Sunteți pe pagina 1din 9

Nume si prenume : Trandafir Ioana - Ana Universitate : Valahia Facultate : Facultatea de Stiinte Umaniste Specializare : Geografie Anul : 1

Sahara este desertul cel mai mare de pe Pamant avand 9.000.000 km2 . Desertul cuprinde o treime din Africa, aproximativ suprafata Statelor Unite ale Americii sau de 26 ori mai mare decat suprafata Germaniei. Desertul se ntinde de la Oceanul Atlantic n Vest, pn la Marea Roie n Est; n Nord este limitat de Munii Atlas i Marea Mediteran, iar n Sud se extinde pn n regiunea Sudan. Unii specialiti consider c se ntinde n Est doar pn la Valea Nilului, regiunea deertic dintre Nil i Marea Roie, fiind considerat Deertul Arabiei. Cea mai mare parte a pustiului este stancoasa (Hamada) cu pietris (Serir), pustiul de nisip (Erg) ocupand o suprafata mai redusa. Etimologie Denumirea Sahara provine din limba araba - Sahara in dialectul Tuareg inseamna desertul de nisip. O alta ipoteza este aceea ca proveninta expresiei ar fi sahraa sau es-sah-ra care desemneaza sensul de sterp, steril. Romanii au numit tinutul din sudul provinciei Cartagina Deserta ca tinut nelocuit, parasit. In Evul Mediu era numit pur si simplu Marele Desert, iar in secolul al XIX-lea a primit denumirea de azi - Sahara. Alte accepiuni sunt : Din latinul desertus adic nelocuit, abandonat; Din egipteanul deret adic cel rou, sterp, fr via. Arabii denumesc Sahara Bahr bela ma ce ar insemna Mare fara apa. Istoric In perioada neolitica o parte a desertului era mai umeda decat azi, ceea ce a determinat formarea culturilor de pe valea Nilului, Eufratului, si valea Tigrului. In secolul al VI-lea i.Hr. locuitorii acestei regiuni se ocupau cu agricultura si abia in secolul al II-lea i.Hr. cu cresterea cailor (conform picturilor din pesteriile din Egipt Anatolia, bazinul marii Egee). In Epoca Bronzului in secolul al XVI-lea i.Hr. s-au perfectionat armele de lupta, introducandu-se carele de lupta (razboi). In timpul faraonului Ramses al III-lea sunt amintite 92 care de razboi, 184 de cai, luate ca prada de razboi in campania militara din Libia. In secolul I i.Hr. incepe perioada uscata a Saharei ceea ce a determinat diminuarea treptata a agriculturii si cresterii animalelor. Prin cucerirea Egiptului de catre asirieni in secolul al VII-lea i.Hr. ajunge camila in Africa, inlocuind treptat calul; in timpul lui Ptolomeu este deja dezvoltata cresterea camilelor. In Sahara centrala din secolul al V-lea i.Hr. infloreste imperiul Garamantului, un oras de oaza care face un comert intensiv cu bazinul marii mediterane (greci, romani), acest imperiu fiind mai tarziu cucerit de arabi.

Asezare Desertul Sahara ocupa aproape in intregime nordul Africii, extins pe 5630 km de la vest la est, respectiv de la Oceanul Atlantic si pana la Marea Rosie, si pe 1930 km de la nord la sud, de la Muntii Atlas si tarmul Marii Mediterane si pana in zona savanelor din regiunea Sudan. In sens restrans, se intinde in est numai pana la Valea Nilului; desertul de la est de Nil, pana la Marea Rosie, este cunoscut sub numele de Desertul Arabiei. Sahara ocupa mari portiuni din statele Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Mauritania, Mali, Niger, Ciad, Sudan si o mica parte din Senegal , Burkina Faso . Clima Clima este tropical-desertica, cu temperaturi medii ridicate (38C), deosebit de fierbinte si uscata; vantul dominant tot timpul anului este vantul Pasat, un vant uscat ce aduce ploi rare. Variatiile mari de temperatura de la zi la noapte au determinat formarea desertului. Iarna, pe timpul noptii temperatura scade pana la -10 grade, pe cand vara atinge in timpul zilei 58 de grade Celsius. Precipitatiile sunt reduse (20-200 mm/an) si amplitudini termice diurne foarte mari (30C in aer si 70C pe sol). Temperatura medie a lunii ianuarie este de +10C, iar a lunii iulie 35C. Temperatura maxima absoluta a fost inregistrata in septembrie 1922 la Al-'Azzyah (Libia), iar minima absoluta -18C (pe timp de noapte). Sahara este o regiune endoreica, lipsita de cursuri de apa permanente, reteaua hidrografica fiind reprezentata prin ueduri, care se umplu cu apa in timpul ploilor ocazionale. La fel ca in celelalte deserturi apar si furtunile de praf care constau in vanturi puternice in regiunile aride si semiaride care , prin antrenarea pulberilor in atmosfera , micsoreaza vizibilitatea la mai putin de 1000 de metri . Furtunile de praf din Sahara isi au originea in apropierea lacului Ciad ; ele traverseaza Africa si Oceanul Atlantic , ajungand pana in Caraibe , datorita acestora Sahara este cel mai mare furnizor de praf pentru atmosfera terestra . Desertul are in general doua tipuri de climat: subtropical uscat in nord si tropical uscat in sud. Climatul subtropical uscat din nord este cauzat de temperatura constanta ridicata datorata Tropicului Racului, iernile sunt considerate reci pentru conditiile de desert cu o medie de 13 C. Verile sunt foarte fierbinti cu temperatura maxima inregistrata de 58 C. Precipitatiile sunt de aproximativ 76 mm/an. Ele cad indeosebi din decembrie pana in martie, si aproape deloc in mai-iunie. In luna august se inregistreaza cele mai multe furtuni de nisip. Climatul tropical uscat al regiunii sudice este dat in general de o masa de aer continental stabil si o masa instabila de aer marin. Temperatura medie in aceasta regiune este de 17.5 C. Precipitatiile medii anuale in aceasta zona sunt in general de 5 inch si poate aparea zpada in zonele mai inalte, in zona vestic a regiunii tropicale. Curentul reduce semnificativ precipitatiile si scade temperatura medie crescand umiditatea si probabilitatea de a se inregistra ceata.

Geografie Desertul ne preinta doua forme de relief . Muntii din Sahara sunt: Hoggar, Tassili n'Ajjer si Tibesti cu varful Emi Koussi (3415 m), si sunt de asemenea gropi (cratere) facute de meteoriti, cea mai mare atingand diametrul de 31 km. Formarea Saharei

Sahara este un deert subtropical, caracterizat prin temperaturi ridicate tot timpul anului, de aceea este considerat i un deert fierbinte. cei mai importani factori care contribuie la formarea deertului sunt de natur climatic. Sahara s-a format datorit proceselor geomorfologice de eroziune eolian i dezagregare sub influena temperaturilor ridicate, procese care s-au desfurat pe perioade ndelungate. Rocile se crap datorit tensiunilor i stresului generat de variaiile mari de temperatur, de expansiunea i de contracia termic. Furtunile cu caracter subit joac i ele un rol important att n contextul eroziunii, ct i n cel de extindere a deerturilor; Lipsa vegetaiei face ca suprafaa rocilor s intre n contact direct cu agenii externi care acioneaz asupra lor n mod violent. Tipuri genetice de relief STRUCTURAL: ESURI, PLATOURI, MUNI INSULARI, CUESTE; RELIEF DE EROZIUNE: ALBII SECATE I MARTORI DE EROZIUNE; RELIEF HIDROACUMULATIV: DEPRESIUNI LACUSTRE, ESURI ALUVIONARE; RELIEF EOLIAN ACUMULATIV; ERGURI. RELIEFUL GENERAT DE ERELE PLUVIALE: UEDURI PE VILE FLUVIALE CUATERNARE TERASE CMPII DE ACUMULARE LATERITE FOSILE Geologie Fundamentul cristalin, acoperit de gresii si calcare paleozoice, mezozoice si tertiare, apare la suprafata in vest, precum si in masivele muntoase centrale. Sunt caracteristice dunele de nisip, hamadele (in zonele montane si in platourile vulcanice din Libia si din Mauritania), regurile si ergurile. Cercetatorii desertului au stabilit prin studiul rocilor, fosilelor din Sahara ca in acest tinut in trecut (o perioada de milioane de ani) au fost perioade diferite succesive umede si uscate. Faptul ca au fost zone cu o vegetatie mai bogata este dovedit si de o serie de picturi pe stanci din vadul raului uscat Vadi , sudul Egiptului si nordul Sudanului, (Nubia). Soclu precambrian este cristalin, cutat i

nivelat, alctuit din gnaise, calcare cristaline, micaisturi i intruziuni granitice. Peste soclu se afl un complex sedimentar format din gresii, calcare, marne i argile gipsoase . Formaiunile eruptive sunt reprezentate prin bazalte care apar sub forma unei cuverturi. Zacaminte In Algeria si Libia au fost descoperite zacaminte de titei si gaz natural. Alte zacaminte existente: sare, carbuni, cupru, mangan, fier, uraniu, plumb, volfram, titan, zinc si fosfati. Morfologia Saharei Se disting trei uniti morfologice distincte: Sahara Occidental cuprins ntre Masivul Hoggar i Oceanul Atlantic: Are o nclinare uoar spre vest; Relieful e uor ondulat i depete pe alocuri 500 m; Erguri: IGUIDI, OUARAN, CHECH; Sahara Central: se remarc prin: Prezena masivelor muntoase i a podiurilor nalte (M. Tibesti 3415 m, M. Hoggar, M. Air, M. Adrar D Iforhas) ; Apar podiuri de tip tassili sub forma unor cueste modelate n gresii paleozoice i calcare mezozoice Sahara Oriental este un podi nclinat uor spre Marea Mediteran, avnd altitudini de 500-1000 m. Este un inut al munilor i depresiunilorlargi i adnci; Pe platourile structurale sunt prezente ergurile i regurile orientate pe direcie Nord-Sud . Formele de relief reprezentative


creste

Ergurile sunt ntinderi de nisip de dimensiuni considerabile. Dunele de nisip sunt acumulri mari de nisip sub forma unor dealuri sau Tipuri de dune (cf. Strahler, N., 1973, p. 506):

Dune liniare, seif sau duna n form de sabie (Strahler, 1973) este o enorm creast de nisip ascuit la un capt, a crei culme prezint proeminene i scobituri alternative i care au versani de alunecare n form de semilun; au nlimi de cteva sute de metri i lungimi de zeci de kilometri.

Dune cu aspect de stea i cu forme neregulate; duna stelat sau piramidal star dune este o mare de nisip care la baz seamn cu o stea; din centrul su pornesc creste radiale care se termin n vrfuri ascuite

nalte de 150 m. Ele rmn fixe sute de ani fapt pentru care constituie repere optime pentru cltori.

Barcanele dune curbate cu dou brae pe direcia vntului formate n zonele marginale ale mrilor de nisip. Unitati majore de relief :

ERGURI: MARELE ERG ORIENTAL; MARELE ERG OCCIDENTAL REGURI: REGUL ALGERIAN, REGUL NIGERIAN, REGUL , LIBIAN

MUNI VULCANICI: HOGAR (2918), TIBESTI (3415) MASIVE MONTANE: TASILLI, ADRAR D IFORHAS Hidrografia

Apele de suprafa lipsesc, cu excepia Nilului. Apele subterane sunt foarte abundente n special n Nordul Saharei care alimenteaz oaze cum sunt: El Golea, Draa, Djerid, Tuat

Vegetatia si fauna Saharei Este xerofil i e reprezentat prin aproximativ 1000 de specii de plante, cele mai numeroase se ntlnesc n oaze.In cele circa 90 de oaze mari se cultiva curmali, legume, cereale, etc. Specii de plante: Curmal; Tufe psamofite; Graminee (aristida); Arbuti; Accacii; Plante halofile. Specii de animale:Gazela dorcas; Antilopa arab; Rsul de pustiu; acal; Hien; Daman; Vultur de stnc; Cobra egiptean; Pete de nisip; Miriapode; Scorpion; Lcuste, Vulpi de desert , Struti . Spre margini patrund uneori animale de savana. Populatie Sahara este foarte puin populat.Vastul sau teritoriu cuprinde cca. 1.5 milioane de locuitori . Prezena omului e semnalat n Sahara nc din neolitic, mai ales n zonele verzi ale deertului;Nu se accept ideea conform creia locuitorii actuali ar fi o populaie relict din neoliticul pluvial ci mai degrab se consider c populaia actual are proveniena n bazinul Mediteranei i n Asia de SV, acetia aducnd cu ei n deert (sub aspect cultural) grul, orezul, curmalul, cmila i islamul.

Populatia rara a Saharei consta in special din arabi, berberi, mauri; pe langa acestia sunt neamurile tubu si tuaregilor (60%). Populaia este stabilit cu precdere n oaze sau este nomad neavnd un loc stabil;Pe langa cresterea animalelor care era pana in secolul al XIX-lea comertul cu caravanele prin desert, o importanta ramura economica a acestor popoare nomade. Regimul statelor din aceasta regiune incearca sa determine populatia nomada de a se stabili in localitati, ceea ce a dus la o serie de conflicte. Structura populatiei este influentata si de descoperirea zacamintelor de titei si gaz natural, aparand in partea nordica a desertului o serie de asezari noi. In vestul desertului Libiei sunt regiuni mari din desert fara populatie. Tipuri de popoare sahariene Tuaregii Populaie berber, care insumeaza 2.5 milioane locuitori cu origine din Maroc si Libia . Sunt nomazi , traiesc in triburi in nordul Saharei . Maurii Sunt in numar de aproximativ 3 milioane , organizati in triburi familiale . Acestia sunt nomazi si se intalnesc din Mali pana in Sahara Occidentala . Beduinii Sunt ntr-un numr care poate fi cu greu estimat, vin din regiunea Arabiei. Sunt pastori nomazi si se organizeaza in triburi . Alte popoare: neamul tubu, berberi i arabi. Economia Saharei

Se remarc dou tipuri de economie: una sedentar a oazelor i una de tip remarc nomad. Cele dou tipuri se intercondiioneaz reciproc pentru c sedentarii depind de schimbul de mrfuri i de legturile cu alte inuturi, facilitate de nomazi. Acetia din urm au nevoie de produsele oferite de oaze. n deert se cresc: oi, capre, cai, cmile i mgari. Elementele culturii i civilizaiei moderne sunt introduse n deert prin intermediul camioanelor i jeepurilor care au luat locul caravanierilor numrul lor fiind din ce n ce mai mic. Agricultura nu este posibil dect prin irigare datorit procesului de evaporaie foarte intens. Oazele se alimenteaz din ueduri i din apele subterane exploatarea lor fcndu-se prin puuri. Oaze reprezentative sunt: Mzab, Fezan i El Ued n cea din urm s-au creat mici depresiuni antropice pentru a se ajunge mai uor la pnza freatic. Schimburi comerciale se fac la poalele M. Atlas, pe Valea Nigerului i poalele masivului Adrar D Iforhas care atrage nomazii mauri. Viaa n oaze e dur, locuitorii luptndu-se zilnic cu extinderea dunelor.

SAHARA VIITOARE OAZ VERDE? Experii susin c cel mai ntins deert din lume ar putea redeveni un rai verde datorit creterii cantitii de precipitaii . Descoperirile tiinifice i cercetrile au demonstrat c deertul Sahara nu a fost dintotdeauna o ntindere infinit de nisip, ci un inut nfloritor, cu vegetaie abundent. n ciuda previziunilor sumbre referitoare la extinderea lui, ca urmare a fenomenului de nclzire a planetei, exist savani care susin c acest ocean de nisip se va transforma ntr-un Eden.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

ro.wikipedia.org/wiki/Sahara referat.clopotel.ro www.profudegeogra.eu en.wikipedia.org/wiki/Sahara www.e-referate.ro asociatiaoxigen.ro Revista Terra , nr 1 ( 101 ) , ianuarie 2006 , paginile 26 27 .