ASPECTE DE TOAMNA

CUTIA CU NTREBRI:
- De ce plou?
- La ce folosete ploaia?
- Cu ce se hrnesc plantele?
- Cu ce se hrnesc copacii?
- De ce se ofilesc frunzele i mor?
- De unde vine ploaia?
- De ce sufl vntul?
- Ce este bruma?
- Ce este ceaa?
- De ce nglbenesc frunzele?
- Ce fenomene s-au produs n parc?
- Ce se ntmpl cu frunzele copacilor?
- Ce se ntmpl cu iarba?
- De ce fonesc frunzele uscate?
- De ce cerul este nnorat?

Mic dicionar:
Fenomene ale naturii - manifestare a elementelor naturii.
Bruma cristale de ghea care se formeaz noaptea pe plante, pe pmnt sau
pe suprafeele corpurilor libere, n urma scderii temperaturii sub 0 grade.
Burnia o ploaie cu picturi foarte mici nct cderea lor se observ cu greu,
mai mult se simte.
Cea aburi de ap care plutesc n aer aproape de pmnt, tulburnd
transparena aerului, negur uoar, pcl.
Cer spaiu nesfrit deasupra orizontului.
nnorat acoperit, umbrit de nori, noros.
Meteorologia tiina care ne nva s cunoatem mersul vremii.
Noros ntunecat, posomort, plin de nori.
Ploaia precipitaie atmosferic sub form de picturi de ap provenite din
condensarea vaporilor din atmosfer.
Vntul deplasarea unei mase de aer din atmosfer.

De unde vine ploaia?

Norii gri i negricioi conin multe picturi de ap, reci i grele. Aerul din jurul
lor este mai cald i mai uor, de aceea picturile ncep s cad spre pmnt. n
drumul lor spre pmnt, ele ntlnesc alte picturi i se unesc ntre ele devenind
mai mari.

De ce sufl vntul?
Vntul este aer n micare, iar deplasrile se datoreaz diferenelor de
temperatur ale aerului n diferite locuri. Aerul cald este mai uor, iar cel rece
mai greu i mai dens. Cnd aerul rece se ntlnete cu cel cald se petrece un
schimb de poziii: aerul rece coboar spre pmnt, iar cel cald urc spre cer,
atunci aerul ncepe s se mite i simim un vnt uor. Deasupra lacurilor i a
pdurilor aerul este mai rece, iar n orae este mai cald. Atunci cnd masele de
aer sunt n cantiti mari, se produc vnturi puternice, care pot deveni furtuni.

*De ce fructele au viermi?

Primavara, unele insecte inteapa coaja dulce a fructelor inca verzi si lasa
acolo ouale lor. Dupa un timp, din aceste ousoare foarte mici se nasc viermii,
care traiesc in miez. Cand fructele se coc si cad pe pamant, viermii ies din
fructe.

Informaii utile:
- Norii sunt milioane de picturi de ap curat care nvluie fire de praf foarte
mici, att de mici nct noi nu le vedem.
- Frunzele i schimb poziia dup lumin, se ndreapt spre lumina mai
puternic.
- Termometrul este un aparat care msoar temperatura, iar barometrul este un
instrument care msoar presiunea atmosferic.

Fenomenele naturii manifestarea elementelor naturii n anotimpul

toamna.
Ploaia precipitaie atmosferic sub form de picturi de ap provenite din
condensarea vaporilor din atmosfer.
Vntul deplasarea unei mase de aer din atmosfer.
Bruma cristale de ghea care se formeaz noaptea pe plante, pe pmnt sau
pe suprafeele corpurilor libere, n urma scderii temperaturii sub 0 grade.
Cer spaiu nesfrit deasupra orizontului.
nnorat acoperit, umbrit de nori, noros.
Noros ntunecat, posomort, plin de nori.
Cea aburi de ap care plutesc n aer aproape de pmnt, tulburnd
transparena aerului, negur uoar, pcl.
Schimbrile din natur
Lunile de toamn sunt: septembrie, octombrie, noiembrie.
Zilele sunt tot mai scurte, se ntunec mai devreme.
Nopile sunt tot mai lungi i din ce n ce mai friguroase, cade bruma.
Temperatura scade de la o zi la alta, soarele nu mai nclzete puternic, rsare
mai trziu i apune mai devreme.
Plou mrunt i des, ploile sunt mai reci.
Viaa plantelor
n prima parte a toamnei nfloresc crizantemele i tufnelele. n grdini i n
livezi se coc i se recolteaz fructele, legumele i cerealele.
Iarba i florile ncep s se ofileasc, se vetejesc i se usuc. Frunzele
nglbenesc, ruginesc i cad, copacii rmn goi.
Viaa vieuitoarelor
Psrile cltoare pleac n rile calde.
Insectele (gzele)i fac adposturi, se ascund n pmnt.
Animalele slbatice se pregtesc pentru iernat: i pregtesc hrana i culcuul.
Animalelor domestice li se pregtete hrana pentru iarn.
Viaa i activitatea oamenilor
Copiii i adulii i schimb mbrcmintea de var cu cea de toamn, se mbrac
mai gros, poart umbrel sau pelerin pe timp de ploaie.
Copiii se joac din ce n ce mai puin pe afar.
n grdini i pe ogoare oamenii recolteaz fructe, legume, cereale, efectueaz
semnturile de toamn.
n gospodrii se pregtesc conserve pentru iarn.
La sate oamenii se aprovizioneaz cu lemne pentru foc.
Depoziteaz n beciuri (pivnie), silozuri, cmri proviziile pentru iarn.
Lucrri agricole de toamn: arat, discuit, grpat, semnat.
Mic dicionar:
recolt a strnge, a aduna, a culege.
siloz construcie mare cu instalaii speciale, care servete la pstrarea i
depozitarea unor cantiti mari de produse agricole.

Informatii utile:
In anotimpul toamna legumele se cultiva, se pregatesc pentru camari, li se iau
semintele.
*Partile componente ale legumelor: radacina, tulpina, frunze, flori, fruct,
seminte.
*Cateva precautii in consumul legumelor: legumele trebuie spalate inainte de a
fi consumate, sub jet de apa potabila, pentru prevenirea transmiterii unor boli.
*Ce consumam de la legume?
-radacina: morcov, patrunjel, telina, pastarnac, cartof;
-tulpina: ceapa, usturoi;
-frunzele: varza;
-fructele: rosie, vinata, ardei, fasole.
*Modul de consumare a legumelor: in stare proaspata, preparate in mancare,
conservate.
*Importanta legumelor pentru sanatate:
-au continut bogat in minerale, vitamine si alte substante care asigura o
functionare foarte buna a organismului omenesc.
-legumele proaspete contin adevarate comori de saruri minerale si vitamine
importante pentru mentinerea sanatatii.
-legumele uscate contin la fel de multe vitamine dar mai putine minerale decat
cele proaspete.
-sucurile de legume au o cantitate mai mica de vitamine si minerale in raport cu
legumele proaspete.
Stiati ca
- Chiar daca nu vorbesc, plantele au o viata proprie; daca le privim cu atentie
stim ce le doare: daca frunzele sunt ofilite, planta sufera de lipsa apei le e
sete; daca frunzele sunt arse, le-a suparat arsita soarelui; daca frunzele sunt
innegrite, pot fi suparate de omizi; fara lumina, cele mai multe plante se ofilesc
si mor.

INFORMATII UTILE
Fruct produs care se dezvolta din floare. Oamenii cultiva multe plante pentru
fructele lor bogate in vitamine. Fructele au urmatoarele vitamine:
Vitamina C prune, struguri, macese.
Vitamina A prune, mure.
Vitamina P struguri, mere, pere, mure.
Glucide mere, pere, prune, struguri, macese.
Proteine si lipide alune, castane, nuci.
Fructele pot fi grupate in mai multe categorii:
-fructe cu seminte mari: mere, pere, gutui;
-fructe cu simburi: prune, caise, piersici, cirese, visine;
-fructe cu coaja tare: nuci, alune, castane comestibile;
-fructe cu seminte mici: struguri, capsuni, fragi, zmeura, mure;
-fructe citrice: portocale, lamai, mandarine;
-alte fructe: pepene verde, pepene galben, banane.
Fructele se pot consuma:
-in stare proaspata 8pentru a beneficia de toate vitaminele ce le contin);
-prelucrate si conservate: pentru perioada anului in care nu se gasesc
fructe proaspete.
Merele consumate inainte de culcare aduc somnul mai repede si spala dintii.
Fructele se spala bine si pot fi consumate proaspete si sub forma de preparate:
sucuri, compoturi, siropuri, gemuri, prajituri, inghetate.

Informatii utile:

] Floare parte a unei plante, care contine organele de reproducere si care

are o corola frumoasa si variat colorata.
Cel mai adesea copiii clasifica florile dupa culoare, dupa marime, pentru ca
acestea ofera frumusetea cea mai usor perceputa. Important este sa stim ca sunt
plante care au o singura floare, asezata in varful tulpinii sau plante cu mai multe
flori pe tulpina, asezate din loc in loc.
Stiati ca
- Florile se inchid si se deschid ziua sau noaptea;
- Florile prezinta miscari de inchidere in functie de intensitatea luminii
solare;
- Floarea de aur a toamnei crizantema isi are originea in Extremul Orient.
- Dalia este originara din Mexic

ZILE DE TOAMN
Otilia Cazimir
Bate vntul, curge ploaia
Cerul e posomort!
Soarele nu se mai vede
Vai, ce frig i ce urt!

Vjie mereu furtuna

Trist-i lunca i grdina
Fr flori, fr verdea
Fr pasrea istea.

Copilaii cei zglobii

Nu mai zburd pe cmpii,
Peste tot e bruma deas
Ei se joac acum prin cas.