Flora si fauna din Delta Dunarii

 Delta Dunarii
 Flora din D. Dunarii
 Fauna din D. Dunarii

Cuprins  Lifecycle
 Hunting
 Conservation Status
 Summary

Delta s-a format de-a
lungul a 10 000 de ani și
continuă să crească încă și
astăzi, fiind considerată
cel mai tânăr pământ
românesc.
Delta
Dunarii
Delta Dunarii reprezinta un ținut exotic, unde poți
vedea peste 1830 de specii de copaci și plante, peste 2440
de specii de insecte, 91 de specii de moluște, 11 specii de
reptile, 10 specii de amfibieni, 320 de specii de păsări și 44
de specii de mamifere, foarte multe dintre acestea fiind
declarate specii unice și monumente ale naturii…
In apele Deltei Dunării traiesc 133 de specii de
pești, ce constituie o sursă importantă de hrană
pentru pasări și mamifere acvatice precum și o
importantă resursă științifica și economică.

Delta Dunarii este un colț de natură sălbatică și

fermecătoare, unde singurele urme lăsate de
civilizație sunt bărcile care trec din când în când
prin labirintul de canale. Dacă nu ai fost niciodata
în Delta Dunării, îți recomandăm să o incluzi
negreșit în planurile tale de vacanță. Vei avea
parte de o experiență inedită, de amintiri
minunate și de o evadare într-o lume fascinantă.
Dunarea este al doilea fluviu ca lungime din
Europa, dupa fluviul Volga, izvorăște din
Germania, adunând afluenții din zece țari și
traversând patru capitale, după un traseu de 2860
Km și formeaza la vărsarea sa în Marea Neagra o
deltă.

Raportată la România, Delta Dunării este situată în

SE țării este limitată la SV de podișul Dobrogei, la
N trece peste granița cu Ucraina, iar la E cu Marea
Neagra.

Suprafața sa, împreună cu complexul lagunar

Rasim-Sinoe este de 5050 Km, din care 732 Km
aparțin Ucrainei. Delta propriu-zisă are o
suprafată de 2540 Km, suprafată ce crește anual cu
40m, datorită celor 67 milioane tone de aluviuni
depuse de către fluviu. Cel mai tânăr pământ al
țarii, Delta Dunării potrivit oamenilor de știință își
are originile în urmîă cu aproximativ 13 000 de ani.
Tipuri de Habitate
Conform Formularului Standard Natura 2000 şi a unor
lucrări de referinţă precum „Habitatele
din România” (Doniţă et al., 2005) şi „Manualul de
interpretare a habitatelor Natura 2000 din
România” (Gafta et Mountford, 2008), au fost identificate
pentru Delta Dunării următoarele cinci
tipuri de habitate acvatice de apă dulce:
Hab. 3160 ‐ Lacuri distrofe ş i iazuri
Hab. 3130 ‐ Ape stătătoare oligotrofe până la
mezotrofe, cu vegetaţie din Littorelletea
uniflorae şi/sau Isoëto‐Nanojuncetea
Hab. 3140 ‐ Ape puternic oligo‐mezotrofe cu vegetaţie
bentonică de specii de Chara
Hab. 3150 ‐ Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie din
Magnopotamion sau Hydrocharition
Hab. 3260 ‐ Cursuri de apă din zona de câmpie până în
etajul montan, cu vegetaţie din
Ranunculion fluitantisşi Calitricho‐Batrachion
O bogăţie de specii semnificativă caracterizează tipurile
de habitate 3150 şi respectiv 3260,
habitate ce pot fi considerate reprezentative pentru
Delta Dunării.
Habitat 3150 ‐ Lacuri eutrofe
naturale cu vegetaţie din
Magnopotamion sau Acest tip de habitat cuprinde lacuri, iazuri, bălţi,
ghioluri, braţe închise din Delta Dunării cu

Hydrocharition adâncime care variază între 0,4 – 2,5 m, în care apa este
mai limpede sau mai tulbure dar
întotdeauna este eutrofă şi bogată în baze dizolvate
(pH ~7).
Vegetaţia acvatică este reprezentată de hidrofite şi
higrofite diverse şi este în general
stratificată în patru nivele: i) plante natante; ii) plante
submerse fixate, ancorate sau flotante, iii)
plante submerse înrădăcinate şi cu frunzele plutind pe
suprafaţa apei, iv) plante emerse, adesea amfibii.
Plantele natante sunt reprezentate de: Lemna
minor L., L. gibba L., Spirodela polyrrhiza (L.) Schleid.,
Wolffia arrhiza (L.) Horkel ex Wimm., Hydrocharis
morsus‐ranae L., Nymphoides peltata
 Plantele submeste fixate, ancorate sau flotante
includ: Lemna trisuica L., Urticulraria vulgaris L., U.
Australis L., Najas marina L., Elodea nuttallii H.St.John.
Plantele inradacinate cu frunze plutitoare: Trapa
natalis L., Marsilea quadrifolia L., Nuphar lutea (L.)
Sibth. et Sm., Nymphaea candida C. Presl., N. alba L.
Plantele emerse sunt reprezentate de: Alisma
platago-aquatica L., Butomus umbellatus L., Sagittaria
sagittifolia L., Berula eracta (Huds) Coville, Mentha
aquatica L., Polygonum amphibium L.

Urticulraria vulgaris L.vulgaris L

Nymphaea candida C. Presl. Butomus umbellatus L Lemna minor L.
Habitat 3260 - Cursuri de apă din zonele de câmpie, până
în cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis
şi Callitricho - Batrachion
In Delta Dunarii, acest tip de habitat include canalele si
gârle putin adanci (0,5 m—1,5 m}, cu ape lin curgătoare.
Este in general destul de asemanator cu tipul de habitat
3150, deosebirea principală fiind curgerea lentă si
permanentă a apei. In consecință, diversitatea plantelor
acvatice cu frunze plutitoare este mai redusă.
Vegetatia acvatică include hidrofite si higrofite care se
dezvolta cel mai adesea in pâlcuri. Este în general
stratificată pe 3-4 nivele ce se suprapun partial si
asigură un grad de acoperire variabil,cuprins intre 20-
50%. Frecvent, se identificd trei nivele de stratificare a
vegetatiel: i) plante natante, ii) plante submerse fixate,
ancorate sau flotante in masa apei si iii) plante emerse.
La acestea se adaugă in diferite cazuri si plantele
inrădacinate cu frunze plutitoare precum Potamogeton
nodosus Poir.

Ranunculus trichophyllus Chaix
Plantele natante includ speciile Lemna minor L.,
Spirodela polyrhiza(L.) Schleid.
Plantele submerse mai frecvent intalnite si care
formează palcuri intinse sunt: Ranunculus trichophyllus
Chaix, R. fluitans Lam., R. aquatilis L,, Myriophyllum
spicatum L.,M. verticillatum L., Potamogeton pectinatus
L, P.crispus L., Ceratophyllum demersumLL, Elodea
nuttalli (Planch.) H.St. John; mai rar se intalnesc in
ultimii ani Hottonia palustris L. și Utricularia vulgaris L.
Plantele emerse se dezvolta spre margini si sunt
reprezentate de Butomus umbellatus L., Alisma
plantago-aquatica L., Berula erecta (Huds.) Coville,
Eleocharis palustris (L.) Roem. Et Schult., Oenanthe
aquatica (L.) Poir., Polygonum amphibium L.,
Ranunculus lingua L., Sagittaria sagittifolia L.,
Sparganium emersum Rehmann, Veronica anagallis-
aquatica L.
Valoarea conservativi a acestui tip de habitat este
considerata afi mare.
Hottonia palustris L. Alisma plantago-aquatica L. Veronica anagallis-aquatica L.
PLANTE DE INTERES CONSERVATIV DIN
REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII

Argusia sibirica (L.) Dandy; Iris variegata L.; Ornithogalum oreoides Zahar.;
Familia Boraginaceae Stânjenel pestriț; Familia Liliaceae
Familia Iridaceae
Paliurus spina‐christi Mill.; Salvia aethiopis L.; Orchis morio L.;
Spinul lui Christos; Șerlai; Untul vacii;
Familia Rhamnaceae Familia Lamiaceae Familia Orchidaceae

Pelicanii sunt cu siguranță
cele mai emblematice
păsări ale Deltei și există
aici două specii: pelicanul
comun, mult mai
răspândit și pelicanul creț.
Fauna din
Delta
Dunarii
Suprafața mică de uscat, a făcut ca aici să se concentreze o faună
preponderent reprezentată de pești, amfibieni, reptile și păsări.
Noaptea răsună de zgomotul amfibienilor, aici găsindu-se nu mai
puțin de 10 specii, printre care: broasca râioasă verde, broasca de lac
mare, broasca râioasă brună, buhaiul de baltă sau brotăcelul de
copac. Fauna piscicolă este reprezentată de o varietate de pești, 133
de specii, dintre care 66 se întâlnite doar în apele saline: hamsia,
calcanul sau stavridul; 54 de specii trăiesc în apele dulci: somnul,
linul, bibanul, crapul, avatul, șalăul, știuca și 13 de specii care trăiesc
și în apele sărate și în cele dulci: sturionii (păstruga, cega, morunul,
nisetrul), scrumbia etc.
În ceea ce privește mamiferele prezente în arealul
Deltei, găsim 54 de specii, care pot fi întâlnite
preponderent în zonele mai izolate de uscat sau
în cele mlăștinoase. Dintre acestea amintim:
hermina, câinele enot, bizamul, vulpea, vidra,
nurca europeană, pisica sălbatică, mistrețul,
castorul etc.

Cu siguranță cel mai mare spectacol oferit de

Deltă este cel dat de păsări, nu mai puțin de 331 de
specii. Dintre acestea aproximativ 130 sunt
migratoare. Pe lângă păsările mai cunoscute și mai
comune care pot fi regăsite aici (diferite specii de
rațe și gâște, stârci, egrete, lebede, cormorani,
pescăruși și alte păsări specifice zonelor umede), în
Deltă se întâlnesc și specii mai rare și mai puțin
prezente în alte zone din România, cum ar fi
țigănușul, lopătarul, ciocântorsul, piciorongul,
alături de specii mai rare de gâscă cum ar fi gâsca
cu gât roșu (50% din populația mondială), specii
rare de răpitoare sau cormoranul mic (60% din
populația mondială).
In zilele noastre, aproape întreaga populație
cuibăritoare a pelicanului comun se regăsește în
Deltă, peste 18 000 de indivizi. Vine la noi în
migrație, în lunile calde și iernează pe o suprafață
ce se întinde din nord-estul Africii și până în India.
Se hrănește de cele mai multe ori în grupuri mari,
alături de cormorani cu care fac echipă la pescuit.
Poate mânca aproximativ 1kg de pește pe zi.

Dacă pelicanul comun are un penaj roz-gălbui,

pelicanul creț are preponderent tonuri de gri
deschis. Denumirea îi vine de la penele crețe de
pe cap, formate în perioada de reproducere. Este
puțin mai mare decât pelicanul comun și poate
atinge peste 3 m cu aripile întinse. Este cea mai
mare pasăre de la noi din țară. Pelicanul creț este
mult mai rar decât cel comun, populația
cuibăritoare fiind de doar aproximativ 500 de
indivizi.
Specii protejate:
Pesti

Acipenser ruthenus L. Misgurnus fossilis L. Zingel zingel L.

Cega Tipar Pietrar
Amfibieni si reptile
În actualul perimetru al Rezervației Biosferei Delta Dunării au fost semnalate până în prezent
10 specii authotone de amfibieni și un hibrid, respectiv 12 specii autohtone de reptile.

Triturus dobrogicus Bombina bombina L. Rana ridibunda Pallas

.

Lacerta trilineata Bedriaga Podarcis taurica Pallas Coluber caspius Gmelin

Pasari
Una din principalele atracţii ale Deltei Dun ării, pentru care se
vine şi din alte ţări, chiar de pe alte continente, o constituie
ornitofauna ei deosebită, unică în lume. Delta este străb ătut ă
de mai multe importante trasee de migraţie ale păsărilor,
care îi conferă o bogăţie faunistică surprinzătoare, păsările
fiind reprezentate prin cca 320 specii. În delt ă, îşi găseşte loc
de popas raţa de gheţuri, provenind de dincolo de cercul
polar, cuibăreşte chira de balt ă, ce ierneaz ă în Africa de sud.
Aici, există cea mai mare colonie european ă de pelicani şi
trăiesc, în număr impresionant cormoranii mici, stârcii galbeni,
ţigănuşii şi lopătarii, toate fiind socotite rarit ăţi în celelalte ţări
ale Europei. Locurile tainice din raza localit ăţilor Sfântu
Gheorghe şi C.A. Rosetti adăpostesc cuiburi de mai mulţi
metri cubi ai ultimilor vulturi codalbi şi, tot aici, s ‐au retras
ultimele câteva exemplare din ţară de şoim dun ărean.

Pe litoral, bancurile şi insulele de nisip oferă adăpost pentru

coloniile miilor de chire, loc de popas raţelor şi diferitelor
specii de fluierari,pentru fugaci, ploieri etc. sosite în pasaj.
Observaţiile ornitologice aduc surprize aproape în fiecare
an.
Pasari

Cygnus olor L. Aythya fuligula L. Platalea leucorodia L.

Lebadă de vară Rața moțată Stârc lopătar
Pelecanus crispus Bruch Buteo buteo L. Bubo bubo L.
Pelican creț Șorecar comun Buhă
Mamifere de interes comunitar din
Delta Dunarii
Lutra lutra L. ‐ Vidră

Din punct de vedere al statutului în R.B.D.D., România şi

Europa, conform Listei Roşii (Oțel et al., 2000), specia are
statutul și gradul de periclitare vulnerabil. Conform UICN, vidra
este considerată o specie amenințată (atunci când specia a
fost evaluată în raport cu criteriile, dar nu se califică pentru
starea critică sau pe cale de dispariţie).
Mustela lutreola - nurcă europeană)

Mustela lutreola este încadrată ca specie vulnerabilă în

cadrul Listei Roşii a plantelor şi animalelor din R.B.D.D. (Oțel et
al. 2000). De asemenea, Mustela
lutreola este prezentă şi în Cartea Roşie a Vertebratelor din
România, cu statut de specie
periclitată (Botnariuc et al. 2005). Listarea acesteia în Anexa a
II‐a a Convenţiei de la Berna o
confirmă ca fiind specie strict protejată. Prioritară este şi în
cadrul Directivei Consiliului European
(Anexa II). Conform UICN, nurca europeană este periclitată
deoarece se confruntă cu un risc foarte
ridicat de dispariţie în sălbăticie.
Spermophilus citellus - popândău, țâstar sau șuiță

Conform Listei Roşii a plantelor şi animalelor din R.B.D.D.,

statutul este de specie nepericlitată
(Oțel et al. 2000). Este prezentă în Cartea Roşie a Vertebratelor
din România, fiind considerată
vulnerabilă (Botnariuc et al. 2005). Este listată în Anexa a II‐a a
Convenţiei de la Berna (Anexa II:
specii de animale europene strict protejate) şi încadrată în
Directiva Consiliului European nr.
2006/105/CE privind conservarea habitatelor naturale, faunei și
florei sălbatice (specii pentru
care se consideră că sunt necesare zone speciale de
conservare). Conform UICN, popândăul este
considerat specie vulnerabilă (se confruntă cu un risc ridicat de
dispariţie în sălbăticie).
Bibliografie:
http://deltadunari.weebly.com/uploads/1/7/2/1/17210176/3092913_orig.jpg
https://wwf.ro/ce-facem/ape-dulci/delta-dunarii/
https://romaniasalbatica.ro/ro/rezervatie-biosfera/delta-dunarii
https://ro.wikipedia.org/wiki/Delta_Dun%C4%83rii
https://xn--urlaub-in-rumnien-2qb.de/ro/uir/de-vizitat-locatii-de-vizitat-delta-dunarii/
https://www.info-delta.ro/wp-content/uploads/2022/02/peisaj_delta_dunarii_03.jpg
https://i.etsystatic.com/15971511/r/il/418708/2732407157/il_570xN.2732407157_37qf.jpg
https://codriisatmarului.ro/wp-content/uploads/2020/08/codrii-satmarului-ape-lacuri-eutrofe2.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/fc/Lumme_%28Nymphaea_candida%29.JPG
https://pondinformer.com/wp-content/uploads/2020/11/flowering-rush-intro.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/7b/Kleine_Wasserlinse_%28Entengr%C3%BCtze
%29.JPG
https://codriisatmarului.ro/wp-content/uploads/2020/08/codrii-satmarului-cursuri-1.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f7/RanunculusTrichophyllus.jpg/1200px-
RanunculusTrichophyllus.jpg
https://www.aquasabi.com/media/image/product/3998/md/hottonia-palustris~2.jpg
https://eunis.eea.europa.eu/images/species//185609/5ad438e6a707c7de7370624fb66def13.jpg
http://botanyphoto.botanicalgarden.ubc.ca/wp-content/uploads/2017/10/iris-variegata.jpg
https://d2seqvvyy3b8p2.cloudfront.net/059c6140a190215aa0c12316100c2a0e.jpg
https://eunis.eea.europa.eu/images/species//178044/29bb1c30958bada4fc389abf3ed5d50f.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/02/Salviaaethiopis.jpg
https://www.phytesia-orchids.com/1209-large_default/orchis-morio-green-winged-orchid.jpg
https://chettusia.com/sites/default/files/images/birds/aq_1.jpg
https://ecopolitic.ro/wp-content/uploads/2018/03/Delta-Dunarii-Romania.jpg
https://adriaticnature.com/wp-content/uploads/2016/12/Acipenser-ruthenus-724x402.jpg
https://www.biolib.cz/IMG/GAL/44561.jpg
https://inaturalist-open-data.s3.amazonaws.com/photos/185269047/original.jpg
http://2.bp.blogspot.com/-7CwhinKqOcY/TlSxPwn81hI/AAAAAAAAA44/Gvd9g4ihv3U/s1600/
bombina-bombina-l.jpg
https://eunis.eea.europa.eu/images/species//772/34cb199a314c81265e6ab5ecc22325cd.jpg
https://eunis.eea.europa.eu/images/species//734/272e84fc1d3f7da16e60fe654db211e1.jpg
https://chettusia.com/sites/default/files/images/birds/acas.jpg
https://observation.org/media/photo/31299214.jpg
https://4.bp.blogspot.com/-XKd3BXQa6Xw/WkgCC4VMG0I/AAAAAAAA2qw/
xnPVtM4HoWgmPDhCwVHJCUDCzbtZCgnxgCLcBGAs/s640/DSC00565.JPG
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/02/Sea_Otter_%28Enhydra_lutris%29_
%2825169790524%29_crop.jpg
https://www.acdb.ro/wp-content/themes/acdb-cups/page/nurca/nurca.jpg
"Manual de... Delta Dunării“ - Mihai Doroftei și Silviu Covaliov