Habitate si ecosistteme

Unde traiesc plantele si animalele? In primul rnd, fiecare organism

istoriceste s-a adaptat la anumite conditii de viata temperatura, umiditate, sol

etc., ceea ce nseamna un asa numit loc sau habitat (stnca, vlcea, panta), iar

n al doilea rnd organismul activeaza n dependenta de relatiile dintre el si

toate celelalte componente ale mediului plante si animale vecine, anumit tip de

sol, anumite conditii climatice etc., adica ecosistem (padure, lunca, stepa etc.).

Cele mai reprezentative habitate floristice si faunistice sunt amplasate n

ecosistemele silvice din Codrii centrali (ndeosebi rezervatiile stiintifice Codru si

Plaiul Fagului), bogate n specii periclitate de arin alb ( Alnus incana ), vonicer

pitic ( Euonymus nana ), sugatoare ( Hypopitys monotropa ), bujor de padure

( Paeonia peregrina ), paducel pentagin ( Crataegus pentagyna ), tulichina

( Daphne mezereum ), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), jderul de

padure ( Martes martes ), pisica salbatica (Felis silvestris ), acvila tipatoare mica

( Aquila pomarina ), vipera comuna (Vipera berus) s.a. Incontestabila este si

valoarea ecosistemelor de lunca, acvatice si palustre(Padurea Domneasca, Prutul

de Jos, lacurile Beleu, Manta, Dubasari etc.) prin prezenta speciilor: pestisoara

plutitoare ( Salvinia natans ), cornaciul ( Trapa natans ), nufarul alb (Numphaea

alba), barza neagra ( Ciconia nigra ), lebada de vara ( Cygnus olor ), lopatarul

( Platalea leucorodia ), cormoranul mic ( Phalacrocorax pygmens ), sarpele cu

abdomen galben ( Coluber jugularis ) etc.

Lunaria sp

Salvinia natans

Ecosisteme forestiere. Ponderea ecosistemelor forestiere constituie circa 10,5

% din suprafata totala a teritoriului tarii. Cele mai mari suprafete aceste le

ocupa n zona centrala 13,5%, la nord - 7,2% si la sud - 6,7% din teritoriul

tarii.

Pentru Ecosistemele forestiere din zona de nord sunt caracteristice 2 tipuri de

paduri:

1) de stejar, cu dominarea gorunului si ciresului, ea fiind si cea mai extinsa (cca

90%);

2) de stejar cu mesteacan.

n centrul tarii padurile sunt alcatuite din:

1) fag n amestec cu carpen, frasin artar si tei;

2) gorun cu carpen;

3) stejar pedunculat cu carpen si

4) gorun.

Ecosistemele forestiere din zona de sud sunt constituite din asociatii vegetale:

1) cu dominarea gorunului ,

2) gorun cu carpen,

3) gorun pedunculat cu porumbar si

4) stegar pufos.

Sunt amenintate de:

boli si daunatori (lipsa finantelor pentru prelucrari chimice)

taieri ilicite (lemn pentru constructii si ca combustibil)

uscarea arborilor (ncalzirea climei, secete)

vnatul neregulamentar

Ecosistem forestier (Codrii Moldovei)

Ecosisteme de stepa. Acest tip de ecosisteme se afla n continua degradare. Ele

au o raspndire difuza, ca niste oaze cu suprafata de la 0,5 ha (n majoritatea

cazurilor) pna la 300 ha (cazuri relativ rare). Sunt dominante n zona de nord

(stepa Baltiului) si sud (stepa Bugeacului), n ansamblu constituind 1,9% (circa

65 mii ha) din teritoriul tari. Baza fitocenozelor o constituie reprezentantii fam.

Poaceae, dar frecvente sunt si specii ale familiilor Asteraceae, Lamiaceae,

Fabaceae. Structura ecosistemelor de stepa este similara majoritatii

ecosistemelor din bazinul Marii Negre, n care predomina specii de negara -

preponderent Stipa capillata , semitufari, precum si ierburi efemere si efemere.

Amenintarea vine din partea:

destelenirii n masa

cositul si pasunatul haotic

Ecosisteme de lunca. Ecosistemele de lunca se mpart n pajisti inundabile si

pajisti neinundabile. n Republica Moldova majoritatea din ele (circa 200 mii ha)

au fost distruse, astazi pastrndu-se pe alocuri n luncile Prutului si Nistrului n

forma comunitatilor primare de stepa. n total ele constituie 101,4 mii ha (3%

din teritoriul tarii) si includ 70 de asociatii vegetale.

Sunt amenintate de:

desecarea anerioara si actuala (partiala)

modificarea cursului rurilor

Ecosisteme petrofite. Suprafata totala a ecosistemelor petrofite (de stncarii)

din Republica Moldova constituie circa 23 mii ha (0,68% din teritoriul tarii).

Biocenozele mpreuna cu biotopurile acestea constituie ecosisteme unice n nord-

estul bazinului Marii Negre.

Fitocenozele litofile din tara noastra sunt dominate de stejarul

pedunculat Quercus robur , iar codominante pot fi gorunul, teiul, carpenul,

frasinul. Comunitatile ierboase petrofile (domina speciile Stipa capillata, S.

lessingiana, S. ucrainica, Poa versicolor, Festuca rupicola etc.) sunt raspndite n

cursurile de mijloc ale rurilor Prut, Bc, Ichel.

Partial sunt amenintate de:

 alunecari de teren sau caderi de roci

taieri ilicite si pasunat intens

colectarea speciilor vulnerabile

vnatul neregulamentat

Ecosisteme acvatice si

palustre. Suprafata totala

a ecosistemelor acvatice constituie

circa 2,8 % din suprafata tarii. n

componenta ecosistemelor acvatice ntra

34 de specii de baza.

Ecosistemele palustre din luncile

Nistrului, Prutului. Rautului, Bcului,

Botnei, Coglnicului, Ialpugului ocupa n

total 199200 ha, dintre care numai circa

86000 ha sunt protejate de inundatii,

Ecosistem acvatic ( Nistru la comuna

Lopatna, r-nul Orhei )

inclusiv asociatiile tipice de fag, stejar,

stejar pufos si cires.

n total fitocenozele palustre cuprind 800 specii de plante, 23 sunt incluse n

Cartea Rosie a Republicii Moldova (2001). Zoocenozele palustre cuprind 50 de

specii de animale vertebrate, 150 de specii de pasari, 10 specii de mamifere

Ecosisteme agricole. Ponderea agroecosistemelor, repartizate pe ntreg

teritoriul tarii, constituie circa 75,6 %. Ele sunt reprezentate de urmatoarele

tipuri de agrocenoze: cerealiere, leguminoase, pomicole, furajere, agricole

acoperite, ecosisteme zootehnice.

Diversitatea biologica a ecosistemelor constituie circa 100 specii (555 de soiuri,

hibrizi si forme) si 30 de specii si rase de animale.

Probleme actuale sunt:

parcelarea excesiva ce nu permite utilizarea tehnologiilor avansate

utilizarea necontrolata a chimicalelor

nerespectarea tehnologiilor si asolamentelor

Ecosisteme urbane.n Republica Moldova

ecosistemele urbane, foarte specifice dupa

structura si functionarea lor, cuprind peste 80

mii de ha cu suprafata totala a spatiilor verzi

Ecosistem urban (or. Chisinau)
(parcuri, arborete, gazoane, fsii de protectia

drumurilor, centurile verzi de protectie a

localitatilor, gradini botanice etc.) de circa

6000 ha, cu un procent mediu de nverzire

(acoperire) egal cu 4,4, unui locuitor

revenindu-i circa 20 m 2 .

Cresterea suprafetelor urbane are impact asupra diversitatii biologice prin:

acapararea de noi terenuri sub constructii

sporirea retelelor de drumuri, gazoducte, apeducte, linii electrice

cresterea emisiilor de noxe

sporirea cantitatii de deseuri Abundenta speciilor de fauna n diferite

ecosisteme este preyentata n tabelul de mai jos.

Tabelul 1 Diversitatea specifica a vertebratelor terestre

Ecosisteme

Clasa

silvice

de stepa si

acvatice

petrofite

cavernicole

agricole

lunca

Mamifere

47

33

10

17

Pasari

106

45

109

23

Reptile

10

172

88

125

38

22

Amfibieni

Total

Valoarea faunistica a Republicii Moldova este determinata de prezenta a cca 55

de specii relicte ponto-caspice. Circa 10 % din ele sunt endemice pentru bazinul

Marii Negre. Din numarul total de specii de fauna relicta, 7 sunt incluse n Cartea

Rosie a Republicii Moldova (mizide 1, moluste 2 si pesti 4 specii)

Valoarea faunistica a unor ecosisteme este determinata si de prezenta ctorva

specii rare, subendedmice pentru Republica Moldova sau endemice pentru bazinul

Marii Negre. Dintre acestea merita a fi mentionate: pietrarul ( Zingel

zingel ), Pelicanus crispus, Mustela lutreola, Lutra lutra, Bombina bombina, Hyla

arborea, Huso luso, Hucho hucho, Acipenser guldednstaldti colchinus

Majoritatea componentilor specifici ai florei sunt raspnditi n ecosistemele silvice

(peste 250 de specii), apoi cele de stepa (peste 600 de specii), lunca (cca 650 de

specii), petrofite (cca 250 de specii), acvatice si palustre (cca 160 de specii) etc.

Valoarea floristica si faunistica este determinata de prezenta speciilor incluse n

Cartea Rosie a Republicii Moldova (2001):

sus

Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale a

Republicii Moldova,
Institutul National de Ecologie. GRID-Arendal
25.12.2004