Desertul Sahara

Sahara cu cele 9.000.000 km2 este desertul cel mai mare de pe Pamant. Ea cuprinde o treime din Africa, aproximativ
suprafata Statelor Unite ale Americii, sau de 26 ori mai mare decat suprafata Germaniei. Acest desert uscat se intinde de
la tarmul Oceanului Atlantic pana la Marea Rosie alcatuind un trapez cu o latime in vest de 4.500 - 5.500 km, iar in nord-
sud cu latura de 1500 - 2.000 km. Cea mai mare parte a pustiului este stancoasa (Hamada) cu pietris (Serir), pustiul de
nisip (Erg) ocupand o suprafata mai redusa.

Etimologie

Denumirea Sahara provine din limba araba - "Sahara" in dialectul Tuareg inseamna "desertul de nisip". O alta ipoteza
este aceea ca proveninta expresiei ar fi "sahraa" sau "es-sah-ra" ce inseamna sterp, steril. Romanii au numit tinutul din
sudul provinciei Cartagina "Deserta" ca tinut nelocuit, parasit. In Evul Mediu era numit pur si simplu "Marele Desert", iar
in secolul al XIX-lea a primit denumirea de azi - "Sahara". Arabii denumesc Sahara "Bahr bela ma" ce ar insemna "Mare
fara apa".

Asezare

Desertul Sahara ocupa aproape in intregime nordul Africii, extins pe 5630 km de la vest la est, respectiv de la Oceanul
Atlantic si pana la Marea Rosie, si pe 1930 km de la nord la sud, de la Muntii Atlas si tarmul Marii Mediterane si pana in
zona savanelor din regiunea Sudan. In sens restrans, se intinde in est numai pana la Valea Nilului; desertul de la est de
Nil, pana la Marea Rosie, este cunoscut sub numele de Desertul Arabiei. Sahara ocupa mari portiuni din statele Maroc,
Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Mauritania, Mali, Niger, Ciad, Sudan si o mica parte din Senegal si Burkina Faso.

Sahara cu cele 9.000.000 km2 este desertul cel mai mare de pe Pamant. Ea cuprinde o treime din Africa, aproximativ
suprafata Statelor Unite ale Americii, sau de 26 ori mai mare decat suprafata Germaniei. Acest desert uscat se intinde de
la tarmul Oceanului Atlantic pana la Marea Rosie alcatuind un trapez cu o latime in vest de 4.500 - 5.500 km, iar in nord-
sud cu latura de 1500 - 2.000 km. Cea mai mare parte a pustiului este stancoasa (Hamada) cu pietris (Serir), pustiul de
nisip (Erg) ocupand o suprafata mai redusa.

Etimologie

Denumirea Sahara provine din limba araba - "Sahara" in dialectul Tuareg inseamna "desertul de nisip". O alta ipoteza
este aceea ca proveninta expresiei ar fi "sahraa" sau "es-sah-ra" ce inseamna sterp, steril. Romanii au numit tinutul din
sudul provinciei Cartagina "Deserta" ca tinut nelocuit, parasit. In Evul Mediu era numit pur si simplu "Marele Desert", iar
in secolul al XIX-lea a primit denumirea de azi - "Sahara". Arabii denumesc Sahara "Bahr bela ma" ce ar insemna "Mare
fara apa".

Asezare

Desertul Sahara ocupa aproape in intregime nordul Africii, extins pe 5630 km de la vest la est, respectiv de la Oceanul
Atlantic si pana la Marea Rosie, si pe 1930 km de la nord la sud, de la Muntii Atlas si tarmul Marii Mediterane si pana in
zona savanelor din regiunea Sudan. In sens restrans, se intinde in est numai pana la Valea Nilului; desertul de la est de
Nil, pana la Marea Rosie, este cunoscut sub numele de Desertul Arabiei. Sahara ocupa mari portiuni din statele Maroc,
Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Mauritania, Mali, Niger, Ciad, Sudan si o mica parte din Senegal si Burkina Faso.

Istoric

n perioada neolitic o parte a deertului era mai umed dect azi, ceea ce a determinat formarea culturilor de pe valea
Nilului, Eufratului, i valea Tigrului. n secolul al VI-lea .Hr. locuitorii acestei regiuni se ocupau cu agricultura i abia n
secolul al II-lea .Hr. cu creterea cailor (conform picturilor din peteriile din Egipt Anatolia, bazinul mrii Egee). n Epoca
Bronzului n secolul al XVI-lea .Hr. s-au perfecionat armele de lupt, introducndu-se carele de lupt (rzboi). n timpul
faraonului Ramses al III-lea sunt amintite 92 care de rzboi, 184 de cai, luate ca prad de rzboi n campania militar din
Libia. n secolul I .Hr. ncepe perioada uscat a Saharei ceea ce a determinat diminuarea treptat a agriculturii i creterii
animalelor. Prin cucerirea Egiptului de ctre asirieni n secolul al VII-lea .Hr. ajunge cmila n Africa, nlocuind treptat
calul; n timpul lui Ptolomeu este deja dezvoltat creterea cmilelor. n Sahara central din secolul al V-lea .Hr.
nflorete imperiul Garamantului, un ora de oaz care face un comer intensiv cu bazinul mrii mediterane (greci,
romani), acest imperiu fiind mai trziu cucerit de arabi.

Populaie

Populaia rar a Saharei const n special din arabi, berberi, mauri; pe lng acetia sunt neamurile tubu i tuaregilor
(60%). Pe lng creterea animalelor care era pn n secolul al XIX-lea comerul cu caravanele prin deert, o important
ramur economic a acestor popoare nomade. Regimul statelor din aceast regiune ncearc s determine populaia
nomad de a se stabili n localiti, ceea ce a dus la o serie de conflicte. Structura populaiei este influenat i de
descoperirea zcmintelor de iei i gaz natural, aprnd n partea nordic a deertului o serie de aezri noi. n vestul
deertului Libiei sunt regiuni mari din deert fr populaie.

Vegetaie

Vegetaia este xerofil, rar i cuprinde circa 1000 de specii. n cele circa 90 de oaze mari se cultiv curmali, legume,
cereale, etc.

Faun

Fauna este foarte srac: scorpioni, oprle, vulpi de deert, strui. Spre margini ptrund uneori animale de savan.

Sahara, cel mai mare desert 4

SCRIS DE ANIDESCOALA.RO PE 22 IULIE 2008

LIKE (67)

DISLIKE (3)

article_709.jpg

Sahara, cel mai mare deert, are o suprafa de 8 800 000 km2 (dup alte surse 8 400 000 km2 sau 9 065 000 km2) mai
mare dect ntreg continentul australian i cu ceva mai mic dect Europa. Ocup o treime din suprafaa pustiurilor de pe
glob i aproape tot att din ntinderea continentului african (ntinzndu-se pe teritoriul a zece ri), n N cruia este
situat.

Sahara (Sahra = deert n lb. arab) se desfoar pe o distan de 5 150 km de la V la E, ntre Oc. Atlantic i Marea
Roie, i pe o lime ce variaz ntre 1 300 i 2 250 km. Spre N se ntinde pn aproape de rmul mediteranean la E de
meridianul de 10 long. E, la V de acesta interpunndu-se, ntre deert i mare, lanul muntos Atlas. Spre S, trecerea spre
savanele africane tropicale o face sahelul, o zon lat de 300-500 km, caracterizat prin precipitaii mai ridicate dect
n deert, dar nc insuficiente (200-400 mm) i prin asociaii vegetale de savan uscat i de step.
Explicaia formrii acestui deert const n faptul c, fiind situat de o parte i alta a Tropicului Cancerului, Sahara
corespunde celei mai ntinse regiuni continentale care este supus influenei marilor presiuni tropicale, nainte de a
deveni cel mai ntins deert de pe Pmnt, Sahara a cunoscut perioade umede, cu mii de ani n urm. Acestea sunt
dovedite de amplasarea vechii reele hidrografice, ale crei urme se pot vedea i azi, prezena insulelor reziduale de
vegetaie mediteranean n regiunile muntoase din inima deertului, numeroasele gravuri i picturi rupestre ale cror
teme atest existena unui climat umed, a unei vegetaii de savan, a unei faune abundente (inclusiv elefani) i a unei
populatii numeroase. Abundena vestigiilor mezolitice i neolitice, ca i prezena gravurilor i picturilor rupestre din
platoul Tassili (Tassili-n Ajjer) atest existeuja unei populatii numeroase, de ras negroid, ncepnd cu anul 9000 .Hr.,
dup unii specialiti, printre care i H. Lhote, sau cu 5500-5000 .Hr., dup ali specialiti.

Sahara este constituit n cea mai mare parte dintr-un platou cu o alt. medie sczut (300 m) peste care se suprapun trei
tipuri de peisaje: erg-uri deert cu dune mictoare pe fundul unor regiuni mai coborte, de obicei bazine n care
foste ruri au crat aluviuni; reg-uri poriuni mai coborte ale reliefului, acoperite cu pietriuri i nisipuri grosiere
transportate din zona hamadelor; hamada platouri stncoase, acoperite de pietre coluroase, rezultat al dezagregrii i
deflaiei. Ergurile sunt caracteristice sectorului nord-vestic mai mari fiind Marele Erg Occidental, Marele Erg Oriental i
Erg Chech i Deertului Libian. Hamadele sunt caracteristice Saharei Centrale, dezvoltndu-se pe suprafee ntinse n
jurul masivelor muntoase Ahaggar i Tibesti, dar se ntlnesc i la altitudini sczute n Sahara de Vest.

Altitudinal, Sahara variaz de la -132 m sub nivelul mrii (n oaza Kattara din Egipt) pn la peste 3 000 m n masivele
muntoase Ahaggar (3 003 m n vf. Tahat) i Tibesti (3 415 m n vf. Emi Koussi) din partea central. In extremitatea estic
este desprit, n bun parte, de Marea Roie, printr-un lan muntos ce culmineaz la 2 181 m n Jabal Sha ib al Banat.

Deertul este ntrerupt de rare depresiuni, n care ies la iveal apele subterane ce condiioneaz prezena oazelor: Siwa,
Wahael Sahariya, Farafra, Waha el Kharga, Faiyum, Katiara .a. n Egipt, Fezzan, Kufra .a. n Libia, Selima, ElAirun .a. n
Sudan etc.

Particulele transportate de vnturi, dar cu deosebire nisipurile antrenate de apele curgtoare din Cuaternar, s-au
acumulat n depresiuni, alctuind mari grupuri de dune de nisip, mai ales n erguri (n arab nseamn colin de nisip).
Dunele ating 200-250 m i chiar 500 m nlime. n Deertul Libian (As Sahra al Libiyah), care reprezint cea mai ntins
aglomerare de dune de pe faa Pmntului, ansamblul de dune atinge 600-800 km n zonele centrale. Mari aglomerri
de dune se ntlnesc i n cele dou mari erguri (Occidental i Oriental), de pe teritoriul Algeriei, n ergul Igidi din
Mauritania, n ergul Venera din Niger .a.

Sahara este una din cele mai aride regiuni de pe glob, cu amplitudini termice mari i precipitaii reduse. Temperaturile
absolute depesc 50 C (70 C pe nisip). Localitatea Am Salah reprezint polul cldurii de pe glob. Variaiile termice
diurne sunt foarte mari. Nopile sunt reci, cu temperaturi ce pot fi mai mici cu 30-35 C dect cele din timpul zilei,
scznd sub 0 C uneori (pn la -15 C i chiar -18 C n masivul Tibesti).

In cea mai mare parte a Saharei precipitaiile nregistrate sunt sub 100 mm anual. In N, la contactul cu Munii Atlas, ating
pn la 250 mm, iar n S, la latitudinea oraului Timbuktu, pn la 380 mm anual. Cele mai sczute precipitaii se
nregistreaz n ergurile Chech, Tanezrouft, Fezzan i altele, fiind sub 5 mm anual. La Ain Salah au fost nregistrai doar
10 mm n 4 ani, iar la Tidikell cade o ploaie la zece ani. n zona Tanezrouft, cunoscut datorit ariditii i sub numele de
deertul absolut, precipitaiile sunt att de rare nct n unele localiti (de exemplu Tehazi), situate n apropierea unor
zcminte de sare, casele sunt construite din sare de la temelie i pn la acoperi. La fel, n zona salinelor Taoudeun,
aflate la 800 km N de Timbuktu, unele case sunt fcute din blocuri de sare i acoperite cu piei.
Aceast imens suprafata de piatr i nisip este strbtut doar de o singur ap curgtoare permanent, fluviul Nil . n
rest, se ntlnesc doar vi cu ape temporare, cunoscute sub numele de ued-uri sau wadi-uri.

Dei se considera c subsolul Saharei este lipsit de pnze acvifere subterane, n ultimele dou decenii au fost descoperite
imense rezervoare de ap, ntre care cel mai mare, situat n subsolul Algeriei, Libiei i Tunisiei ocup o supr. de 850 000
km2 aproape de patru ori ct ara noastr i are un volum de ap estimat ntre 15 000 i 50 000 md. m3.

Aceast adevrat mare subteran (Marea lui Savamin, dup numele hidrologului care a descoperjt-o), poate fi
interceptat la numai 75 m ad. n oaza El Golea, dar la 1 600-1 700 m ad. n zona uedului Rhir. Volumul masei de ap din
marea subteran din zona oazei El Khrga este estimat la 740 md. m3. Specialitii apreciaz c astfel de bazine de ap s-
au creat de-a lungul secolelor prin infiltrri continue, n cazul pnzei de ap subteran din zona oazei El Khrga,
alimentarea cu ap s-ar datora fie infiltrrii apelor Nilului, care curge n apropiere, fie din acestea, plus apa din
precipitaii i apele lacului Ciad, care s-au infiltrat i s-au oprit deasupra stratelor silicoase sau a rocilor granitice
impermeabile.

Vegetaia i fauna sunt srace n specii. Vegetaia, rar i xero-fit adaptat la mediul cu umiditate sczut este
prezent mai ales n oaze. Sunt mai frecvente plante din familiile graminee (ndeosebi iarba alfa), compozite i crucifere
i apar, n general, imediat dup ploi. Mai cresc i arbuti ca acacia i lamariscul. In oaze sunt frecveni palmierii (mai ales
curmalii), n mare parte plantai de om. De exemplu, oazele algeriene Ouargla i El Golea cuprind un milion i, respectiv,
un milion i jumtate de palmieri. Una dintre numeroasele curioziti ale Saharei o constituie cei 35 de chiparoi uriai
(Cupressus duprezziana dup numele lui Dupres, cel care i-a descoperit) unii abia putnd fi cuprini de trei oameni
din inima deertului, n uedul Mathendous din Tassili.

Fauna deertului este srac n specii: 87 specii de mamifere, 125 specii de psri, 58 specii de reptile etc. Dintre
mamifere menionm addaxul (Addax nasomaculatus), una dintre cele mai graioase gazele, antilopa de deert, capra
slbatic, muflonul, acalul, fenecul (vulpea deertului), iepurele deertului, cinele hien.

Sahara, care nsemna pn de curnd numai mpria nisipurilor strbtute de caravane de cmile, intr din ce n ce
mai mult n circuitul economic, prospectrile efectuate n ultimele decenii ducnd la descoperirea unor mari resurse
minerale: magnetit (rezervele zcmntului algerian de la Djebilet au fost estimate la un miliard de tone), cupru,
plumb, zinc, mercur, minereuri radioactive, dar mai ales petrol (rezerve de 6 md. t numai n partea central a deertului)
i gaze naturale (numai cele din inuturile algeriene ale deertului reprezint peste 1/10 din rezervele mondiale).
Zcmntul de gaze naturale de la Hassi R Mel este unul dintre cele mai bogate din lume i este racordat la primul
gazoduct submarin din lume, care leag Sahara de Europa, pe traseul Capul Bon-Sicilia.

Primul european care a strbtut deertul saharian, pn la Timbuktu, a fost francezul Rene Caillie (n 1827), iar n
ntregime germanul Heinrich Barth (n perioada 1850-1853). n decembrie 1920 a avut loc prima traversare aerian a
Saharei (pe ruta Alger-Timbuktu oraele nigeriene), realizat de pilotul francez Joseph Vuillemin. Cea mai lung
cltorie prin deert cu automobilul (18 000 km) ntre localitatea algerian Bechar, de la poalele Munilor Atlasul
Saharian (Atlas Saharien) pn la lacul Ciad (Tchad) a fost realizat cu prilejul celei de a doua expediii Hardt-Dubreil
(octombrie-noiembrie 1924).

n aceast imens ntindere triesc doar aproximativ 2,5 milioane locuitori (berberi, arabi, negri), dou treimi din aceast
populaie trind n oaze, unde se practic irigaiile. Pentru a exemplifica ce nseamn apa pentru Sahara este suficient s
amintim faptul c valea i delta Nilului, care pot fi considerate drept cea mai mare oaz din lume, dei reprezint
numai 3,5% din suprfaa Egiptului, concentreaz 97% din cele peste 65 de milioane de locuitori ai rii.

Exist mari proiecte, dintre care unele se afl deja n curs de aplicare, n vederea transformrii Saharei. Dintre acestea
amintim: Transsaharianul, o cale rutier lung de 3 200 km ce strbate mpria pietrei i a nisipului legnd rile din
N cu cele din V i S deertului; plantarea unor vaste perdele verzi (de salcmi, pini de Alep, chiparoi .a.) de protecie n
calea nisipurilor deertului -n Algeria pdurile, care se planteaz ntr-un ritm de 250 000 ha anual, se vor desfura pe o
lungime de 1 500 km i o lime variind ntre 5 i 20 km ; operaiuni de fixare a dunelor (de exemplu n Libia); folosirea
apei din mrile subterane pentru irigarea terenurilor (ex: n Libia fluviul artificial, o conduct 4 m diametru, lung
de 3 500 km ce transport anual 750 milioane m3 de ap; irig 500 000 ha); implantarea de centrale electrice pentru
obinerea de energie electric pe baza energiei solare, cu ajutorul oglinzilor solare.

Pentru intrebari:

Deserturile exista acolo unde cantitatea anuala de ploaie este sub 250 mm. Ele sunt marginite de vegetatie semiarida,
care primeste 250-500 mm de ploaie pe an. Adunate, deserturile si vegetatia semiarida acopera circa 20% din suprafata
de uscat a Pamantului. Ambele bioame au putine forme de viata. Animalele si plantele ce traiesc aici trebuie sa reziste
perioade lungi fara apa. Aproape toate au adaptari specifice care le ajuta sa faca asta.

Deserturile si zonele semi-aride calde din lume formeaza centuri subtropicale centrate aproximativ pe Tropicul
Capricornului si al Racului, unde exista presiuni ridicate. Alte deserturi exista pe partea secetoasa a lanturilor muntoase,
cum ar fi Himalaya si Anzii.

Adaptarea plantelor

Pentru a supravietui in desert, plantele trebuie sa poata pastra apa. Unele, cunoscute ca suculente, au frunze sau tulpini
cu tesut spongios, unde se pot pastra rezerve de apa. Altele au frunze mult mai mici sau mai rare decat plantele din
bioame mai umede, ca sa reduca pierderea apei. Nu toate plantele de desert sunt adaptate pentru a trai tot anul. Multe
profita de perioadele scurte de ploaie ca sa germineze, sa infloreasca si apoi sa moara in doar cateva saptamani. Aceste
plante anuale efemere isi petrec timpul dintre ploi sub forma de seminte uscate.

- See more at: http://www.erd.ro/tu-stii-ce-este-desertul-#sthash.x2S8Tehr.dpuf

Desertul Sahara, referat geografie, desertul de nisip

Marele desert african, tinut plin de nisip, pietris, stanci si munti golasi, insumeaza o suprafata de 7 milioane km2. De
altfel in limba araba "Sahara" inseamna "desert". Pe aceasta intindere, de treizeci de ori mai mare ca Romania, unde
uneori nu ploua ani de-a randul, poti merge zile intregi fara intalnesti un copac, o tufa, un om. Cu toate ca Sahara se
intinde pe o patrime din continentul african, populatia se reduce doar la cateva triburi de mauri si tuaregi care se ocupa
special cu cresterea vitelor.

Cu privire la originea tuaregilor ce locuiesc in "oceanul de nisip", parerile etnografilor sunt impartite. Unii cercetatori
arabi considera ca tuaregii coboara din fenicieni. Altii au emis chiar ipoteza ca ar fi ultimii supravietuitori ai legendarei
Atlantida. Numarul tuaregilor este azi de circa 250 000 de suflete. Ei organizeaza transporturile pe camile in intreaga
Sahara. Li s-au dat chiar numele de "busola desertului", deoarece ziua gasesc drumul spre niste puncte de orientare
precise, cunoscute numai de ei, iar noaptea se orienteaza dupa stele. Cu toate ca sunt mahomedani, femeile nu-si
acopera fata. Barbatii, insa, dimpotriva, i-si infasoara capul in asa fel ca nu li se mai vad decat ochii. Ei au o sumedenie de
obiceiuri care difera foarte mult de ale celorlalte triburi africane. Cand se intalnesc, nu-si strang mana, ci-si freaca
palmele. Femeile lor stiu toate sa scrie, sa citeasca si sa cante la instrumente muzicale. Tuaregii oameni ospitalieri si
saritori, gata sa imparta cu primul venit ultimele rezerve de apa.

In Sahara, ziua este de o stralucire orbitoare, iar dogoarea nisipului devine inabusitoare. Aici domneste imparatia
pustiului si a vantului care, scormonind muntii de pulbere cu gigantica si nevazuta lui "lopata", muta nisipul dintr-un loc
in altul. Noaptea, cand miliarde de stele stralucesc pe un cer fara nori, este un frig patrunzator si o liniste de mormant. In
aceasta "mare cu valuri de nisip" apar din loc in loc "insule" oaze unde apa constituie cel mai pretios dar.
Uscaciunea aerului si a solului, violenta vantului, marea diferenta intre temperatura zilei si a noptii impreuna cu puterea
razelor solare fac din Sahara "tara insolatiei". Totusi sute de animale si plante s-au putut adapta acestei situatii. Aici
traiesc circa 300 specii de vertebrate, si anume: 87 de specii de mamifere, 125 de pasari, 58 de reptile, 5 de batraciene si
19 de pesti. Desertul este populat de numeroase soparle care inoata in nisip ca pestii in apa. Majoritatea animalelor sunt
iuti de picior si au o coloratie galbena, asemanatoare nisipului.

De-a lungul timpului s-au raspandit multe pareri inexacte in ceea ce priveste fauna Saharei. Atsfel, de multe ori cand se
vorbeste despre leu, se spune ca el este o tipica vietuitoare a desertului. Or acest animal nu traieste in Sahara, ci in
savana. In marele desert traieste ghepardul, animal inrudit cu pisica si care are corpul acoperit de pete galbene
negricioase.

O curioasa vietate a Saharei este insecta careia arabii ii spun "nehtgolli", adica "camila bunicului", deoarece seamana cu
o camila in miniatura. Ea are proprietatea de a-si schimba culoarea dupa mediul inconjurator, pentru care fapt este
numita si "cameleonul desertului".

Una dintre tainele naturii desertului Saharei este "cantecul nisipului". Mergand prin desert pe spatele camilei, calatorul
aude in linistea care domneste zgomote care seamana fie cu cel al tunetului indepartat, fie cu al unor tobe, fie cu nota
dulce a unui violoncel sau a unei harpe uriase. Zgomotul treptat, apoi dupa cateva minute dispare.

Pana in prezent nu se cunoaste precis cauza "muzicalitatii nisipurilor" din Sahara sau din alte deserturi. Toti,cercetatorii
afirma insa ca aceste zgomote se produc numai in anumite momente, dupa ce a stat vantul. Nisipurile "cantatoare" sunt
cele cu bobul fin, compuse din cuart si feldspat. Faptul ca nisipul desertului canta numai cand este "dispus" face pe
cercetatori sa banuiasca ca sunetele sunt determinate de electrizarea atmosferei, precum si de cantitatea de vapori si
gaze aflate printre firele de nisip.

Cercetarile geologice au aratat ca actualul pustiu, intr-un trecut indepartat, a fost o campie verde. Marturia a fost data
de desenele din muntii Tassilli, situati in inima Saharei. Arheologii au gasit aici desene din diferite epoci care reprezentau
scene din viata de pastori si vanatori a populatiilor care au locuit in aceste regiuni. Au fost descoperite in albia unui rau
secat, chiar imagini de chiparosi falnici, alaturi de picturi ce reprezentau cascade de apa...

Unii cercetatori, bazandu-se pe aceste descoperiri, afirma ca bazele culturii popoarelor din Sudan si Africa tropicala i-si
au inceputurile in Sahara, cu mult inainte de aparitia civilizatiei egiptene.

Dupa veacuri de uscaciune, cand Sahara s-a transformat in desert, putinii locuitori care nu au migrat spre nord sau spre
sud au ramas in oaze, unde s-au ocupat cu cresterea vitelor si cultura curmalului. Acest arbore le procura fructele dulci si
gustoase din care se extrag sucuri pentru prepararea diferitelor bauturi racoritoare si din samburii carora se face o cafea
mult apreciata de bastinasi. De asemenea si lemnul de constructie pentru colibele lor si frunzele pentru impletirea a
sumedenie de obiecte.

In ultimul timp s-au gasit in centrul Saharei zacaminte bogate de titei si gaze naturale a caror rezerva se cifreaza la
aproape 6 miliarde de tone. Afara de aceasta, titeiul a fost gasit si in nord-estul desertului, in regiunea Edjeleh si El Gassi,
iar rezerve bogate de gaze s-au descoperit si in regiunea Hassi Messaoud. Adancurile Saharei contin de asemenea
carbuni, fier, cupru, mangan, plumb, uraniu, cobalt si saruri minerale. Zacamintele cele mai importante de carbuni se
gasesc la sud de Muntii Atlas, de unde anual se extrag peste 300 000 de tone. Folosirea energiei solare si a vanturilor din
desertul Saharei nu s-a raspandit inca pe scara larga. Dar, tinand seama de utilizarea cu succes a semiconductoarelor, se
deschid perspective de valorificare a resurselor colosale ale energiei solare. Dupa parerea unor oameni de stiinta, in anii
urmatori, utilizarea semiconductoarelor ar putea juca un rol tot atat de mare ca si energia nucleara. Cu ajutorul lor se va
putea obtine o cantitate enorma de energie electrica, care va asigura o valorificare mai intensiva a bogatiilor naturale
din desert. Energia electrica ieftina va putea pune in miscare dispozitivele de irigatie si mecanismele necesare omului
pentru supunerea naturii vitrege.

Recent, mai multi hidrologi au proiectat construirea unor baraje pe cursul fluviilor Niger si Congo, pentru ca o mare
cantitate de apa sa fie indreptata spre lacul Ciad. Rezervele de apa ar putea asigura cultivarea unor intinse teritorii din
aceasta "tara cu cerul de flacari si pamantul de jeratic".