Ghertescu Valerica gr.

33A

Seminarul nr.4

Tema1: Nevertebrate din Cartea Roşie

Caracteristica generala a nevertebratelor din Cartea Roşie

Biodiversitatea planetei se află la ora actuală într-un declin de proporţii, soldat cu dispariţia
progresivă a multor specii de organisme; unele dintre ele, spre regret, dispar chiar înainte de
a fi descoperite de către om. Printre factorii ce au provocat extincţia speciilor de animale se
înscriu: distrugerea şi/ sau degradarea habitatelor, poluarea mediului, nimicirea directă de
către om ş.a. Cele mai afectate grupuri de nevertebrate în Republica Moldova sunt:
Lepidopterele şi Coleopterele, cu câte 11 specii fiecare şi Himenopterele, cu 7 specii; urmate
de Odonate, Mantoidee, Ortoptere, Diptere şi Neuroptere – cu câte 1-2 specii.

Nevertebrate din Cartea Roşie: Rădaşcă (Lucanus cervus), Ochi-de-păun-mic (Eudia

pavonia), Croitor-cenuşiu (Morimus funereus), etc.

 Rădaşcă (Lucanus cervus) - este cel mai mare coleopter din România, putând atinge
25-89 mm (femelele 25-49 mm). Masculii de obicei au mandibule lungi, ca niște
clești. Femela are mandibule foarte mici, de obicei cu lungime mai mică decât
antenele. Dacă este prinsă, femela poate mușca omul. Masculul deși are mandibule
impresionante nu poate strânge puternic.
Habitat: Rădașca ocupă în principal păduri de foioase de la altitudini mici și medii.
Larvele trăiesc în lemn mort căzut pe sol și în putrefacție, fiind preferate toate
speciile de foioase, uneori chiar și pinul.
Reproducerea: Femelele depun ouăle în galerii săpate în sol (70-100 cm adâncime),
foarte aproape de habitate surse de hrană. După depunerea pontei femela moare în
sol. Larvele migrează în lemnul din care se hrănește și se dezvoltă între 3 și 6 ani,. În
ultimul an, înainte de emergență, se mută din nou în sol, de unde iese în stadiul de
adult din iunie până la sfârșitul lunii august. Adulții supraviețuiesc până la 3 luni.
Hrana: Se hrănesc exclusiv cu lemn mort.
 Tema2: Vertebrate din Cartea Roşie

Caracteristica generala a vertebratelor din Cartea Roşie

Ca şi animalele nevertebrate, multe dintre speciile de vertebrate autohtone se regăsesc în

paginile Cărţii Roşii, ele întrunind 75 de specii: mamifere – 14, păsări – 39, reptile – 8,
amfibieni – 1, peşti – 12, ciclostomate – 1. Cauzele acestei stări ecologice deplorabile în care
au nimerit reprezentanţii vertebratelor sunt multiple: multe dintre mamifere au fost
afectate, în primul rând, în urma valorificării economice a habitatelor natural, aplicarea în
agricultură a pesticidelor şi îngrăşămintelor şi poluarea industrială a bazinelor acvatice,
prigonirea de către om şi braconajul.

Vertebrate din Cartea Roşie: Pisică salbatică (Felis silvestris), Viperă comună (Vipera berus),
Buhă (Bubo bubo), etc.

 Pisică salbatică (Felis silvestris) - Această specie are blana gri închis, cu dungi
transversale distincte pe laterale și o coadă stufoasă cu vârful negru rotunjit. Cele
mai dezvoltate simțuri sunt auzul și mirosul. Ca animal nocturn și de amurg, are ochii
bine adaptați la văzul de noapte.
Habitat: Trăiește în special în păduri și locuri stâncoase unde se poate ascunde ușor,
dar și în zonele mlăștinoase cu stufăriș, mai greu accesibile.
Reproducere: Pisica sălbatică se împerechează în februarie-martie, iar după o
gestație de circa 70 zile, femela naște 2-4 pui. O caracteristică a împerecherii la pisica
sălbatică este glanda perianală, de secreție externă, ce secretă un lichid cu miros de
valeriană, folosit pentru marcarea teritoriului, dar și pentru atragerea partenerului.
Hrană: Se hrănește cu mamifere mici (iepuri, nutrii,etc.) și păsări.