adecvat
situaţiile cu încărcătură emoţională.
Competenţa emoţională la vârsta preşcolară desemnează abilitatea copiilor de
a-şi gestiona propriile emoţii, precum şi de a recunoaşte şi de a se adapta la emoţiile
celorlalţi. Este echivalentul emoţional pentru termenul “inteligenţă”, care se referă la
funcţiile cognitive.
Principalele competenţe emoţionale:
1. Recunoaşterea şi exprimarea emoţiilor
-conştientizarea trăirilor emoţionale proprii;
-transmiterea adecvată a mesajelor cu încărcătură emoţională;
-manifestarea empatiei;
2. Înţelegerea emoţiilor
3. Reglarea emoţională-utilizarea strategiilor de reglare emoţională adecvate
vârstei.
Dezvoltarea abilităţilor sociale
Lumea copilului este în schimbare…intrând în gradiniţă , pentru copil este

evident că lumea conţine şi alte persoane decât cele cu care este el obişnuit şi în care
are încredere, în primul rând părinţii.
Competenţele sociale se referă la abilitatea copiilor de a forma relaţii sociale
funcţionale cu ceilalţi copii şi adulţi din viaţa lor. Competenţele sociale facilitează
interacţiunile pozitive, corespunzătoare normelor culturale, în aşa fel încât să permită
atingerea propriilor scopuri şi în acelaşi timp respectarea nevoilor celorlalţi.
Conform definiţiei de mai sus, orice comportament social este rezultatul unui
proces de învăţare a ceea ce este valorizat de către societate, de exemplu, faptul că
salutăm sau ne prezentăm persoanelor necunoscute sunt considerate modalităţi
politicoase de a iniţia o interacţiune. Aceste comportamente ne ajută să atingem
anumite scopuri, în condiţiile în care ne permt să iniţiem şi să stabilim o relaţie cu
altcineva, iar manifestarea lor trebuie încurajată şi repetată în contexte similare.
Competenţele sociale ale preşcolarilor sunt împărţite în două categorii:
*Abilităţi interpersonale de relaţionare şi de rezolvare de probleme:
A. Relaţionare socială
 Interacţionarea cu ceilalţi copii prin jocuri adecvate vârstei;
 Iniţierea interacţiunii cu ceilalţi copii;
 Împărţirea obiectelor/jucăriilor;
 Oferirea/cererea ajutorului;
 Aşteptarea rândului;
 Utilizarea formulelor de adresare politicoase,
B.Rezolvare de probleme sociale:-rezolvarea conflictelor prin strategii
adecvate vârstei;
*Abilităţi intrapersonale:
 Respectarea regulilor;
 Tolerarea situaţiilor care provoacă frustrare.
Principalele standarde în dezvoltarea socio-emoţională a copilului preşcolar
( după „Repere Fundamentale în Învăţarea şi Dezvoltarea Timpurie a copilului de la
naştere la 6/7 ani- RFIDI) sunt:
• Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere în adulţii cunoscuţi şi să
interacţioneze cu aceştia.
• Copilul ar trebui să fie capabil să ceară ajutorul adultului când are nevoie.
• Copilul ar trebui să fie capabil să stabilească relaţii pozitive şi de respect cu
copiii de aceeaşi vîrstă sau de vîrstă apropiată
• Copilul ar trebui să poată manifesta empatie faţă de copiii cu care
interacţionează.
• Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască asemănările şi deosebirile dintre
oameni.
• Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste respect faţă de deosebirile dintre
oameni.
• Copilul ar trebui să demonstreze abilităţi de cooperare în interacţiunile de grup.
• Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea însuşirilor proprii
• Copilul ar trebui să manifeste satisfacţie pentru propriile reuşite şi încredere în
sine
• Copilul ar trebui să fie capabil să îşi controleze propriile emoţii.
• Copilul ar trebui să demonstreze responsabilitate personală
• Copilul ar trebui să manifeste independenţă în acţiunile sale
• Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască şi să îşi exprime corespunzător
emoţiile.
În sprijinul educatoarelor, la nivelul grădiniţelor din judeţul Cluj s-a desfăşurat
proiectul „Dezvoltarea emoţională şi socială armonioasă a copiilor preşcolari care
provin din medii dezavantajate în scopul prevenirii fenomenului de părăşire timpurie a
şcolii” şi s-a implementat Programul educaţional „Da, Poţi!”, program educaţional
specific, adresat copiilor preşcolari pentru domeniul dezvoltării sociale şi emoţionale,
bazat pe principiile validate ştiinţific din psihologia clinică a dezvoltării copilului.
Pornind de la obiectivele şi standardele în dezvoltarea socio-emoţională a
copilului preşcolar, ne-am implicat ca educatoare în desfăşurarea acestor proiecte şi
programe, desfăşurând pe parcursul a trei ani şcolari o serie de activităţi prin care am
urmărit, în primul rând, dezvoltarea unor competenţe emoţionale şi sociale care să
conducă, alături de alte competenţe( cognitive, fizice, etc.), la pregătirea copilului
pentru integrarea în activitatea şcolară.
În activităţile pe care le-am desfăşurat am pornit de la ideea că, relaţiile sociale
pozitive se formează atunci cînd copiii înţeleg semnificaţia diferitelor comportamente,
cînd sunt capabili să se adapteze diferitelor contexte sociale şi sunt implicaţi în activităţi
de grup. Interacţiunile cu cei apropiaţi joacă un rol central în „sănătatea” socio-
emoţională a copilului, oferind sentimentul de stabilitate, securitate, apartenenţă şi
astfel hrănind dorinţa de învăţare ale copilului. Relaţiile pe care le stabileşte copilul cu
ceilalţi necesită siguranţă, receptivitate, disponibilitate şi confort emoţional.
Încetul cu încetul copiii dezvoltă abilităţi de cooperare, de negociere, de a
conduce şi a fi conduşi, de a lega prietenii, de a-şi exprima sentimentele într-o manieră
acceptată social.
Relaţiile sociale ale copilului cu adulţii vizează capacitatea copilului de a avea
încredere şi a interacţiona cu uşurinţă cu aceştia, precum şi capacitatea lor de a
recunoaşte diferitele roluri sociale ale acestora.
Prin interacţiunea cu copiii, copilul exersează cooperarea, capacitatea de a
stabili şi a menţine relaţii de prietenie, învaţă să ţină cont de dorinţele şi nevoile
celorlalţi, învaţă să respecte drepturile altor copii. De asemenea, contactul social cu
ceilalţi copii este o sursă importantă pentru a observa diferenţele şi asemănările dintre
oameni, diversitatea oamenilor din multe puncte de vedere. Adaptarea la diversitate,
respectarea ei prin stabilirea de relaţii pozitive, precum şi empatia reprezintă
competenţe importante ale dezvoltării sociale.
Un prim pas în dezvoltarea competenţelor socio-emoţionale la copiii de vârstă
preşcolară îl constituie dezvoltarea imaginii de sine a copiilor, importantă prin efectele
pe care le include asupra dezvoltării personalităţii acestora.
Copilul păşeşte în viaţă fără a şti prea multe. El porneşte să cunoască lumea,
dar începe prin a se cunoaşte pe el însuşi. O importanţă deosebită trebuie să acordăm
copiilor în cunoaşterea şi dezvoltarea stimei de sine.
Stima de sine crescută reprezintă un factor important ce influentează succesul
în viaţă. Încrederea în propriile forţe, o stimă de sine bine reprezentată contribuie
major la creşterea gradului de fericire şi al stării de bine a copiilor. Stima de sine este
acel sentiment pe care îl avem cu privire la noi inşine, iar comportamentul nostru
reflectă întocmai aceste sentimente. De exemplu, un copil ce are încredere în sine, va
face urmatoarele:
 - Acţionează independent;
 - Îşi asumă responsabilitatea faptelor sale;
 - Este mândru de complimentele pe care le primeşte;
 - Tolerează sentimentul de frustrare;
 - Îşi asumă sarcini şi provocări noi;
 - Poate gestiona atât emoţii negative, cât şi pozitive;
 - Se oferă să îi ajute pe cei din jur.
Un copil cu stima de sine scăzută se caracterizează astfel:
 Evită să încerce lucruri noi;

 Se simte neiubit şi nedorit;
 Îi invinovăţeşte pe cei din jurul lui pentru micile lui neplăceri;
 Este sau pretinde a fi indiferent din punct de vedere emoţional;
 Nu poate tolera un nivel mediu de frustrare;
 Este uşor influenţabil
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI

„Un copil poate să înveţe oricând un adult trei lucruri: cum să fie mulţumit fără
motiv, cum să nu stai locului niciodată şi cum să ceară cu insistenţă ceea ce îşi
doreşte”.
Paulo Coelho
Întâlnirea de dimineaţă este un moment din activitatea zilnică din grădiniţă

propice desfăşurării unor jocuri de grup prin care urmărim dezvoltarea imaginii de sine,
creşterea stimei de sine. Spre exemplu, jocurile de grup „Spune ceva frumos despre
tine”, „Spune ceva frumos despre colegul/ prietenul tău”, „De ce-ţi place de colegul/
prietenul tău?”, învaţă copiii diferite moduri de a exprima o calitate personală, sau a
altor persoane.
Educatoarea prezintă copiilor „Pilafeta”, (un ciorăpel umplut cu orez şi împodobit
cu fundiţe colorate) care doreşte să se joace cu ei jocul „Spune ceva frumos despre
tine, De ce-ţi place prietenul tău”. Pilafeta va ajunge pe rând la câte un copil, iar acesta
va spune ceva frumos despre el:
,,Pilafeta se roteşte
Şi la tine se opreşte!”
-Spune ceva frumos despre tine.
-Bună, eu sunt Elissa şi-mi place de mine pentru că sunt deşteaptă. Jocul se repetă
până când toţi copiii spun ceva frumos despre propria persoană. În continuarea jocului,
copiii aleg dintr-o farfurioare jetoane colorate: roşii, albe. Le spun copiilor că ne vom
juca altfel : Copiii care au jetoane albe, vor fi astăzi copiii zilei ( un număr de 5-6 copii),
iar pe rând, fiecare va veni în faţă, iar ceilalţi copii vor spune de ce le place de colegul
( colega lor):
-Îmi place de Antonio pentru că e prietenos.
Ni s-a părut important să formăm copiilor deprinderea de a-şi face complimente
reciproce, de genul:,,Azi te-ai îmbrăcat foarte frumos; îmi plac ochelarii tăi, sunt
simpatici; Tu desenezi, cânţi foarte frumos”, etc., aprecieri care au rolul de a apropia
copiii, de a-i face să treacă peste anumite bariere forţate, care-i fac să marginalizeze pe
cei care sunt altfel.
Tot în acest scop, am desfăşurat activitatea integrată „Mă plac aşa cum sunt”,
prin care am urmărit educarea capacităţii copiilor de a înţelege şi rezolva probleme,
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive, formarea capacităţii de a găsi diferite moduri
de a exprima o calitate personală sau a altor persoane, acceptarea şi aprecierea
diversităţii.
Am prezentat copiilor un tablou cu o căpşună, aceştia descriind fructul şi
scoţând în evidenţă calităţile şi importanţa fructului în alimentaţie: este roşie, zemoasă,
dulce, gustoasă, are vitamine.
Un copil a recitat poezia „Căpşuna” de Daniela Crăsnaru, iar apoi am sprijinit
copiii să descopere problema cu care se confruntă personajul: Căpşuna este
nemulţumită de aspectul ei fizic. Am stabilit împreună cu copiii faptul că oamenii sunt
deosebiţi, nu sunt la fel ca aspect, religie, etnie şi că fiecare om are ceva bun şi frumos,
deci calităţi, de aceea, vom încerca să spunem ceva bun şi frumos despre Căpşună,
pentru a o ajuta să-şi schimbe părerea despre ea. Pentru început, am împărţit copiii în
două grupe: Grupa căpşunilor mulţumite desenează Căpşuna de culoare roşie, cu
pistrui, cu fes micuţ verzui, iar Grupa căpşunilor nemulţumite, desenează Căpşuna
verde, cu pălărie ca a ciupercii.
Analizarea lucrărilor copiilor a evidenţiat faptul că, aşa cum este în
realitate, căpşuna arată mai bine. Prin întrebări de genul: ”Are de ce să fie nemulţumită
căpuna?”; “Ce credeţi că s-ar întâmpla dacă ar avea pălărie ca a ciupercii?” (ar fi urâtă,
razele soarelui n-ar mai ajunge la ea, nu s-ar coace, n-ar fi bună de mâncat); “Voi cum
aţi fi procedat în locul Căpşunii?”, am antrenat copiii în găsirea de soluţii şi în
încercarea de a rezolva problema, evidenţiind în final că fiecare persoană are calităţi şi
fiecare dintre noi putem spune ceva bun şi frumos despre noi şi cei din jur.
În ultima parte a activităţii am desfăşurat jocul “Mă plac aşa cum sunt”: Un
copil stă în mijlocul cercului şi imită comportamentul Căpşunei, iar ceilalţi copii
comentează şi combat părerile negative ale Căpşunei despre sine, găsindu-i de fiecare
dată calităţi:
Prin acest joc, ca de altfel prin întreaga activitate, copiii au învăţat să accepte
diversitatea şi diferenţele dintre oameni, dar cel mai important, faptul de a ne accepta aşa
cum suntem.
PROIECT DIDACTIC
Grădiniţa”Pinocchio”,Cîmpia Turzii
Grupa: mare „Fluturaşii”
Educatoare: Maria Dioşan
Tema de studiu: Cine sunt/suntem?
Forma de realizare: Activitate integrată ADE: DLC+ DOS+DEC
Activităţi de învăţare:
ADE: Mă plac aşa cum sunt, Activitate integrată
Scopul activităţii: Educarea capacităţii de a înţelege şi rezolva probleme;
Dezvoltarea unei imagini de sine pozitive.
Obiective: -Să descopere în conţinutul poeziei problema cu care se confruntă personajul;
-Să-şi formeze capacitatea de a rezolva o problemă;
- Să-şi dezvolte gândirea critică;
- Să înveţe diferite moduri de a exprima o calitate personală, sau a altor
persoane;
- Să accepte şi să aprecieze diversitatea;
-Să se exprime corect, în propoziţii şi fraze simple;
-Să deseneze, să analizeze lucrarea proprie şi a colegilor;
-Să se implice afectiv în activitate;
Strategii didactice:
1. Metode: conversaţia, problematizarea, descoperirea, surpriza, observaţia, exerciţiul,
evaluarea, jocul, turul galeriei
2. Mijloace didactice: Tablou cu Căpşuna din poezie, foi, creioane colorate, fes verzui,
3. Forme de organizare: frontală, pe grupuri, individual.
4. Sisteme de evaluare: evaluare formativă
5. Metode de evaluare: observare curentă, verificare orală, examinare prin probă scrisă
Durata- 25-30’
Bibliografie: Curriculum pentru învăţământul preşcolar ( 3-6/7 ani) MECI, 2008;
Instruire interactivă, ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002;
Vasile Flueraş, Paideea şi gândirea critică, Cluj-Napoca, 2003;
Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru învăţământul preşcolar ,
nivel 5-7 ani;
Aplicaţiile noului curriculum pentru învăţământul preşcolar
Eveniment Conţinul ştiinţific Strategii Evaluare

didactic didactice
1. -aerisirea sălii
Momentul de grupă şi
Organizato- asigurarea Observarea
ric unui climat comporta-
benefic pentru mentului
desfăşurarea nonverbal
activităţii;
-pregătirea
materialelor
necesare
2. Captarea Se descoperă tabloul cu Căpşuna din poezie. Surpriza Observa-

atenţiei Un copil va recita poezia,, Căpşuna”, de rea şi
Daniela Crăsnaru: aprecierea
,,O căpşună cu pistrui / comporta-
Şi cu fes micuţ verzui / mentului şi
Se plângea că, de la soare / răspunsu-
Toţi pistruii-i cresc mai tare/ rilor
Şi că are mult necaz /
Că-i prea roşie-n obraz./
Şi pân’să răsară luna /
Se tot văicărea într-una: /
Of şi vai, fir-ar să fie/
De ce n-am precum ciuperca /
Pe căpşor o pălărie?”
Se va purta o discuţie cu copiii pentru stabilirea
problemei cu care se confruntă personajul:
Căpşuna este nemulţumită de aspectul ei fizic;
stabilirea faptului că oamenii sunt deosebiţi,
nu sunt la fel ca aspect, etnie, religie şi că
fiecare om are ceva bun şi frumos, deci calităţi.
3. Astăzi vom desfăşura activitatea ,, Mă plac aşa Conversaţia;

Anunţarea cum sunt” şi vom încerca să spunem ceva bun Explicaţia;
temei şi frumos despre Căpşună pentru a o ajuta
să-şi schimbe părerea despre ea.
4.Dirijarea Se poartă o scurtă conversaţie pe marginea Observa-

învăţării tabloului pentru se descrie fructul: formă, Explicaţia rea
culoare, părţi componente. Se scot în evidenţă calităţile Demonstraţia
şi comporta-
Convorbire importanţa Căpşunei în alimentaţie: Exerciţiul mentului
este roşie, zemoasă, dulce, gustoasă, are nonverbal
vitamine.
Desen Copiii se împart în două grupe:
Grupa Căpşunilor mulţumite desenează căpşuna Examinare
de culoare roşie, cu pistrui, cu fes micuţ, verzui, prin
Grupa Căpşunilor nemulţumite desenează probă
Căpşuna verde, cu pălărie ca a ciupercii. practică
Lucrările se afişează pe un panou pe două
coloane, în funcţie de sarcina pe care au
realizat-o copiii.
Analizarea lucrărilor pentru a se evidenţia
faptul că, aşa cum este în realitate căpşuna Conversaţia
arată mai bine: Problematiza- Aprecieri
- Are de ce să fie nemulţumită căpşuna? rea verbale şi
Turul -Ce credeţi că s-ar întâmpla dacă ar avea aplauze
galeriei pălăria ca a ciupercii? ( ar fi urâtă, razele
soarelui n-ar mai ajunge la ea, nu s-ar coace,
n-ar fi bună de mâncat),
- Voi cum aţi proceda dacă aţi fi în locul
căpşunii?
Se stabileşte împreună cu copiii că, fiecare persoană are
şi calităţi şi fiecare dintre noi
putem spune ceva bun şi frumos despre noi şi
cei din jur.
,,Mă plac aşa cum sunt!”- Un copil va fi Aprecieri
Joc Căpşuna , va sta în mijlocul cercului şi va îmita individuale
dramatizare comportamentul acesteia.
Ceilalţi copii vor comenta şi vor combate
părerile negative ale Căpşunei despre sine, găsindu-i Examinare
de fiecare dată calităţi: Jocul prin
Ce crede Căpşuna Ce credem noi despre ea probă
despre ea practică
-Fesul meu este -Fesul tău este micuţ-
prea mic! verzui, deci e frumos!
-Am prea mulţi -Pistruii sunt drăguţi;şi eu

pistrui! am pistrui; sunt la modă;
Aprecieri
-Soarele mă arde -Eşti frumoasă, obrajii verbale
prea tare, roşii spun că suntem individuale
-Sunt prea roşie-n sănătoşi;şi eu am obrajii şi globale
obraz! roşii!
-Vreau o pălărie mare, -Nu ai nevoie de ea; o

ca a ciupercii! să fii urâtă cu pălărie
mare, soarele nu o să te
mai poată încălzi şi nu o
-Mă plac aşa cum să te coci.
sunt! Cred că sunt
frumoasă.
Vă mulţumesc
pentru ajutor!
6. - Se fac aprecieri asupra modului cum au reuşit să Conversaţia Aprecieri

Încheierea rezolve probleme, cum au desenat, cum s-au verbale
activităţii comportat copiii pe parcursul activităţii.
-Se scoate în evidenţă necesitatea de a
accepta diversitatea şi diferenţele dintre
oameni,de a ne accepta aşa cum suntem.
Un alt exemplu de activitate prin care am urmărit dezvoltarea competenţelor
socio-emoţionale, este activitatea integrată „Cum să fim prieteni” (ADP - Întâlnirea de
dimineaţă, Joc de grup: Spune ceva frumos despre tine; De ce-ţi place de colegul
( prietenul tău)?; ADE- DOS: povestire „Cum să fim prieteni? ”
Scopul activităţii a fost: Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în
societate, educarea abilităţii de a intra în relaţie cu ceilalţi; Dezvoltarea
comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive.
Ca obiective operaţionale am stabilit: Să înveţe diferite moduri de a exprima o
calitate personală, sau a altor persoane; Să-şi dezvolte stima de sine; Să accepte şi să
aprecieze diversitatea; Să-şi raporteze propriul comportament la cel al personajelor, Să
identifice modalităţi de a se juca împreună; Să exerseze abilităţi de cooperare în joc; Să
recunoască la ceilalţi comportamente prietenoase; Să dezvolte abilităţi de
interrelaţionare adecvate.
Jocul de grup a urmărit în primul rând creşterea stimei de sine, apoi, crearea
unei atmosfere plăcute, relaxante. După redarea povestirii „Cum să fim prieteni”, am
adresat copiilor întrebări legate de conţinutul acesteia pentru a descoperi
comportamentele prietenoase şi pe cele neprietenoase ale personajelor: „De ce nu a
acceptat Pufi ajutorul celorlalţi?”; ”Ce alt comportament neprietenos descoperim la
Pufi?” „Ce drept i-a încălcat Pufi pisoiului Puşu?”
„Ce fel de comportament au avut celelalte personaje?”; „Cum credeţi că s-au simţit
Puşu, Ami şi Alfi când Pufi le-a respins ajutorul şi i-a jignit?”; „De ce credeţi că a
renunţat Pufi la comportamentul neprietenos?”; „Deci, ce-am înţeles din poveste?”.
Aceste întrebări au ajutat copiii să înveţe ce înseamnă comportament prietenos,
dar mai ales, cum să ceară şi să ofere sjutor celor din jur. Pentru a consolida
comportamentele copiilor, am desfăşurat jocul de rol prin care, copiii au interpretat
roluri diferite: unul prietenos, iar altul neprietenos.
PROCEDURA DE LUCRU:
Copiii stau jos, în semicerc. Doi copii vor interpreta următorul joc de rol: Un copil
va manifesta comportament neprietenos (A), alt copil va încerca să-şi facă un prieten
nou (B):
1.Copilul A va manifesta un comportament neprietenos:
Copilul B: -Bună, sunt Mihai, vrei să ne jucăm împreună şi să fim prieteni?
Copilul A: -Nici nu mă gândesc să mă joc cu un pitic ca tine!
2.Copilul A va manifesta un comportament prietenos
Copilul B: -Bună, sunt Mihai, vrei să ne jucăm împreună?
Copilul A: -Da, mi-ar place să mă joc cu un copil deştept ca tine şi să fim prieteni!
Copiii vor descoperi comportamentele şi emoţiile trăite de cei doi protagonişti ai jocului
în cele două ipostaze. Jocul se reia de mai multe ori.
De fiecare dată am solicitat copiii să spună cum s-au simţit în situaţiile date.
PROIECT DIDACTIC
Grădiniţa”Pinocchio”, Cîmpia Turzii

Grupa mare ”Fluturaşii”
Forma de realizare: Activitate integrată ADP+ADE
Activităţi de învăţare: ADP- Întâlnirea de dimineaţă, Joc de grup: Spune ceva frumos
despre tine; De ce-ţi place de colegul ( prietenul tău)?; ADE- DOS:-povestire „Cum să
fim prieteni”?
Scopul activităţii:
*Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate, educarea abilităţii
de a intra în relaţie cu ceilalţi;
*Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive.
Obiective operaţionale:
ADP: Joc de grup
-Să înveţe diferite moduri de a exprima o calitate personală, sau a altor persoane;
-Să-şi dezvolte stima de sine;
-Să accepte şi să aprecieze diversitatea;
-Să se exprime corect, în propoziţii şi fraze simple;
DOS: Povestire
-Să audieze în linişte povestirea şi să înţeleagă conţinutul etic al acesteia;
-Să redea fragmente din poveste pe baza a cel puţin trei ilustraţii;
-Să-şi raporteze propriul comportament la cel al personajelor,
-Să identifice modalităţi de a se juca împreună;
-Să exerseze abilităţi de cooperare în joc;
-Să recunoască la ceilalţi comportamente prietenoase.
-Să dezvolte abilităţi de interrelaţionare adecvate.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode: Conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, povestirea,

problematizarea.
Mijloace de învăţământ: Calendarul naturii, pilafeta, jeton, planşe, cartonaşe roşii şi
albe
FORMA DE ORGANIZARE: pe grupuri, frontal
DURATA: 30-45’
SISTEME DE EVALUARE: Evaluare formativă
LOCUL DE DESFĂŞURARE: sala de grupă
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
o Curriculum pentru învăţământul preşcolar ( 3-6/7 ani) MECI, 2008;
o Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru învăţământul preşcolar , nivel
3-5 ani;
o Aplicaţiile noului curriculum pentru învăţământul preşcolar
o Ştefan, A. Catrinel; Kallaz E., Dezvoltarea competenţelor emoţionale şi sociale la
preşcolari, ghid practic pentru educatori
SCENARIUL ZILEI
ADP:
Întâlnirea de dimineaţă debutează cu salutul ,,Bună dimineaţa, fluturaşilor”,
schimbă perechea, se face prezenţa prin aplicarea pozelor pe panoul cu copii prezenţi.
Se va lucra la calendarul naturii pentru a stabili anotimpul în care ne aflăm, ziua din
săptămână, şi fenomenele naturii specifice zilei respective.
Jocul de grup: Spune ceva frumos despre tine, De ce-ţi place colegul ( prietenul
tău)?
Educatoarea prezintă copiilor „Pilafeta”, care doreşte să se joace cu ei jocul
„Spune ceva frumos despre tine, De ce-ţi place prietenul tău”. Pilafeta va ajunge pe
rând la câte un copil, iar acesta va spune ceva frumos despre el:
-Bună, eu sunt Andreea şi-mi place de mine pentru că dansez frumos. Jocul se repetă
copiii aleg dintr-o farfurioare hetoane colorate: roşii, albe. Le spun copiilor că ne vom
juca altfel : Copiii care au jetoane albe, vor fi astăţi copiii zilei ( un număr de 5-6 copii),
( colega lor):
-Îmi place de Rareş pentru că are ochelari.
La finalul jocului, în buzunărelul cu surprize, copiii vor descoperi un jeton pe
care este redată imaginea unei pisici. Explic pentru copii că astăzi le voi spune o
poveste despre pisica Pufi şi prietenii ei. Intonând cântecul „Un copil politicos”, copiii se
deplasează la centrul Bibliotecă, unde se va desfăşura activitatea de povestire.
În încheierea activităţilor voi face aprecieri verbale asupra comportamentului
copiilor, iar copiii vor păstra cartonaşele primite.

didactic didactice
1. Momentul -aerisirea sălii
organizatoric de grupă şi
asigurarea
unui climat
benefic pentru
desfăşurarea
activităţii;
-pregătirea
materialelor
necesare
2. Captarea Explicaţia; Observarea

atenţiei Conversaţia; şi
aprecierea
comporta-
mentului şi
răspunsuri-
lor
3. Anunţarea -Azi ne vom juca jocul „Spune ceva frumos Conversaţia;
temei despre tine, De ce-ţi place prietenul, colegul Explicaţia;
tău? Şi-o să vă spun o poveste.
4.Dirijarea Întâlnirea de dimineaţă

învăţării Se intonează Imnul de Stat Explicaţia Observarea
Salutul: Educatoarea salută copiii: Bună Demonstraţia Comporta
dimineaţa, copii fluturaşi, copiii răspund la Exerciţiul mentului
salut. Copiii se aşează în două cercuri copiilor
concentrice şi se salută după modelul
„Schimbă perechea”. Se rotesc de trei, patru
ori, pentru a se saluta fiecare cu cât mai mulţi
colegi.
Prezenţa: Un copil va merge la panou, va lua
poza câte unui coleg, îi va spune numele.
Copiii prezenţi vor fi aşezaţi pe panou la copii
prezenţi, iar cei absenţi la copii absenţi. Aprecieri
Calendarul naturii: Se stabileşte anotimpul, verbale şi
luna, ziua din săptămână, fenomenele meteo aplauze
specifice.
Jocul de grup: Spune ceva frumos despre
tine. Se va folosi pilafeta, care se va deplasa
pe la fiecare copil, iar acesta va spune ceva
pozitiv despre el.
Variantă: Copiii primesc cartonaşe roşii şi
albe. Cei cu cartonaşe albe vor fi desemnaţi
copiii zilei. Fiecare copil cu cartonaş alb va
veni în faţă, iar colegii lui vor spune pe rând
de ce le place colegul lor.
Povestire
Un copil va descoperi în buzunărelul cu
surprize un jeton pe care este desenată o
pisică.
-Acum copii, ne vom deplasa la centrul
Bibliotecă, unde o să vă spun povestea „Cum
să fim prieteni” Povestirea
Intonând cântecul „Un copil politicos”, copiii Conversaţia
se deplasează la centrul Bibliotecă. Problematiza-
Se redă povestirea de către educatoare. Pe rea
parcursul redării povestirii, voi sublinia
comportamentele prietenoase sau
neprietenoase ale personajelor
Se prezintă imaginile din poveste.
Se adresează întrebări legate de conţinutul
povestirii şi se va discuta cu copiii despre
comportamentele neprietenoase ale pisici
Pufi şi cele prietenoase ale celorlalte
personaje.
-De ce nu a acceptat Pufi ajutorul celorlalţi?
-Ce alt comportament neprietenos
descoperim la Pufi?
-Ce fel de comportament au avut celelalte
personaje?
-Cum credeţi că s-au simţit Puşu, Ami şi Alfi
când Pufi le-a respins ajutorul şi i-a jignit?
-De ce credeţi că a renunţat Pufi la
comportamentul neprietenos?
-Voi, cum a-ţi fi procedat în locul lui Pufi?
-Deci, ce-am înţeles din poveste?
Se subliniază importanţa comportamentelor
prietenoase.
5. Asigurarea Joc de rol: Cere frumos o jucărie Conversaţia
feed-back-ului Doi copii vor interpreta roluri diferite: Unul Explicaţia Aprecieri
prietenos, iar altul neprietenos. Jocul se Exerciţiul verbale şi
repetă, copiii jucând rolul comportamentelor prin aplauze
prietenoase.
6. Încheierea Voi face aprecieri asupra comportamentului Conversaţia; Aprecieri
activităţii copiilor pe parcursul activităţii, a modului în verbale
care s-au jucat, au ascultat povestea şi i-au
înţeles conţinutul
CUM SĂ FIM PRIETENI -poveste-
Pisicuţa Pufi s-a trezit într-o dimineaţă şi a pornit la plimbare, hotărâtă să-şi
găsească ceva de mâncare. Deodată a văzut un măr roşu, mare, exact aşa cum îi
plăcea ei. „Cu mărul ăsta o să mă satur sigur şi o să-l pot mânca singură pe tot.”, şi-a
spus ea.
S-a tot învârtit în jurul pomului încercând să-şi dea seama cum ar putea să
ajungă la măr. Era chiar aproape de vârful pomului şi nu avea curaj să se caţere până
acolo.
- Of! A exclamat ea. O să fie tare greu, dar nu merg să cer ajutor nimănui.
S-a căţărat în copac hotărâtă să ajungă în vârful pomului, dar nicicum nu părea
să poată să urce atât de sus.
- Ei, na! Nu pot să cred. Sunt aşa de aproape şi nu reuşesc! A bombănit ea.
Puşu, motanul, tocmai a trecut pe acolo. Auzindu-i bombănelile, a întrebat-o:
-Ai nevoie de ajutor? ( comportament prietenos: oferă ajutor).
- Hmmm! a spus Pufi. Nu am nevoie de ajutorul nimănui, cu atât mai puţin de la
un motan bleg ca tine ( comportament neprietenos: îi spune motanului că e bleg).
- Eu am vrut doar să te ajut, a răspuns Puşu. Sunt mai mare şi mai puternic
decât tine. Eu mă pot căţăra cu uşurinţă până în vârf.
-Nu am nevoie de niciun ajutor. Am să-l culeg singură şi am să-l mănânc tot
singură!
(comportament neprietenos: nu vrea să împartă).
-Bine, cum vrei! A spus Puşu şi a pornit mai departe.
S-a făcut după-amiază şi oricât ar fi încercat, Pufi nu a reuşit să ajungă la măr.
Tocmai când tot încerca ea să-şi culeagă mărul, au trecut pe acolo Alfi şi Ami, cei doi
câini.
-Ai nevoie de ajutor să ajungi la mărul acela? A întrebat Alfi ( comportament
prietenos: oferirea ajutorului).
-Eu n-am nevoie de ajutorul vostru. Nici de-al unui motan bleg, nici de-al unor
câini. Auzi, să primesc ajutor de la unii care stau pe lângă stăpâni şi se gudură pe
lângă ei
( comportament neprietenos: îi jicneşte pe Alfi şi Ami).
-Cum vrei, a spus Ami. Şi amândoi au pornit mai departe, lăsând-o pe Pufi să se
chinuie în continuare să culeagă mărul.
Încăpăţânată, Pufi a sărit hotărâtă pe ultima cracă, a înaintat încet, încet şi a
prins mărul. L-a cules fericită şi şi-a spus „Am reuşit!”. Dar cum a vrut să coboare şi-a
dat seama că nu mai poate. Dacă încerca să coboare, ar fi scăpat mărul dintre lăbuţe.
Mai mult, dacă ar fi dat drumul mărului, tot n-ar fi putut coborî: îi era prea frică de
înălţime.
-Ah, nu se poate! Eram atât de aproape şi e deja seară, toate animalele dorm
deja şi nimeni nu mă mai poate ajuta. Dacă Puşu, Alfi şi Ami ar fi aici, sigur m-ar ajuta.
Toată noaptea şi-a petrecut-o în copac. Imediat cum s-a făcut dimineaţă, Ami şi
Alfi au ieşit ca de obicei la plimbare.
-Bună dimineaţa! A strigat Pufi din vârful copacului ( comportament prietenos:
salută). Vă rog să mă ajutaţi! ( comportament prietenos: cere ajutor).
-Dar unde eşti? A întrebat Ami.
-Sunt aici, sus în copac şi nu pot coborî.
-Ha! Ha! A râs alfi. Parcă nu aveai nevoie de ajutorul nostru pentru că vroiai să
mănânci mărul numai tu.
-Da, ştiu! Dar uite ce mi s-a întâmplat. Am nevoie de ajutorul vostru. Îmi pare rău
că am fost aşa rea cu voi ( comportament prietenos: îşi cere scuze).
-Alfi, mergi te rog şi-l cheamă pe Puşu, i-a spus Ami. Noi doi nu ne putem căţăra
în copac.
În scurt timp Alfi s-a întors cu Puşu. Motanul s-a căţărat repede în copac. A luat
mărul şi l-a aruncat lui Alfi care l-a prins cu îndemânare ( comportament prietenos:
cooperează).
-Urcă-te pe spatele meu! A spus Puşu. Te ajut să cobori (comportament
prietenos: oferirea ajutorului).
După ce au coborât, Pufi a spus:
-Mulţumesc că m-aţi ajutat! ( comportament prietenos: mulţumeşte). Haide-ţi să
împărţim mărul acesta ( comportament prietenos: împarte mărul).
-Am o idee şi mai bună. Haide să adunăm mai multe mere împreun
(comportament prietenos: colaborează).
Împreună, cei patru prieteni au reuşit să adune multe mere. Apoi s-au aşezat şi
au mâncat cu poftă merele culese. De atunci, Pufi a învăţat să împartă şi să-şi ajute
prietenii.
Un alt exemplu activitate pe care am desfăşurat-o cu copiii în scopul

dezvoltării socio-emoţionale, a fost activitatea integrată “Drepturile copiilor”, activitate
prin care am urmărit cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate,
educarea abilităţii de a intra în relaţie cu ceilalţi, dezvoltarea comportamentelor de
cooperare, prosociale, proactive
Activitatea a debutat cu jocul de grup: „Drepturile copiilor”. Am pregătit nişte
imagini, un panou şi un cub. Pe cinci feţe ale cubului sunt redate imagini cu drepturile
copiilor. Copilul la care se opreşte cubul recunoaşte imaginea redată, caută pe masă
imaginea care reprezintă un drept al copiilor, o afişează pe panou, apoi „citeşte” dreptul
copiilor redat pe imagine.
Am redat apoi povestea „Diferiţi...dar egali”, am prezentat copiilor imagini din
poveste pe CD, după care, am adresat copiilor întrebări de genul: „Despre cine a fost
vorba în poveste?”; „De ce se bucura Laura? Cui dorea să-i dea vestea cea bună?”;
„Ce fel de fetiţă era Laura?”; „Ce fel de fetiţă era Alina?”; „Cum era Corina? „; „Cum
credeţi că s-a simţit Corina atunci când Alina a certat-o pe Laura pentru că se joacă cu
ea?”; „Cum te-ai simţi dac-ai fi în locul Corinei?”; „Ce i-a explicat bunicul Laurei?”;
„Deci, ce-am înţeles din poveste?”
Aceste întrebări au venit în sprijinul copiilor, ajutându-i să înţeleagă conţinutul

etic al povestirii, să-şi exprime sentimentele în legătură cu personajele şi acţiunile
acestora.
În derularea activităţii am introdus metoda “Pălăriuţele gânditoare”, prin care
am urmărit dezbaterea cazului expus în povestirea “Diferiţi...dar egali”. Am împărţit
copiii în şase grupuri, fiecare grup având o pălărie de o anumită culoare.
Pălăriuţa albă a expus întâmplările din povestire, fără a interpreta faptele sau
a avea opinii în legătură cu acestea: “Ce informaţii avem despe cele trei fetiţe din
poveste?”; “Dar despre bunic?”; “Ce informaţii lipsesc, nu le cunoaştem?”; “Nu ştim
motivul pentru care Alina este răutăcioasă cu colega ei Corina”; “Cum putem obţine
aceste informaţii?”; “Povestind întâmplări văzute sau transmise despre comportamentul
altor copii”.
Pălăriuţa roşie şi-a expus supărarea pe comportamentul Alinei şi a adresat
copiilor întrebari: Cum credeţi că s-a simţit Corina?; Dar Laura?; Tu cum te-ai fi simţit
dacă ai fi fost în locul Corinei, al Laurei? Eu sunt supărată pe Alina că nu acceptă copiii
diferiţi şi nu ştie să se joace cu ei.
Pălăriuţa Verde a oferit soluţii, idei: Toţi copiii au drepturi egale, deci ne jucăm
împreună; Nu-i frumos să ne jignim colegii; Putem să ne jucăm şi cu copiii care au altă
culoare, şi ei sunt ca noi.
Pălăriuţa galbenă: nu a adus soluţii noi, a căutat doar beneficiile: Dacă ne
jucăm cu copiii de altă culoare, doamna educatoare ne va lăuda. Şi părinţii şi bunicii
vor fi mândri de noi.
Pălăriuţa neagră: Nu-mi plac cei de altă culoare!; Nu întotdeauna sunt curaţi.
Nici nu ştiu să vorbească bine româneşte.
Pălăriuţa albastră concluzionează: Putem fi prieteni cu copiii de altă culoare? Şi
ei au aceleaşi drepturi ca ceilalţi copii. Putem să ne jucăm frumos cu toţi copiii,
indiferent de cum arată ei.
Utilizarea metodei a fost un moment prielnic de a exersa şi alte moduri de
gândire, copiii învăţând de mici să-şi schimbe modul de gândire asupra unor mentalităţi
greşite. Ei devin mai toleranţi cu cei din jur, pot analiza conflictul dintr-o întâmplare şi
găsesc soluţii, idei care pot modifica finalul poveştii. De asemenea, copiii învaţă să
trăiască diferite emoţii, dar şi să descopere emoţiile celorlalţi, investighează,
formulează soluţii noi, caută alternative şi variante de rezolvare a problemelor şi, nu în
ultimul rând, învaţă să evite greşelile.
În cadrul activităţilor alese, la centrul Bibliotecă, am utilizat strategia de
predare-învăţare „cubul”, prin care am urmărit descrierea, comparaţia, asocierea,
analizarea, aplicarea şi argumentarea în explorarea întâmplării din poveste. Astfel, am
desfăşurat jocul „Cubul personajelor”, copiii având următoarele sarcini, redate pe feţele
cubului: Descrie comportamentul Alinei; Compară comportamentul Alinei cu cel al
Laurei; Asociază comportamentul tău cu cel al Laurei sau al Alinei, Analizează
comportamentul Alinei; Interpretează rolul Alinei, sau al Laurei; Argumentează
afirmaţia: Toţi copiii au drepturi egale.
Această strategie a ajutat copiii să înţeleagă mai bine anumite comportamente,
să-şi dezvolte anumite abilităţi de comportare, să se exprime liber, să colaboreze
pentru a găsi soluţii şi evident, să aplice în practică cele descoperite de ei.
DESCRIE COMPARĂ
Comportamentul Alinei Comportamentul Alinei cou al Laurei
ASOCIAZĂ ANALIZEAZĂ
Comportamentul tău cu cel al Comportamentul Alinei
Laurei sau al Alinei
INTERPRETEAZĂ ARGUMENTEAZĂ AFIRMAŢIA:

Rolul Alinei sau al Laurei Toţi copiii au drepturi egale
PROIECT DIDACTIC
Grădiniţa”Pinocchio”,Cîmpia Turzii
Grupa:mare „Fluturaşii”
Forma de realizare: Activitate integrată ADE: DEC + DOS
ADE: ,, Drepturile copiilor” Activitate integrată: DEC- Cântec: Toţi copiii au drepturi egale,
repetare; Joc muzical: Roata drepturilor;DOS- Povestire: Diferiţi...dar egali
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
* Formarea capacităţii de receptare a lumii sonore a muzicii
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
DEC: Cântec „Toţi copiii au drepturi egale” repetare; Joc muzical: Roata drepturilor
-Să intoneze corect cântecul, respectând tonul şi semnalul de început dat de
educatoare,
-Să manifeste bună dispoziţie,
-Să execute corect jocul ritmic conform indicaţiilor.
DOS: Povestire
-Să accepte diversitatea şi să înţeleagă faptul că suntem diferiţi, dar egali şi avem
aceleaşi drepturi
-Să cunoască drepturile copiilor,
-Să-şi dezvolte creativitatea, să comunice liber gândurile, în acord cu semnificaţia
culorii pălăriuţelor,
-Să-şi exteriorizeze emoţiile şi sentimentele în legătură cu întâmplările redate în
povestire
problematizarea, pălăriuţele gânditoare
Mijloace de învăţământ: Calculator, CD, panou, jetoane, pălăriuţe colorate

DURATA: 30-45’
3-5 ani;
SCENARIUL ZILEI
ADP:
*Întâlnirea de dimineaţă :
Întâlnirea de dimineaţă debutează cu salutul ,,Bună dimineaţa, fetiţe şi băieţi
fluturaşi!”; se face prezenţa prin aplicarea pozelor pe panoul cu copii prezenţi. Se vor
purta discuţii cu copiii pentru a stabili anotimpul, în ce zi a săptămânii suntem,
fenomenele care caracterizează ziua.
Jocul de grup: „Drepturile copiilor”. Eu am pregătit nişte imagini, un panou şi un
cub. Pe cinci feţe ale cubului sunt redate imagini cu drepturile copiilor. Copilul la care
se opreşte cubul recunoaşte imaginea redată, caută pe masă imaginea care reprezintă
un drept al copiilor, o afişează pe panou, apoi „citeşte” dreptul copiilor redat pe imagine.
Surpriza zilei - în buzunăraşul de pe panou, copiii descoperă un jeton pe care se
află un grup de copii diferiţi şi-l vor descrie. Copiii vor fi informaţi că imaginea am primit-
o de la copii din altă ţară şi doresc să le arătăm că ştim ce înseamnă să fim diferiţi, dar
egali. Întonând cântecul ,, Are mama o fetiţă ”, copiii se vor deplasa pe scăunele în
semicerc, pentru desfăşurarea activităţii integrate.
La finalul activităţii integrate, intonând acelaşi cântec de tranziţie, copiii se vor
deplasa la centrul Artă unde vor desena o scenă din poveste şi la Căsuţa păpuşii, unde
se va realiza o minidramatizare a povestirii.
În încheierea activităţilor voi face aprecieri verbale asupra comportamentului şi
activităţii copiilor.

didactic didactice
asigurarea
unui climat
benefic pentru
desfăşurarea
activităţii;
-pregătirea
materialelor
necesare
2. Captarea Copiii descoperă în buzunărelul cu surprize Explicaţia; Observarea şi

atenţiei un jeton pe care se află un grup de copii Conversaţia; aprecierea
diferiţi şi-l vor descrie. comporta-
-Copii, imaginea am primit-o de la copii din mentului şi
altă ţară şi doresc să le arătăm că ştim ce răspunsurilor
înseamnă să fim diferiţi, dar egali.
3. Anunţarea -Azi vom cânta cântecul ”Toţi copiii au Conversaţia;

temei drepturi egale”, am să vă spun povestea Explicaţia;
”Diferiţi...dar egali”, apoi ne vom juca un joc.
4.Dirijarea Educaţie muzicală:

învăţării La început, o să cântăm împreună Explicaţia Observarea
cântecul”Toţi copiii au drepturi egale”. Demonstraţia comporta-
Pentru a putea cânta frumos, o să efectuăm Exerciţiul mentului
câteva exerciţii pentru încălzirea vocilor. nonverbal
Educatoarea intonează model cântecul.
Se intonează cântecul împreună cu copiii.
Se intonează cântecul pe grupuri.
Povestire „Diferiţi...dar egali”
-Despre ce a fost vorba în cântec? (despre
drepturile copiilor)
Pentru că aţi cântat frumos şi cunoaşteţi Povestirea
drepturile copiilor, am să vă spun o poveste Conversaţia Aprecieri
despre copii diferiţi. Problematiza- verbale şi
Se redă povestirea de către educatoare. rea aplauze
Se prezintă imaginile din poveste pe CD.
Se adresează întrebări legate de conţinutul
povestirii:
-Despre cine a fost vorba în poveste?
-De ce se bucura Laura? Cui dorea să-i dea
vestea cea bună?
-Ce fel de fetiţă era Laura?
-Ce fel de fetiţă era Alina?
-Cum era Corina?
-Cum credeţi că s-a simţit Corina atunci când
Alina a certat-o pe Laura pentru că se joacă
cu ea?
-Cum te-ai simţi dac-ai fi în locul Corinei?
-Ce i-a explicat bunicul Laurei?
Se subliniază importanţa acceptării
diversităţii.
5. Asigurarea Metoda “Pălăriuţele gânditoare” Conversaţia

feed-back-ului Pentru că aţi înţeles conţinutul povestirii, o să Explicaţia Aprecieri
ne jucăm împreună un joc. Eu am pregătit Exerciţiul verbale şi prin
şase pălăriuţe diferit colorate: albă, roşie, Metoda aplauze
neagră, galbenă, verde, albastră. pălăriuţele
Pentru gruparea copiilor voi folosi jetoane gânditoare
colorate pe o singură parte în culorile
pălăriuţelor, şi albe pe cealaltă faţă. Copiii vor
lua din bol câte un jeton, fără a vedea
culorile, apoi se vor grupa după culoarea de
pe jeton, în jurul pălărioarelor.
Explic fiecărui grup sarcina de lucru:
Pălăriuţa albă expune întâmplările din
povestire, fără a interpreta faptele sau a avea
opinii în legătură cu acestea: Laura este
prietenă cu Corina şi Alina. Alina este
răutăcioasă cu colega ei Corina.
Pălăriuţa roşie şi-a expus supărarea pe
comportamentul Alinei şi a adresat copiilor
întrebări: Cum credeţi că s-a simţit Corina?;
Dar Laura?; Tu cum te-ai fi simţit dacă ai fi
fost în locul Corinei, al Laurei? Eu sunt
supărată pe Alina că nu acceptă copiii diferiţi
şi nu ştie să se joace cu ei.
Pălăriuţa Verde oferă soluţii, idei: Toţi copiii
au drepturi egale, deci ne jucăm împreună;
Nu-i frumos să ne jignim colegii; Putem să ne
jucăm şi cu copiii care au altă culoare, şi ei
sunt ca noi.
Pălăriuţa galbenă: nu a adus soluţii noi, a
căutat doar beneficiile: Dacă ne jucăm cu
copiii de altă culoare, doamna educatoare ne
va lăuda. Şi părinţii şi bunicii vor fi mândri de
noi.
Pălăriuţa neagră: Nu-mi plac cei de altă
culoare!; Nu întotdeauna sunt curaţi. Nici nu
ştiu să vorbească bine româneşte.
Pălăriuţa albastră concluzionează: Putem fi
prieteni cu copiii de altă culoare? Şi ei au
aceleaşi drepturi ca ceilalţi copii. Putem să ne
jucăm frumos cu toţi copiii, indiferent de cum
arată ei.
Joc ritmic „Roata drepturilor” Observarea
Copiii vor forma două cercuri concentrice: implicării
Fetiţele în interior, băieţii în exterior. Cele copiilor în
două cercuri se vor roti în sens invers. În timp realizarea
ce se rotesc, copiii vor cânta cântecul Roata jocului ritmic
se-nvârteşte. Se opresc şi ritmizează
versurile cântecului.
6. Încheierea Voi face aprecieri asupra comportamentului Cconversaţia; Aprecieri
activităţii copiilor pe parcursul activităţii, a modului în verbale
care au cântat, au ascultat povestea şi i-au
înţeles conţinutul, au reuşit să rezolve
probleme.
DIFERIŢI....DAR EGALI
-poveste-
-Vine bunicul. Vine bunicul!

Laura bate din palme de încântare. Abia aştepta să-i spună Corinei vestea.
Poate că prietena ei va avea timp să vină pe la ea să-l cunoască.
Laura o văzu pe Corina la grădiniţă a doua zi. În pauză s-au dat în leagăne şi-au
sărit coarda.
-Hei, Laura, vino puţin, vrei?strigă Alina din partea cealaltă a terenului de joacă.
-Mă întroc imediat, spuse Laura către Corina.
Corina a dat doar din cap în semn de aprobare, în timp ce Laura părăsi leagănul
şi o porni prin iarbă. Când a ajuns în locul în care Alina se juca cu mingea cu alte
colege,întrebă:
-Ce vrei?
Alina se încruntă şi arătă în partea cealaltă a terenului, înspre Corina, spunând:
-De ce te joci întotdeauna cu fata aceea nouă?Abia vorbeşte româneşte.
Laura răspunse, încruntându-şi sprâncenele:
-Corina este prietena mea. Îmi place mult de ea!
-Ea e diferită de noi, argumentă Alina. S-a născut într-o altă ţară şi pielea ei este
de o altă culoare.
Exact atunci educatoarea anunţă terminarea jocului şi toţi copiii au alergat în
grădiniţă.
Laura era foarte confuză. Chiar o plăcea pe Corina, conta oare faptul că era
diferită?
Pe când se apropia de casă în acea după-amiază, Laura îl zări pe bunicul în
foişorul din grădină.
-Bunicule! Strigă ea îmbrăţişându-l.
-Ia loc, o invită bunicul. Mama ta a trebuit să meargă urgent la serviciu, dar a
pregătit prăjituri şi limonadă pentru o gustare. Hai să mâncăm chiar aici.
Prăjiturile erau foarte gustoase, dar să fie cu bunicul era o mare bucurie pentru
Laura. Au râs şi au vorbit în voie, iar bunicul îi spuse o mulţime de povestiri de
pe vremea când era el băiat.
Pe când asculta şi muşca dintr-o prăjitură, Laura observă două păsărele ce
mâncau seminţe dintr-un loc amenajat special pentru păsări, de către tatăl Laurei.
-Uită-te la păsările acelea, bunicule! Vezi cât sunt de diferite?
El a dat din cap şi spuse:
-Mă bucur că Dumnezeu a creat o asemenea varietate. N-ar fi aşa de interesant
să te uiţi la ele dacă toate ar arăta la fel. Acelea stau laolaltă şi se înteleg bine.
-Este la fel şi cu oamenii? întreabă Laura.
-Da, spuse bunicul. Dumnezeu ne-a creat după chipul Său. Biblia ne spune că
nici unul nu este mai bun decât altul şi este mai bine să fie doi decât unul. Prietenia
este mai importantă, indiferent de cât de diferiţi ar fi oamenii.
Laura zâmbi. Se gândea la prietena ei Corina. Da, erau diferite, dar Dumnezeu le
crease pe amândouă. El le iubea la fel şi ele puteau fi bune prietene, împărtăşind
împreună lucrurile – exact ca cele două păsărele.
TOŢI COPIII AU DREPTURI EGALE

(cântec)
( pe melodia cântecului Ploaia, adaptată la versuri)
1.TOŢI COPIII AU DREPTURI EGALE

TOŢI COPIII AU LOCUL LOR SUB SOARE
REFREN
SĂ FIE IUBIŢI ŞI OCROTIŢI
SĂ CREASCĂ LÂNGĂ PĂRINŢI
2.ŞI AU DREPTURI MARI PE LUME

AU DREPTUL SĂ POARTE-UN NUME
REFREN
3.TOŢI COPIII AU DREPTUL LA ŞCOALĂ

ŞI LA GRĂDINIŢĂ ÎN FIECARE TOAMNĂ
REFREN
4.AU DREPTUL SĂ SPUNĂ CE-I DOARE

RĂSPICAT, CU VOCE TARE!
REFREN
5.OAMENI MARI CU JUDECATĂ

SĂ NU UITAŢI NICIODATĂ
REFREN
VREM SĂ FIM IUBIŢI ŞI OCROTIŢI
SĂ CREŞTEM LÂNGĂ PĂRINŢI
Un alt exemplu de activitate prin care am urmărit cunoaşterea şi respectarea

normelor de comportare în societate, educarea abilităţii de a intra în relaţie cu ceilalţi,
dar şi dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive, este
activitatea integrată „Cum ne comportăm”.
PROIECT DIDACTIC
Tema de studiu: Ce şi cum vreau să fiu?
Forma de realizare: Activitate integrată ADE+ALA
Activităţi de învăţare: „Cum ne comportăm”; ADE+ ALA: DOS: - povestire „Ariciul
Ţepeluş”, ALA: Artă-Colorează scena din poveste, Modelează personajul preferat din
poveste; Joc de rol:
De-a Ariciul Ţepeluş
ADE
DOS: Povestire
-Să identifice modalităţi de a se juca împreună şi să exerseze abilităţi de cooperare în
joc;
-Să recunoască la ceilalţi comportamente prietenoase.
-Să dezvolte abilităţi de interrelaţionare adecvate
ALA:
Artă:
*Să utilizeze corect materialul pus la dispoziţie, să coloreze corect imaginile
respectând conturul şi culorile specifice;
*Să redea prin diferite tehnici de modelare tema propusă
*Să descrie lucrările realizate
Joc de rol:
*Să interpreteze rolurile personajelor din poveste, utilizând mimica şi pantomima;
*Să creeze acţiuni, dialoguri, respectând firul întâmplărilor;
*Să interpreteze diferite comportamente: prietenoase, neprietenoase

problematizarea.
Mijloace de învăţământ: planşe din poveste, creioane colorate, fişe de lucru,
planşete, plastilină, măşti ale personajelor din poveste
FORMA DE ORGANIZARE: pe grupuri, frontal, individual
DURATA: 30-45’
3-5 ani;
preşcolari, ghid practic pentru educatori
SCENARIUL ZILEI
ADP:
Întâlnirea de dimineaţă debutează cu salutul ,,Bună dimineaţa, fluturaşilor”,
schimbă perechea, se face prezenţa prin aplicarea pozelor pe panoul cu copii prezenţi.
Se va lucra la calendarul naturii pentru a stabili anotimpul în care ne aflăm, ziua din
săptămână, şi fenomenele naturii specifice zilei respective.
Jocul de grup: Spune ceva frumos despre tine, De ce-ţi place colegul ( prietenul
tău)?
Educatoarea prezintă copiilor „Pilafeta”, care doreşte să se joace cu ei jocul
„Spune ceva frumos despre tine, De ce-ţi place prietenul tău”. Pilafeta va ajunge pe
rând la câte un copil, iar acesta va spune ceva frumos despre el:
-Bună, eu sunt Carmen şi-mi place de mine pentru că dansez frumos. Jocul se repetă
copiii aleg dintr-o farfurioare hetoane colorate: roşii, albe. Le spun copiilor că ne vom
juca altfel : Copiii care au jetoane albe, vor fi astăţi copiii zilei ( un număr de 5-6 copii),
( colega lor):
-Îmi place de Rianna pentru că desenează frumos.
La finalul jocului, în buzunărelul cu surprize, copiii vor descoperi un jeton pe
care este redată imaginea unei arici. Explic pentru copii că astăzi le voi spune o
poveste despre ariciul Ţepeluş şi întâmplările prin care a trecut el.. Intonând cântecul
„Azi la grădiniţă”, copiii se deplasează la centrul Bibliotecă, unde se va desfăşura
activitatea de povestire. La finalul activităţii de povestire, copiii vor primi medalioane cu
trei din personajele povestirii şi se vor deplasa la centrele de activitate pregătite pentru
ALA.
În încheierea activităţilor voi face aprecieri verbale asupra comportamentului
copiilor, iar copiii vor păstra medalioanele primite.

didactic didactice
asigurarea unui
climat benefic
pentru
desfăşurarea
activităţii;
-pregătirea
materialelor
necesare
2. Captarea În buzunărelul cu surprize, un copil va Explicaţia; Observarea şi

atenţiei descoperi un jeton pe care este redată Conversaţia; aprecierea
imaginea unui arici. comporta-
Se vor purta câteva discuţii despre arici: mentului şi
Ce fel de animal este, aspect, etc. răspunsurilor
3. Anunţarea -Astăzi o să vă spun povestea „Ariciul Conversaţia;

temei Ţepeluş”, după care ne vom deplasa la Explicaţia;
centre unde vom colora o scenă din
poveste, vom modela un personaj din
poveste şi ne vom juca „De-a Ariciul
Ţepeluş”.
4.Dirijarea DOS: Povestire

învăţării Se redă povestirea de către educatoare. Explicaţia Observarea
Pe parcursul redării povestirii, voi sublinia Demonstraţia Comporta-
comportamentele prietenoase sau Exerciţiul mentului
neprietenoase ale personajelor. copiilor
Se prezintă imaginile din poveste.
Se adresează întrebări legate de
conţinutul povestirii şi se va discuta cu
copiii despre comportamentele
neprietenoase ale Ariciului Ţepeluş şi
cele prietenoase ale celorlalte personaje.
-Ce comportamente neprietenoase
descoperim la Ţepeluş? Aprecieri
-Ce făceau celelalte animale când îl verbale şi
vedeau pe Ţepeluş? aplauze
-De ce era trist Ţepeluş? Ce nu înţelegea
el?
-Ce s-a gânit Ţepeluş să facă?
-Cum s-a comportat cu Melcul-
Codobelcul?
Dar cu Furnicuţa-Hărnicuţa?
-Cum s-au comportat cei doi cu Ţepeluş?
-Ce credeţi că au simţit animalele când
Ţepeluş şi-a schimbat comportamentul?
-Cum s-a simţit Ţepeluş după ce şi-a
schimbat comportamentul?
-Care a fost urmarea schimbării Povestirea
comportamentului lui Ţepeluş? Conversaţia
-De ce credeţi că a renunţat Ţepeluş la Problematiza-
comportamentul neprietenos? rea
-Voi, cum a-ţi fi procedat în locul lui
Ţepeluş?
Se subliniază importanţa
comportamentelor prietenoase.
ALA:
Pentru că aţi înţeles conţinutul povestirii şi
importanţa comportamentului prietenos,
eu am pregătit nişte medalioane, iar apoi
ne vom deplasa la centre. Copiii îşi aleg
medalioane, se încolonează pe trei şiruri
şi se deplasează la centre intonând
cântecul „Azi la grădiniţă”.:
Artă: Copiii au următoarele sarcini
-Să coloreze scena din poveste, să
modeleze personajul preferat
Joc de rol: Copiii îşi aleg măscuţe şi se
vor juca „De-a Ariciul Ţepeluş”
Voi urmări activitatea copiilor la centre, în
special la Colţul Căsuţei, unde voi
interveni, la nevoie, cu sugestii.
5. Asigurarea Lucrările realizate de copii vor fi afişate Conversaţia
feed-back-ului pentru a le analiza şi aprecia. Aprecieri
Copiii care au fost la Colţul căsuţei, vor verbale şi prin
da o scurtă reprezentaţie în faţa colegilor aplauze
lor.
6. Încheierea Voi face aprecieri asupra Conversaţia; Aprecieri
activităţii comportamentului copiilor pe parcursul verbale
activităţii, a modului în care s-au jucat, au
ascultat povestea şi i-au înţeles
conţinutul. Copiii păstrează medalioanele
primite.
ARICIUL ŢEPELUŞ
-Poveste creată de educatoare-
Într-un luminiş din pădure îşi aveau căsuţa o familie de arici. Tatăl Ţepuşilă
umbla toată ziua prin pădure după treburile lui. Mama, Ţepelica , stătea acasă şi avea
grijă de cei doi puişori pe care îi aveau. Erau tare drăgălaşi cei doi copii numai că, unul
dintre ei, Ţepeluş, un arici rotunjor, cu mii de ţepe ascuţite pe blăniţa-i maronie, cu nişte
ochişori iscoditori, şi urechiuşele ascuţite, era tare neastâmpărat. Nu stătea locului o
clipă. Alerga, sărea, zburda tot timpul. Îl necăjea pe frăţiorul lui, se lega de toate
animăluţele din poiană. Din această cauză, Ţepeluş nu prea avea prieteni de joacă.
Când îl vedea pe Vulpişor, un pui de vulpe cu blana roşcată, mereu cu zâmbetul
pe buze şi gata de joacă, sau pe Riţa-Veveriţa cea veselă şi săltăreaţă, jucându-se
împreună, sărea la ei, îi ciupea, îi înţepa cu ţepii lui ascuţiţi, ba îi şi scuipa, le punea
piedică şi apoi se distra de năzdrăvănia lui. Acest lucru supăra tare celelalte animăluţe
aşa că toate fugeau numai când îl vedeau apărând pe Ţepeluş.
După ceva timp, Ţepeluş deveni trist că nimeni nu voia să se joace cu el şi nu
înţelegea de ce nu dorea nimeni să se joace cu el. Aşa că, se tot gândea ce să facă,
cum să facă să nu-l mai ocolească ceilalţi.
Într-o zi, în timp ce stătea la umbra unei frunze de brustur să se adăpostească
de razele soarelui şi se gândea la ce să facă, cum să facă, îi apăru pe neaşteptate în
faţă Melcul-Codobelcul, cel ce-şi duce căsuţa în spinare. Melcul îi zâmbi şi îi spuse
vesel:
„ Salut! Mă bucur să te văd azi!”. Surprins de acest salut neaşteptat, Ţepeluş zâmbi la
rândul lui şi îi răspunse: „Salut! Şi mie îmi pare bine că te văd! Apoi începură să
vorbească împreună de parcă se cunoşteau de când lumea.
După ce plecă Melcul-Codobelcul, Ţepeluş rămase pe gânduri. Tocmai atunci
trecea pe acolo Furnica-Hărnicuţa care ducea în spate un grăunte uriaş, îl salută şi îl
întrebă dacă nu vrea s-o ajute să ducă grăuntele la muşuroi, că era greu şi abia îl mai
putea târî după ea. „Sigur, cum să nu te ajut!” răspunse ariciul şi traseră împreună
grăuntele, până la muşuroiul furnicii. După ce furnica îi mulţumi pentru ajutor, se
despărţiră şi Ţepeluş se întoarse acasă. Toată noaptea i-a visat pe Melcul-Codobelcul
şi pe Furnica-Hărnicuţa.
A doua zi, Ţepeluş, ţopăind prin luminiş, se apropie de Vulpişor, îi zâmbi cu un
zâmbet cât putu el de mare şi îi zise: „Slaut! Mă bucur să te văd astăzi!” Vulpişor se uită
la el, parcă surprins, dar îi zâmbi şi el şi-l întrebă ce mai face, apoi avură o convorbire
plăcută despre vara asta călduroasă. Mai târziu, în aceeaşi zi, se apropie de casa Riţei-
Veveriţa, şi o întrebă dacă nu vrea să-o ajute să caute nişte alune dulci pentru cină.
Veveriţa ştia exact unde se găsesc alune dulci, aşa că au plecat împreună într-acolo.
Au luat cina împreună şi pentru că ziua era pe sfârşite, s-au despărţit prieteneşte şi s-
au îndrepatat spre casele lor. Pe drum, Ţepeluş se gândea mereu la cât de bine s-a
înţeles cu Vulpişor şi Riţa-Veveriţa şi nu-i venea să creadă că e adevărat.
La câteva zile după aceasta era ziua de naştere a lui Vulpişor. A fot invitat şi
Ţepeluş. Au venit şi Melcul-Codobelcul , şi Furnica-Hărnicuţa, nu lipsea nici Riţa-
Veveriţa şi mulţi alţii. S-au jucat şi au petrecut împreună până seara târziu. Nimeni nu
s-a supărat şi nu s-au supărat unii pe alţii. Lui Ţepeluş îi venea din când în când să
împingă, să înţepe cu acele , să scuipe pe unul sau pe altul, dar mereu se oprea şi se
gândea că nu vrea să mai fie niciodată singur şi fără prieteni.
De atunci, Ţepeluş şi-a făcut mulţi prieteni noi. Nu mai este singur şi nici trist. Se
stăduieşte să se poarte frumos ca să fie acceptat de ceilalalţi copii.
o Colorează scena din poveste;

o Spune, ce crezi despre comportamentul ariciului?
o De ce crezi că până la urmă şi-a făcut o mulţime de prieteni?
o Tu cum ai proceda dacă ai fi în locul ariciului?
De foarte multe ori, în cadrul Întâlnirii de dimineaţă am desfăşurat jocuri de grup

pentru dezvoltarea competenţelor emoţionale: Harta emoţiilor, Cutiuţa cu emoţii, Ce mi
se întâmplă când mă simt..., Cum s-a simţit persnajul... etc. Scopul acestor jocuri a fost
identificarea corectă a propriilor emoţii şi a etichetelor verbale corespunzătoare;
dobândirea cunoştinţelor care le permit să transmită în mod adecvat mesaje cu conţinut
emoţional; cunoaşterea, înţelegerea şi exprimarea emoţiilor.
Discutând cu copiii despre emoţiile celorlalte persoane în anumite situaţii sau a
personajelor din poveşti, li se oferă oportunitatea de a conştientiza consecinţele
comportamentale ale acestora în plan social (Cum crezi că s-a simţit Capra când a aflat
că Lupul i-a mâncat iezişorii?; Dar Scufiţa Roşie când a venit Vânătorul să o
salveze?). Pentru a întări comportamentele respective ale copiilor este important să-i
recompensăm verbal când le observăm, astfel copiii vor învăţa cărui tip de mesaje
emoţionale prezente în mediu să fie atenţi.
Exemple:
Jocul de grup „Cutiuţa cu emoţii”: Aşa cum ne-am obişnuit, activitatea
debutează cu intonarea Imnului de Stat al României, după care se poartă o scurtă
conversaţie despre emoţiile de mândrie şi bucurie simţite la intonarea Imnului.
Se intonează o strofă din cântecul „Ieri vedeam pe luncă flori” şi se subliniază
emoţia de tristeţe transmisă de versuri şi melodie.
Educatoarea prezintă copiilor cutiuţa în care se află mai multe jetoane. Câte un
copil va veni, va lua un jeton din cutiuţă şi va imita emoţia redată pe jeton. Colegii lui
vor ghici emoţia prezentată. Copiii vor demonstra emoţia şi vor da exemple de
momente când au simţit emoţia respectivă:
„Am fost entuziasmat când tata mi-a spus că mergem în parc!”; „Am fost
dezamăgit că sora mea nu şi-a respectat promisiunea de a mă ajuta la desenul meu”,
etc.
Doi copii vor interpreta roluri diferite: Unul prietenos, iar altul neprietenos. Jocul
se repetă, copiii jucând rolul comportamentelor prietenoase. Jocul se va relua cu alţi
copii în rolul prietenos şi neprietenos. Se vor sublinia emoţiile simţite de către copii în
diferitele ipostaze ale jocului precum şi importanţa exprimării emoţiilor.
Educatoarea prezintă două lucrări pe care copiii şi-au exprimat emoţiile faţă de
rezultatele obţinute pe fişe: chip vesel şi chip trist şi cere copiilor să motiveze de ce au
desenat chipul trist şi chipl vesel, subliniindu-se emoţiile redate astfel.
PROIECT DIDACTIC

Forma de realizare: ADP
Activităţi de învăţare: ADP- Întâlnirea de dimineaţă, Joc de grup: Cutiuţa cu emoţii
*Identificarea corectă a emoţiilor proprii şi etichetelor verbale corespunzătoare;
*Dobândirea cunoştinţelor care le permit să transmită în mod adecvat mesajele cu
conţinut emoţional.
*Cunoaşterea, înţelegerea şi exprimarea emoţiilor;
-Să identifice şi să conştientizeze emoţiile trăite;
-Să asocieze o etichetă verbală expresiei emoţionale din desen;
-Să asocieze trăirile emoţionale cu un anumit context;
-Să înveţe diferite moduri de a exprima o emoţie personală, sau a altor persoane;
-Să-şi exprime deschis emoţiile, să înveţe să stăpânească anumite emoţii negative;
-Să-şi dezvolte stima de sine;
-Să se exprime corect, în propoziţii şi fraze simple.
Metode: Conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea.

Mijloace de învăţământ:cutiuţa, jetoane cu emoţii,jucării

DURATA: 15’
o Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru învăţământul preşcolar , nivel 5-
7 ani;
o Aplicaţiile noului curriculum pentru învăţământul preşcolar;
preşcolari, ghid practic pentru educatori.
Eveniment Conţinul ştiinţific Strategii didactice Evaluare

didactic
1. Momentul -aerisirea sălii de
organizatoric grupă şi
asigurarea unui
climat benefic
pentru
desfăşurarea
activităţii;
-pregătirea
materialelor
necesare
2. Captarea Se intonează Imnul de Stat al României. Explicaţia; Observarea şi
atenţiei Se poartă o scurtă conversaţie despre Conversaţia; aprecierea
emoţiile de mândrie şi bucurie simţite la comporta-
intonarea Imnului. mentului şi
Se intonează o strofă din cântecul „Ieri răspunsurilor
vedeam pe luncă flori” şi se subliniază
emoţia de tristeţe transmisă de versuri şi
melodie
3. Anunţarea -Azi ne vom juca jocul „Cutiuţa cu emoţii” Conversaţia;
temei Explicaţia;
4.Dirijarea Jocul de grup: Cutiuţa cu emoţii

învăţării Educatoarea prezintă copiilor cutiuţa în Explicaţia Observarea
care se află mai multe jetoane. Câte un Demonstraţia Comporta-
copil va veni, va lua un jeton din cutiuţă şi Exerciţiul mentului
va imita emoţia redată pe jeton. Colegii lui copiilor
vor ghici emoţia prezentată.
Copiii vor demonstra emoţia şi vor da
exemple de momente când au simţit
emoţia respectivă.
Joc de rol: Doi copii vor interpreta roluri
diferite: Unul prietenos, iar altul
neprietenos. Jocul se repetă, copiii jucând
rolul comportamentelor prietenoase. Aprecieri
Jocul se va relua cu alţi copii în rolul verbale şi
prietenos şi neprietenos. aplauze
Se vor sublinia emoţiile simţite de către
copii în diferitele ipostaze ale jocului.
5. Asigurarea Se va sublinia importanţa exprimării Conversaţia

feed-back-ului emoţiilor. Explicaţia Aprecieri
Educatoarea prezintă două lucrări pe care Exerciţiul verbale şi prin
copiii şi-au exprimat emoţiile faţă de aplauze
rezultatele obţinute pe fişe: chip vesel şi
chip trist.
Se cere copiilor să motiveze de ce au
desenat chipul trist şi chipl vesel,
subliniindu-se emoţiile redate astfel.
6. Încheierea Voi face aprecieri asupra Conversaţia; Aprecieri
activităţii comportamentului copiilor pe parcursul verbale
activităţii, a modului în care s-au jucat, şi
şi-au exprimat emoţiile.
Alături de aceste activităţi, am desfăşurat cu copiii proiectul „Dezvoltarea

emoţională şi socială armonioasă a copiilor preşcolari”, un proiect în care am lucrat
după modelul Programului educaţional „Da, poţi”, urmărind dezvoltarea celor cinci
abilităţi sociale şi emoţionale ( cele cinci fundamente): Încrederea, Perseverenţa,
Organizarea, Înţelegerea, Rezistenţa.
În vederea aplicării cu succes proiectului şi în special a programului „Da, poţi”,
am considerat necesară integrarea în totalitate în mediul educaţional a celor cinci
Fundamente, astfel încât, copiii să le experimenteze într-o varietate de contexte prin
implicarea cât mai multor simţuri (văz, auz, mişcare).
Este recunoscut faptul că, încrederea pe care copiii o au în ei înşişi determină
succesul pe care îl vor avea în stăpânirea unor sarcini precum şi succesul cu care vor
reuşi să lege noi prietenii.
Dezvoltarea îmcrederii şi a optimismului are la bază surse variate. Printre
acestea se numără în primul rând experienţele pozitive pe care le-au avut copiiii în
realizarea unor sarcini şi interacţiunea cu noi prieteni.
De fiecare dată când am introdus un Fundament, am familiarizat copiii cu
cuvântul care denumeşte fundamentul respectiv, ajutându-i să înţeleagă ce înseamnă
cuvântul respectiv. Astfel, în prima activitate pe care am desfăşuat-o, am urmărit
familiarizarea copiilor cu semnificaţia cuvântului „Încredere”. Activitatea s-a desfăşurat
în cadrul Întâlnirii de dimineaţă, copiii descoperind în gentuţa cu surprize poza unei
persoane care prezintă încredere. S-a purtat o scurtă conversaţie cu copiii pentru
recunoaşterea şi etichetarea emoţiilor persoanei care prezintă încredere, iar apoi i-am
familiarizat cu semnificaţia cuvântului „Încredere” şi le-am dat exemple de
comportamente care sugerează sensul încrederii: Să vorbim tare pentru ca ceilalţi să
audă ce spunem, să stăm cu spatele drept şi să privim spre cel cu care vorbim, să
încercăm să facem lucruri noi, fără să ne fie frică să nu greşim, să spunem celoralţi ce
gândim şi ce vrem să facem.
Pentru exemplificare, le-am povestit copiilor o întâmplare de la grupa mică, când
au învăţat să picteze prin amprentare cu palma. Copiii şi-au amintit că, la început, nu
au vrut să picteze, ca să nu se murdărească pe mânuţe, iar după ce educatoarea şi-a
pictat palma cu multe culori, au început şi ei să-şi picteze palma, devenind mai
încrezători şi reuşind în timp să facă lucruri noi.
Păpuşile celor cinci fundamente au devenit treptat membre ale grupei noastre,
participând la jocuri şi activităţi, fiind prezente în toate etapele zilei. Pe rând, fiecare
păpuşă a învăţat copiii cum să se comporte în grup, cum să devină mai atenţi cu cei de
lângă ei, mai buni.
Spre exemplu, Ina cea Înţelegătoare a ajutat copiii să-şi însuşească mai uşor
regulile grupei şi să înveţe să le respecte, să-şi dezvolte complianţă faţă de reguli şi să
înţeleagă faptul că orice comportament are consecinţe. Am modificat şi adaptat
povestirea „Ami ne învaţă despre reguli”, înlocuind-o pe Ami cu Ina; am utilizat de
asemenea, un poster pentru reguli, explicându-le ce regulă este redată în fiecare
desen. Am redat povestea, insistând asupra regulilor, iar apoi am discutat împreună cu
copiiii conţinutul poveştii. Prin întrebări de genul: „Credeţi că Inei i-a plăcut ce a văzut la
grădiniţă?”; „Ce credeţi că i-a plăcut?”; „Ce nu i-a plăcut?”; „Cum credeţi că ar trebui să
se comporte copiii?”, am urmărit fixarea regulilor rupei şi înţelegerea de către copii a
importanţei respectării acestora. Ina cea Înţelegătoare le-a explicat copiilor că regulile
sunt importante pentru ca ei să se înţeleagă mai bine la grădiniţă şi este important să
respecte regulile.
Ina cea Înţelegătoare ne învaţă despre reguli

-poveste adaptată-
Într-o zi, Ina cea Înţelegătoare s-a gândit să le facă o vizită prietenilor ei, copiii de
la grădiniţă. Când a ajuns acolo Ina a salutat, dar nimeni nu a băgat de seamă că a
venit. Toţi copiii vorbeau tare şi strigau unii la alţii. Zgomotul acoperea totul şi nimeni nu
se putea înţelege cu nimeni. Ina cea Înţelegătoare se gândi:”Cum să se audă unii pe
alţii şi să se înţeleagă dacă strigă aşa tare?”
Ina cea Înţelegătoare a încercat să le spună ceva, dar nu a reuşit. Atunci s-a
gândit să ia fluierul (clopoţelul) de pe masă si a suflat( a sunat) tare de tot. Toţi copiii a
u întors capul către ea.
-În sfârşit! Spuse Ina. Acum ne putem auzi.
-Ina, ce bine că ai venit! Au zis copiii bucuroşi.
-Şi eu mă bucur să vă văd din nou. Am venit de ceva vreme, dar voi nu m-aţi
auzit pentru că era zgomot mare.
-Ne pare rău, au spus copiii.
-Vă propun un joc. De acum încolo atunci când sunteţi la grădiniţă să vorbiţi
încet. Aşa sigur o să auziţi ce spune fiecare. (REGULA:VORBIŢI ÎNCET)
Dar nici nu a terminat bine să le spună să vorbească mai încet, că privirile i-au
fost atrase de o ceartă între doi copii care trăgeau cu putere de o jucărie care era cât
pe ce să se strice. Ina le-a spus:
-Dacă vreţi să nu se strice jucăriile, va trebui să aveţi grijă cu ele, puteţi să vă
jucaţi împreună frumos.( REGULA:MĂ JOC FRUMOS). Copiii au ascultat de Ina şi au
început să se joace frumos cu jucăriile.
-Bravo, a spus Ina cea Înţelegătoare; sunt mândră de voi pentru că acum aveţi
grijă de jucării şi vă jucaţi frumos.
Privind prin sală, Ina cea Înţelegătoare a dat cu ochii de câteva ghemotoace de
hârtie, aruncate pe jos.
-Copii, voi nu aveţi coş de gunoi?
-Avem, chiar la intrarea în sală!
- Văd că sunt hârtiuţe pe jos. E bine să fie curat, altfel, puteţi să vă îmbolnăviţi şi
nici nu arată bine locul vostru de joacă dacă-i plin de gunoaie(REGULA: ARUNC
GUNOIUL LA COŞ).
Copiii au adunat repede gunoaiele şi le-au aruncat la coş.
-Bravo, copii. Acum este curat şi e ordine la voi în sală!
Pentru că era timpul pentru gustare, atunci când ar fi trebuit să facă rândul, în loc
să stea ordonaţi în rând, copiii au început să se împingă şi să alerge pentru a vedea
cine ajunge mai repede. Doi copii s-au luat la bătaie pentru că nu încăpeau unul de
celălalt. Văzând ce se întâmplă, Ina cea Înţelegătoare le-a atras atenţia:
-Ei, copii, dacă alergaţi prin grupă şi pe coridor, vă puteţi accidenta. De aceea
trebuie să mergem frumos şi ordonat ca să nu ne lovim.( REGULA:ÎN GRĂDINIŢĂ NE
DEPLASĂM FRUMOS). Sigur încăpeţi toţi la rând, şi e bine să vă înţelegeţi şi să fiţi
prieteni. Dacă vă bateţi, vă răniţi.( REGULA:SUNTEM PRIETENI)
Copiii au ascultat-o pe Ina cea Înţelegătoare şi s-au deplasat unul după celălalt la
spălător, şi-au luat gentuţele şi s-au aşezat la masă, pentru a lua gustarea.
Ina cea Înţelegătoare a privit curioasă cum îşi desfac pacheţelul şi încep să
mănânce. Mare i-a fost mirarea când a văzut că uită să întindă şerveţelul pe masă , iar
firimiturile de pâine au început să acopere masa şi au căzut în jurul scăunelelor. Şi mai
uimită a fost când a văzut ce mănâncă unii copii: Cipsuri, cornuri cu ciocolată...”Hm, s-
a gândit Ina cea Înţelegătoare! Nu prea e sănătos să mănânci cipsuri, cornuri sau alte
dulciuri la ora aceasta!. Dar cum mămâncă?” Atunci, Ina cea Înţelegătoare le-a spus
copiilor:
-Este foarte bine să mâncţi frumos, pe şerveţel, ca firimiturile să nu cadă pe
masă şi pe jos! Ca să creşteţi sănătoşi, e bine să mâncaţi hrană sănătoasă: unt,
brânzică şi un fruct. (REGULA-MĂNÂNC FRUMOS ŞI SĂNĂTOS”.
Copiii au ascultat-o pe Ina cea Înţelegătoare, iar din acea zi au început să
mănânce ordonat, mai mult, au renunţat la corn şi cipsuri, în schimb au început să
mănânce unt, lapte, brânză, fructe şi legume.
Acum, de câte ori vine în vizită la prietenii ei, Ina cea Înţelegătoare este foarte
mulţumită: Copiii i-au ascultat sfaturile!
O altă activitate pe care am desfăşurat-o cu copiii a fost activitatea se povestire

„Cuvântul fermecat”, propunându-ne ca scop descoperirea modalităţilor prin care
personajul povestiri învaţă să se înţeleagă cu ceilalţi.
În debutul activităţii păpuşa Ina cea Înţelegătoare a purtat o scurtă conversaţie
cu copiii despre ce înseamnă cuvântul „Înţelegere”
S-a explicat preşcolarilor ce înseamnă „a te înţelege”: să te joci frumos împreună
cu colegii, să spui adevărul şi să fii prietenos cu ceilalţi, să fi capabil să rezolvi
probleme fără să te cerţi, să urmezi regulile grupei, etc.
Am dat exemple de întâmplări în care se poi ivi dificultăţi în a te înţelege cu
ceilalţi: când nu dorim să împărţim o jucărie, când nu spunem adevărul de teamă să nu
avem probleme, când ne certăm cu fraţii sau încălcăm o regulă a grupei, subliniindu-se
emoţiile simţite în astfel de situaţii: îngrijorare, tristeţe, teamă. S-au dat apoi exemple de
emoţii pe care le simţim când începem să ne înţelegem unii cu ceilalţi: fericiţi, calmi.
Cu ajutorul Inei cea Înţelegătoare am descris copiilor câteva momente în care
i-am observat că s-au înţeles unii cu ceilalţi, iar copiii au fost încurajaţi să dea exemple
din propria experienţă când s-au înţeles cu ceilalţi (şi-au împărţit jucăriile, şi-au aşteptat
rândul, şi-au rezolvat problemele fără să se certe).
S-a discutat apoi cu copiii despre faptul că înţelegerea este ceva ce oricine
poate învăţa şi că vor desfăşura mai multe activităţi în care vor învăţa să se înţeleagă
cu ceilalţi.
În continare, Îna cea Înţelegătoare a ascultat împreună cu copiii povestea

„Cuvântul fermecat” poveste despre un băieţel care, la început nu se înţelegea cu
ceilalţi şi cum a învăţat el să devină mai înţelegător.
Am adresat copiilor întrebări despre personajul din poveste, evidenţiindu-se cum
a învăţat băieţelul să se înţeleagă cu ceilalţi şi cum s-a simţit el când a învăţat să se
înţeleagă.
În încheierea activităţii, copiii au fost încurajaţi să desfăşoare jocuri de rol prin
care să se comporte ca o persoană care se înţelege cu ceilalţi şi ca o persoană care nu
se înţelege cu ceilalţi, iar apoi să spună cum s-au simţit în cele două ipostaze.
În procesul de învăţare şi instruire al copiilor există momente când aceştia resimt
frustrare ca urmare a faptului că se confruntă cu sarcini dificile, provocatoare şi mai
puţin interesante. Abilitatea de a putea regla sentimentul de frustrare şi de a te
concentra şi angaja în activităţi poartă numele de „Perseverenţă”.
Perseverenţa înseamnă stăruinţă, îndârjire, persistenţă în realizarea unei sarcini,
activităţi, înseamnă a continua să încerci chiar şi atunci când lucrurile sunt grele sau
mai puţin distractive.
Copiii mici trebuie obişnuiţi să participe la activităţi în care li se oferă în
permanenţă feedback referitor la efortul pe care l-au depus în realizarea sarcinii şi cu
succesul cu care au reuşit s-o finalizeze.
Un exemplu grăitor de perseverenţă îl întâlnesc copiii în povestea lui Ion
Creangă, „Punguţa cu doi bani”. Cocoşul din poveste este perseverent în a-şi atinge
scopul - de a recupera punguţa, indiferent de piedicile pe care le întâmpină.
După audierea poveştii, Păpuşa Petre cel Perseverent a adresat copiilor
întrebări:
-Ce trebuit să facă cocoşul şi a fost greu şi neplăcut?
-A încercat din greu sau a renunţat la ceea ce avea de făcut?
-Cum s-a simţit cocoşul după ce a depăşit obstcolele dificile?
Întrebările adresate copiilor au avut scopul de a-i face să înţeleagă ce înseamnă
să fii perseverent şi cum reuşeşte o persoană să devină perseverentă, depunând efort,
lucrând din greu şi spunându-şi „pot să reuşesc!”.
În încheierea activităţii, Petre cel Perseverent a prezentat copiilor câteva imagini
cu personaje din poveşti care au dat dovadă de perseverenţă: Fata moşului din
povestea lui Ion Creangă, moşneagul din povestea „Ridichea uriaşă”, purceluşul din
povestea „Cei trei purceluşi”.
Copiii au fost încurajaţi să descopere comportamentul perseverent al
personajelor, piedicile pe care le-au întâmpinat în realizarea sarcinilor pe care trebuiau
să le ducă la bun sfârşit.
O abilitate vitală pe care copiii trebuie să şi-o dezvolte mai ales datorită creşterii
cerinţelor de adaptare la grădiniţă, este Organizarea. Fără a pretinde de la copiii noştri
să fie extrem de ordonaţi, rânduiţi, planificaţi ca nişte adulţi în miniatură, am considerat
necesar să-i familiarizăm cu cele patru caracteristici ale organizării:
-Încercarea de a face tot ceea ce-ţi stă în putinţă -srăduinţa;
-Ascultarea cu atenţie a instrucţiunilor date de educatoare;
-A avea grijă de propriile lucruri (aşezarea propriilor lucruri la locurile lor,
împachetarea jucăriilor, împăturirea hainelor).
Un exemplu de activitate prin care am familiarizat copiii cu ce înseamnă să fii
organizat, este povestirea „Cei trei purcelaşi”. Obiectivele propuse au fost următoarele:
-Copiii vor fi capabili să explice ce înseamnă a fi organizat, să recunoască
exemple şi contraexemple de persoane organizate.
Păpuşa Ovi cel Organizat a audiat povestea împreună cu copiii, după care a
adresat copiilor întrebări de genul:
-Ce le-a spus mama celor trei purcelaşi? ( Aveţi grijă la lupul cel mare şi rău!).
-Ce vroiau să facă cei trei purcelaşi? ( Să-şi construiască câte o casă).
-Ce trebuiau să facă cei trei purcelaşi înainte de a se apuca de treabă? (Să facă
planul casei pe care voiau s-o construiască, să facă rost de materialele necesare).
Acest tip de întrebări au urmărit descoperirea comportamentelor organizate şi
dezorganizate ale personajelor din poveste şi au ajutat copiii să înveţ cum poţi deveni
organizat şi care pot fi consecinţele lipsei de organizare, dar şi recompensele unei buni
organizări.
PROIECT DE ACTIVITATE

Tema de studiu: „Cum a fost/ este şi va fi aici pe pământ?”
Tema proiectului: În lumea celor care nu cuvântă
Tema săptămânii: Prietenii mei necuvântători
Subtema : Cei trei purcelaşi
Forma de realizare: Activitate integrată- ALA + ADE ( DLC+DOS)+ADP
ADP:
*Întâlnirea de dimineaţă : Se vor purta discuţii cu copiii pentru a stabili anotimpul, în
ce zi a săptămânii suntem, fenomenele care caracterizează ziua
*Rutine
*Tranziţii: exerciţii ritmice, numărători, joc cu text şi cânt.
ALA:CENTRE DE INTERES:
Colţul căsuţei: Joc de rol- De-a Cei trei purcelaşi;
Artă: Colorează, modelează scene din povestea „Cei trei purcelaşi”
ADE: „Cei trei purcelaşi ”(DLC- povestire; DOS- activitate practică)
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
*Formarea capacităţii de a audia în linişte o poveste, de a demonstra că au înţeles
conţinutul acesteia;
*Efectuarea unor operaţii simple de lucru cu material pus la dispoziţie;
*Valorificarea deprinderilor de lucru însuşite prin realizarea unei lucrări practice
inspirate din conţinutul poveştii.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
ADE:
DŞ: Povestire
-Să identifice comportamente organizate şi neorganizate ale personajelor
DOS: Activitate practică: „”
o Să selecteze materialul pus la dispoziţie şi să să lipească elementele
date obţinând imaginea unui animal,
o Să realizeze tema practică prin exersarea unor deprinderi de lucru
însuşite anterior.
ALA:
Artă:
*Să utilizeze corect materialul pus la dispoziţie, să coloreze corect imaginile din
poveste, respectând conturul şi culorile specifice;
*Să modeleze personajul preferat prin rupere, mişcări circulare, alungire, lipire,
utilizând plastilină de culori diferite;
*Să descrie lucrările realizate
Colţul căsuţei:
Joc de rol:
*Să interpreteze rolurile personajelor din poveste, utilizând mimica şi pantomima;
*Să creeze acţiuni, dialoguri, respectând firul întâmplărilor;
*Să interpreteze diferite comportamente, să emită păreri despre comporamentele
respective.
Metode: Conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, lucrul individual.
Mijloace de învăţământ:
ALA: Foi, creioane colorate, măscuţe ale personajelor din poveste
ADE: Planşe din poveste, hârtie colorată, foarfeci, lipici, suport pentru afişarea
lucrărilor.
FORMA DE ORGANIZARE: pe grupuri, frontal, individual
DURATA:o zi
3-5 ani;
SCENARIUL ZILEI
ADP:
Întâlnirea de dimineaţă debutează cu întâlnirea de grup între copii şi educatoare.
Copiii sunt aşezaţi în semicerc în faţa panoului. Educatoarea salută copiii: ,,Bună
dimineaţa, copii fluturaşi! Copiii răspund: ,,Bună dimineaţa, mamă fluturaş!”
Se intonează cântecul ,,Salutul fluturaşilor” pe melodia ,,Bună dimineaţa, dragă
grădiniţă”:năimineaţa, drăguţi fluturaşi!
Bună dimineaţa, dragă poieniţă,
Salutăm acuma, fetele cu codiţă!
Bună dimineaţa, după cum am spus,
Salutăm acuma, fetele cu părul tuns!
Bună dimineaţa, spunem orişicui,
Salutăm acuma, băieţii cu ochi căprui!
Bună dimineaţa, vă spun fluturaşii,
Salutăm acuma, băieţii cu ochi albaştri!”
Copiii fluturaşi salută pe rând, în funcţie de versurile cântecului.
Se face prezenţa prin aplicarea pozelor pe panoul cu copii prezenţi. Se va lucra
la calendarul naturii pentru a stabili anotimpul în care ne aflăm, ziua din săptămână, şi
fenomenele naturii specifice zilei respective.
Joc de grup: „Dac-aş fi un animăluţ, mi-ar place să fiu….” Un copil va fi conducătorul

jocului şi va arunca mingea la câte un coleg. Copilul care prinde mingea, va alege un
animal (domestic sau sălbatic) şi va motiva de ce i-ar place să fie animalul respectiv:
-Mi-ar place să fiu o veveriţă pentru că este roşcată, vioaie şi manâncă alune.
V. SURPRIZA ZILEI
Copiii vor descoperi în buzunărelul cu surprize o imagine din povestea „Cei trei
purcelaşi”. Vor fi informaţi că Ovi cel Organizat doreşte să le spună povestea „Cei trei
purcelaşi”, după care vor lipi o scenă din poveste, vor modela, vor colora imagini din
poveste şi se vor juca de-a „Cei trei purcelaşi”.
Intonând cântecul „Glasul animalelor” pe scăunele pentru, copiii se vor deplasa
pe scăunele în semicerc, unde vor audia povestea, apoi se vor deplasa la măsuţe
pentru a realiza tema practică, iar mai târziu, se vor deplasa la centrele de activitate.
În încheierea activităţii voi face aprecieri verbale asupra comportamentului şi
activităţii copiilor, iar păpuşa Ovi cel Organizat le va dărui medalioane cu personaje din
poveste.
PROIECT DIDACTIC
EVENIMENT CONŢINUT ŞTIINŢIFIC STRATEGII EVALUARE

DIDACTIC DIDACTICE
asigurarea unui
climat benefic
pentru
desfăşurarea
activităţii;
-pregătirea
centrelor şi a
materialelor
necesare
2. Captarea Sosirea păpuşii Ovi cel Organizat care -explicaţia;
atenţiei va prezenta o imagine din poveste -conversaţia;
-frontal;
3.Anunţarea Astăzi a venit la noi Ovi cel Organizat -pe centre; -urmăresc cu
temei care vă va spune povestea „Cei trei -explicaţia; atenţie
purcelaşi”, va urmări cum veţi realiza -conversaţia; explicaţiile
o scenă din poveste cu ajutorul hârtiei date;
şi lipiciului şi se va
Juca împreună cu noi la centrele de
activitate.
4.Dirijarea Povestire „Cei trei purcelaşi” -aprecierea
învăţării Intonând cântecul „Graiul animalelor”, comportamen-
copiii se deplasează pe scăunele tului non
pentru audierea poveştii. verbal
Pe marginea conţinutului poveştii şi cu -povestirea
ajutorul ilustraţiilor, copiii sunt -explicaţia;
încurajaţi de către păpuşa Ovi cel -conversaţia;
Organizat să răspundă la următoarele
întrebări:
-Ce le-a spus mama celor trei -Aprecieri
purcelaşi, înainte de a pleca de verbale şi prin
acasă? aplauze
Răspuns:
-Aveţi grijă la Lupul cel Mare şi Rău!
-Ce trebuiau să facă cei trei purcelaşi
înainte de a se apuca de treabă?
Răspuns:
-Să facă planul casei pe care voiau
s-o construiască, să facă rost de
materialele de care aveau nevoie.
-Credeţi că toţi purcelaşii şi-au dat
silinţa să facă tot ce puteau ca să
construiască o casă puternică?
Răspuns:
-Un singur purcelaş a încercat din
răsputeri să facă totul cât mai bine.
-Care purcelaş a ascultat cel mai
atent ce le-a spus mama?
Răspuns:
-Purcelaşul care şi-a construit casa
din cărămidă a fost cel mai atent la
lup.
-Care purcelaş credeţi că a fost cel
mai organizat?
Răspuns:
-Purcelaşul care şi-a construit casa
din cărămidă.
-Ce credeţi că au putut spune primii
doi purcelaşi în timp ce construiau
casa?
Răspuns:
-Nu voi avea nevoie de prea mult timp
să construiesc această casă. Va fi
rapid şi uşor. Nu mă gândesc la Lupul
cel Mare şi Rău. Fac o casă rapid din
paie.
-Ce credeţi că a putut spune cel de-al
treilea purcelaş în timp ce-şi construia
căsuţa?
Răspuns:
-Vreau să mă străduiesc să
construiesc o casă solidă. Am să am
nevoie de ceva puternic, ca de
exemplu, cărămidă. Nu voi pierde
timpul. E mai greu să construieşti o
casă din cărămidă, dar mă va feri de
Lupul cel Mare şi Rău. Îmi folosesc
timpul şi lucrurile cu grijă.
-Ce li s-a întâmplat primilor doi
purcelaşi care nu au fost foarte
organizaţi?
Răspuns:
-Lupul le-a suflat casele. Au fugit în
casa fratelui lor.
-Ce i s-a întâmplt purcelaşului care a
fost organizat?
Răspuns:
-Casa lui nu a putut fi suflată de lup.
-Cum s-a simţit al treilea purcelaş
după ce şi-a dat toată silinţa şi a
construit o casă puternică?
Răspuns:
-Purcelaşul s-a simţit mândru, fericit,
în siguranţă.
-Cu care din purcelaşi v-ar place să
semănaţi şi de ce?
Răspuns:
-Cu al treilea purcelaş pentru că a dat
dovadă de comportament organizat.
Activitate practică „Scenă din -conversaţia, -urmăresc

poveste” -explicaţia, modul în care
Pentru că aţi audiat în linişte povestea -lucrul individual copiii
şi pentru că aţi învăţat ce înseamnă realizează
să fii organizat, Ovi cel Organizat v-a tema practică.
pregătit o surpriză. -aprecieri
Copiii se deplasează la măsuţe unde verbale.
vor desfăşura activitatea practică.
Explic copiilor modul de realizare a
temei, după care copiii vor decupa,
vor asambla şi vor lipi materialele
pentru a realiza scena din poveste.
Lucrările copiilor vor fi afişate pe
panou.
5.Reactualizarea Le prezint copiilor cele trei centre şi -conversaţia; -observarea

cunoştinţelor după ce toţi copiii şi-au ocupat locul, - explicaţia; modului în
explic pe rând sarcinile de lucru - demonstraţia care copiii
pentru fiecare centru şi anume: - exerciţiul; realizează
Centrul,,Colţul căsuţei”- Joc de sarcinile
rol ,,De-a Cei trei purcelaşi”- -aprecieri;
- Copiii au ca sarcină să utilizeze -munca
corect materialele puse la dispoziţie; individuală;
să iniţieze acţiuni simple, să creeze
scurte dialoguri, să intervină în discuţii
emiţând păreri.
Centrul,,Artă”
- Copiii au următoarele sarcini: Unii
vor colora o scenă din poveste,
respectând conturul dat, iar alţii vor
modela personajul preferat.
Voi face o scurtă evaluare a activităţii
copiilor pe centre
6. Asigurarea Lucrările vor fi afişate pe panou. Voi -conversaţia;
feed-back-ului face bilanţul asupra activităţii
desfăşurate pe parcursul întregii zile.
7. Încheierea Voi face aprecieri asupra -conversaţia; -aprecieri
activităţii comportamentului copiilor, a modului verbale;
în care au audiat povestea, au -recompense.
răspuns la întrebări şi asupra modului
de realizare a lucrărilor practice, cum
şi-au realizat sarcinile la centre.
Ovi cel Organizat va recompensa
copiii cu medalioane reprezentând
personaje din poveste.
O altă povestire care ajută copiii să fie organizaţi, este povestea „Copiii din
crâng”. Ovi cel Organizat le propune copiilor să audieze împreună povestea „Copiii din
crâng”. Scopul activităţii a fost „Să asculte cu atenţie povestirea, să descopere
comportamente dezorganizate şi organizate ale personajelor din poveste”.
Înainte de a audia povestea, copiii, împreună cu Ovi, şi-au reamintit gândurile
pe care Ovi cel Organizat le repetă şi-l ajută să facă tot posibilul să fie organizat:
-Îmi planific să mă străduiesc cât pot;
-Îmi ascult educatoarea cu grijă;
-Îmi folosesc timpul cu grijă ca să îmi pot termina sarcinile;
-Am grijă de lucrurile mele.
După audierea poveştii, Ovi cel Organizat adresează copiilor întrebări
referitoare la conţinutul acesteia:
-Ce au făcut cei doi copii încât ne-au arătat că nu sunt organizaţi?
-Cum erau celelalte personaje?
-Prin ce ne-au arătat personajele că sunt organizate?
-Şi-au planificat cei doi copii ceea ce aveau de făcut, unde să meargă şi ce
aveau de făcut?
-Au ascultat copiii cu grijă de părinţi care i-au trimis la şcoală?
-Cum s-au simţit cei doi copii când nu au fost organizaţi?
-Ce au învăţat ei de la celelalte personaje?
-Cum vă simţiţi voi când sunteţi pregătiţi pentru activitate şi vă daţi toată silinţa?
Ovi cel Organizat apreciază răspunsurile copiilor şi-i felicită pentru că au înţeles
comportamentele specifice organizării descoperite în povestea audiată.
ASPECTE DIN TIMPUL ACTIVITĂŢII
În vederea însuşirii şi consolidării comportamentelor organizate am desfăşurat o

serie de jocuri de rol.
Spre exemplu, Jocul de rol „Să fim organizaţi”, a avut ca scop „Demonstrarea
unor comportamente organizate când se joacă sau realizează sarcini la diferite
activităţi”.
Păpuşa Ovi cel Organizat a reamintit copiilor caracteristicile unei persoane
organizate- cum arată, cum gândeşte, ce face.
Pentru început, copiii au acţionat dezorganizat: şi-au descheiat nasturii, şi-au
răvăşit părul, şi-au dezlegat şireturile. Copiii au mimat comportamentul dezorganizat şi
au repetat anumite fraze:
-Nu sunt ca Ovi;
-Chiar nu îmi pasă dacă îmi dau silinţa;
-Geanta mea este un dezastru;
-Nu îmi găsesc cărţile;
-O, nu, hârtiile îmi cad pe podea. Ei bine, am să las pe altcineva să strângă;
-Educatoarea mea vorbeşte, dar eu nu o ascult;
-Nu sunt gata să încep să învăţ. Vreau să mă joc doar;
-Cred că nu sunt foarte organizat.
Am cerut apoi copiilor să demonstreze comportamentul organizat, să arate şi să
vorbească ca Ovi, să-şi aranjeze părul, să-şi încheie nasturii, să-şi lege şireturile. Copiii
au repetat frazele specifice organizării: „ Sunt ca Ovi”; „Vreau să îmi dau silinţa”;
„Geanta mea este curată şi ordonată”; „Toate hârtiile îmi sunt la locul lor”; Educatoarea
mea vorbeşte, iar eu o ascult cu atenţie”; „Sunt gata să încep să învăţ şi îmi dau toată
silinţa”; „Sunt organizat!”
Ovi cel Organizat a întrebat copiii în care dintre cele două situaţii s-au simţit mai
bine, fiind dezorganizaţi sau fiind organizaţi ca el.
Un alt exemplu de activitate prin care copiiii au avut ocazia să demonstreze
comportamente organizate a fost activitatea „Realizarea cardurilor”, care a avut ca scop
„Să demonstreze comportamente organizate când se joacă sau realizează sarcini la
diferite activităţi”.
La început, s-au reamintit autoverbalizările specifice organizării:
- Să îşi propună să se străduiască,
- Să asculte cu atenţie educatoarea,
- Să-şi folosească timpul cu grijă,
- Să aibă grijă de lucrurile lor.
S-au prezintat copiilor materialele pregătite şi li s-a explicat cum vor realiza cu
ajutorul materialelor carduri pe care le vor da oricui doresc. Pentru realizarea
cardurilor, am copiilor să asculte cu atenţie instrucţiunile şi pentru a dovedi aceasta,
i-am îndeamnă pe copii să îşi atingă lobul urechii. Cardurile pe care le vor realiza
trebuie să includă un desen cu trei culori, două forme decupate şi un spaţiu (dreptunghi
gol), unde îşi vor scrie numele.
Ovi cel Organizat le-a explicat ce ar spune el şi ar face el dacă ar trebui să facă
un card, iar copiii au repetat împreună cu el fiecare autoverbalizare: „Vreau să fac tot
ce pot mai bine pentru acest card”; „Trebuie să ascult cu atenţie ceea ce spune
educatoarea pentru a fi sigur că ştiu ce am de făcut”; „Este o idee bună să mă opresc
din joc şi să mă apuc de treabă ca să pot termina la timp cardul meu”; „Trebuie să am
grijă de lucruri, să le pun la locul lor, să mă curăţ pe mine după ce termin lucrul”. În timp
ce lucrau, copiii au fost încurajaţi de către Ovi să spună cu voce tare autoverbalizările,
să exerseze să fie organizaţi.
La sfârşitul activităţii, copiii au fost întrebaţi dacă i-a ajutat la realizarea cardurilor
faptul că au fost organizaţi, dacă şi-au dat silinţa, dacă au ascultat cu atenţie ceea ce li
s-a spus, şi-au planificat timpul şi dacă au curăţat şi-au pus lucrurile la locul lor.
Ovi cel Organizat a apreciat comportamentul organizat al copiilor şi cardurile
realizate de ei şi i-a îndemnat să le dăruiască cui doresc ei.
Acestea sunt doar câteva exemple de bună practică din activitatea pe care am
desfăşurat-o în scopul dezvoltării abilităţilor socio-emoţionale la vârsta preşcolară.
Concluzionând, putem afirma că, grădiniţa, ca prima treaptă a învăţământului
preuniversitar, constituie pentru copii prima experienţă a vieţii în societate. Ea este cea
care îi aşează într-un cadru nou prin dimensiunile şi conţinuturile ei şi le propune
activităţi pe care copiii se forţează să le adapteze cât mai bine nevoilor şi trebuinţelor
lor. Vârsta preşcolară este perioada marilor achiziţii psiho-comportamentale, o perioadă
a descoperirii, în care copilul învaţă să existe într-o lume interesantă şi mereu în
schimbare, dincolo de spaţiul sigur şi ocrotitor al familiei.
Educatoarele, deoarece, alături de părinţi, controlează o mare parte a mediului şi
a experienţelor de viaţă a copiilor, pot şi trebuie să modeleze eficient competenţele
socio-emoţionale ale copiilor, atenuând şi chiar înlăturând riscurile unei dezvoltări
deficitare a competenţelor emoţionale şi sociale.
Metodele şi procedeele de dezvoltare şi optimizare a competenţelor socio-
emoţionale pe care le-am utilizat în activitatea cu copiii s-au dovedit eficiente în primul
rând prin dezvoltarea unor abilităţi inter- şi intrapersonale, apoi, dobândirea unor
strategii care facilitează adaptarea la situaţii stresante.
Utilizarea metodelor prin prezentarea lor ca pe nişte jocuri de învăţare, de
cooperare, distractive şi nu ca nişte activităţi rigide, de concentrare, a oferit copiilor
posibilitatea de a rezolva probleme cu care se confruntă, de a lua decizii în grup, de a
comunica, de a-şi dezvolta spiritul critic constructiv, independenţa în gândire şi acţiune.
Copiii din grupa noastră au devenit mai încrezători în forţele proprii, au căpătat
independenţă în acţiune, dobândind convingerea că pot face ceea ce-şi propun; şi-au
dezvoltat nu numai capacitatea de a-şi recunoaşte şi exprima propriile emoţii, dar şi
capacitatea de a şi le stăpâni, de a le controla, de a înţelege şi răspunde emoţiilor
altora.
Încetul cu încetul, copiii au dezvoltat abilităţi de cooperare, de negociere, de a
conduce şi a fi conduşi, de a lega prietenii, de a-şi exprima sentimentele într-o manieră
acceptată social.
Prin interacţiunea cu ceilalţi copii, şi-au exersat capacitatea de a stabili şi a
menţine relaţii de prietenie, au învaţat să ţină cont de dorinţele şi nevoile celorlalţi, să
respecte drepturile altor copii. De asemenea, contactul social cu ceilalţi copii a fost o
sursă importantă pentru a observa diferenţele şi asemănările dintre oameni,
diversitatea oamenilor din multe puncte de vedere. Adaptarea la diversitate,
respectarea ei prin stabilirea de relaţii pozitive, precum şi empatia reprezintă
competenţe importante ale dezvoltării sociale care au fost şi vor fi în continuare
urmărite în întreaga noastră activitate.
Bibliografie
 Prof.drd. Brănişteanu, R., Univ. Babeş-Bolyai, (2012), Educaţia socio-
emoţională în grădiniţă-exemple de bune practici, Învăţământul preşcolar şi
şcolar, 3-4/, pag.116
 Botiş, A., Mihalca L. (2007), Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi
sociale ale copiilor, fete şi băieţi, cu vârsta pâna în 7 ani, Ghid pentru
cadrele didactice din învăţământul preşcolar
 Curriculum pentru învăţământul preşcolar, ( 2009), Bucureşti
 Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L., L.,(2009), Educaţia timpurie, ghid metodic
pentru aplicarea curriculumului preşcolar, Piteşti : Ed. Paralea 45;
 Libeg, C., (2006), Formarea imaginii de sine-ca dimensiune a personalităţii
preşcolarului , RIP 3-4/ pag.131
 Dr. Ionescu, M., Anghelescu, C., Boca ,C., Dr. Herseni, I., Popescu,
C.,Stativa, E., Dr.Ulrich, C., Novak, C., Repere fundamentale privind
învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani
 Programul educaţional Da, poţi!-un curriculum preşcolar pentru
dezvoltarea socio-emoţională, vârsta 4-7 ani
 Ştefan, C. A., Kallay, E. (2007), Dezvoltarea competenţelor emoţionale şi
sociale la preşcolari, ghid practic pentdru educatori , ed. Aqua Forte, Cluj-
Napoca.

Dezvoltarea Abilitatilor Socio Emotionale La Prescolari

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dezvoltarea Abilitatilor Socio Emotionale La Prescolari

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MARIA DIOŞAN

-EXEMPLE DE BUNE PRACTICI-

Grafica şi redactarea computerizată: Maria Dioşan

Vârsta preşcolară constituie o perioadă destul de lungă în care se produc

Dezvoltarea competenţelor emotionale

Dezvoltarea abilităţilor sociale

Lumea copilului este în schimbare…intrând în gradiniţă , pentru copil este

Un copil cu stima de sine scăzută se caracterizează astfel:

 Evită să încerce lucruri noi;

EXEMPLE DE BUNE PRACTICI

Întâlnirea de dimineaţă este un moment din activitatea zilnică din grădiniţă

Eveniment Conţinul ştiinţific Strategii Evaluare

2. Captarea Se descoperă tabloul cu Căpşuna din poezie. Surpriza Observa-

3. Astăzi vom desfăşura activitatea ,, Mă plac aşa Conversaţia;

4.Dirijarea Se poartă o scurtă conversaţie pe marginea Observa-

-Am prea mulţi -Pistruii sunt drăguţi;şi eu

-Vreau o pălărie mare, -Nu ai nevoie de ea; o

6. - Se fac aprecieri asupra modului cum au reuşit să Conversaţia Aprecieri

Grădiniţa”Pinocchio”, Cîmpia Turzii

Metode: Conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, povestirea,

Eveniment Conţinul ştiinţific Strategii Evaluare

2. Captarea Explicaţia; Observarea

4.Dirijarea Întâlnirea de dimineaţă

CUM SĂ FIM PRIETENI -poveste-

Un alt exemplu activitate pe care am desfăşurat-o cu copiii în scopul

Aceste întrebări au venit în sprijinul copiilor, ajutându-i să înţeleagă conţinutul

INTERPRETEAZĂ ARGUMENTEAZĂ AFIRMAŢIA:

FORMA DE ORGANIZARE: pe grupuri, frontal

Eveniment Conţinul ştiinţific Strategii Evaluare

2. Captarea Copiii descoperă în buzunărelul cu surprize Explicaţia; Observarea şi

3. Anunţarea -Azi vom cânta cântecul ”Toţi copiii au Conversaţia;

4.Dirijarea Educaţie muzicală:

5. Asigurarea Metoda “Pălăriuţele gânditoare” Conversaţia

-Vine bunicul. Vine bunicul!

TOŢI COPIII AU DREPTURI EGALE

1.TOŢI COPIII AU DREPTURI EGALE

2.ŞI AU DREPTURI MARI PE LUME

3.TOŢI COPIII AU DREPTUL LA ŞCOALĂ

4.AU DREPTUL SĂ SPUNĂ CE-I DOARE

5.OAMENI MARI CU JUDECATĂ

Un alt exemplu de activitate prin care am urmărit cunoaşterea şi respectarea

Metode: Conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, povestirea,

Eveniment Conţinul ştiinţific Strategii Evaluare

2. Captarea În buzunărelul cu surprize, un copil va Explicaţia; Observarea şi

3. Anunţarea -Astăzi o să vă spun povestea „Ariciul Conversaţia;

4.Dirijarea DOS: Povestire

o Colorează scena din poveste;

De foarte multe ori, în cadrul Întâlnirii de dimineaţă am desfăşurat jocuri de grup

Grădiniţa”Pinocchio”, Cîmpia Turzii

Metode: Conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea.

FORMA DE ORGANIZARE: pe grupuri, frontal

Eveniment Conţinul ştiinţific Strategii didactice Evaluare

4.Dirijarea Jocul de grup: Cutiuţa cu emoţii

5. Asigurarea Se va sublinia importanţa exprimării Conversaţia

Alături de aceste activităţi, am desfăşurat cu copiii proiectul „Dezvoltarea

Ina cea Înţelegătoare ne învaţă despre reguli

O altă activitate pe care am desfăşurat-o cu copiii a fost activitatea se povestire

În continare, Îna cea Înţelegătoare a ascultat împreună cu copiii povestea

Grădiniţa”Pinocchio”, Cîmpia Turzii

Joc de grup: „Dac-aş fi un animăluţ, mi-ar place să fiu….” Un copil va fi conducătorul

EVENIMENT CONŢINUT ŞTIINŢIFIC STRATEGII EVALUARE

Activitate practică „Scenă din -conversaţia, -urmăresc

5.Reactualizarea Le prezint copiilor cele trei centre şi -conversaţia; -observarea

ASPECTE DIN TIMPUL ACTIVITĂŢII