OCROTIREA NATURII-

REZERVAŢIA
BIOSFEREI DELTA
DUNĂRII

Stefan Andreas Christian, clasa a VII-a

 Cuprins
• Tema
• Introducere (elemente generale)
• Caracterizarea geografică, organizare
• Biodiversitatea – flora, fauna
• Specii afectate
• Programe de conservare derulate
• Concluzii
• Bibliografie

2 OCROTIREA NATURII- REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII

 • Delta s-a format de-a lungul a 10 000 de ani și
Delta Dunării continuă să crească încă și astăzi, fiind
considerată cel mai tânăr pământ românesc. Este cea
mai bine conservată deltă din Europa, iar din anul
1990 este parte a Patrimoniului Mondial UNESCO,
fiind considerată rezervație a biosferei. Este un
labirint de lacuri și canale, ce șerpuiesc prin cea mai
mare suprafață compactă de stuf din lume și este una
dintre zonele cu cea mai mare biodiversitate de pe
planetă.
• Fiind a treia ca mărime din Europa, și pe locul 22 la
nivel mondial, Delta crește an de an cu aproximativ
40 m². În momentul de față suprafață deltei este de
peste 5 700 km². Din toată această suprafață doar
10% este reprezentată de uscat. Peste 3 000 km² sunt
reprezentați de ecosisteme naturale acvatice și
terestre, destinate reconstrucției ecologice. Aceste
zone sunt incluse în patrimoniul UNESCO, în cadrul
programului “Omul și Biosfera”.

3 OCROTIREA NATURII- REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII

 Elemente generale şi date geografice
• Fluviul Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagra (Germania), străbate zece
ţari si patru capitale europene, parcurge un traseu de 2858 km, din care 1050 km
pe teritoriul României.
• Se varsă in Marea Neagra.
• Înainte de vărsare, Dunărea își desparte apele in brațele Chilia, Sulina si Sfântul
Gheorghe, formând Delta Dunării.
Brațele Deltei Dunării:
1. Bratul Chilia – transporta 60% din apele si aluviunile Dunării. De-a lungul sau se
înșiruie așezările Chilia Veche si Periprava.
2. Bratul Sulina – situat in mijlocul Deltei, are o lungime de 71 km si transporta 18%
din volumul de apa al Dunării.
3. Bratul Sfântul Gheorghe – transporta 22% din debit. La vărsare formează
insulele Sacalin, considerate un început de delta secundara.

4 OCROTIREA NATURII- REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII

5 OCROTIREA NATURII- REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII
 • Flora alohtonă a Deltei Dunării este reprezentată în mare măsură de specii de
origine americană (83 taxoni), în principal din America de Nord (52 taxoni).
Printre acestea se remarcă o serie de specii cu caracter invaziv: Acer negundo,
Amaranthus albus, Amaranthus retroflexus, Ambrosia artemisiifolia, Amorpha
fruticosa, Elodea nuttallii, Euphorbia maculata, Iva xanthiifolia,
Symphyotrichum ciliatum (Anastasiu, 2011). În ceea ce priveşte forma
biologică, 90 de specii sunt terofite, 26 sunt fanerofite, 8 helohidrofite, iar
restul hemicriptofite, hemiterofite, geofite, chamefite. Precizăm că 28 de specii
alohtone sunt raportate pentru România numai din Delta Dunării, însă o parte
dintre acestea nu sunt confirmate de cercetările noastre în teren: Aegilops
crassa, Ammophila arenaria subsp. arundinacea, Bidens connata, Cuscuta
approximata, Cyperus esculentus, Diplotaxis erucoides, Euphorbia leptocaula,
Fimbristylis bisumbellata, Hordeum marinum, Matthiola longipetala,
Saccharum ravennae, Sagittaria lancifolia, Salsola acutifolia, Salsola collina,
Silene chalcedonica, Suaeda splendens, Xanthium orientale subsp. orientale.
Pentru unele dintre ele există explicaţii, pentru altele nu încă.

6 OCROTIREA NATURII- REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII

7 OCROTIREA NATURII- REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII
 2. FAUNA
Inventarul de specii s‐a realizat pe toată suprafața RBDD, incluzând un număr de 4262 specii de faună
inventariate și încadrate taxonomic. Trebuie menționat că rezultatele prezentate se referă la date care
nu au putut cuprinde toate grupele de faună. Datele de inventariere sunt din perioada 1991 – 2011.
Descoperirile faunistice obținute în decursul anilor de cercetări, rezultate foarte importante din punct
de vedere zoogeografic, justifică pe deplin necesitatea de a continua și extinde aceste cercetări pe
toate grindurile fluvo‐maritime ale deltei, zone ce constituie importante refugii nepoluate ale unei
diversități faunistice rar întâlnită în alte locuri din tara, precum și nevoia de a proteja aceste teritorii,
pădurile Letea și Caraorman, constituind în totalitatea lor, unele din cele mai importante Monumente
ale naturii din țara noastră.
Suprafața mică de uscat, a făcut ca aici să se concentreze o faună preponderent reprezentată de pești,
amfibieni, reptile și păsări. Noaptea răsună de zgomotul amfibienilor, aici găsindu-se nu mai puțin de
10 specii, printre care: broasca râioasă verde, broasca de lac mare, broasca râioasă brună, buhaiul de
baltă sau brotăcelul de copac. Fauna piscicolă este reprezentată de o varietate de pești, 133 de specii,
dintre care 66 se întâlnite doar în apele saline: hamsia, calcanul sau stavridul; 54 de specii trăiesc în
apele dulci: somnul, linul, bibanul, crapul, avatul, șalăul, știuca și 13 de specii care trăiesc și în apele
sărate și în cele dulci: sturionii (păstruga, cega, morunul, nisetrul), scrumbia etc. În ceea ce privește
mamiferele prezente în arealul Deltei, găsim 54 de specii, care pot fi întâlnite preponderent în zonele
mai izolate de uscat sau în cele mlăștinoase. Dintre acestea amintim: hermina, câinele enot, bizamul,
vulpea, vidra, nurca europeană, pisica sălbatică, mistrețul, castorul etc.

8 OCROTIREA NATURII- REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII

9 OCROTIREA NATURII- REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII
 Cu siguranță cel mai mare spectacol oferit de Deltă este cel dat de păsări, nu mai
puțin de 331 de specii. Dintre acestea aproximativ 130 sunt migratoare. Pe lângă
păsările mai cunoscute și mai comune care pot fi regăsite aici (diferite specii de
rațe și gâște, stârci, egrete, lebede, cormorani, chire, ciocănitori, pescăruși și alte
păsări specifice zonelor umede), în Deltă se întâlnesc și specii mai rare și mai
puțin prezente în alte zone din România, cum ar fi țigănușul, lopătarul,
ciocântorsul, piciorongul, alături de specii mai rare de gâscă cum ar fi gâsca cu
gât roșu (50% din populația mondială), specii rare de răpitoare sau cormoranul
mic (60% din populația mondială). Pelicanii sunt cu siguranță cele mai
emblematice păsări ale Deltei și există aici două specii: pelicanul comun, mult
mai răspândit și pelicanul creț. În urmă cu 100 de ani, pelicanul era o specie
comună pe tot cursul inferior al Dunării. Astăzi însă, aproape întreaga populație
cuibăritoare a pelicanului comun se regăsește în Deltă, peste 18 000 de indivizi.
Vine la noi în migrație, în lunile calde și iernează pe o suprafață ce se întinde din
nord-estul Africii și până în India. Se hrănește de cele mai multe ori în grupuri
mari, alături de cormorani cu care fac echipă la pescuit. Poate mânca aproximativ
1kg de pește pe zi.

10 OCROTIREA NATURII- REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII

11 OCROTIREA NATURII- REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII
 Specii afectate
• În ultimii 10 ani dezastrele naturale au devenit din ce în ce mai frecvente. În anii 2005 – 2006 s-a
înregistrat cele mai mari valori ale nivelului fluviului Dunărea din ultimii 100 de ani. Consecințele
prognozare ale schimbărilor climatice cum ar fi inundațiile frecvente, perioadele prelungite de
secetă, deteriorarea calității apelor, diminuarea resurselor piscicole, amenință bunăstarea
comunităților care locuiesc în regiunea Dunării. Toate acestea vor avea un impact semnificativ
asupra biodiversității unice a Deltei Dunării. Temperatura medie anuală va crește cu 1-1,5°C până în
anul 2050. Acest lucru va duce la mai multe zile călduroase și scurtarea zilelor cu zăpadă. Se vor
produce mult mai des fenomene meteorologice periculoase cum ar fi secete severe și vârfuri de
temperaturi ridicate, inundații extreme, rafale de vânt, ploi, furtuni, grindină. Debitul Dunării va
scădea cu 5%, debitele râurilor mici vor scădea cu 5-25%, mai ales în timpul verii. Urmând scenariul
negativ, nivelul mării va crește cu până la 0,5 metri. Majoritatea practicilor agricole moderne s‐au
dovedit deosebit de nocive pentru natură și peisaje. Pentru creșterea productivității, au fost
distruse numeroase habitate rare, în special, prin drenarea zonelor umede și irigarea zonelor aride.
Pe alocuri, practicile de tip industrial aproape au eradicat plantele și animalele sălbatice.
Stufărișurile sunt apreciate, în mod deosebit, pentru varietatea de specii de păsări și mamifere care
depind de acest habitat, unele dintre acestea fiind specii amenințate sau pe cale de dispariție.
• Geomorfologia zonei (relieful fundului, solurile, gradul de colmatare);
• Influențele antropice (braconaj, suprapescuit, poluare, îndiguiri, etc.);
• Relațiile intraspecifice (aglomerarea, canibalism, protecție) şi interspecifice (parazitism, simbioză,
concurență, raport pradă‐prădător, etc.);
• Alți factori (lumina, oscilații electromagnetice, curenți electrici, valuri) ‐ mai mult la Marea Neagră.

12 OCROTIREA NATURII- REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII

Specii afectate:
• Nurca europeana (Mustela lutreola)
• Cormoran mic (Phalacrocorax
pygmeus)
• Pelican comun (Pelecanus onocrotalus)
• Pelican creț ( Pelecanus crispus)
• Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax)
• Stârc galben (Ardeola ralloides)
• Egreta mica (Ardea garzetta)
• Egreta mare (Ardea alba)
• Stârc purpuriu (Ardea purpurea)
• Gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis)
• Tigănuș (Plegadis falcinellus)
• Lopătar (Platalea leucorodia)
• Codalb (Haliaeetus albicilla)
• Herete de stuf (Circus
Aeruginosus)
13 OCROTIREA NATURII- REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII
 Arii protejate
Delta Dunării cuprinde 20 de zone strict protejate, care însumează o suprafață totală de peste 50 000 ha, reprezentând aproximativ 9% din
arealul total al rezervației. Cele mai importante dintre acestea sunt: Roșca – Buhaiova, Sărături – Murighiol, Insula Popina, Periteașca -
Leahova, Grindul Lupilor și Chituc, Insula Ceaplace, Pădurea Letea și Caraorman, Lacul Nebunu, Sacalin – Zătoane, Lacul Belciug etc.
• Roșca - Buhaiova (9 625 ha) este caracterizată de un complex de bălți și lacuri, în prezent aici adăpostindu-se cea mai mare colonie de
pelicani comuni din Europa.
• Sărături Murighiol (87 ha) adăpostește o colonie de piciorong, ciocântors, rață cu ciuf și alte specii limicole.
• Insula Popina (98 ha), formată pe lacul Razelm, adăpostește pe lângă speciile de păsări migratoare care cuibăresc aici și singurul
păianjen veninos din România, văduva neagră sau miriapodul gigant.
• Periteașca - Leahova (4 125 ha) reprezintă un loc de popas și hrănire pentru gâsca cu gât roșu, pelicani, rațe și călifari. Cuprinde o serie
de grinduri nisipoase, Insula Bisericuța, lacurile Leahova Mare și Mică, Periteașca și Coșna.
• Grindul Lupilor (2 075 ha) nu se referă neapărat la specia din titlu, singura specie carnivoră mai mari de aici fiind șacalul auriu. În rest,
zona este una de importanță ridicată pentru reproducerea naturală a speciilor de pești, crap, plătică sau șalău.
• Grindul Chituc (2 300 ha) cuprinde o serie de lacuri mici, care pe timp de iarnă sunt de o reală importanță pentru păsări.
• Insula Ceaplace (117 ha) este una dintre cele trei locații de pe teritoriul României care găzduiesc colonii de pelicani creți.
• Pădurea Letea (2 825 ha) este cea mai nordică pădure subtropicală din Europa, pe teritoriul acesteia întâlnindu-se mai multe specii rare
de orhidee și multe păsări care preferă zonele terestre și sărăturile.
• Lacul Nebunu (115 ha) oferă condiții optime de cuibărit și hrană pentru mai multe specii de păsări (stârcul roșu, țigănușul, stârcul
galben, stârcul cenușiu, lișița, corcodelul mic, cormoranul mic).
• Sacalin - Zătoane (21410 ha) oferă condiții prielnice pentru cuibăritul lebedei, iar insula Sacalin oferă adăpost și loc de cuibărit pentru
mai multe specii limicole.
14 OCROTIREA NATURII- REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII
 Programe de conservare derulate
“Refacerea Habitatelor Naturale și Speciilor Sălbatice în cadrul siturilor Natura
2000 ROSPA0031 şi ROSCI0065 din Delta Dunării”
Obiective:
• Reconstrucţia ecologică a habitatelor naturale şi speciilor sălbatice de
importanţă comunitară în complexele acvatice Şontea-Fortuna şi Matiţa-
Merhei din Delta Dunării.
• Îmbunătăţirea cunoaşterii stării de conservare a habitatelor şi speciilor
sălbatice din ariile reconstruite ecologic din complexele acvatice Şontea-
Fortuna şi Matiţa-Merhei din Delta Dunării.

15 OCROTIREA NATURII- REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII

 Rezultate așteptate ale proiectului:
•Bază de date şi hărțile în format GIS conținând: datele georeferenţiate ale complexelor Şontea-
Fortuna şi Matiţa-Merhei supuse lucrărilor de reconstrucție ecologică, precum şi date privind starea
de conservare a 6 habitate, incluzând 255 specii (vegetație acvatică, fitoplancton, zooplancton şi
nevertebrate bentonice) din zona complexelor.
•Program de monitorizare a habitatelor incluzând standarde de performanță, care să permită
evaluarea efectelor lucrărilor de reconstrucție ecologică asupra florei şi faunei prin comparație cu o
stare de referință.
•Raport privind efectele lucrărilor de reconstrucție ecologică asupra habitatelor din complexele
acvatice Şontea-Fortuna şi Matiţa-Merhei, incluzând, dacă este cazul, strategii de intervenție pentru
corectarea efectelor nedorite în implementare.
•Bază de date şi hărțile GIS aferente privind starea de conservare a 73 specii sălbatice de faună din
zona complexelor acvatice Şontea-Fortuna şi Matiţa-Merhei.
•Program de monitorizare cuprinzând planurile /fișele de monitorizare a speciilor de faună sălbatică,
care să permită evaluarea lucrărilor de reconstrucție ecologică asupra faunei prin comparație cu o
stare de referință.
•Raport privind efectele lucrărilor de reconstrucție ecologică asupra speciilor de faună sălbatică din
zona complexelor acvatice Şontea-Fortuna şi Matiţa-Merhei, incluzând, dacă este cazul, strategii de
intervenție pentru corectarea efectelor nedorite în implementare.

16 OCROTIREA NATURII- REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII

 Concluzii
Delta Dunării este singura delta din lume declarata încă din anul 1991, Rezervația
Biosferei in cadrul programului UNESCO “Omul si biosfera; reprezintă o comoară
naturală unică, ce trebuie păstrată și protejată împotriva poluării și a formelor de
exploatare distructive prin:
• Protejarea faunei si florei Deltei Dunării prin identificarea speciilor aflate pe cale de
dispariție.
• Repopularea cu specii a zonelor din care au dispărut;
• Salubrizarea si ecologizarea zonelor afectate de poluare.
• Promovarea turismului ecologic in Delta Dunării, crearea punctelor de informare
turistica si ecologica, a locurilor de pescuit si de observare a naturii.
• Educarea locuitorilor Deltei Dunării si a turiștilor in spiritul principiilor ecologice de
protejare a ambientului natural, a diversității florei, faunei si populației piscicole.
• Conștientizarea, educarea si îndrumarea populației in ceea ce privește aspectele
legate de protecția mediului, de vânătoarea si pescuitul sportiv, conservarea si
refacerea mediului natural, in spiritul principiilor ecologice prin organizarea de
seminarii, conferințe, discuții si alte mijloace specifice.

17 OCROTIREA NATURII- REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII

 Bibliografie
• Manual de... Delta Dunării (ddniscientificannals.ro)
• https://ddbra.ro/wp-content/uploads/2020/09/08-Refacere-habitate-.pdf
• Delta Dunării (romaniasalbatica.ro)
• https://wwfeu.awsassets.panda.org/downloads/factsheet_va_ro.pdf
• https://awpwildlife.org/artofdanube/ro/natur/
• https://ddbra.ro/flora-flora-si-ecosistemul-rbdd/
• S.O.S. Delta Dunarii – Asociatia Salvati Flora si Fauna Deltei Dunarii (sosdelta.ro)

18 OCROTIREA NATURII- REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII