Sunteți pe pagina 1din 19

Arii protejate

din juțelul
Tulcea
Rîpanu Teodora
Biologie 574
Generalități
Listă arii protejate din județul Tulcea
Bibliografie
https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/PrezentareaJudetului/DateGenerale/Pa
ges/relief.aspx

http://apmtl.anpm.ro/-/rezervatii-naturale-in-judetul-tulcea
https://romaniasalbatica.ro/ro/parc-national/muntii-macinului i
https://ddbra.ro/prezentare-generala/
Județul Tulcea
• Este situat în extremitatea de E-SE a României, în partea central nordică a
Dobrogei, la gurile Dunării (în E), la granița cu Republica Moldova și Ucraina (în N),
limitată de județele Galați (N-V), Brăila (V) și Constanța (S). Pe teritoriul județului
se afla punctul estic extrem al României, la Sulina. Suprafața totală este de 8499
de kmp dintre care 3446 kmp reprezintă suprafața zonelor umede constituită din
Delta Dunării și Complexul Lagunar Razim Sinoie.
• Ariile protejate de interes național constituite pe teritoriul județului Tulcea sunt în
total 49, din care un Parc Național-Munții Măcinului cu o suprafața de 11321 de
ha, 15 rezervații Științifice incluse in Rezervația Biosferei Deltei Dunării și 33 de
Rezervații Naturale.
• Rezervatiile Stiintifice incluse in zona cu regim de protectie integrala din RBDD,
situate pe teritoriul judetului Tulcea sunt: Saraturile Murighiol (87ha),  Rosca
Buhaiova ( 9.625 ha), Padurea Letea ( 2.825 ha), Grindul si Lacul Raducu( 2.500
ha), Lacul Nebunu( 115 ha), Complexul Vatafu Lungulet ( 1.625 ha), Padurea
Caraorman (2.250 ha), Arinisul Erenciuc ( 50 ha), Insula Popina ( 98 ha),
Complexul Sacalin-Zatoane ( 21.410 ha), Complexul Periteasca Leahova ( 4.125
ha), Capul Dolosman ( 125 ha), Lacul Rotundu ( 228 ha), Lacul Potcoava (652 ha)
si Lacul Belciug (110 ha ). Acestea se afla in competenta Administratiei Rezervatiei
Biosferei Delta Dunarii – ca autoritate de mediu.
Parcul Național • Parcul Naţional Munţii Măcinului se întinde
pe o suprafaţă de 11321 ha, din care 3651 ha
reprezintă zonele strict protejate, zonele
Munții tampon totalizând 7670 ha. Munții Măcinului
sunt cei mai bătrâni munți din țară și au fost
Măcinului erodați în sute de milioane de ani. 
• Flora Dintre cele aproape 2.000 de specii de
planteprezente în parc, peste 70 sunt protejate,
fiind rare sau vulnerabile, iar 27 de specii sunt
endemice.
• Dintre florile rare sau endemice amintim:
clopoțelul dobrogean, capul-șarpelui, garofița
pitică, feriga mediteraneană, aliorul dobrogean și
bujorul românesc.
Fauna
• Munții Măcinului adăpostesc numeroase specii de
păsări, mamifere, reptile, amfibieni și insecte,
dintre care unele specii protejate la nivel
internațional. Avifauna parcului este reprezentată
de peste 200 de specii de păsări. Printre speciile
rare se numără: șoimul dunărean, mierla de piatră
și pițigoiul de livadă. Lista mamiferelor cuprinde
aproape 50 de specii, echivalentul a jumătate din
fauna țării. Rozătoarele prosperă în regiunile de
stepă, iar printre acestea se remarcă popândăul și
hamsterul românesc
Herpetofauna
• Herpetofauna cuprinde 7 specii de amfibieni și 11 specii
de reptile. Dacă unele specii de amfibieni sunt larg
răspândite în Carpați, în Dobrogea acestea sunt rar
întâlnite. Aceste specii reprezintă relicte ale zonei, iar
dintre acestea amintim: broasca râioasă brună și broasca
roșie de pădure. Printre reptilele importante pentru
conservare se numără țestoasa dobrogeană, 
balaurul dobrogean (cel mai mare șarpe din țară), 
șarpele lui Esculap și vipera cu corn dobrogeană. Prezența
ecosistemelor terestre și acvatice asigură condiții prielnice
de hrană și conviețuire pentru aproximativ 1.400 de specii
de insecte, dintre care 900 de specii de fluturi și molii.
Printre aceste lepidoptere se numără: fluturele ochi de
păun de noapte (cel mai mare fluture din Europa, cu o
anvergură a aripilor de 17 cm) și apolonul negru. În parc
se găsesc și 30 de specii de melci.
Pădurea
• Localizare: Rezervatia avand o suprafata totala de 154 ha, este situata in perimetrul parcului
National Muntii Macinului, in vecinatatea Comunei Luncavita, pe drumul judetean Luncavita-Nifon.

• Descriere: Rezervatia forestiera reprezinta o insula relictara de fagi ascunsa intr-o vale


ingusta si umeda, la peste 300 km distanta de fagetele carpatice, exemplarele intalnite aici

“Valea
atingand dimensiuni de 1 m grosime si 38 de m inaltime.

• Vegetatia: Arboretele din cadrul rezervatiei cuprind atat paduri de sleau cu gorun si fag cat
si un tip de padure specific cunoscut sub denumirea de fageto-carpinet dobrogean cu
Carex pilosa. Acest din urma tip de padure este constituit din fag (Fagus sylvatica, F.

fagilor”
taurica) in proportie de 50%, carpen (Carpinus betulus) 40% si tei argintiu (Tilia tomentosa)
10%.(Damaceanu et al.,1964)

• Exemplarele de fag ating dimensiuni impresionante de 1m grosime si 38m inaltime. Etajul


inferior al arborilor este alcatuit din: Tilia cordata (tei), Ulmus montana (ulm), Acer
campestre (jugastru), Acer platanoides (paltin de camp), Ulmus laevis, Quercus
petraea (gorun), Fraxinus angustifolia (frasin), Populus tremula(plop tremurator), Sorbus
aucuparia (scorus de munte).Subarboretul este compus din: Corylus
avellana (alun), Euonymus verrucosa (salba raioasa).Stratul ierbos este compus
din: Dryopteris filix-mas (feriga), Cystopteris fragilis, Asarum
europaeum (pochivnic), Mercurialis perennis (breiul), Pulmonaria officinalis (mierea
ursului), Asperula odorata (vinarita), Carex pilosa( leandru), etc.
Rezervatia
• Localizare: avand o suprafata totala de 50,8 ha, rezervatia este
amplasata in zona central-nordica a Podisului Babadag, la
aproximativ 4 km N-E de satul Atmagea (com Ciucurova).

naturala Descriere: Rezervaria este amplasata pe versantul sudic al


Dealului Bujorilor ce face parte din podisul Babadag.

"Dealul Zona este incadrata in climatul continental, unitatea


microclimatica Atmagea caracterizata prin valori termice

Bujorului"
moderate iarna si primavara, moderat calde vara si toamna.

Obiectivul principal al ocrotirii rezervatiei il constituie prezenta


uneia dintre cele mai reprezentative populatii de Paeonia
peregrina specie ce figureaza in Lista Rosie a plantelor superioare
din Romania in categoria vulnerabil si rar fiind ocrotita prin lege si
monument al naturii. Alaturi de aceasta planta obiectivele
ocrotirii se mai refera si la conservarea unui esantion
reprezentativ de padure submediteraneana impreuna cu speciile
caracteristice.(Petrescu, manuscris)
Rezervatia de
• Localizare: avand o suprafata de 0,35 ha, rezervatia este
amplasata in zona central ?nordica a Podisului Babadag,
pe directia S-V, la 10 km distanta de localitatea N.

liliac "Valera Balcescu , respectiv la 2 km vest de DN Tulcea-Bucuresti,


intre localitatile Ciucurova si N. Balcescu.

Oilor" Descriere: Rezervatia este amplasata pe un versant


inferior, sudic cu inclinare de 30 grade pe substrat
calcaros. Aceasta face parte din podisul Babadag, unitate
sedimentara de varsta cretacica constituita din calcare
marnoase, calcare grezoase si conglomerate.

Motivul constituirii rezervatiei rezervatiei il reprezinta


necesitatea conservarii unui palc de liliac (Syringa valgaris)
pe o suprafata de 0,15 ha, propus ca rezervatie integrala,
restul constituind zona tampon. (Petrescu, manuscris)
Rezervatia de
• Localizare: avand o suprafata de aproximativ 0,3 ha, rezervatia
este situata in zona central sudica a Podisului Babadag, la limita cu
Podisul Casimcei, pe valea Topologului, la 3 km S-E de satul

liliac "Fantana
Fantana Mare. Rezervatia face parte din Unitatea de Productie
Dumbrava.

Mare"
Descriere: Rezervatia este amplasata pe un versant cu expozitie S-
Vestica si inclinare de 20 grade.

In podisul Babadag datorita infiltrarii apelor in substratul calcaros,


reteaua hidrografica este slab dezvoltata.

Vegetatia: in rezervatie creste spontan si se inmulteste vegetativ


specia Syringa vulgaris (liliac) ce are un caracter de raritate si
unicitate in judetul Tulcea. Aceasta specie formeaza aici un palc in
suprafata de 0,13 ha ce constitue zona de rezervatie integrala;
palcul are structura compacta, deasa cu o drajonare abundenta
spre exterior, exemplarele de liliac avand dimensiuni maxime de
60 cm respectiv inaltimi maxime de 5m. (Petrescu, manuscris)
Rezervația
• Delta Dunării
Conform literaturii de specialitate (Gâştescu,
1989), Delta Dunării reprezintă teritoriul cuprins

Biosferei între prima bifurcaţie a Dunării (Ceatalul Chiliei),


mărginit la est de litoralul Mării Negre, la nord de
braţul Chilia şi la sud de complexul lacustru Razim

Delta Dunării Sinoie.


• Zona inundabilă Isaccea-Tulcea

Este situată în amonte de municipiul Tulcea. Zona


are aspectul unei depresiuni şi constituie un sector
de luncă neîndiguit, fapt ce determină ca în timpul
apelor mari de primavară să fie inundat,
alimentând lacurile şi zonele mlăştinoase
acoperite cu stuf şi plaur.

S-ar putea să vă placă și