Analiza și interpretarea unor date

hidrologice
Clasa a IX-a
 A. Dunărea
• Dunărea este al doilea fluviu ca lungime (2860 km)
din Europa (după Volga).
• Cursul Dunării are 3 sectoare :
Cursul superior (Munții Pădurea Neagră-Viena)
Cursul mijlociu (Viena-Baziaș)
Cursul inferior (Baziaș-Marea Neagră)
• Debitele Dunării cresc primăvara și sunt mai reduse
toamna și iarna.
• Dunărea traversează 10 țări și 4 capitale.
• La Porțile de Fier s-a construit un mare sistem
hidroenergetic de navigație și o mare hidrocentrală.
• În zona cursului inferior a fost construit Canalul
Dunăre-Marea Neagră.
• Canalul Dunăre-Main-Rhin care face legătura între
Marea Neagră și Marea Nordului.
• La vărsarea Dunării în Marea Neagră s-a format
Delta Dunării. Formarea Deltei a fost determinată de
mareele reduse din Marea Neagră, debitul ridicat al
Dunării și prezența unor curenți marini circulari.
• În România (1075 km), Dunărea are 4 sectoare :
Baziaș-Porțile de Fier (Defileul Dunării)
Porțile de Fier-Călărași (Lunca Dunării)
Călărași-Brăila (Bălțile Dunării)
Brăila-Marea Neagră (Dunărea Maritimă)
 B. Analiza unor reprezentări grafice ale
regimurilor hidrologice
• Dintre datele hidrologice, rezultate din înregistrarea
multianuală a evoluției caracteristicilor hidrografice,
o deosebită importanță o au debitele.
• Acestea se măsoară zilnic și se calculează medii
lunare și anuale.
• Reprezentarea grafică a debitelor se face pe
histograme ce oferă o imagine sugestivă a regimului
hidrologic al râurilor/fluviilor.
În mod deosebit interesează :
• Modul de alimentare al râurilor
• Existența unor utilizări urbane și industriale pe
traseul râului
• Regimul înghețului
• Raportul dintre cantitatea de precipitații și evoluția
nivelului râului
• Aprecierea potențialului hidroenergetic și a
resurselor de apă pentru agricultură