Caracteristicile mediilor geografice zonale terestre

Tip de Localizare Imagine Specificul Impactul antropic

mediu climei vegetaţiei faunei solurilor
Mediul - între 5º lat. N-5º - climat ecuatorial, - vegetaţie etajată, sempervi- - maimuţe, reptile - soluri laterite - concentrare redusă
pădurilor
lat. S (Bazinul cald şi umed riscentă, ferigi înalte, pe alocuri mari, carnivore cu fertilitate a populaţiei
ecuatoriale
fluviului Amazon, - t.m.a. 25-30ºC jungle mari, papagali, in- redusă - defrişări intense
Bazinul fluviului - p.a. peste 2000 mm - păduri luxuriante, cu denumiri secte dăunătoare - agricultură itine-
Congo, Ţărmul - plouă aproape zilnic specifice: selvas (America de omului (musca tse- rantă, de subzisten-
Golfului Guineei, - nu bat vânturile Sud), bosanes (America Centra- tse, ţânţarul anofel) ţă
Peninsula Malacca, lă), hylaea (Africa)
Arhipelagul Indo- - arbori specifici: abanos, acaju,
nezian) arborele de cauciuc, arborele de
cafea, bambus, bananier, coco-
tier, mahon, mango, palmier de
ulei, palisandru, liane, epifite; în
unele zone de ţărm sunt
prezente pădurile de mangrove

Mediul - între 10-25º lat. N
pădurilor şi 10-25º lat. S
musonice
(Asia de Sud, Sud-
Est şi Est)
- areale cu influenţe
musonice mai
restrânse sunt şi în
nordul Australiei,
estul Madagasca-
rului, estul Brazili-
liei, estul Mexicu-
lui, Antilele Mari,
Florida
- climat cu două - pădurea musonică este mai - elefant indian, - soluri de tip - concentrare mare
sezoane, unul ploios deschisă şi mai luminoasă decât găină sălbatică, laterit, cu ferti- de populaţie în
(musonul de vară) şi cea ecuatorială maimuţă, panteră, litate redusă regiunile musonice
unul mult mai sărac - în sezonul uscat, peisajul rinocer cu un corn, asiatice şi mai
în precipitaţii forestier se schimbă datorită tapir, urs buzat, redusă în celelalte
(musonul de iarnă) căderii frunzelor arborilor veveriţa palmierilor regiuni
- t.m.a. 20-25 ºC, cu - arbori specifici: abanos, arbo- - agricultură de
diferenţe termice de rele de scorţişoară, bambus, subzistenţă şi
5-7ºC, între sezoane ficus, palmier, mango, santal, agricultură speciali-
- precipitaţii foarte teck zată în plantaţii:
mari în timpul - în unele zone de ţărm sunt orez, ceai, cafea,
musonului de vară, prezente pădurile de mangrove trestie de zahăr
peste 10.000 mm
- vânturi musonice
Mediul - între 5-25º lat. N - climat cu două - vegetaţie ierboasă (3-4 m), - antilopă, bivol, - soluri roşii de - agricultură de
de savană şi 5-25º lat. S sezoane, unul ploios pâlcuri de arbori şi arbori cangur, câine dingo, savană subzistenţă
(Africa, India, şi unul secetos izolaţi: acacia, baobab, palmier cobră, crocodil, - irigaţii pe supra-
Indochina, Austra- - t.m.a. 20-28ºC tropical elefant, hienă, feţe mici
lia, America de - p.a. 500-1500 mm - în savana caatinga (braziliană) gazelă, ghepard, - predomină creşte-
Sud) - bat vânturile alizee vegetează cactuşi ramificaţi de girafă, hipopotam, rea animalelor
tip candelabru leopard, leu, pumă,
- pe alocuri, în lungul râurilor panteră, rinocer,
sunt prezente pădurile-galerii struţ, tigru, zebră
Mediul - între 12-30º lat. N - climat cald şi - vegetaţie rară şi cu puţine - antilopă de deşert, - soluri nisipoa- - concentrare redusă
deşertic şi şi S Deşerturile: secetos tot anul, specii, pe mari suprafeţe lipseşte cămilă, cobră, se şi scheletice, de populaţie
semideşertic
tropical Sahara, Namibiei, temperaturi foarte - plante cu rădăcini profunde şi coiot, iepure egip- cu cruste dure, - impactul antropic
Kalahari (Africa), ridicate în timpul ciclu vegetativ scurt–xerofile, tean, şoarece, şarpe calcaroase, se rezumă la
Arabiei, Negev, zilei (peste 40-45ºC) exemplu cactusul de nisip, vulpe cu gipsoase, cu practici agricole în
Iranului, Thar - p.a. 5-150 mm., - în oaze: curmal, fistic, grami- urechi lungi, struţ, fertilitate redusă oaze şi pe văile
(Asia), Marele puţin mai mari în nee xerofile, leandru, palmier, şarpe cu clopoţei, (pe mari supra- permanente (ex.
Deşert de Nisip, regiunile semideşer- smochin vultur de deşert feţe, în deşer- Nil), păstorit local
Victoria (Australia), tice sau extrem de - la sud de Deşertul Sahara se turi, lipsesc) şi exploatarea unor
Atacama (America reduse în Deşertul află regiunea semideşertică/ resurse de subsol:
de Sud), Mexicane, Atacama (sub 10 semiaridă numită Sahel petrol, gaze
Sonora, Mojave mm/an) naturale, fosfaţi
(America de Nord) - vânturi-alizee

Mediul - între 30-40º lat. N - climat subtropical - specii arboricole: cedru de - broască ţestoasă, - soluri roşcate - concentrare
subtropical- şi S (în jurul M. cu ierni moderate Liban, dafin, fistic, măslin muflon, şacal, ma- de tip terra- ridicată a populaţiei
mediteranen
Mediterane, termic şi umede şi sălbatic, pin maritim, rosmarin, got, păsări, scorpi- rossa şi soluri - defrişări din
California, sudul veri secetoase şi stejar verde, stejar de plută (în on, viperă cu corn degradate perioade vechi
Australiei, sudul călduroase jurul M. Mediterane); conifere (în jurul M. Medite- - activităţi econo-
extrem al Africii), de peste 50 m (Chile); magno- rane); ghepard, mice complexe cu
Chile lie, palmier pitic, stejar de leopard, tigru, urs impact asupra
Virginia, tufărişuri chaparral panda (zona sub- mediului
(California); eucalipt, fag tropicală asiatică);
austral, ferigă arborescentă cerb, pumă, urs
(Australia) (zona subtropicală
- pe mari suprafeţe vegetaţie americană); urs
secundară de tip maquis, gariga koala (zona subtro-
(Franţa), frigana (Grecia), picală australiană)
scrub (Australia)
Mediul - între 40-60º lat. N - climat temperat cu - vegetaţie diversificată: arin, - arici, bufniţă - soluri brun - concentrare mare
pădurilor (se suprapune regi- patru anotimpuri carpen, castan, fag, frasin, căprioară, cerb, roşcate, brune de populaţie
mixte
unilor cu climat - t.m.a 5-15 ºC mesteacăn, paltin, plop, salcâm, cioară, cuc, coţofa- de pădure, pe - defrişări din
temperat oceanic şi - p.a. 500-2000 mm salcie, stejar, ulm, tei; nă, jder, lup, mis- alocuri levigate perioade vechi
temperat continen- - precipitaţii mai mari - arbuşti: alun, corn, măceş; treţ, piţigoi, râs, şi podzoluri - activităţi econo-
tal) în zonele cu influenţe - în amestec apar conifere: şopârlă, urs brun, mice complexe cu
- suprafeţe mari oceanice molid, brad, pin, larice vulpe, veveriţă, impact asupra
din: Europa de Vest - în zonele cu climat vrabie. mediului
şi Centrală, Estul temperat continental
Americii de Nord, verile sunt mai
Japonia, Estul şi călduroase, iar ploile
Nord-Estul Chinei, au deseori caracter
suprafeţe mai mici torenţial
în vestul Scandina-
viei şi vestul
Americii de Nord

Mediul - între 40-60º lat. N - climat semiarid şi - asociaţii ierboase cu denumiri - antilopă de stepă, - predominanţa - predominanţa
stepelor
şi S, cuprinde arid, cu veri căldu- diferite: stepă în Europa şi Asia, bizon, cal sălbatic, solurilor cerno- activităţilor agricole
temperate
suprafeţe extinse roase şi uscate şi ierni preerie în America de Nord, dropie, hârciog, ziomice, cu fer- a determinat
din Estul Europei, reci, puţin umede pampas în Argentina iepure de câmp, tilitate ridicată înlocuirea pe mari
partea centrală a - în regiunile cu stepă - plante ierboase din categoria popândău, prepeli- suprafeţe a stepelor
Asiei, Estul înaltă (preeria) gramineelor, pâlcuri de pădure, ţă, şoarece de câmp cu culturi intensive,
Munţilor Stâncoşi, valorile p.a. sunt arbori şi arbuşti izolaţi predominant
America de Sud cuprinse între 450- cerealiere
700 mm, iar în - păstorit nomad
regiunile cu stepă - exploatarea unor
scundă între 300-400 resurse de subsol
mm

Mediul - între 36-48º lat. N - climat arid cu tem- - vegetaţie sărăcăcioasă: agavă, - antilopă cu guşă, - soluri nisipoa- - concentrare redusă
deşertic deşerturile: Gobi, peraturi ridicate vara cactus, pelin, saxaul, smocuri de cămilă asiatică, se, slab fertile de populaţie
temperat
Kîzîlkum, şi scăzute iarna iarbă hârciog, iepure de - exploatarea unor
Karakum, Takla- - p.a. în jur de 200 - pe suprafeţe mari sunt prezen- deşert, vulpe de resurse de subsol
Makan, Ustiurt, mm te dune deşert
Ţungaria (Asia),
Marelui Bazin
(America de Nord)
Mediul - între 50-65º lat. N - climat răcoros cu - brad, larice, molid, în amestec - castor, căprioară, - soluri acide - concentrare redusă
pădurilor de (Taigaua siberiană, veri scurte şi ierni cu mesteacăn, pin, plop cerb, elan siberian, slab fertile, a populaţiei
conifere
europeană, cana- geroase - în pădurile de conifere de pe hermelină, jder, podzolite - impact antropic
diană şi pădurea de - temperaturile mini- litoralul pacific al SUA şi leming, nevăstuică, - în pădurile de mai mare în taigaua
conifere din zona me coboară iarna, Canadei sunt frecvente: chiparo- pisică sălbatică, râs, conifere de pe europeană şi mai
litorală pacifică a frecvent sub - 40ºC sul de Alaska, thuia, tsuga, ren de pădure, litoralul pacific redus în cea siberi-
SUA şi Canadei) - p.a. 300-400 mm sequoia gigantea, alături de şopârlă, tigru siberi- al SUA şi ană şi canadiană
- în pădurile de brad, mesteacăn, pin, plop şi an, urs, veveriţă, Canadei sunt - defrişări şi
conifere de pe arbuşti: afin, coacăz zibelină soluri cu exploatarea
litoralul pacific al fertilitate mare resurselor de subsol
SUA şi Canadei:
- t.m.a. 5-10º C
- p.a. peste 1000 mm
Mediul de - între 60-70º lat. N - climat subpolar cu - vegetaţie de tundră: ierburi - bou moscat, ciuf - soluri turboa- - populaţie rară
tundră şi S (Nordul ierni lungi şi geroase mărunte, licheni, rogozuri, şi de zăpadă, iepure se, soluri - activităţi de bază:
(subpolar)
Europei, Asiei şi şi o vară scurtă cu tufişuri scunde lemnoase de polar, leming, îngheţate în creşterea renilor,
Americii de Nord temperaturi maxime mesteacăn, plop, răşinoase, pescăruş, ren, urs adâncime de tip pescuit, vânat
inclusiv insulele de 10-15ºC salcie polar, vulpe polară permafrost
arctice şi litoralul - p.a. 200-300 mm
sudic groenlandez) - vânturi polare

Mediul polar - între 70-90º lat. N - climat polar cu - vegetaţia este prezentă numai - albatros, balenă, - extrem de redu - la periferia
(al calotelor şi S (Arctica, An- temperaturi minime pe unele stânci şi ţărmuri sub focă, morsă, pingu- se, îngheţate, pe
glaciare) teritoriilor acoperite
tarctica, Groenlan- ce coboară până la formă de alge, licheni, muşchi in (Antarctica), mari suprafeţe cu gheaţă, în lungul
da) - 89,2º C, (în Antarc- pescăruş, urs polar lipsesc ţărmului, sunt
tida, staţia de cercetă- aşezări umane în
ri rusească Vostok) Groenlanda şi
- vara, temperaturile insulele Svalbard
maxime depăşesc 0ºC - în Antarctica sunt
- precipitaţii reduse, staţii de cercetări
vânturi polare ştiinţifice

Tabel. 1 Sursa imaginilor: https://www.google.ro/?gws_rd=ssl#q=medii+geografice+pe+terra https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83dure_mixt%C4%83

 Caracteristicile mediilor geografice azonale
Medii azonale Caracteristici specifice

Mediile - se dezvoltă în stratul de apă de la suprafaţa oceanului/mării

acvatice Mediul pelagic - cuprinde organisme care plutesc în apă (fitoplancton şi zooplancton) şi animale care înoată (necton)
oceanice - se dezvoltă sub limita până la care pătrunde lumina
Mediul abisal - este un mediu afotic, cu puţine vieţuitoare ce s-au adaptat la condiţii specifice (valori ridicate ale presiunii şi salinităţii)
- altitudinea reliefului determină etajarea biopedoclimatică, excepţie depresiunile intramontane, unde inversiunile climatice generează
inversiuni de vegetaţie
Mediile montane - unele areale montane deţin rezerve importante de cărbuni, minereuri feroase şi neferoase, roci de construcţii, ape minerale
- impactul antropic scade cu altitudinea, excepţie aşezările umane situate la peste 5000 m în Munţii Anzi şi la peste 6400 m, în Tibet
- activităţile economice specifice sunt legate de creşterea animalelor, exploatarea şi prelucrarea lemnului, minerit, turism
- sunt marcate de diferenţe biopedoclimatice cauzate în primul rând, de poziţia lor latitudinală şi depărtarea faţă de zonele continentale
- unele insule prezintă numeroase endemisme, exemplu, Arhipelagul Galapagos
Mediile insulare - unele insule/arhipelaguri sunt dens populate, altele nepopulate
- majoritatea insulelor reprezintă adevărate paradisuri exotice cu destinaţii turistice deosebite
- se evidenţiază prin modificări ale elementelor naturale (vegetaţie, topoclimat, faună)
- prezintă o concentrare ridicată a populaţiei
Mediile urbane
- grad ridicat de poluare datorat îndeosebi mijloacelor de transport şi activităţilor economice
- valori crescute ale stresului datorate stilului de viaţă urban
- prezintă o concentrare ridicată a activităţilor industriale în areale specifice denumite platforme industriale
- în cazul acestor areale sunt scoase din uz terenuri agricole, acestea fiind ocupate cu clădiri, instalaţii şi alte elemente de infrastructură
Mediile industriale
industrială
- grad de poluare variabil (în funcţie de tipul/tipurile de activităţi industriale şi conexe ce se desfăşoară în cadrul acestor platforme)
Tabel. 2