Sunteți pe pagina 1din 6

ECOSISTEMUL ACVATIC

Ecosistemul este un ansamblu format din biotop și biocenoză, în care se stabilesc relații
strânse atât între organisme, cât și între acestea și factorii abiotici. 

Biotopul reprezintă totalitatea factorilor abiotici prezenți într-un spațiu bine determinat care
asigură existența viețuitoarelor.
Biocenoza cuprinde comunitatea de populații ( plante, animale, microorganisme ) caracteristice
unui biotop, aflate în relațiile specifice ( apărare, răspândire si hrănire ).

Ecosistemul acvatic este un ecosistem al cărui biotop este strâns legat de mediul acvatic.
Aceste ecosisteme pot fi de diferite mărimi, de la mări până la iazuri mici. Ecosistemele acvatice sunt
clasificate în:

 ecosisteme acvatice cu apă dulce (lacuri, iazuri);


 ecosisteme acvatice cu apă sărată (mări).

DELTA DUNARII

Delta Dunării este încadrată în regiunea biogeografică panonică și stepică a Dobrogei și


prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel
de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice.

Prin diversitatea impresionantă a habitatelor şi a formelor de viaţă pe care le găzduieşte


Rezervaţia Biosferei Delta Dunării constituie un adevărat muzeu al biodiversităţii, o bancă naturală de
gene de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal.
1. CARACTERISTICI ALE BIOTOPULUI
SUBSTRATUL SI FACTORII CLIMATICI:
-albia bine consolidata
-adancime medie 10 metri
-pe fundul apei mult nisip si mal
-oscilatii ale nivelului apei in functie de cantitatea de precipitatii sau de anotimp
-Temperatura la sol este influentata de covorul vegetal,de tipul de sol si de prezenta apei.Astfel,solul
umed se incalzeste mai greu decat solul uscat.
-Temperatura apei este influentata de anotimp si precipitatii

Delta Dunării se încadrează în spațiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice.
Spațiile acvatice plane și foarte întinse, acoperite în diferite grade cu vegetație, întrerupte de insulele
nisipoase ale câmpurilor marine, alcătuiesc o suprafață activă specifică deltei și lagunelor adiacente,
cu totul diferită de cea a stepelor pontice.

2. BIOCENOZA
VEGETAȚIA deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică mlaștinilor (stuful, papura,
rogozul, în amestec cu salcia piticã) și ocupă 78% din totalul suprafeței. Zăvoaiele ocupă 6% din
suprafața deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic
inundate, , iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare, ocupând 2% din
suprafața deltei. De asemenea, există păduri pe câmpurile Letea și Caraorman și sunt alcătuite din
stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm, plante agățătoare , otrățelul bălților,
trifoiașul-de-baltă, ciucușoară de nisip , orhideea piramidă, volbură de nisip , sânziană , garofiță ,
coșaci, valentiță , nebunariță , nufăr galben , nufăr alb, obligeană ,ferigă de baltă , piciorul cocoșului ,
alior de baltă , cârcel , pelin , bărbișoară , volbură , varză de mare , pătlăgină , ață de mare , brândușă
de nisip, siminoc ,vanilie sălbatică , vioreaua de baltă , bujori ,untul-vacii , petunie , ferigă plutitoare ,
săgeata apei.
PASARI: pelican comun Pelecanus onocrotalus şi pelican creţ Pelecanus crispus, cormoran mic
Phalacrocorax pygmeus şi gâşte cu gât roşu Branta ruficollis. Dintre populaţiile de păsări cu
importanţă internaţională prezente pe teritoriul RBDD mai putem menţiona speciile de: stârc de noapte
(Nycticorax nycticorax), stârc galben (Ardeolla ralloides), egrata mică (Egratta garzetta), egrata mare
(Egratta alba), stârc purpuriu (Ardea purpurea) ţigănuş (Plegadis falcinellus), lopătar (Platalea
leucorodia), codalb (Haliaeetus albicillia) şi erete de stuf (Circus aeruginosus),berze, pelicani, rate
zburatoare

PESTI: Rizeafcă , avat , zvârlugă, porcușor-de-nisip,răspăr, țipar ,  sabiță , boarță ,


dunăriță , fusar , țigănuș , ghiborț de râu , scrumbie de Dunăre , morunaș ,o specie de somn , șalău,
șalău vărgat , biban , văduviță , cernușcă , știucă de Amur ,caracudă , lin , plătică , caracudă argintie .
REPTILE ȘI AMFIBIENI :
Vipera de stepa, șarpele de alun , șopârla multicoloră , șopârla de câmp , șopârla cenușie , țestoasa
de baltă , țestoasa dobrogeană de uscat , tritonul cu creastă danubian , tritonul comun transilvănean ,
buhaiul de baltă cu burtă roșie , brotacul verde de copac

NEVERTEBRATE :melci, gândaci, libelule, fluturi), printre care: melcul acvatic dungat , melcul cu
cârlig , gândacul de apă , croitorul mare al stejarului, două libelule din speciile Ophiogomphus
cecilia și Arytrura musculus; și cinci fluturi: Colias myrmidone, Leptidea morsei (fluturele de
muștar), Lycaena dispar (fluturele purpuriu), Catopta thrips (fluturele de stepă) și Coenagrion
ornatum (albilița portocalie).

ANIMALE:-rozatoare:bizamul, iepurele, nutria, nurca, si vidra , specii a caror viata este strans legata


de apa, in prezent sunt protejate de legislatie datorita scaderii alarmate a numarului acestora. In
aceeasi situatie se afla si cainele enot, specie originala din Siberia, patrunsa pe cale naturala in Delta.
In zonele mlastinoase intalnim mistretul, destul de bine reprezentat, iar in zonele cu teren ferm
din Delta intalnim: dihorul, caprioara, bursucul, vulpea si mai rar doua specii, sacalul si pisica
salbatica. Prezenta lupului, nu a mai fost semnalata in Delta Dunarii.

Bine reprezentati sunt si liliecii, dar datorita modului de viata nocturn a acestora, posibil sa nu fi
fost inventariate in totalitate speciile prezente in Delta.

La gurile de varsare ale Dunarii traiesc delfini, reprezentati prin 3 specii dintre care  Delphinus
delphis este cel mai frecvent, dar si acesta este amenintat numeric. Pe litoralul nordic, se poate intalni
foarte sporadic foca cu burta alba.
Pe langa aceste mamifere salbatice intalnim destul de des si animale domestice lasate de
localnici in semisalbaticie  calul, cainele,  vaca, porcul, oaia si capra.

VINTILA DARIA

cls. a VIII-a