Zonele biogeografice ale Terrei
Fiecărei zone de climă îi corespunde un anumit tip de vegetație, iar fiecărui tip de vegetație îi corespund anumite animale. Pe glob se diferențiază cinci astfel de zone, fiecare având o
vegetație și o faună caracteristice. Ele poartă numele de zone biogeografice, și corespund, în mare măsură zonelor climatice. Există astfel o zonă caldă, două zone temperate și două zone reci.
Fiecare zonă biogeografică este alcătuită din unul sau mai multe biomuri (biom = ansamblu de plante și animale cu trăsături comune, adaptate să trăiască în anumite condiții de temperatură,
umiditate și sol).
Biom
Zona biogeografică
Zona caldă Pădurea ecuatorială
(între 00-50 latitudine nordică și ridicată tot timpul anului, iar umiditatea este funcție de înălțimea arborilor
sudică)
Pădurile musonice
(în Asia de Sud și Est)
Savanele
(între 50-120 latitudine nordică
și sudică)
Deșerturile
(ocupă o fâșie de-a lungul
tropicelor)
Zona Vegetația mediteraneană
temperată (între 300- 400 latitudine
nordică și sudică)
Pădurile de foioase
Pădurile de conifere
Stepa (Europa), preria
(America de Nord), pampas
(America de Sud)
Zona rece Tundra
(între 600- 660 latitudine
nordică și sudică)
Deșerturile reci
(între 660- 900 latitudine
nordică și sudică)
Climă Vegetație Faună
Climă ecuatorială – temperatura aerului este Densitate mare de plante; pădure etajată în Maimuțe (cimpanzeu, urangutan, gorila),
păsări viu colorate (papagali, pasărea colibri,
foarte mare. Ex. abanosul, arborele de cauciuc, bananierul, pasărea paradisului), furnici, țânțari, păianjeni
arborele de cacao, liane uriași, șerpi de mari dimensiuni
Climă tropicală umedă sau musonică – anul Abanosul, teckul,santalul, bambusul Maimuțe (giboni, macaci), ursul panda, panda
este împărțit în două anotimpuri: unul ploios, roșu, elefanți, tigrii, pantere, șerpi
cînd bate musonul de vară și altul secetos,
când bate musonul de iarnă
Climat subecuatorial – există două Ierburi dese și înalte (5-6m) care se aprind în Ierbivore (antilope, zebre, girafe, elefanți,
anotimpuri: cel ploios vara și cel secetos iarna. sezonul uscat, arbori rari (acacia, baobabi) rinoceri), carnivore (leu, tigru, ghepard, hienă)
Climă tropicală uscată – diferențe termice Ierburi, tufișuri spinoase, cactuși (numai în șerpi, șopârle, dromaderul, struțul, vulpea cu
mari între zi (460C) și noapte (sub 70C), deșerturile americane) urechi lungi
absența îndelungată și neregularitatea ploilor
Climă subtropicală – ierni blânde și ploioase, Arbori și arbuști veșnic verzi (stejarul de șacal, hienă, broască țestoasă, vipera cu corn,
veri foarte călduroase plută, pinul de Alep, măslinul, leandru, dafin). scorpionul
Mare parte din vegetația naturală inițială a
dispărut (fiind defrișată pentru obținerea de
terenuri agricole); locul său a fost luat de o
vegetație de tufișuri – maquis (Europa),
chaparral (America)
Climă temperată umedă Arbori cu frunze căzătoare: stejar, fag, Lup, vulpe, căprioara, veverița, mierla, cucul,
mesteacăn, ulm, arțar pițigoiul
Climă temperată Brad, molid, pin, larice. În Europa și Asia Ursul brun, cerbul, cocoșul de munte, râsul,
pădurea de conifere se numește taiga hermelina, zibelina
Climă temperat continentală cu nuanțe Vegetație ierboasă adaptată la condițiile de Rozătoare (iepure, hârciog, popândău), lupul
excesive – veri călduroase și foarte secetoase, uscăciune: ciulinele, păiuș, colilie, pelin de prerie, dihorul, prepeliță, potârniche,
ierni geroase șoimul
Climă subpolară Mușchi, licheni, ierburi mărunte, arbuști Ren, elan, ursul alb, vulpea polară
Climă polară Gâște polare, ursul polar, foci, morse, piguini
(Polul Sud)