Pasarile si

principiul zborul
Codreanu Emilia Georgiana

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY-SA-NC.

• reprezinta cel mai mare grup
de vertebrate
cu sange cald, caracterizate fi
ind prin: pene, cioc si o perech
e de membre anterioare trans
formate in aripi.
• la pasari aceasta capacitatea
de a zbura
aatins cel mai inalt nivel, acest
ea devenind stapanele cerului
Penajul
acestea sunt perfect proiectate pentru zbor,
nu doar ca asigura o greutate redusa si o suprafata aerodinamica,
ci si o izolare excelenta a corpului pasarii

In functie de specie difera si numarul de pene pe care

o pasare le poate avea, intre 900 si 25.000 de pene.

Masculii speciei au de obicei un penaj mai colorat, acesta fiind un

element distinctiv folosit in sezonul de imperechere pentru a atrage femelele.
•O pana de zbor are un ax central
numit calmus. In detaliu se pot
vedea barbe ce sunt asemanatoare unor
fire de par. Acestea la randul lor sunt fixate
de structuri in forma de carlig numite
barbule
Cantecul pasarilor
• Este folosit de cele mai multe ori
in sezonul de imperechere
• Sunetele sunt emise de sirinx,
o structura specifica pasarilor ce e
ste localizata la baza traheei, conti
ne membrane elasice care vibreaz
a in momentul in
care aerul este expirat din plamani
. Modificarile de tensiune le memb
ranelor sunt cele ce alterneaza inal
timea strigatului sau a cantecului.
Cuiburi si oua
• toate pasarile se nasc din oua, acestea au
o coaja dura, menita sa protejeze embrioul ce se dezvolta in interior.
• Ouăle de păsări sunt de obicei depuse într-un cuib.
• Materialele de construcție ale cuiburilor variază foarte mult, inclusiv p
ietre mici, noroi, iarbă, crenguțe, frunze, alge și fibre vegetale, fiind uti
lizate atât individual, cât și împreuna
• Unele specii de păsări nu au cuiburi
 ZBORUL

• pasarile trebuie sa produca o forta muscular

a deosebita necesara batailor de arip. Musch
ii pectorali sunt sursa propulsatoare pentru z
bor. Pasarile au dezvoltat pe parcursul evolut
iei lor o pereche de plamani puternici si,
similar mamiferelor, o inima cu
4 camere ce sigura muschilor maximul de oxi
gen necesar in sange.

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY-ND.

• Cea mai evidentă adaptare la zb
or este aripa, dar pentru că zbor
ul este atât de exigent
din punct de vedere energetic,
păsările au dezvoltat alte câteva
adaptări pentru a îmbunătăți ef
iciența atunci când zboară.
Forma și dimensiunea aripii det
ermină, în general, stilul de zbor
și performanța unei păsări; mul
te păsări combină zborul cu put
ernice bătăi de aripi cu
un zbor planor și folosesc coada
pentru a direcționa zborul.

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY-SA.

• Aproximativ 60
de specii de păsări existente sunt incapabil
e de zbor. Incapacitatea de
a zbura apare frecvent la păsările care trăi
esc pe insule izolate, posibil din cauza abse
nței prădătorilor tereștri. Printre acestea si
numara si pinguinii,desi acestia
nu pot zbura, folosesc o musculatură și mi
șcări similare pentru a „zbura” prin apă
 Emu Cazuarul

Struțul

Kiwi
Cautarea hranei
• in general consuma alimente cu con
tinut ridicat de energie (peste, fruct
e, insecte, seminte, viermi, alte pas
ari) acestea furnizand energie sufici
enta pentru pastrarea temperaturii
corpului si pentru zbor. Acestea evit
a alimentele cu potential
energetic scazut, cum ar fi ierburile
Conform compoziției alimentelor, păsările sunt î
mpărțite în mai multe grupuri ecologice

• Fitofage- se hrănesc în principal

cu alimente vegetale
• Zoofage- se hrănesc în principal
cu mici animale
• Necrofage- se hranesc cu vietati moarte
gasite la sol
 • Păsările care se hrănesc cu nectarul florilor,
cum ar fi colibri, lorinii au limbi
lungi și special adaptate pentru colectarea nectarul
ui și, în multe cazuri, propriul cioc s-
a adaptat pentru a
se potrivi anumitor flori – fenomen numit coevoluți
Stiati ca? e
• Unele specii, cum ar fi pescarusii sau lupii de
mare practică cleptoparazitismul, furând alimente
de la alte păsări. Cu toate acestea, se crede că
cleptoparazitismul este doar o completare a hranei
obținute prin vânătoare și nu principala sursă de
hrană
Migratia
• Toamna, când vremea devine răcoroasă, pă
sările călătoare migrează către locuri mai c
ălduroase unde să nu înghețe și unde își po
t găsi ușor hrană.
Prin migrație, păsările își asigură supraviețu
irea. Aceasta călătorie o realizează de mii
de ani.
Dar nu toate păsările migrează. Aproape ju
mătate din păsările de
pe pământ migrază în fiecare an. Acest lucr
u înseamnă că peste 4000
de specii de păsări pornesc în această călăt
orie.
 Stiati ca?

• Unele păsări migrează înapoi la locul exact

unde s-au născut pentru a avea pui. Păsările
pot economisi energia atunci când zboară,
planând la înălțimi mari, folosind curenți de
aer cald, numiți termali. Gâștele zboară într-
o formație de V, deoarece acest lucru le
permite să economisească energie și să
zboare mai departe
 https://view.livresq.com/view/5f2c0fb0848b0ff52b6601f5/

KINGFISHER ENCICLOPEDIA STIINTELOR

https://naturescu.com/natura/pasari-care-nu-pot-zbura-si-de-ce-nu-au-nevo
ie-sa-o-faca/

Bibliografie file:///C:/Users/Default.DESKTOP-4UPHAEU/Downloads/375559335-Pasari-p
pt.pdf

https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20III-a/Stiinte%20ale%20natu
rii/Uy5DLiBDRCBQUkVTUyBT/book.html?book#38