Copilul incepe sa si manifeste comportamentele prosociale inca de la o varsta frageda, de la 1-2 ani.

Cred ca ati mai observat copii, poate fratiorii vostri care isi imprumuta jucariile sau incearaca sa
reconforteze un alt copil sau chiar adult cand acestia sunt tristi. De exemplu surioara mea mai mica
ma imbratisa cand plangeam sau se maimutarea ca sa ma faca sa rad. Bineinteles, ca ei au o
intelegere rudimentara a faptului ca celelalte persoane pot avea sentimente diferite de ale lor, dar
inteleg suficient pentru a oferi sustinere alotor persoane aflate in dificulatate .

Aceste comportamente prosociale se amplifica odata cu inaintarea in varsta , ca urmare a dezvoltarii

abilitatilor, cognitive respectiv a capacităţii de a detecta nevoile altora, dorinţei de a consola, precum
şi înţelegerii importanţei ajutorului dat celor aflaţi în dificultate (Einsenberg şi Fabes, 1991, 1998)

Si am prezentata o definitie scurta a comportamentului prosocial : Wosinska (2005) ca o „activitate

care prilejuieşte prosperitatea altei persoane, chiar dacă acest act este săvârşit cu intenţia de a
obţine o recompensă exterioară (aprobarea socială) sau a unei recompense interioare – restaurarea
bunei dispoziţii” (p. 257).

Iniţierea socială, incluziunea şi joaca pozitivă sunt uneori distinse ca fiind competenţe ale
comportamentului social mai degrabă decât ca fiind prosociale, deoarece aceste comportamente
pozitive antreneaza autonomia si initiativa copilului si cel mai probabil apar in urma interactiunii cu
colegii de acesdi varsta decat cu adultii

Factorii de mediu care influentiaza diferentele individuale in ceea ce priveste comportamentul

prosocial la copii include modelarea comportamentului de catre parinti si metodele folosite in
disciplina copiilor. Din punct de vedere al discuplinei ,Este recomandat sa se foloseasca strategiile
inductive in disciplinarea copiili si in ce constau acestea? Mai intai ii explici copilului ce consecinte
are comportamentul indezirabi; si ce comportament dezirabil ar trebui sa inlocuiasca acel
comportament. Daca parintii explica motivele actiunilor lor, creand un climat pozotiv, copii vor fi mai
receptivi la lectiile lor

Un rol semnificativ in modelarea comportamentelor prosociale il au influentele parintilor, mai precis

disponibilitatea afectivă sau suportul şi căldura parentală în dezvoltarea socio-emoţională a copiilor
şi implicit a sensibilităţii acestora faţă de nevoile celorlalţi. Aici imi vine in minte o personalitate
istorica, cred ca toti ati auzit despre organizatia internationala crucea rosie, dar cred ca foarte putini
stiti cine este este Anri Dunad intemeietorul ei. Toata aceasta empatie pentru nevoile celor din jur a
fost cultivata inca din copilarie, cand mama lui pregatea un cosulet cu mancare pentru bolnavii din
spitale si impreuna cu tatal lui mergeau prin spitale sa le imparta bolnavilor bunatati. Mai aveti si voi
exemple de metode adoptate de parinti pentru a favoriza acest tip de comportamente ?

Copii care aduopta un comportament prosocial au mai mult de castigat din punct de vedre al
relatiilor cu cei din jur, fata de cei cu un nivel scazut de ai ajuta pe altii

Am mentionat la inceput relatia dintre afectul direct si comportamentul prescolar. Spre deosbire de
afectul direct, afectul indirect este „reacţia emoţională generată de situaţia contextuală sau de alte
surse care sunt diferite de ţinta socială evaluată” (Stănculescu, 2002, p. 187)

Metodele utilizate pentru a induce afectul incidental pozitiv sau negativ constau în: prezentarea
unor stimuli emoţionali, cum ar fi muzică într-un ritm plăcut sau alert, imagini supărătoare,
feedback-ul critic. De asemenea, este folosită o tehnică de inducţie prin care participanţii sunt rugaţi
să evoce amintiri emoţionante (pozitive sau negative) sau să-şi imagineze evenimente ipotetice
(Ruys şi Stapel, 2008). În ambele cazuri, instrucţiunile sau stimulii sunt observabili

METODOLOGIA CERCETARII

Cercetarea a avut drept scop investigarea relatiei dintre starea afectiva indusa si comportamentul

prosocial al prescolarului

Obiectivele cercetarii sunt:- explorarea influentei afectului incindental pozitiv si negativ asupra
comportamentului prosocial la prescolar(5-7 ani)

2. Investigarea relaţiei dintre comportamentul prosocial şi statutul sociometric(( Metodă folosită

pentru studierea cantitativă a relațiilor umane (în cadrul unor grupuri sociale mici) al ţintei;

3. Analiza relaţiei dintre comportamentul prosocial şi costul implicat de ajutor.

Studiul 1

Ipoteza primei cercetari se refera la faptul ca in cazul afectului incidental pozitiv,

A urmarit testarea frecventei comportamentelor prosociale la prescolari pe fondul afectului

incidental pozitiv/negativ, in doua sitatii. Modelul cercetarii este ,,intrasubiect’’pentru ca
variabila ,,comportamentul prosocial ‘’a fost masurat pe 30 de subiecti in 2 momente diferite

Colectarea datelor a durat 11 zile dupa care a urmat o pauza de 9 zile

Cum s-a procedat? Ei bine, in prima situatie a studiului(afect pozitiv) copii au vizionat timp de 15
minute desene animate cu Tom si Jerry, majoritatea razand zgomotos atunci cand apareau scene
comice . Dupa care au fost rugati sa raspunda la niste intrebari de pe o foiae de lucru. Ei tb sa
deseneze un cerc daca sunt de acord cu cei din imagine, iar daca nu tb sa deseneze uin triunghi.
Copii au raspuns la cerinta , lucrand individual si intr-un timp optim

In cea de a doua parte a experimentului(afect incidentak negativ)-copii au vizionat filmul ,,fetita cu

chibrituri’’, mediul pt vizionarea filmului a fost creat ca la cinema, cu scaunele in fata ecranului.
Durata filmului a fost de 20 de minute, timp in care copii au fost f atenti. Apoi au fost asezati la mese
si li s-a dat o fisa de lucru cu 6 sarcini in care tb sa exprime acorsul si dezacordul oferirii de ajutor a
pers aflat in imagine

In studiul al doilea

I1 – Cu cât statutul sociometric al victimei este mai ridicat, cu atât tendinţa declarată de ajutor
creşte. I2 – Cu cât costul implicat de ajutor este mai mare, cu atât tendinţa declarată de ajutor scade.

Studiul al doilea a presupus masurarea statutului sociometric( Metodă folosită pentru studierea

cantitativă a relațiilor umane (în cadrul unor grupuri sociale mici) al membrilor grupului cu
ajutorul testului sociometric, dimineata inainte de inceperea activitatilor. Invatatorea i-A rugat sa
indice 3 colegi cu care doresc sa se joace sau sa faca activitati si 3 cu care nu vor sa se joace si i-a
asigurat ca informatiile cor ramane confidentiale, de asemenea culegerea datelor s-a facut individual

La 3 zile dupa aplicarea acestui test ,s-a aplicat acelorasi copii , varianta intai a chestionarulio, iar la o
saptamana ce ade a doua varianta . Itemii primei variante au urmarit masurarea frecventei
comportamentului prosocial, avand ca tinta copilul cu statutul preferential( care ne indică gradul de
integrare al individului în grup) cel mai ridicat , iar itemii celei de a doua variante au vizat
comportamentul prosocial fata de copilul cu statutul preferential cel mai scazut . La fel, copii a fost
chestionati individual fiecare copil avand 5 minute alocate
Testul sociometric ajută la identificarea unui lider din grup, la identificarea persoanelor populare, dar
şi la identificarea persoanelor excluse, ignorate. Aceste informaţii, împreună cu unele obţinute prin
alte tehnici, pot ajuta apoi la identificarea celor mai potrivite metode şi mijloace de sporire a coeziunii
de grup.

Voi ati fost supusi de invatatori sau profesori la un astfel de test ? Ati practica acest test cand veti fi
invatatori sau educatori?

Rezultatele cercetarii

Studiul 1

S-a calculat diferenta dintre rangurile obtinute in cazul afectului incidental pozitiv si cele din conditia
afectului incidental pozitiv.

Dupa cum putem observa din tabel 13 copii si-ai exprimat mai frecvent pentru a oferi ajutor in
conditia afectului incidental pozitiv in comparatie cu afectul incidental negativ, 3 copii au obtinut o
frecventa mai mare la oferirea de ajutor in conditia afectului incidental negativ. In cazul celorlalti 14
s-a observat o egalitate a frecventelor

Datele studiului au evidentiat faptul ca prescolarii manifesta o disponibilitate marita de a oferi ajutor
pe fondul afectului incidental pozitiv. Adica emotiile pozitive creste probabilitatea senzitivitatii fata
de cei aflati in dificultate . Astfel, la prescolarii studiati afectul incidental pozitiv

Provocat de vizionarea desenelor animate a manifestat tendinta de a oferi ajutor

Studiul 2

Pentru verificarea primei ipoteze a studiuli adica cu cât statutul sociometric al victimei este mai
ridicat, cu atât tendinţa declarată de ajutor creşte, a fost comparata frecventa scopurilor obtinute
pentru masurarea tendintei de acordare a ajutorului unei tinte cu statut sociometric scazut cu
frecvenţa scorurilor obţinute unei ţinte cu statut sociometric ridicat

……..

Astfel, se poate constata ca prescolarii care acorda ajutor unei tinte cu comportament socio metric
scazut sunt in numar de 26, iar frecventa acordarii de ajutor unei tinte cu statut sociometric ridicat
este de 30 de ori, deci tendinta de ajutorarea a tintei cu statut sociometric ridicat este mai mare

Din tabelul nr 3 si nr 4 se observa o diferenta semnificativa statistic intre cele doua conditii . Aceste
resultate conduc la vlidarea ipotezei conform careia ţintei cu statut sociometric ridicat i se va acorda
în mai mare masură ajutor decât celei cu un statut preferenţial scăzut. Un amănunt interesant este
evidenţiat în tabelul nr. 3 şi anume că niciun copil nu şi-a exprimat tendinţa de a oferi ajutor în mai
mare măsură în condiţia afectului incidental negativ în comparaţie cu condiţia afectului incidental
pozitiv

In tabelul nr 4, se confirma ipoteza cercetarii conform careia cu cat statutul sociometric este mai
ridicat , cu atat tendinta de ajutorare creste si observam din tabel diferenta semnificativa statistic
Pentru verificarea celei de a doua ipoteza

Din tabelul nr. 5 se observă diferenţa dintre rangurile obţinute în acordarea ajutorului când costul
implicat este mare şi rangurile obţinute în acordarea ajutorului când costul implicat este mic

Se confirmă ipoteza cercetării conform căreia cu cât costul implicat de ajutor este mai mic, cu atât
tendinţa de ajutor creşte, rezultatele arată o diferenţă semnificativă statistic între cele două costuri
(p=000.)

Validarea ipotezei a pornit de la Daniel Goleman care sustine ca „oamenii sunt înclinaţi să-i ajute mai
mult pe cei dragi”. Astfel prescolarii valorizeaza conduitele morale ale celor mai invarsta, rezoneaza
afectiv cu ,,copii buni,, si-I resping pe cei rai. Asa a aratat testul sociometric, copii preferau sa I
acorde ajutor colegei A deoarece ea era cea mai valorizata , in timp ce pentru alti doi nu s-a
manifestat aceasi disponibilitate deoarece,, ea nu este cuminte,, sau nu o asculta pe doamna

Consider evidentă prin acest studiu existenţa unui comportament prosocial la preşcolari, deoarece
are caracter „intenţionat, realizat în mod conştient” (Chelcea, 2008). De asemenea, copiii au acordat
ajutorul persoanei valorizate fără să aştepte primirea unei recompense, unui premiu sau laudă din
partea colegilor sau a educatoarei şi nici nu au fost constrânşi să acorde ajutorul colegului cu statut
preferenţial ridicat, în detrimentul celui cu statut scăzut.