Dunarea

Al doilea fluviu al Europei ca dimensiuni, dupa Volga, Dunarea isi are izvoarele pe teritoriul Germaniei, in Muntii Padurea Neagra. In drumul sau spre varsare, Dunarea strabate Europa de la vest la est pe o lungime de !"# $m, adunandu%si apele de pe o suprafata de !#&.'## $m patrati. Dunarea se formeaza la Donauesc(ingen )"*! m+, din unirea a doi afluenti de dimensiuni reduse , -rege si -rigac( , ce%si au izvoarele sub Varful .andel )/ 0/ m+. -azinul Dunarii ocupa !1 din suprafata Europei, e2tindandu%se pe teritoriul a zece tari , Germania, Austria, 3lovacia, 4ngaria, Iugoslavia, 5omania, Moldova, 6roatia, -ulgaria si 4craina si trece prin patru capitale % Viena, -ratislava, -udapesta si -elgrad. 7luviul s%a format la sfarsitul Pliocenului si inceputul 6uaternarului, prin drenarea unor lacuri de mari dimensiuni, din bazinele Vienei, Panonic si Pontic , resturi ale Marii 3armatice, e2istente inainte de ridicare muntilor Alpi, 6arpati, Dinarici si -alcani. Acolo unde Dunarea a strapuns aceste bariere montane au fost puse in evidenta vestitele porti sau defilee, dintre care se remarca Devin si Portile de 7ier, care au separat cursul Dunarii in trei sectoare8 superior )alpin+, mi9lociu )panonic+ si inferior )pontic+, acesta din urma identificandu%se cu sectorul romanesc. In cursul superior )de la izvoare la -ratislava+ primeste afluenti navalnici, bogati in debite din Alpi, asa cum sunt 8 Isarul, Innul si Ennsul pe dreapta, iar pe stanga Morava, Valiul si :ronul. In cursul mi9lociu strabatand 6. Panonica, Dunarea isi domoleste mult apele si primeste pe teritoriul iugoslav unii din cei mai mari afluenti ai sai 8 Drava, 3ava, Morava )cea iugoslava+ pe dreapta si ;isa pe stanga. 6ursul superior reprezinta Dunarea romaneasca pe /#*& $m )'! % + de la -azias unde fluviul intra in tara si pana la 3ulina, prezentandu%se in mai multe sectoare. Acestea sunt 8 3ectorul -azias%Portile de 7ier )pana aproape de Dr. ;urnu 3everin+ denumit si sectorul <defileului= deoarece Dunarea a taiat M%tii -anatului si muntii din Iugoslavia formand cel

lung defileu din Europa pe /00 $m. Acest sector este o asociere de bazinete depresionare sapate acolo unde roca a fost mai moale, si <clisuri= unde roca a fost mai dura. Pana la construirea 3istemului (idroenergetic si de navigatie <Portile de fier I= navigatia prin defileu greu din cauza e2istentei pragurilor si stancilor din albia fluviului, care reprezentau un pericol pentru nave. In prezent, acestea au disparut prin construirea bara9ului si lacului de acumulare. -ara9ul construit prin colaborarea 5omaniei si Iugoslaviei are ecluze pentru trecerea vaselor, iar pe bara9 o sosea care leaga 5omania de Iugoslavia. Prin cresterea nivelului apei la varsarea 6ernei a aparut un mic golf, iar anticul oras >rsova a fost mutat pe o vatra noua. 3ectorul Portile de 7ier%6alaras )sectorul <luncii=+ deoarece fluviul scapat de stransorea muntilor isi domoleste cursul, albia se lateste )!##m latimea medie+ formandu%si o lunca larga pe malul romanesc. ?a >strovul Mare s%a construit o noua (idrocentrala, numita <Portile de 7ier II= tot in colaborare cu Iugoslavia. > alta <;urnu Magurele%Ni$opolc este in constructie, de aceasta data in colaborare cu -ulgaria. ?a Giurgiu e2ista un mare pod rutier si feroviar peste Dunare. ?unca de varsta (olocena, formata in ultimii /####% /&### ani prin aluvionare, creste in latime din amonte in aval, de la '%0 $m la Drobeta ;r. 3everin la /"%/* $m la 6alarasi. In profil longitudinal si transversal lunca prezinta un microrelief format din fasii 8 %fasia grindurilor fluvionare )aluviuni+ %fasia baltilor, lacurilor si a mlastinilor )9oasa+ %fasia teraselor de lunca )mai inalta+ cu orase%porturi ca 8 Dr. ;r. 3everin, 6alafat, ;r. Magurele, @imnicea, Giurgiu, 6alarasi. 3ectorul 6alarasi%-raila denumit si sectorul <baltilor= deoarece Dunarea se desparte si formeaza -alta Ialomitei intre -ratul -orcea si Dunarea Vec(e,iar mai apoi -alta -railei intre Dunarea Noua si Dunarea Vec(e. ?unca are latime ma2ima de pana la #% & $m. ;erenurile cu mlastini, balti, garle, canale prin desecari si indiguiri au devenit campuri fertile cultivate cu cereale si plante te(nice. De aceea -alta -railei a devenit <Insula Mare a -railei=. De mare insemnatate economica sunt cele poduri dintre 7etesti si 6ernavoda )unul vec(i, numai feroviar, construit in /!A& de Ang(el 3alignBC altul nou feroviar si rutier+. 4n alt pod rutier se afla la Giurgeni%Vadu >ii. ?a 6ernavoda s%a construit o atomocentrala si tot de aici porneste canalul Dunare%Marea Neagra. 3ectorul Dunariii maritime, intre -raila si 3ulina. 3e numeste astfel deoarece adancimea de pana la / m si latimea albiei de > / $m permite intrarea navelor de tona9 mi9lociu )maritim+ cu pesca9 de *m si tona9 de 0####%&#### t. Dunarea ocoleste Pod. Dobrogei de N, iar de la Patlageanca se bifurca in brate 8 6(ilia )"#1 din din debit+ si ;ulcea )0#1 din debit+. In aval de ;ulcea, bratul ;ulcea se bifurca in bratele 3ulina )/!,!1 din debit+ si 3f. G(eorg(e ) /, 1+ acesta fiind cel mai meandrat. 6el mai nou pamant romanesc Delta Dunarii s%a format prin inc(iderea unui fost golf al M. Negre de cordoane de litorale si transformarea sa in liman si mai apoi in delta in (olocen. Delta este o campie in formare cu un relief 9os format din grinduri )fluviatile, fluvio%maritime si continentale+, depresiuni, ostroave, lacuri, garle si canale. Desi cel mai mic ca debit, bratul 3ulina este cel mai folosit. Dunarea strabate regiuni variate sub aspect morfogenetic, munti vec(i (ercinici )Padurea Neagra+, munti tineri, ce apartin lantului alpino , carpato , balcanic, podisuri si campii, caracterizate de climate diferite, de la cel temperat, cu influente oceanice, baltice si submediteraneene, la cel temperat continental. 3e presupune ca Defileul DPortile de 7ier= provine dintr%o vec(e stramtoare marina, care facea legatura intre ?acul Panonic, din Vest, si ?acul Pontic, ce ocupa actualul spatiu al 6ampiei 5omane. 6u timpul, apele fluviului au sapat in sisturile cristaline, granite si calcare cel mai spectaculos defileu european. 6onform unei alte ipoteze, defileul s%ar fi format prin captarea de catre un rau, ce curgea spre ?acul Pontic, a unei Dunari vec(i, ce curgea spre ?acul Panonic.

5elieful Defileului DPortile de 7ier= este rezultatul modelarii fluviului si a altor agenti de modelare sub influenta directa a structurii geologice si a rocilor. Pe stanga fluviului, ce corespunde sectorului romanesc al defileului, se succed dinspre amonte spre aval Muntii Alma9ului, Muntii Me(edinti si Podisul Me(edinti, iar pe dreapta, in sectorul sarbesc, se succed Dobrians$e Planica, la vest, si Miroc Planina, la est. Defileul DPortile de 7ier= este caracterizat de o alternanta a sectoarelor de bazinete depresionare cu sectoare inguste, diferentiate morfologic si structural. 7ormele de relief din sectorul de defileu prezinta o bogatie si varietate iesite din comun. 5elieful carstic evidentiaza forme de suprafata variate8 c(ei, doline, uvale, lapiezuri, larg raspandite, indeosebi in platourile carstice 6iucarul Mare, 6iucarul Mic si 3fanta Elena, precum si in vaile afluente Dunarii , -erzasca, Mudavita 3eaca s.a. 6arstul de adancime este prezent prin numeroase pesteri si avene, dintre care se detaseaza pesterile Gaura cu Musca, Valea Polevii, Gaura 6(indiei II etc. Plecand din Moldova Vec(e, din apele Dunarii rasar cateva insule, ce constituie resturi din vec(iul ostrov omonim, care, in urma construirii (idrocentralei DPortile de 7ier= si a lacului de acumulare, a fost in mare masura inundat. Aici Dunarea are cea mai mare latime din defileu, de peste & $m. Imediat ce depasim localitatea 6oronini )Pescari+, cele doua maluri ale fluviului se apropie foarte mult, Dunarea sapandu%si albia in calcare mezozoice. Peretii trec de /## m inaltime, iar latimea albiei nu depaseste &## m. Din apele fluviului iese stanca -abacai, folosita in trecut de cei care vamuiau vasele aflate in trecere prin defileu. In 9urul acestei stanci s%au tesut multe legende. 4na dintre acestea spune ca un voievod sarb si%ar fi legat de aceasta stanca sotia necredincioasa, spunandu%i Dbabo $aise= )caieste%te nevasta+, dupa care ar fi parasit%o. Aceasta si%a sfarsit zilele in c(inuri, rugand vantul sa sufle cu putere, pentru a le aminti tuturor nelegiuirea savarsita de sotul ei. Pe malul sarbesc, deasupra unei stanci, se ridica vec(ea cetate Golubac, mentionata in cronici inca din secolul al EIV%lea sub diverse denumiri8 Golumbat, Golubaci, 6etatea Dracului s.a. Aval de stanca -abacai, in peretele de calcar al malului romanesc, se desc(ide gura unei pesteri, Gaura cu Musca. Aceasta pestera prezinta bara9e de travertin, in spatele carora se acumuleaza Dlaptele de piatra=, odontolite si stalactite. In abruptul din stramtura Pescari , Alibeg se desc(ide pestera Gaura 6(indiei II, rezervatie ar(eologica unde au fost descoperite urme de arta rupestra ce apartin paleoliticului si neoliticului, dar si urme din perioada de locuire protodacica si dacica. ;recand dincolo de zona cu praguri, apele fluviului patrund in bazinetul 3ic(evita , ?iubcova, unde%si are gura de varsare paraul >ravita. Aici se afla localitatea -erzasca, in vatra satului inaltandu%se biserica cu (ramul D3f. Ar(ang(eli=, monument de ar(itectura, construita in stil baroc, la /!'", si totodata cea mai vec(e biserica romaneasca din 6lisura Dunarii. In aval de localitatea 6ozia, Dunarea intra in al doilea sector calcaros din lungul defileului, cu cataracte ramase astazi pe fundul lacului de acumulare. 3tancile si vegetatia forestiera imprima peisa9ului o imagine ce incanta privirea turistilor. In stancile de pe malul sarbesc sunt sculptate doua tabule , ;abula lui ;iberiu )''%'0 d.:r.+ si ;abula lui Domitian )*&% !# d.:r.+, care atesta legatura dintre fortificatiile construite de romani la granita de rasarit a imperiului, printr%un drum strategic ce lega gurile de varsare ale Dunarii cu Panonia. In aval, din apele Dunarii se ridica un pinten calcaros , Grebenul , alcatuit din roci stratificate de varsta mezozoica. Aici defileul prezinta latimi ce nu depasesc 0## m, ca urmare a apropierii peretilor Grebenului sarbesc si 6erna , varf. In continuare, fluviul intra in bazinetul svinita, cu o latime de pana la $m. ?ocalitatea 3vinita a fost stramutata pe un nou amplasament la sfarsitul deceniului sapte, pe coasta Muntelui Veligan, vec(iul amplasament fiind acoperit de apele lacului de acumulare. Aici se vad iesind din apa turnurile cetatii ;ri 6ule );ri .ule sau ;riculi+, ridicata in secolul al EVII%lea pentru a opri e2pansiunea otomana.

Dupa confluenta cu paraul Plavisevita, Dunarea intra in cel de%al treilea sector de ingustare, 6azanele Mari, flancat de abrupturile calcaroase ale 6iucarului Mare )'/" m+ si ale vecinului sau sarbesc, Veli$i 3trbac )*"! m+. Peretii 6azanelor Mari au inaltimi de peste ## m, iar latimea medie a albiei este de /&# m. In peretii 6iucarului Mare se desc(id mai multe guri de pestera, dintre care doua sunt mai importante, Gura Ponicovei si Veterani. Pestera Gura Ponicovei prezinta mai multe niveluri de galerii, cele inferioare fiind active. Dintre galeriile fosile, cea mai spectaculoasa este Galeria 6oncretionara, precum si 3ala 6oloanelor. Aici, apa si timpul au creat stalactite si stalagmite de forme si marimi diferite, domuri si coloane, podeaua de calcita alba, gururi, perle de caverna, draperii etc. ;ot in aceasta pestera au fost gasite oase de urs si de (iena de pestera, precum si de cultura (alstattiana. Pestera Veterani este cunoscuta din timpuri stravec(i, fiind consacrata de daci drept sanctuar al zeului @amol2is. In acest areal al 6azanelor Mari se dezvolta o flora diversificata, cu elemente central si est%europene, dar si elemente submediteraneene, endemisme si relicte iubitoare de caldura si uscaciune, dintre cele care au supravietuit epocii glaciare. 3e remarca o serie de arbusti, precum liliacul, carpinita, artarul banatean, mo9dreanul, scumpia, dar si numeroase alte varietati de stan9enei, campanule, lalele si ferigi, ce si%au gasit adapost in stancariile neospitaliere ale defileului. Dincolo de 6azanele Mari, apele fluviului patrund in micul bazinet Dubova, ce are forma unui golf cu aspect semicircular. In aval de Dubova, Dunarea patrunde in 6azanele Mici, formate din 6iucaru Mic )'/' m+, pe stanga, si Mali 3trbac )" " m+, pe dreapta, masive calcaroase de varsta mezozoica. In acest sector, cu o lungime de circa '," $m, albia atinge cea mai mica latime din defileu, /&# m. Peretii verticali ai 6iucarului Mic au un aspect ruiniform, pe politele calcaroase facandu%si loc tufarisuri de liliac salbatic, carpinita si scumpie. In aval, peretele de calcar al 6iucarului Mic este spintecat de paraul Mraconia, un mic golf al lacului patrunzand pe Valea Mraconiei spre amonte. Aval de confluenta Mraconiei cu Dunarea, apele fluviului patrund intr%o zona larga, cu relief domol, alcatuit din granite de >gradena, pe malul sarbesc fiind taiata in piatra D;abula ;raiana= si o portiune din vec(iul drum roman, inceput de ;iberiu, in anul '' d.:r., si terminat de ;raian, in anul /#& d.:r., ca o necesitate pentru cucerirea Daciei. Dupa confluenta cu paraul Ieselnita, apele fluviului patrund in bazinetul larg al >rsovei. Acesta are aspectul unui golf, format la gura de varsare a raului 6erna in Dunare, favorizand dezvoltarea orasului, constructia portului si a santierului naval. Vec(iul oras a ramas sub apele lacului, cel nou fiind ridicat pe malul drept al golfului. ;ot in dreptul gurii de varsare a 6ernei, inainte de construirea lacului de acumulare se afla insula Ada , .ale(, cu cetatea omonima, care ulterior a fost stramutata pe insula 3imian, aval de bara9ul de la Gura Vaii. >rsova este si un punct de plecare pentru turistii care vor sa cunoasca frumusetile defileului si ale Muntilor -anatului, atat pe sosea, cat si pe apa, cu a9utorul vaporaselor de croaziera. Apele Dunarii isi continua drumul pana la bara9ul de la Gura Vaii, unde pun in miscare turbinele (idrocentralei DPortile de 7ier=. In urma construirii bara9ului, ce serveste si pentru traficul rutier, au fost rezolvate problemele de navigatie ce e2istau in sectorul de defileu, datorita ridicarii nivelului apei. -ara9ul este prevazut cu doua ecluze, una in sectorul romanesc, iar cealalta in sectorul iugoslav, fapt ce asigura navigatia dinspre aval spre amonte si invers. 6onstruita si folosita in comun de 5omania si Iugoslavia, (idrocentrala are o putere instalata de /## MF. Aval de (idrocentrala, apele batranului fluviu se indreapta nesting(erite spre Marea Neagra, locul lor de varsare, unde a luat nastere o grandioasa delta, cu adevarat fara seaman in peisa9ul european.

I.PopulaGia Hi aHezIrile PopulaGia Deltei are un mod de viaGI nesc(imbat de secole. Implantarea unamI discretI a permis supravieGuirea uimitoarelor ecosisteme din DeltI. Jntinderea mare a apei e2plicI numIrul mic al locuitorilor )Kn 9ur de ### de locuitori+, cu toate cI sporul natural este mult peste media

GIrii)*%!#L##+. Mobilitatea teritorialI a cunoscut deplasIri definitive Hi deplasIri temporare pentru lucru, studii etc. PopulaGia Deltei este grupatI Kn /& localitIGi rurale Hi oraHe8 ;ulcea Hi 3ulina. ;ulcea8 poarta de intrare Kn DeltI, oraH cu puGin sub /## ### locuitori, construit pe locul aHezIrii geto%dace AegBssus, datat acum "## de ani, menGionat cu actualul nume Kn /&A& pe (arta lui Paolo Giorgici. Este un oraH cu funcGie navalI, industrialI Hi turisticI. 3ulina8 cel mai estic oraH al GIrii, situat la gura braGului 3ulina, oraHul romMnesc cu cea mai micI altitudine )',& m+, port de intrare a vaselor maritime pe DunIre.

II.VegetaGia Jn Delta DunNrii predominN vegetaGia de mlaHtinN stuficolN, care ocupN cca. *!1 din suprafaGa totalN. Principalele specii sunt stuful, papura, rogozul, Kn amestec cu salcia piticN Hi numeroase alte specii. VegetaGia de sNrNturi ocupN "1 din total, dezvoltMndu%se pe soluri salinizate Hi solonceacuri marine. 3pecificul este dat de prezenGa speciilor 8 3alicornia patula, Ouncus marinus, Ouncus littoralis, Plantago cornuti. @Nvoaiele sunt pNduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate Hi se dezvoltN pe "1 din totalul suprafeGei. 3unt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristicN peisa9ului. JntMlnim patru tipuri de zNvoaie 8 zNvoaiele care cresc pe grindurile fluviatile 9oase % sunt inundate cea mai mare parte a anului Hi sunt formate mai ales din 3ali2 alba si 3ali2 fragilisC
zIvoaiele care cresc pe grindurile mai Knalte formate din 3ali2 alba, Populus alba, Populus canescensC zIvoaiele care cresc pe grindurile fluviatile cele mai Knalte foarte rar inundate, formate din plop )Populas canescens Hi P.alba+ la care se adaugN speciile plantate 8 plopul negru (ibrid, arGarul american Hi frasinul de Pensilvenia C un tip de zNvoi mai rar este ariniHul )predominN Alnus glutinosa+ care apare pe grindurile fluviatile din delta marinN.

VegetaGia pa9iHtilor de stepN nisipoasN este e2tinsN pe '1 din totalul deltei, dezvoltMndu%se mai ales pe cMmpurile marine ?etea, 6araorman Hi 3NrNturile. 3unt specifice speciile 7estuca be$eri, 3ecale sBlvestris, 6are2 colc(ica, Ep(edra distac(Ba. VegeaGia pa9iHtilor mesofile de grind se dezvoltN pe cca. '1 din totalul suprafeGei deltei, Kn special pe grindurile fluviale supuse inundNrii periodice. PredominN GlBceria ma2ima, ElBtrigia repens. VegetaGia acvaticN din g(ioluri, bNlGi Hi 9apse ocupN 1 din totalul deltei. Pentru vegetaGia submersN sunt specifice speciile 6eratop(Bllum submersum, MBriopBllum verticillatum, Potamogeton sp., :elodea canadensis.VegetaGia plutitoare este mai variatN. PredominN ?emna minor, 3alvinia natans, 3pirodela polBrr(iza, NBmp(oides peltata, NBmp(aea alba, Nup(ar luteum, ;rapa natans. VegetaGia emersN este dominatN de stuf )P(ragmites australis+, papurN );Bp(a latifolia Hi ;. angustifolia+, pipirig )3c(oenolectus lacustris+. VegetaGia tufiHurilor dezvoltate pe nisipurile cMmpurilor marine sau pe cele de pe GNrmurile marine active se e2tind numai pe /1 din totalul suprafeGei deltei Hi sunt dominate de ;amari2 ramosissima, Elaeagnus angustifolia, :ippop(ae r(amnoides. PNdurile de pe cMmpurile marine ?etea Hi 6araorman sunt Hleauri de silvostepN, numite local (aHmace, cu ste9ar brumNriu )Puercus pedunculiflora+, ste9ar pedunculat )P. robur+, frasin )7ra2inus angustifolia+, plop tremurNtor )Populus tremula+, ulm )4lmus foliacea+, Hi cu plantele agNGNtoare Periploca graeca, Vitis silvestris, :edra (eli2. 5eprezintN numai #,!1 din totalul suprafeGei DelteiDunIrii. Plaurul. 7ormaGiune specificN stufNriilor masive, plaurul este un strat gros de / % /,"m format

dintr%o KmpletiturN de rizomi de stuf Hi de rNdIcini ale altor plante acvatice Kn amestec cu resturi organice Hi sol. IniGial fi2at, plaurul se desprinde de fundul g(iolurilor Hi bNlGilor transformMndu%se Kn insule plutitoare cu diferite mNrimi care, Kmpinse de vMnt, se deplaseazN pe suprafaGa apei. VegetaGia plaurului diferN de restul stufNriilor. 3tuful )P(ragmites australis+ se dezvoltN aici Kn cele mai bune condiGii, fiind mai Knalt Hi mai gros. AlNturi de stuf KntMlnim rogozul, menta, feriga de apN )Nep(rodium t(elBpteris+, cucuta de apN, troscotul, salcia piticN, precum Hi plantele agNGNtoare 6alBstegia sepium Hi 3olanum dulcamara. Pe plaur se formeazN coloniile de pelicani comun Hi creG. ;ot pe plaur trIiesc porcul mistreG, cMinele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea. 6ercetNrile recente au dus la identificarea a A&& specii de cormofite spontane, reprezentMnd8 %elemente eurasiatice ) !1+ %estice ) 01+ %europene )/01+ %cosmopolite si adventive Din punct de vedere ecologic numai un sfert dintre specii ) "1+ sunt legate de mediul acvatic )(idrofile, (igrofile si (igromezofile+, restul fiind mezofile, 2erofile, eurifile, (alofile, psamofile. Nota dominantN o dau stuful, papura, sNlciile, plantele plutitoare )nuferii, cornacii, cosorul+. Jn deltN KHi gNsesc refugiul o serie de specii rare, cum sunt 8 Ep(edra distac(Ba, 6are2 colc(ica, NBmp(aea candida, 6onvolvulus persicus.

III.7auna

Delta DunNrii este un adevNrat paradis faunistic. Aici vieGuieHte A!1 din fauna acvaticN europeanN, Kntreaga faunN de odonate, de lepidoptere acvatice Hi de moluHte gasteropode de Europa Hi tot aici KHi gNsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, ?utra lutra Hi 7elis silvestris. Vertebratele care, prin prezenGa lor, dau nota specificN faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentaGi prin specii de caudate Hi " specii de anure, iar reptilele prin ! specii, ma9oritatea Herpi )0 specii+. PeHtii sunt prezenGi prin "& specii, cei mai mulGi de apN dulce )"#1+, restul migrMnd primNvara din Marea NeagrN. Jntre aceHtia din urmN, sturionii Hi scrumbiile au rol important, atMt HtiinGific, cMt Hi economic. PNsNrile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscutN, KncN de la Knceputul secolului ca un paradis avian. 5enumele se datoreazN celor ' * specii pe care le putem KntMlni Kn deltN si care reprezintN !/1 din avifauna 5omMniei. Dintre acestea cuibNresc /! specii, restul de /#A specii trecMnd prin deltN si rNmMnMnd diferite perioade de timp toamna, iarna Hi primNvara. 6ele care doar <viziteazI=delta provin din & zone diferite8 zona mediteraneeanI, cea europeanI, cea siberianI, cea mongolI Hi cea c(inezI. PNsNrile acvatice sunt cele mai numeroase 8 cuibNresc !/ specii Hi trec prin deltN "# specii, Kn total /0/ specii, ceea ce reprezintN ! 1 din avifauna acvaticN europeanN. Avifauna acvaticN din Delta DunNrii este alcNtuitN dintr%un nucleu de specii vec(i, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adNugN, speciile accesorii Hi speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din *& specii a cNror viaGN este legatN de prezenGa apei. Acestea se grupeazN Kn & tipuri ecologice principale 8 specii strMns legate de apN, strict stenotope )cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide+, specii de stufNrii )toate speciile de paseriforme acvatice+, specii de GNrmuri )stMrci, lopNtari, GigNnuHi, unele anatide+, specii de pa9iHti (idrofile cu vegetaGie bogatN continuate cu stufNrii )ralide+, specii de GNrmuri marine )unele laride+. Multe specii, mai ales dintre raGe, gMHte, pescNruHi, apar frecvent Kn diferiGi biotopi. 3peciile accesorii sunt cele care se integreazN secundar Kn avifauna acvaticN, devenind din ce Kn ce mai numeroase pe mNsura transformNrii ecosistemelor acvatice. @Nvoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, piGigoi, cinteze, la care se adaugN, Kn timpul cuibNritului, raGe, cormorani Hi stMrci. Jn pNdurile de pe cMmpurile marine ?etea Hi 6araorman cuibNresc "0 specii tipice

avifaunei pNdurilor nemorale )silvii, mierle, ciocNnitori, mNcNleandru, piGigoi, graur, precum Hi codalbul ):aliaetus albicilla+, gaia brunN, acvila piticN, vulturul pescar etc. 7azanul )P(asianus colc(icus+ a fost introdus prin colonizare populaGia dezvoltMndu%se rapid. Jn pa9iHtile de stepN nisipoasN sunt specifice potMrnic(ea, prepelita, ciocMrliile, pasNrea ogorului )-urc(inus oedicnemus+. Jn satele deltei, pe lMngN gospodNrii, sunt frecvente guguHtiucul, vrabia de casN, rMndunica, barza, lNstunul, coloniile de cuibNrit. > serie de specii acvatice se asociazN Kn timpul cuibNritului formMnd colonii care sunt aglomerNri de cuiburi pe spaGii, Kn general mici. 6auzele asocierii sunt legate de penuria suprafeGelor de constructie a cuiburilor, precum Hi de avanta9ele oferite de prezenGa unui numNr mare de pNsNri Kn apNrarea cuiburilor cu ouN sau pui. 6oloniile de cuibNrit au reprezentat dintodeauna atracGia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zNvoaielor de salcie sau Kn stufNrii, zgomotul infernal, atmosfera specificN altor ere geologice, zborul sNgetNtor al miilor de pNsNri care KHi (rNnesc puii, transformN coloniile de pNsNri Kntr%un rai nu numai al ornitologilor, dar Hi al oricNrui iubitor al naturii. Jn Delta DunNrii sunt mai multe tipuri de colonii 8 de stMrci, lopNtari, GigNnuHi Hi cormorani, de pelicani Hi cormorani, de pescNruHi, de avoazete Hi ciocMnitor Hi de c(irig(ite, de c(ire. 6olonia de pelicani din zona cu regim de protectie integralN 5osca%-u(aiova este cea mai mare din Europa Hi este un e2emplu de colonie mi2tN. Aici se asociazN mai multe mii de perec(i de pelican comun, cu zeci, pNnN la sute de perec(i de pelican creG Hi cormoran mare, Kntr%un peisa9 care de aminteste de Ourasic Par$. Accesul Kn apropierea coloniilor este permis numai specialiHtilor, care au autorizaGii speciale. Pe lMngI impresionantul numar de pIsIri care Kl adIposteHte, Delta DunIrii reprezintI unul dintre ultimele refugii europene ale nurcii Hi a altor mici carnivore.

IV.Economia Pescuitul reprezinta o constantI a activitIGii umane din regiune, participMnd cu 'L0 din producGia internI de peHte. Domnul profesor universitar, Ion 3Mrbu, Kn QGeografia 7izicaQ, precizeazI cI Qun (ectar de trestie dI atMta celulozI cMt dau /#(a de molidQ. 5ezultI cI ree2ploatarea stufului Hi papurei constituie o altI ramurI a activitIGii umane. Pe unele grinduri se practicI cultura plantelor, pe altele e2istI islazuri pentru creHterea animalelor. NavigaGia pe braGe Hi trasportul pe canale este o altI preocupare a localnicilor. 6aleidoscop al unor peisa9e mereu inedite, paradisul pIsIrilor Hi trestiilor, al puzderiilor de peHti, Delta Dunarii este o regiune de mare frumuseGe turisticI Hi de un real interes HtiinGific. 5ezervaGia -iosferei Delta DunIrii se aflI pe locul & Kntre zonele umede ale ;errei Hi pe locul / Kn Europa cu o suprafaGI de &!# ###(a, dar ca importanGI ecologicI este a '%a din lume. ImportanGa biodiversitIGii deltei este recunoscutI pe plan internaGional. Astfel a fost declaratI rezervaGie a biosferei Kn septembrie /AA#, un teren 5amsar Kn mai /AA/, Hi mai mult de &#1 din suprafaGa ei a fost trecutI pe lista <moHtenirilor= lumii Kn /AA/. Pentru caracteristicile sale morfo(idrografice specifice, cMt Hi pentru diversitatea Hi originalitatea florei Hi a faunei, Kn perimetrul 5ezervatiei au fost constituite rezervaGii naturale strict prote9ate ce KnsumeazI A1 din teritoriu, Kn numIr de /"8 %5oHca % -u(IianI % :recisca % rezervaGie faunisticI de /&.0##(a Kn 9urul lacului MatiGa Kntre grindurile ?etea Hi 6(ilia. Aici se cuibIreste cea mai mare colonie de pelicani din Europa, colonie de egrete, lopItari Hi stMrci galbeniC %PeriHor % @atoane % rezervaGie faunisticI de /0. ##(a, Kn estul lacului Dranov la sud de 3f. G(eorg(e. Aici cuibIresc cele mai multe lebede, pelicanul creG etc.C %Periteasca % ?ea(ova % rezervatie faunisticI de '.A##(a situatI Kn comple2ul lagunar 5azim % 3inoe, pe grinduri nisipoase, cea mai populatI regiune cu pIsIri de coastIC

%Padurea 6araorman % rezervaGie forestierI pe grindul 6araorman % asemInItoare cu ?eteaC %alte rezervaGii8 Popina % rezervatie faunisticI, 4zlina % rezervaGie faunisticI, Grindul ?upilor % rezervaGie faunisticI etc.C DeHi au apIrut numeroase amena9Iri turistice Hi posibilitIGi pentru deplasare, Delta DunIrii )ocupMnd o suprafaGI de 0' 0## (a+ reprezintI un potenGial turistic Hi economic de o deosebitI valoare, ce aHteaptI sI fie valorificat Kn toate valenGele sale.

Elev8 -alan 3ilvia Maria