ARIILE NATURALE PROTEJATE DE STAT DIN REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova are un mediu natural bogat din punct de vedere al diversitatii peisajelor si al aspectului geomorfologic. Diversitatea peisajelor include terenuri de padure, stepa, luncile raurilor, terenuri stancoase, acvatice, agricole si de alta natura. In urma exploatarii nechibzuite a acestor terenuri ele au inceput sa degradeze sau, altfel spus , in urma impactului antropic necontrolat toate componentele naturii padurile, solurile, apele, stepele, luncile au inceput sa-si piarda aspectul si structura lor naturala de alta data. Au inceput sa dispara specii de plante si animale, iar multe din ele au devenit rare si au nevoie de a fi protejate de stat. Din cauza degradarii componentelor naturii a devenit necesar sa se ia masuri de protectie a mediului, ca societatea umana sa foloseasca resursele naturale fara a aduce daune mediului ambiant. Astfel au aparut teritorii care au statut special de protectie, care poarta denumirea de arii naturale protejate de stat. Fondul ariilor naturale protejate de stat din Republica Moldova include urmatoarele categorii de obiecte si complexe naturale: a) rezervatii stiintifice - 5 b) parcuri nationale - in curs de organizare c) monumente ale naturii - 1035 d) rezervatii naturale - 63 e) rezervatii peisagistice 41 f) rezervatii de resurse - 13 g) arii cu management multifunctional32 h) rezervatii ale biosferei in curs de organizare i) gradini botanice - 1 j) gradini dendrologice 2 k) monumente de arhitectura peisajera 20 l) gradini zoologice - 1 Cele mai importante arii naturale protejate, care sunt destinate in mod prioritar protectiei mediului, sunt rezervatiile stiintifice. Acestea sunt: Codru, Iagorlac, Prutul de Jos, Plaiul Fagului, Padurea Domneasca. Ele fac parte din prima categorie a Uniunii Internationale de Conservare a Naturii si au cel mai strict regim de protectie. Destinatia acestor rezervatii este de a proteja ecosistemele naturale cu toate componentele mediului din cadrul lor, care includ specii de arbori, arbusti si alte specii de plante, la fel si specii de muschi, licheni, ciuperci si intregul complex faunistic. In rezervatiile stiintifice se efectueaza in mod obligatoriu investigatii stiintifice pentru a studia procesele naturale si elabora bazele stiintifice de protectie a mediului.

Rezervatii stiintifice
Rezervatia stiintifica CODRU este o arie naturala protejata de stat de aspect silvic, amplasata in partea centrala a codrilor seculari ai Republicii Moldova si are o suprafata de 5177 ha. Rezervatia a fost fondata in 1971. Din cele 5177 ha, teritoriul acoperit cu paduri constituie cca 4 666 ha, sau 90%. Predomina arboretele de gorun cca 1800 ha, arborete de frasin aproximativ 1800 ha, arboretele de carpen 460 ha, de stejar - cca 400 ha . Se intalnesc pe alocuri si terenuri acoperite cu arboret de fag. Invelisul ierbos este determinat de gradul de inchidere a coronamentului arborilor si constituie cca 30% din teritoriu. In rezervatie se intalnesc cca 1000 de specii de plante, dintre care o parte sunt determinate ca specii rare . Din plantele vasculare peste 50 de specii sunt rare. Rezervatia serveste ca depozit al genofondului padurilor centraleuropene. Lumea animala este de asemenea diversa si bogata. Se intalnesc astfel de specii de animale cum sunt cerbul nobil, cerbul patat, caprioara, mistretul, bursucul, jderul de padure, pisica salbatica, diferite specii de amfibieni, serpi si pasari. Este de asemenea larg reprezentata clasa insectelor. Regimul de protectie asigura dezvoltarea populatiilor fiecarei specii de plante si de animale, concomitent contribuie la cresterea numerica a reprezentantilor fiecarei specii floristice si faunistice.

Rezervatia stiintifica IAGORLIC

Rezervatia stiintifica IAGORLIC a fost fondata in anul 1988 si are o suprafata de 836 ha. Este amplasata pe malul stang al raului Nistru la varsarea afluentului sau Iagorlac in apropierea satului Goian. Teritoriul rezervatiei consta din doua componente naturale principale un sector de stepa de peste 300 ha si un sector acvatic reprezentat de golful Goian - de aproximativ 250 ha . Se mai intalnesc sectoare neinsemnate de padure, de lunca, versanti abrupti etc. Rezervatia a fost creata in vederea conservarii speciilor de plante si animale specifice conditiilor de stepa si celor acvatice. Se intalnesc peste 600 de specii de plante, inclusiv liane, semiarbusti, arbusti. Dintre speciile de arbori predomina speciile de stejar, carpen, tei, din arbusti - macesul, porumbarul, scumpia si altele. Complexul faunistic principal este cel din cadrul sectorului de stepa, in care se intalnesc specii de tistari si alte rozatoare, din clasa reptilelor si amfibienilor se intalnesc diferite specii de serpi, soparle, broaste. Este reprezentata clasa insectelor si, partial, cea a ornitofaunei (pasarilor). In sectorul impadurit se intalnesc unele specii de padure cum ar fi caprioara, mistretul, veverita.

Golful Goian serveste ca un important habitat pentru dezvoltarea si reproducerea complexului ihtiologic.

Monumente ale naturii

Monumentele naturii formeaza o categorie aparte de arii naturale protejate. Dupa aspectul lor ele se impart in: geologice si paleontologice, hidrologice, botanice. In grupul monumentelor de origine geologica si paleontologica intra cca 86 de monumente care sunt amplasate preponderent, in special cele geologice, in partea de nord: judetele Edinet, Balti, Soroca. Diversitatea acestor monumente cuprinde complexe geologice, peisaje stancoase si petrofite, sectoare de meandre ale raurilor, pestere, grote, amplasamente de fauna fosila, unele cariere de calcar, palnii carstice, defileuri ale raurilor, portiuni geomorfologice denumite chei, in bazinul unor rauri si altele. Monumentele naturii de origine hidrologica includ o serie de izvoare repartizate pe tot teritoriul republicii din care fac parte si izvoare cu apa minerala cu proprietati curative. Astfel de izvoare se intalnesc in com. Harjauca (sectorul Calarasi), com. Onitcani (sectorul Criuleni), com. Bahmut (sectorul Ungheni), in orasul Cahul si in alte locuri. Monumentele naturii de origine botanica cuprind sectoare pretioase de vegetatie forestiera amplasate in diferite regiuni ale republicii. Cele mai reprezentative dintre ele sunt amplasate in prejma com. Caracuseni (sectorul Briceni), com. Cuhuresti (sectorul Camenca), com. Harjauca si Sipoteni (sectorul Calarasi), com. Haraba (din preajma or. Rabnita). Din monumentele naturii fac parte si arborii seculari. Sub protectie de stat se afla 433 arbori seculari. Cei mai reprezentativi sunt: Stejarul lui Stefan cel Mare din com. Cobalnea (sectorul Soldanesti), care are varsta de cca 600 de ani, si un alt stejar al lui Stefan cel Mare din ocolul silvic Capriana (sectorul Straseni). Stejari cu astfel de virsta se mai intalnesc pe teritoriul rezervatiei stiintifice Padurea Domneasca si in alte regiuni. Sub protectie de stat in afara de stejari se afla si alte specii: frasin, fag, platan, plop, alun, par paduret, castan si altii. Statut de monument al naturii il au si speciile de plante si animale care sunt protejate de stat. Din speciile de plante care au statut de protectie fac parte: specii de arbori, arbusti, semiarbusti, plante multianuale, plante bianuale si anuale, plante inferioare. In total sub protectie se afla 269 specii de plante. Din speciile de animale aflate subprotectie de stat fac parte urmatoarele: mamifere 46 specii, pasari 89 specii, reptile 9 specii, amfibieni 4 specii, pesti 15 specii, insecte-36 specii. In total - 203 specii.

Monument geologic al naturii - Pestera Emil Racovita

Este situata langa satul Criva, in nordul republicii, si ocupa dupa lungime locul trei in Europa printre pesterile in ghips. A fost descoperita in anul 1959, iar cercetarile stiintifice sporadice au inceput in anul 1977. La ora actuala sunt cunoscute si cartografiate circa 80 km de labirinturi si tuneluri, situate in 3-4 nivele. Tunelurile se largesc pe alocuri, formand sali mari. Cele mai remarcabile sunt: Sala celor o suta de metri, Sala asteptarii si Soborul, care ating lungimi de cca 60 m, latimi de cca 30 m, si inaltimi de pana la 11 m. Plafoanele se sprijina pe coloane impresionante. In golurile carstice se afla peste 20 de lacuri - dintre care cele mai mari sunt Lacul Dacilor, Lacul Verde, O gura de apa. Ele ating urmatoarele dimensiuni: lungime 8-15 m, latime 5-10 m, adancime medie - 2 m. Aerul din golurile carstice se presupune ca are proprietati curative. Aceasta calitate, insotita de frumusetea si specificul spatiului carstic, constituie un avantaj pentru valoarea potentialului turistic al pesterii.

Rezervatia stiintifica PADUREA DOMNEASCA

Rezervatia stiintifica Padurea Domneasca este amplasata in cursul de mijloc al r. Prut si ocupa lunca r. Prut pe tot intinsul ei din cadrul sectorului Glodeni si, partial, din sectorul Falesti, judetul Balti, avand o suprafata de 6032 ha. In majoritate teritoriul rezervatiei este acoperit cu padure de lunca sau, altfel spus, padure zavoi, care s-a pastrat cel mai bine dintre toate padurile de lunca de pe teritoriul republicii. Din cele 6032 ha suprafata acoperita cu paduri constituie circa 3050 ha sau 52% din teritoriu. Predomina arboretele de stejar cca 18 %, de plop alb - 18%, salcie 7 %, plop negru 0,5 %, se intalnesc, de asemenea, rachitisuri, sectoare de plop tremurator, gorun, alun, paducel, clocotici, sanger, vita de vie salbatica, liane si altele. In invelisul ierbos predomina racotelul, piciorul caprei, lacramioarele. Primavara domina viorelele, brebeneii, toporasii, floarea vantului. In cadrul rezervatiei s-a pastrat o retea de balti care servesc ca habitat al pasarilor de apa, inclusiv a celor migratoare. Complexul faunistic este relativ bine dezvoltat. Mamiferele sunt reprezentate prin astfel de specii ca cerbul nobil, caprioara, mistretul, bursucul, nevastuica, pisica salbatica, jderul de padure, hermelina, vidra si alte specii. Ornitofauna este reprezentata prin specii de balta cum ar fi viesparul, acvila pitica, acvila tipatoare, egreta mare alba. Dintre speciile migratoare se intalnesc soimul dunarean, codalbul, acvila imperiala, vulturul pescar, cocostarcul negru, lebada cucuiata. Speciile de amfibieni sunt reprezentate de broasca testoasa de balta, broasca gheboasa, broasca de camp si altele. Este bogata, de asemenea, si entomofauna.

Rezervatia peisagistica SAHARNA

Rezervatia este situata in valea Nistrului, la o distanta de 45 km de or. Orhei, 85km de mun. Chisinau si la 6 km de or.Rezina. Este amplasata de-a lungul defileului rauletului Saharna, langa satul cu acelasi nume. Suprafata rezervatiei este de 674 ha. Chiar la intrarea in defileu, o stanca impunatoare, cenusie, cu contururi de castel medieval, domina imprejurarile. Localnicii o numesc Grimidon, tainicul ei nume ne inclina sa credem intr-o misterioasa istorie pe care stanca ar fi avut-o. Satul este inconjurat de un vast amfiteatru de stanci. Impreuna cu rapele din jur, ele se aduna intr-un defileu, care atinge o adancime de 160-175 m. Defileul isi datoreaza renumele manastirii Troita, intemeiata in 1495. Talentul mesterilor anonimi a stiut sa amplaseze frumoasele ziduri ale manastirii intr-o armonioasa convietuire cu natura din jur. Edificiul rasare dintr-o cupa de piatra formata prin rotunjirea malurilor prapastioase. Privite de jos, aceste maluri fac impresia unor munti cu varfurile pierdute in zare. Albia paraiasului, ce strabate defileul Saharna, e presarata cu pietre. Pe la mijlocul defileului, rauletul formeaza 22 de cascade. Cea mai mare dintre ele are o inaltime de 4 m. pe locul caderii, apa a sapat o adancitura, de vreo 10 m. Atmosfera de basm, pe care o trezeste aceasta cascada, a inspirat multi poieti, prozatori, cineasti, care au incercat sa-i eternizeze frumusetea. De-asupra defileului, pe un ses triunghiular, sub covorul des si matasos de iarba, se ascund vestigiile unei asezari getice. Toate acestea ne marturisesc ca Zona Nistrului a fost leagan de civilizatie inca din cele mai vechi timpuri. O alta atractie a acestor locuri o reprezinta manastirea rupestra, sapata prin secolele XIV - XV in stanca deschisa a pantei din dreapta defileului. Astazi vietuitoare ale acestei manastiri au ramas doar liliecii, pasarile rapitoare de noapte, animale de prada mici si vantul care isi spune in taina rugaciunea de secole.