Ghertescu Valerica gr.

33A

Seminarul nr.3

Tema1: Păsări călătoare

Caracteristica generala a păsărilor călătoare

Cea mai mare parte a ornitofaunei spaţiului românesc este constituită din speciile călătoare
– un grup ecologic special de păsări, care, odată cu sosirea timpului rece, părăsesc locurile
de reproducere de pe meleagurile noastre şi se îndreaptă spre cartierele de iernare din
emisfera sudică. Cand în emisfera nordică vine din nou sezonul cald, păsările călătoare fac
cale întoarsă, revenind la locurile lor de baştină pentru a cuibări şi a-şi creşte puii. Cauzele
unor astfel de migraţii anuale sunt evidente: lipsa hranei şi frigul din sezonul rece al
emisferei nordice le impun să plece toamna, iar locurile natale care, în perioada caldă a
anului, le oferă habitate sigure de cuibărire, bogate în hrană pentru pui şi adulţi şi unde
concurenţa este mai redusă, le fac să se reîntoarcă „acasă” primăvara.

Păsări călătoare: Pupăză (Upupa epops), Stârc-cenuşiu (Ardea cinerea), Mărăcinar-mare

(Saxicola torquata), etc.

 Pupăză (Upupa epops) - este o pasăre de mărime medie, de 25–32 cm lungime, cu o

anvergură a aripilor de 44–48 cm. Cântărește 46–89 g. Specia este foarte distinctă,
cu un cioc lung și subțire, care este negru, cu o bază căpriu. Are aripi largi și rotunjite
capabile să zboare puternic; are un zbor ondulat caracteristic , care este ca cel al
unui fluture uriaș.
Habitat: teren gol sau ușor vegetat și suprafețe verticale cu cavități (cum ar fi copaci,
stânci sau chiar pereți) în care să cuibărească. Pupăza locuiește într-o gamă largă de
habitate, cum ar fi câmpiile , stepele împădurite, savanele și pajiștile , precum și
poienile forestiere.
Reproducerea: Femela este responsabilă de incubarea ouălor. Ouăle sunt rotunde și
albastre lăptos când sunt depuse. Perioada de incubație pentru specie este între 15
și 18 zile, timp în care masculul hrănește femela. Incubația începe de îndată ce este
depus primul ou, astfel încât puii se nasc asincron.
Hrana: Se hranește cu insecte , reptile mici, broaște și materie vegetală, cum ar fi
semințe și fructe de pădure .
 Tema2: Păsări – oaspeţi de iarnă

Caracteristica generala a păsărilor - oaspeţi de iarnă

Este un grup eterogen de păsări ca apartenenţă sistematică şi particularităţi ecologice din

nordul continentului european, care, odată cu răcirea bruscă a timpului în zonele lor de
origine, sosesc pe meleagurile noastre unde îşi găsesc locuri blânde de iernat şi surse
suficiente de nutritive.

Păsări – oaspeţi de iarnă: Raţă-mare (Anas platyrhynchos), Şorecar-încălţat (Buteo lagopus),

Pescăruş-sur (Larus canus), etc.

 Raţă-mare (Anas platyrhynchos) - La această specie este prezent dimorfismul sexual,

astfel că masculul are penajul predominant gri, cu pieptul maroniu și cap verde
metalizat delimitat de corp cu un inel alb, iar femela este maronie cu striații negre,
pieptul maro-roșcat, creștetul și dunga de la ochi sunt mult mai închise decât restul
corpului. La ambele sexe picioarele sunt portocalii, ciocul galben șters și oglinda
albastră. Juvenilii au penajul foarte asemănător cu al femelei.
Habitat: Rața mare este o specie ușor adaptabilă și oportunistă putând fi întâlnită în
habitate cu apă stătătoare sau ușor curgătoare, cu adâncime mică și cu multă
vegetație adiacentă.
Reproducere: Perechile își construiesc cuiburile pe sol, în vegetația deasă, iar femela
depune 8-14 ouă pe care le clocește singură. Incubația durează 27-28 de zile, iar puii
devin zburători după 7-8 săptămâni. Dacă prima pontă este compromisa, femela
poate depune o a doua pontă, cu un număr mai mic de ouă. După împerechere,
masculii părăsesc femelele și așteaptă, în grupuri, perioada de năpârlire.
Hrană: Hrana este foarte diversă, fiind constituită din resturi vegetale, rădăcini,
semințe, larve, insecte, melci, crustacee și chiar pești de talie mică.