Parcul Natural Muntii Maramuresului

1.1. Categoria de arie protejat

Frumuseea peisajului, ca rezultat al mbinrii armonioase ale diversitii geomorfologice, floristice, faunistice i hidrologice precum i prezena unui numr mare de plante i animale sau habitate rare, endemice sau periclitate au determinat includerea acestei arii protejate n categoria Parcurilor Naturale.

PARCUL NATURAL MUNII MARAMUREULUI

n noiembrie 2004 s-au nfiinat, printr-o hotrre de Guvern, noi rezervaii, arii protejate i parcuri naionale i naturale, ca rspuns la cerina UE (protejarea a 20 % din suprafaa rii). Printre noile zone protejate a luat fiin i Parcul Natural Munii Maramureului (PNMM). Acesta are o suprafa de circa 150.000 de hectare, fiind cea mai mare arie protejat din Romnia dup Delta Dunrii.Principalele argumente care au stat la baza nfiinrii Parcului Natural Munii Maramureului au fost biodiversitatea extrem de ridicat n contextul unei mbinri fericite a activitiilor umane tradiionale cu natura. Elaborarea documentaiei tiinifice pentru declararea Parcului Natural Munii Maramureului s-a facut cu sprijinul Programului Naiunilor Unite pentru Dezvoltare printr-un proiect de 25.000 $, bani

provenii de la fondul global pentru mediu. n momentul nfiinrii parcului a nceput derularea unui proiect mult mai mare: dezvoltarea administraiei parcului, derularea unor activiti de instruire, de educaie ecologic, aciuni cu comunitile din zon,activiti de ecoturism etc.

1.2 Baza legal pentru aria protejat.

Hotararea de Guvern nr. 2151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone, publicata in Monitorul Oficial nr. 38 din 12 ianuarie 2005.

Ordinul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 494 din 30 mai 2005 privind aprobarea procedurilor de incredintare a administrarii si de atribuire in custodie a ariilor naturale protejate, publicat in Monitorul Oficial nr. 487 din 9 iunie 2005.

Ordinul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 625 din 4 septembrie 2006 privind aprobarea Metodologiei de calcul al sumelor cuvenite drept compensatii proprietarilor persoane fizice si juridice care detin paduri cu functii speciale de protectie.

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

Ordinul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 776 din 5 mai 2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara, ca parte a Retelei Ecologice Europene Natura 2000.

Asezare Parcul Natural Muntii Maramuresului este situat in nordul judetului Maramures, in zona localitatilor Borsa, Moisei, Viseu de Sus, Viseu de Jos, Leordina, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte, Petrova si Bistra, incluzand masivul Muntilor Maramuresului pana la frontiera romano-ucraineana. Parcul include si terenul intravilan al localitatilor de pe raza lui. Muntii Maramuresului sunt situati la granita de nord a tarii, intre paralele de 4735'5'" si 4758'20" latitudine nordica si intre meridianele de 248'12" si 252'38" longitudine vestica. Se intind spre nord de valea Viseului si a Bistritei Aurii pe o lungime de peste 100 km, insumand o suprafata de circa 1500 de kilometri patrati. Fac parte din Provincia Carpatica, Subprovincia Carpatii de Sud-Est, Regiunea Carpatii Orientali, Subregiunea Muntii Cristalino-Sedimentan, Districtul Muntii Maramuresului. Limite Limitele au fost stabilite si aprobate prin H.G. 2151/2004. Parcul Natural Muntii Maramuresului include terenuri silvice, pastorale si cu alte utilizari situate in judetul Maramures, respectiv in Ocoalele Silvice Borsa, Viseu, Ruscova si Poienile de Sub Munte. Ca urmare, referirile de mai jos au in vedere borne silvice, unitati de productie si parcele din aceste ocoale silvice, precum si alte elemente din structura geografica si infrastructura zonei. Limita nordica este data de Culmea Jupaniei, trece prin varfurile Ciungii Balasanii (1800 m), Jupania (1850 m), urmarind limita Ocolului Silvic Viseu pana la frontiera de stat cu Ucraina. in continuare, limita nordica este data de frontiera de stat, care trece prin varfurile Ignateasca, Comanu, Budescu Mare, Stogu, Holovaciu, Pop Ivan, Poloninca, Muncelu si coboara pe paraul Narita in localitatea Valea Viseului. De aici limita parcului natural este raul Tisa pana la borna silvica 284.

Limita estica urca pe paraul Sesuri pana in Pasul Magura, coboara pe valea Banarii pana in Salhoi (canton silvic), incluzand rezervatia Stancariile Salhoi si micro-rezervatia botanica de Cochlearia pyrenaeica var. borzaeana, urca in varful Salhoi (borna silvica 107), trece prin bornele silvice 102, 149 si coboara la borna silvica 196 din Izvorul Ursului, urca pe drumul forestier pana la borna silvica 237. De aici urca pe muchie in Culmea Sarata la borna silvica 236. Limita sudica este data de Valea Viseului, incluzand perimetrele localitatilor Valea Viseului, Bistra, Petrova, Leordina, Viseu de Jos, Viseu de Sus, Moisei si Borsa pana in Pasul Prislop (1416 m), de aici pe D.N. 18 pana la Sesuri, borna silvica 162 (Unitatea de Productie VII Izvoarele Bistritei). Limita vestica porneste din borna silvics 284 (Unitatea de Productie I Bistra) aflata pe malul stang al vaii Tisa, la circa 2,3 km de centrul localitatii Lunca la Tisa coboara spre sud, trece prin varful Tocarnea, include Defileul Viseului dintre localitatile Bistra si Valea Viseului.

2.1.2Regimul proprietiilor terenurilor Muntii Maramuresului se incadreaza din punct de vedere geologic in trei domenii structurale:

Domeniul cristalino-mezozoic care cuprinde masivul cristalin si cuvertura permo-mezozoica Domeniul flisului, extern fata de masivul cristalin maramuresan si cuprinde in cea mai mare parte formatiuni cretacice apartinand flisului intern al Carpatilor Orientali, cutate si sariate in faza austrica Domeniul transcarpatic sau maramuresan panonic, ce corespunde depresiunii Maramures. Majoritatea seriilor depuse in axul geosinclinalului au termeni transgresivi, care marginesc flancul sud-vestic al masivului cristalin maramuresan, formand doua golfuri cu depozite paleogeneneogene: Ruscova si Borsa.

Domeniul cristalino - mezozoic Termenul cel mai vechi al formatiunilor geologice este reprezentat prin sisturi cristaline care ocupa cea mai mare parte din Muntii Maramuresului. Cu aspect de culme larga si unitara, prelungire a unitatii central-carpatice cu directia nord-vest sud-est, din care se detaseaza dirijandu-se spre sud-vest, pintenul cristalin al Vaserului ce se interpune intre bazinele sedimentare ale Ruscovei si Borsei. in cadrul acestui domeniu se disting trei serii:

Seria anteproterozoica superioara mezometamorfica, seria de Bretila, raspandita in bazinul inferior al Vaserului iar spre nord se gaseste in valea Ruscovei la Poienile de sub Munte si in bazinele superioare ale vailor Bistra si Frumuseaua de unde se extinde pana in varful Pop Ivan. Aceasta serie este reprezentata prin micasisturi, gnaise oculare, sisturi sericitoase, amfibolite, pegmatite. Seria proterozoic superioara-paleozoic inferioara epimetamorfica este larg raspandita in bazinul superior al Tibaului, in bazinul Vaserului, in cel al Taslei, si in partea de nord in regiunea Poienile

de sub Munte. Seria este constituita dintr-un complex tengen peste care se dispune un complex vulcanogen.

Seria paleozoica epimetarnorfica, situata in Devonian-Carbonifer. Apare in bazinul vaii Vaser, pe o suprafata restransa situata pe cursul mijlociu al Vaii Pestilor (la nord de Viseul de Sus) si la vest de Pop Ivan in valea Bistra. Seria este constituita din filite, sisturi cloritoase si calcare cristaline.

Cuvertura sedimentara a zonei cristalino-mezozoice este formata din permian, triasic si jurasic, cu o dezvoltare restransa, ca sinclinale prinse in cristalin si petice de acoperire ale panzei cristalinomezozoice, fie ca olistolite in flis. intalnite numai in partea de nord, formatiunile cretacice au o dezvoltare mai mare si s-au depus dupa cutarile austrice. Domeniul flisului Flisul este situat in partea de nord-est, la exteriorul masivului cristalin maramuresan. Cele mai vechi roci apartin triasicului inferior si mediu si se compun din gresii cuartitice, sisturi argiloase violacee in baza si calcare in parte dolomitice. Jurasicul mediu se compune din conglomerate cuartitice, gresii micacee negre, calcare in placi cu fete carbunoase, sisturi argiloase cu intercalatii de piroclastite bazice, puternic tectonizate. Prin comparare cu succesiunea aceleasi unitati de pe teritoriul Ucrainei (seria de Kameny - Potok) se poate presupune ca ea apartine jurasicului mediu. Din Jurasicul superior-cretacic inferior formatiunea cea mai raspandita este reprezentata prin flisul negru, alcatuit din sisturi argiloase, sisturi grezoase, gresii cenusii, brecii calcaroase si calcarenite si se intercaleaza cu roci eruptive bazice - tufuri bazaltice si bazalte. Flisul negru apare in bazinul superior al Ruscovei, la nord de Poienile de sub Munte, in grupul muntos Farcau-Mihailecu si la nord-estul acestui grup; apoi in bazinul superior al Vaserului, spre granita de est. Domeniul transcarpatic sau maramuresan - panonic Formatiunile zonei transcarpatice se astern pe toata marginea de sud-vest a masivului cristalin al Maramuresului, cu dezvoltarea cea mai mare in golfurile Ruscova si Borsa. Depozitele apartin paleocenului, eocenului, oligocenului si miocenului inferior.

Bogatiile subsolului cuprind sulfuri polimetalice la Novicior, Magura Cataramei, Toroioaga, Burloaia. La poalele muntilor vulcanici sunt izvoare minerale folosite pe plan local si mai nou in circuitul comercial.

2.1.3Arii protejate n judeul Maramure Judeul are o suprafa de 6304 kmp, cu un patrimoniu natural deosebit de valoros, constnd n 36 de arii naturale protejate, din care 1 parc naional - Parcul Naional Munii Rodnei-Rezervaie a Biosferei i 1

parc natural Parcul Natural Munii Maramureului, suprafaa ariilor naturale protejate fiind de 1596,07 km2 reprezentnd circa 25,4% din suprafaa judeului. Munii Maramureului Potrivit clasificrii adoptate n Romnia, n judeul nostru gsim toate categoriile i tipurile de arii naturale protejate, n funcie de regimul de ocrotire, utilizare si de management, astfel:

1 parc naional: Parcul Naional Munii Rodnei-Rezervaie a Biosferei categoria a II-a IUCN 1 parc natural: Parcul Natural Munii Maramureului, zonarea interioar a parcului cuprinznd 10 arii de conservare special (categoria a V-a IUCN) 3 rezervaii tiinifice categoria a I-a IUCN 17 monumente ale naturii categoria a III-a IUCN 14 rezervatii naturale categoria a IV-a IUCN

Lalele pestrite

Poiana cu narcise

Roua Cerului Arii protejate

Gentiana

Parcul Natural Muntii Maramuresului Muntii Maramuresului Este a doua rezervatie ca marime din Romania, cu o suprafata de 148850 ha. Nucleul faunistic Nacladovati Valea Viseului, Muntii Maramuresului Se intinde pe o suprafata de 243 ha si reprezinta o prelungire a rezervatiei Kuzi din Ucraina peste raul Tisa. Nucleul geologic, floristic si faunistic Zaslau-Runcu-Hlubochi Valea Viseului, Loc.Bistra, Muntii Maramuresului Are o suprafata de 795 ha si cuprinde Dealul Tocarnea, Muntele Muncelu si defileul raului Viseu. Aici se pot gasi: papucul doamnei (Cypripedium calceolus L.), specie aflat pe lista specilor ameninate la nivel european. Nucleul floristic si faunistic Serban-Hututeanca, Tomnatec-Sehleanu Loc. Bistra, Loc. Crasna, Loc. Repedea, Muntii Maramuresului In cele 1810 ha ale sale cuprinde Masivul Pop Ivan si reprezinta o prelungire a rezervatiei biosferei Masivul Maramoroskiy din Ucraina. Aici se afla narcisele (Narcissus poeticus L. ssp. radiiflorus, Salisb), specie aflata pe lista specilor amenintate la nivel european (Aii). Rezervatia de gorunet de la Ronisoara Loc. Rona de Sus, Hera Intinsa pe o suprafata de 62 ha, are ca scop protejarea gorunului valoros din zona. Aici se poate observa gorun (Quercus petraea) cu cea mai dreapta tulpina din Europa. Rezervarea de larice Loc. Rona de Sus, Satul Costiui Aceasta se intinde pe o suprafata de 0,7 ha, si sunt protejate exemplare seculare de larice (Larix deciduas). Rezervatia Dealul Solovan Sighetu-Marmatiei Se intinde pe 1,02 ha si este constituita in jurul pesterii de pe Dealul Solovan. Aceasta doreste sa protejeze gorunul (Quercus petraea) i stejarul (Qercus robur) din zona.

2.1.4PLANUL DE MANAGEMENT AL PARCULUI NATURAL MUNII MARAMUREULUI

Deoarece Parcul Natural Munii Maramureului reprezint o atracie important a rii noastre, ce va crete ca valoare pe viitor, este necesar sa fie planificat i administrat pentru a fi preponderent ecologic i s reprezinte o for pozitiv n dezvoltarea durabil a capitalului natural i structurilor socioeconomice. Turismul i facilitile turistice intr deseori n conflict cu elurile de conservare i protecie a habitatelor i deterioreaz peisajele naturale. Presiunile pentru dezvoltarea unor asemenea faciliti sunt deosebit de puternice, deoarece majoritatea proiectanilor i investitorilor solicit capaciti supradimensionate. Pregtirea i adoptarea planului de management presupune un proces participativ la toate lucrrile premergtoare finalizrii acestui plan.

Obiective strategice ale Parcului Natural Munii Maramureului

-destinaie turistic pe plan naional i internaional; -venituri pentru dezvoltarea comunitilor (infrastructura, administraie, tradiii) localnicilor (investiii turistice individuale, locuri de munca, valorificarea produselor locale, artizanat).

Obiective generale.Unul dintre obiectivele parcului este susinerea unui model durabil de turism.Din acest punct de vedere parcul se poate baza pe o structur de cabane aparinnd att localnicilor ct i Regiei Naionale a Pdurilor ROMSILVA.

2.2 Cadrul natural. 2.2.1Relief Muntii Maramuresului ocupa intreg spatiul de pe dreapta Viseului, pana la granita tarii, din defileul Tisei (din aval de localitatea Valea Viseului) si pana la vaile Carlibaba si Bistrita Aurie. Sunt alcatuiti dintr-o singura culme principala inalta, orientata NV - SE , care urmareste destul de fidel cumpana de ape dintre bazinul Tisei superioare si cel al Ceremusurilor, inscrisa pe aliniamentul Pop Ivan (1937 m), Vf. Micu Mic (1718 m), Stogu (1651 m), Copilasu (1611 m), Ludescu (1580 m), Budescu (1679m), Suligu (1683 m), Lastun (1642 m), Comanu (1723 m). Un afluent de ordinul II al Tisei, Vaserul, care se varsa in Viseu in localitatea Viseu de Sus, a strapuns culmea principala morfologica, trecand dincolo de ea. Exista si a doua strapungere a Cumpenei (bazinul superior al Ruscovei), aceasta

fiind efectul eroziunii diferentiale si regresive, care pornea de la nivelul de baza local mai coborat din Depresiunea Ruscovei. De aici rezulta intinderea depresiunii sculpturale peste zona cristalina spre est (Vf. Mihailecu, 1963 m). Sunt constituiti din sisturi cristaline strapunse de eruptiv (bazalte mezozoice din zona MihailecuFarcau sau andezite neogene din Toroioaga) si roci sedimentare (conglomerate, gresii, sisturi argiloase, sisturi bituminoase, marne, argile) si doua mari golfuri de paleogen, unul al Ruscovei, ce merge pana la Poienile de sub Munte si altul al Borsei. Pe aceasta constitutie petrografica, culmea principala morfologica, ridicata la o altitudine de peste 1900 m, este fragmentata in mai multe masive (Pop Ivan, Farcau-Mihailecu, Pietrosul Maramuresului, Toroiaga). Formele muntilor sunt foarte domoale si masive, ele se prelungesc mult spre vest prin culmi mai scunde ce coboara la 900-1200 m. Culmea principala se prezinta ca un podis cu o suprafata de nivelare situata la 1800-1600 m. Cea mai frumoasa zona, ca infatisare, o intalnim in Muntii Prelucile Cerbului, Cornu Nedeii, din apropierea pasului Prislop si in zona Pietrosul Maramuresului. Ea are o inclinare generala spre Muntele Stogu (Vf. Sarcu, 1971 m). Cea mai bine reprezentata este o suprafata de paduri si poieni care cuprinde spinari largi si ramificate intre 800-1200 m (Vf. Mihailecu, 1963 m). A treia suprafata se gaseste la 400-450 m. Relieful dezvoltat pe roci cristaline are ca nota dominanta rezultata din aspectul de cupola al masivelor, forma prelunga si relativ domola a culmilor. Cele mai reprezentative vai care traverseaza acesti munti sunt adancite in formatiuni cristaline (Vaser, Ruscova), cu versanti abrupti, formand defilee. Relieful structural este prezent in partea nordica (Barsanescu, Copilasu, Budescu), unde intalnim relief selectiv si inversiuni de relief pe conglomerate si clipe calcaroase. Aceste formatiuni apartin triasicului, jurasicului si cretacicului, iar fiind mai dure s-au mentinut in relief. intalnim creste formate in relief monoclinal, frecvent in stratele de Borsa (alternante de gresii cu marno-argile, menilite bituminoase). De remarcat adaptarea retelei hidrografice la structura geologica, a fundamentului cristalin (defilee). Relieful dezvoltat pe calcare. Morfologia de suprafata (lapiezuri, doline, polii) nu este caracteristica Muntilor Maramuresului. Mentionam totusi abrupturile calcaroase din Mihailecu si Petriceana si relieful selectiv pe calcare in baziniil vaii Repedea, la vest de Farcau. Relieful vulcanic. Eruptivul de varsta mezozoica din Farcau, Rugasu si Mihailecu este reprezentat prin bazalte. Ca urmare a rezistentei mari la coroziune, Farcaul atinge cea mai mare inaltime din acesti munti. in Mihailecu, orizonturile de bazalte alterneaza cu cele de calcar. Vulcanismul neogen din grupul Toroiaga - reprezinta corpuri subvulcanice scoase la zi de eroziune cu pante foarte repezi si versanti puternic taiati de eroziune, contrastand cu formele domoale sculptate in sedimentar. Cuprinde de asemenea numeroase corpuri mai mici, dyk-uri si sill-uri localizate in sisturi cristaline si in formatiuni sedimentare. Relieful glaciar este reprezentat de mici circuri glaciare in varful Pietrosul Maramuresului (Bardau) si in Farcau-Mihailecu. Relieful periglaciar s-a format in pleistocen, cand teritoriul Romaniei se gasea intr-un climat rece si cand solul se afla pe mari suprafete intr-un regim de inghet permanent (permafrost), in care actioneaza

puternic si frecvent procesele de inghet si dezghet. Astfel, procesele crionivale au dus la formarea niselor de nivatie, la degajarea unui bogat material detritic (gelifracte), pe versantii abrupti, neacoperiti de zapada. Pe pantele aflate sub nivelul zapezilor permanente, materialul detritic alcatuia cuverturi intinse de grohotisuri care, ulterior, odata cu incalzirea climei, au fost fixate de padure. Alte forme de relief periglaciar sunt determinate si de gradul de inclinare a reliefului, asa s-au format: raurile de pietre, blocurile glisante, solifluxiunea, movile inierbate etc. Asocierea acestor procese periglaciare in regiunile inalte permite considerarea unui etaj bine definit - etajul crioplanatiei sau al dezagregarilor periglaciare. La altitudini mai mici de 1000-1200 m, versantii au fost prelucrati mai ales de procese de solifluxiune. La inaltimi mai mari de 1850 m, procesele crionivale constituie principalul agent actual al reliefului din zona inalta (Atlasul R.S.R, 1974-1978). 2.2.2 Reteaua hidrografica s-a extins si s-a adancit, datorita activitatii intense a eroziunii asupra rocilor sedimentare mai moi, si au format in cristalin defilee (Vaser, Ruscova, Frumuseaua, Bistrita, Tibau). Puternica fragmentare a masivului individualizeaza intre principalii afluenti ai Viseului (Ruscova, Vaser, Tasla si Viseut) sapte grupe muntoase: Culmea Pop Ivan, Masivul Farcau, Culmea Pietrosu Maramuresului (Bardaului), Culmea Toroioaga-Jupania, Masivul Cearcanul-Prislop, Muntii Zambroslavele si Obcina Tapului. Depresiunea Borsa se alungeste de la Gura Fantanii (cabana), pana la localitatea Moisei. Are doua ingustari care separa bazinetul Gura Fantanii si bazinetul de la gura vaii Repedea si apoi o prelungire pe valea Tasla (Baile Borsa). Depresiunea Ruscova, la confluenta Ruscova-Viseu si contactul eocen-oligocen-miocen, are versantul vestic abrupt, iar cel estic cu terase. Este incadrata intre latura vestica a Muntilor Maramuresului si culmea joasa, de flis, a Viseului, taiata in numeroase curmaturi peste care se poate trece usor in Depresiunea propriu-zisa a Maramuresului. Pesteri si avene Morfologia carstica de adancime este prezenta prin 32 de pesteri (de dimensiuni relativ mici) si doua avene, toate cartate. Pesterile se afla: in bazinul vai Repedea-Smereceni si Petriceaua-6, bazinul vaii Socolau - Piatra Socolau-3, bazinul Bistrei-4, bazinul vaii Tasla - Cearcanu - 9, bazinul vaii Bistrita Aurie-5. Pesteri izolate mai sunt explorate in varful Mihailecu, Cvasnita, Poienile de sub Munte, Piatra Baitei (Baia Borsa), obarsia vaii Rica, Muncelasu, Izvorul Dracului si Kostila (Vaser), Cearcanul-Dealul Negru. Avenele se afla in Muntele Petriceaua si sectioneaza calcarele triasice pana la substratul impermeabil si respectiv in bazinul vaii Bistra. (Dumitru Istvan, manuscris, 1999).

2.2.3 Flora si vegetatia Conditiile fito-istorice ale Parcului Natural Muntilor Maramuresului, sunt determinate de pozitia geografica, geologica, clima temperata, complexitatea geomorfologica zonala, expozitiile diferite, marea amplitudine a inclinatiei versantilor, de evolutia tipuri de sol a favorizat dezvoltarea unei flore bogate si diversificate, precum si instalarea unui covor vegetal structura

diferitelor variat.

Primele investigatii botanice au fost efectuate in secolul al XIX, perioada in care s-au inceput primele intinerare botanice in acesti munti, facandu-se si primul conspect al florei Maramuresului cuprinzand 967 plante. Cercetarile botanice intreprinse pana in prezent evidentiaza incadrarea acestui teritoriu in complexul general al florei Carpatilor, avand o flora caracteristica Carpatilor Orientali, cu o biodiversitate ridicata. In urma centralizarii informatiilor din diferite studii s-a ajuns la concluzia ca flora investigata in PNMM prezinta 1521 taxoni. Stiind ca flora Romaniei cuprinde un numar de 3759 de specii de cormofite, dintre care 3136 sunt specii spontane (Ciocarlan, 2000), cormofitele identificate in Parcul Natural Muntii Maramuresului reprezinta aproximativ un sfert (24%) din flora de cormofite spontane aflate la nivel national, rezultind astfel importanta conservarii speciilor din Parcl Natural Muntii Maramuresului, ca esantion reprezentativ pentru regiunea biogeografica alpina. Pe langa bogatia specifica mare, flora acestei zone este valoroasa si prin elementele floristice ce au diferite statute de conservare cum ar fi:

Arnica montana -specie prezenta pe ANEXA Nr. 5 (Specii de plante si de animale de interes comunitar ale caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management)din legea 426/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Trollius europaeus - specie cu statut de conservare la nivel national. Leontopodium alpinum - specie prezenta pe lista rosie a plantelor la nivel national, declarata monument al naturii. Cochlearia officinalis subsp. pyrenaica - relict glaciar, specie rara pentru Romania, prezenta ei fiind semnalata numai in judetele: Maramures, Suceava, Bistrita-Nasaud, Valcea. Campanula serrata specie amenintata in Europa, endemit carpatic. Cypripedium calceolus specie inclusa pe lista rosie nationala ca fiind vulnerabila, rara. Ligularia sibirica specie rara, inclusa pe lista rosie. Poa granitica ssp.disparilis specie endemica rara, inclusa pe lista rosie

Drosera rotundifolia si Pinguicula alpina sunt doua dintre speciile de plante carnivore semnalate in Romania si sunt reprezentate aici prin populatii cu efective mari.

in total au fost identificati pana in prezent un numar de 1521 taxoni, apartinand la 252 familii, reprezentati prin:

Grupa sau clasa Macromicete Licheni Briofite Cormofite

Familii 34 47 80 90

Taxoni 109 123 476 752

IUCN red list 5

Romanian red Endemic list 23 1

47 7

2 102 27

Mycobiota in prezent sunt cunoscuti 169 taxoni de macromicete, incadrati in 2 clase - Ascomycetes si Basidiomycetes, apartinand la 34 familii. Evidentiem semnalarea unor specii comestibile, cu valoare alimentara ridicata, dintre care unele sunt intalnite frecvent in cantitati apreciabile. Dintre ciupercile comestibile semnalam prezenta urmatoarelor specii mai insemnate:Amanita rubescens, Armillaria mellea, Boletrus aestivalis, Boletus edulis, Calvatia utriformis, Hydnum repandum, Laccaria laccata, Russula virescensXerococum badius. Dintre ciupercile toxice amintim: Amanita citrina, Amarita muscaria, Anellaria semiovata, Hypholoma filamentosus, Lactarius vellerus, Paxillus involutus, Russula foetens, Tricholoma saponaceum. Licheni Lichenii fac parte din categoria plantelor inferioare, cu rol hotarator in formarea solului in zonele stancoase erodate si isi gasesc conditii ecologice favorabile in habitatele umbrite, umede ale Muntilor Maramuresului. Lichenii sunt plante cu mare amplitudine ecologica, bine reprezentati atat in zonele forestiere cat si in golul alpin, vegetand pe diferite substraturi (pe sol, stanci, scoarta arborilor, muschi, lemne). Lichenoflora cunoscuta cuprinde 123 taxoni care apartin la 68 genuri si 47 familii. Familiile cele mai bogate la numar de specii sunt: Parmeliaceae, Verrucariaceae, Peltigeraceae, Cladoniaceae. in arealul parcului sunt prezenti lichenii foliacei (in masivul Kuzi), crustosi (in masivul Pop Ivan) si fruticulosi. Briofite Datorita alcatuirii geologice si a conditiilor pedoclimatice favorabile, Parcul Natural Muntii Maramuresului, asigura dezvoltarea si mentinerea unei bogate flore briologice. Conspectul briofitelor cuprinde 476 taxoni, apartinand la 80 familii din care 89 taxoni sunt noi pentru

teritoriul cercetat (Raport I. Goia, 2007). Cel mai bine reprezentate in teritoriul cercetat sunt familiile Dicranaceae (36 taxoni), Amblystegiaceae si Sphagnaceae (cu cate 22 taxoni), Lophoziaceae (21 taxoni), Bryaceae (20 taxoni), Pottiaceae si Grimmiaceae (17 taxoni) Brachytheciaceae (16 taxoni), Hypnaceae (13 taxoni), Polytrichaceae (14 taxoni) si Scapaniaceae (12 taxoni). 112 taxoni apartina clasei Hepaticatae, restul apartinand clasei Bryatae (Musci). Cormofite Cele mai multe date floristice se refera la flora si vegetatia de cormofite. in Parcul Natural Muntii Maramuresului sunt semnalati pana in prezent un numar de 752 taxoni de cormofite. in flora bogata a Muntilor Maramuresului exista numeroase specii cu o raspandire foarte larga, insa cuprinde si un numar insemnat de raritati floristice (Carex capillaris, Carex strigosa, Cardaminopsis neglecta, Crepis jaquinii, Festuca stricata, Gentiana kochiana, Juncus castaneus, Lysimachia nemorum, Phyteuma spicatum, Ranunculus thora, Rhinanthus alectorolophus, Saxifraga carpathica, Sedum sexangulare, Sisyribchium bermudiana, Symphyandra wannerii). Au fost de asemenea identificate 27 de specii de plante care sunt endemite ale Carpatilor Romanesti: Achillea schurii, Aconitum moldavicum, Armeria pocutia, Campanula carpatica, Campanula serrata, Cardaminopsis neglecta, Centaurea carpatica, Centaurea melanocalathia, Chrysosplenium alpinum, Cochlearia officinalis subsp. pyrenaica, Dentaria glandulosa, Dianthus tenuifolius, Doronicum carpaticum, Festuca carpatica, Festuca porcii, Heracleum carpaticum, Hieracium kotschyanum, Melamphyrum saxosum, Phyteuma tetramerum, Phyteuma vagneri, Poa granitica ssp.disparilis, Ranunculus carpaticus, Scabiosa lucida, Silene nutans ssp. dubia, Symphytum cordatum, Trisetum fuscum. Ecositeme si habitate in ceea ce priveste diversitatea tipurilor de habitate caracterizate prin tipuri diferite de vegetatie, cele mai bine reprezentate sunt: fanetele, padurile de fag, padurile de amestec fag-molid, padurile de molid, tufarisurile cu jneapan, tufarisurile cu amestec de ienupar si jneapan, tufarisurile de ienupar, padurile de arin, zonele umede ripariene, zonele umede create de izvoare de coasta, mlastinile eutrofe, mlastinile mezo-oligotrofe, mlastinile oligotrofe (turbarii), stancariile, pajistile alpine, izvoarele reofile, taurile, etc. Cea mai mare parte a habitatelor se afla intr-un stadiu foarte bun de conservare, este mentinuta stratificarea firesca a tipurilor de vegetatie pe gradient altitudinal pornindu-se de la fagete si fanete si ajungandu-se la pajistile alpine. O particularitate deosebita este prezenta mlastinilor mezo-oligotrofe si oligotrofe la altitudini marii peste 1700 m. Bine reprezentat si intr-un stadiu excelent de conservare se afla habitatul "Tufaris cu Pinus mugo si Rhododendron myrtyfolium habitat prioritar, prezent in ANEXA Nr. 2 TIPURI de habitate naturale a caror conservare necesita declararea ariilor speciale de conservare, din legea 426/2001. Clasificarea si acoperirea terenului conform sistemului Corine lancover, cat si harta principalelor tipuri

de ecosisteme bazate pe o analiza a acoperirii terenului, etajelor de vegetatie si a expozitiei sunt prezentate mai jos.

Tipuri de vegetatie in functie de factorii determinanti, conditiile climatice, altitudinea, panta si expozitia, tipul de sol, substratul litologic si vegetatia forestiera existenta au fost identificate urmatoarele etaje de vegetatie: Etajul deluros de gorunete si fagete gorunete situat in zona de deal, la altitudini cuprinse intre 300-

700m. Vegetatia forestiera din acest etaj este formata din gorunete (Quercus petraea), gorunetefagete (Fagus sylvatica) de dealuri ca specii lemnoase principale si o serie de specii de amestec specifice sleaului: Tilia cordata, Prunus avium, Acer pseudoplatanus, Carpinus betulus. in vaile cu expozitie nordica apar fagetele Fagus sylvatica, iar pe pantele insorite domina Quercus petraea.Pe langa aceste specii debaza mai intalnim: Populus tremula, Acer plataniodes, Crataegus monogyna. La marginea padurilor apar asociatii cu porumbar si paducel. Din categoria arbustilor cele mai des intalinte specii sunt: Coryllus avelana, Salix caprea, Betula pendula, Rosa canina, Cornus mas, Sambucus nigra. De-a lungul vailor se intalnesc frecvent Alnus glutinosa, Salix alba. Etajul montan-premontan face trecerea de la deal la munte, la altitudini cuprinse intre 700-1200m. Vegetatia forestiera din acestetaj este reprezentata de specii ca: Fagus sylvatica, Acer pseudoplatanus, Fraxinus excelsior, Ulmus glabra, Larix decidua, Betula pendula, Carpinus betulus. Din categoria arbustilor cele mai raspandite specii sunt: Coryllus avelana, Salix caprea, Rosa canina, Vaccynium myrilutus. Etajul montan de amestecuri este situat la limita superioara a muntilor, la altitudini cuprinse intre 10001400m. Vegetatia lemnoasa din acest etaj este formata din amestecuri de Fagus sylvatica, Abies alba, Picea abies, Acer pseudoplatanus, Fraxinus excelsior. Ca arbusti avem: Coryllus avellana, Rosa canina, Salix caprea, Vaccynium myrtilis, Alnus viridis pe culoarele de avalansa de pe valea Repedea. Etajul montan de molidisuri - este situat la limita superioara a padurii, la altitudini de peste 1300m. Vegetatia lemnoasa este formata in general din molidisuri pure (Picea abies). Ca arbust mai semnificativ ca prezenta este afinul (Vaccynium myrtillus). Etajul montan numit si etaj de limita joaca un rol foarte important pentru protectia impotriva eroziunii solului si viiturilor. Aici exista bazinete cu potential tornetial ridicat Valea Repedea (Vinderel), Valea Socolau. Din punct de vedere peisagistic are o importanta deosebita mlastina Taul Baitiei, aflata sub muntele Baita. Etajul subalpin incepe cu braul de jnepeni de la limita superioara a padurilor. Cel mai important rol pe care il au jnepenisurile este oprirea eroziunilor provocate prin pasunat, prin precipitatii, regleaza regimul hidrologic si au o importanta peisagistica si sanitar-recreativa. Cele mai intinse jenpenisuri se intalnesc pe urmatoarele masive: Pop Ivan, Serban, Poloninca, Paltin, Pietrosu Bardaului, Pecealu, Bucovina. in compozitia fitocenozelor edificate de Pinus mugo se intalnesc alte specii alpine ca: Cetraria islandica, Cetraria cucculata, Calamagrostis villosa, Geum montanum, Gentiana lutea, Gentiana punctata, Gentiana verna, Gentianella lutescena, Ligusticum mutellina, Anemone narcissfolia, Huperzia selago, Homogyne alpina, Scabiosa lucida, Phyteuma vagneri. Printre tufisurile caracteristice etajului subalpin se evidentiaza si smardarul, care formeaza pajisti intinse in Muntii Pop Ivan, Serban, Poloninca, Plai si palcuri pe Vf. Farcau. O importanta deosebita prezinta stancariile calcaroase, cu flora caracteristica calcofila. Dintre speciile mai valoroase amintim: floarea de colt - Leontopodium alpinum pe Farcau, Socolau. Pe aceste stancarii au mai fost semnalate:Pedeicularis verticillata, Achillea schurii, Carduus kerneri, Festuca amethystina,

Silene dubia, Festuca saxatilis. Etajul alpin apare doar fragmentar, ocupand varfurile muntilor celor mai inalti si stancariile, abrupturile, indeosebi cele orientate spre nord. Datorita vanturilor puternice, a temperaturii scazute, numeroase plante sunt lipite pe stanci, pe sol, stranse in grupuri de indivizi: Campanula alpina, Pulsatila alba, Primula minima. Fitocenozele stancariilor au slaba coeziune cenotica, cele mai cunoscute plante din aceste grupe sunt: Woodsia ilvensis ssp. alpina si ssp. ilvensis, Asplenium septentriolnale, Valeriana tripteris, Aster alpinus, Silene dubia, Rhodiola rosea, Sedum alpestre, Saxifraga bryoides, Saxifraga aizoides. Ecosistemele acvatice din Parcul Natural Muntii Maramuresului sunt reprezentate de:

zone umede ripariene, de-a lungul cursurilor de apa ce brazdeza parcul, cu diversitate relativ ridicata. Sunt prezente atat specii indicatoare de umezeala cat si specii ruderale: Caltha laeta, Caltha palustris, Carduus crispus, Cirsium oleraceum, Digitalis grandiflora, Epilobium montanum, Epilobium parviflorum, Euphorbia villosa, Filipendula ulmaria, Impatiens noli-tangere, Stachys palustris, Typha latifolia; izvoare reofile vegetatia prezenta ca specie dominanta Caltha laeta alaturi de Cardamine impatiens, Saxifraga cuneifolia, Sedum acre, Sedum fabaria, Valeriana officinalis, Valeriana montana; mlastini mezo-oligotrofe prezinta in proportii relativ egale speciile tipice de tinov Sphagnum sp., Eriophorum vaginatum, E. latifoluim, Vaccinium oxicoccos, V. myrtillus V. vitis idaea si cele de caricet Carex rostrata, C. curta. De asemenea sunt prezente si specii tipice de pajiste alpina: Nardus stricta, Festuca drymeia, Festuca rubra. in starul arboricol ponderea exemplarelor de Picea excelsior este mult mai mare decat a celor de Pinus mugo. Aceste mlastini prezinta o mare diversitate in startul muscinal. mlastini ologotrofe (turbarii) edificate de Sphagnum sp. si Eriophorum vaginatum, Drosera rotundifolia, Vaccinium oxicoccos si Andromeda polifolia.

2.2.4Fauna Muntilor Maramuresului este o fauna caracteristica Carpatilor Orientali, cu o biodiversitate ridicata datorita factorilor ecologici existenti. Aceasta biodiversitate variarta este imbogatita de o

serie de specii endemice, rare in Romania sau in Europa. Din punct de vedere biogeografic teritoriul parcului apartine cu toate speciile caracteristice zonei de Provincia Dacica, tinutul Carpatilor Orientali (Calinescu,1968). Nevertebrate.Dintre diptere, familiile Dolichopodidae si Empididae s-au identificat 74 de specii dintre care 7 specii pentru prima data in Romania:

Rhaphium ensicome (Memgen 1824) - Repedea - Smereceni Rhaphium rivale (Loew, 1869) - Repedea - Smereceni Argyra spoliata (Kowarz 1878) - Repedea - Carligatura. Diaphorus halteralis (Loewl869) - Repedea Hilara albitarsis von Roser, 1840 - Repedea (Poiana Smereceni) Empis (s.str.) nuntia Meigen 1838 - Bistra - Paltin Empis (s.str.) planetica Collm 1927 - Repedea - (Smereceni)

in 1997, se colecteaza in aceasta zona 15 specii de Coccinellidae si 35 de Cerambycidae (Coleptera), intre care si specia foarte rara in Romania - Nivellia sanguinosa (Gyllenhal 1827) - pe valea Carligatura, 17 km amonte de Repedea. Rhopalopus femoratus (Linnaeus 1758) si Chlorophorus varius (Muller 1766) sunt semnalate pentru prima data in Maramures. Lepidopterele au fost studiate in zona, rezultatele fiind urmatoarele : s-au identificat 136 specii din 29 de familii. Au fost preluate si date din monografia rezervatiilor invecinate - Pop Ivan si Cuzii din Ucraina. in rezervatia Pop Ivan au fost identificati 65 de taxoni, iar in rezervatia Kuzii 86, cifre care dovedesc diversitatea lepidopterelor din zona. Ihtiofauna in cursurile superioare ale raurilor si paraielor este saraca in specii dar datorita conditiilor ecologice sunt specifice, foarte valoroase calitativ, specii reofile pretentioase la cantitatea de oxigen si foarte sensibile la gradul de poluare: pastrav indigen (Salmo trntta fario), lipan (Thymallus thymallus), boistean (PhoxiriLis phoxinus), babete (zglavoc) (Cottus gobio), babete(Cottus poecilopus). in partea inferioara a raurilor de munte: Ruscova, Frumusaua, Bistra, numarul speciilor de pesti este mai mare datorita speciilor de pesti care intra din raul principal pentru depunerea icrelor ca: moioaga (Barbus peloponnensius petenyi), scobar (Chondrostoma nasus) si chiar specia monnment al naturiilostrita (Hucho hucho) sau cleanul dungat (Leuciscus souffia agassizi) specie endemica pentrn Maramures. Dintre amfibieni 8 specii sunt identitlcate cu siguranta: salamandra (Salamandra salamandra), salamizdra de munte (Triturus alpestris), salamazdra carpatica (Triturus montandoni) - specie endemica pentru Carpatii Orientali si Sudeti, buhai de balta (Bombina variegata), broasca raioasa (Bufo bufo), broasca raioasa verde (Bufo viridis), broasca rosie de padure (Rana dalmatina), broasca rosie de munte (Rana temporaria). Reptilele sunt reprezentate pana in prezent prin 6 specii care sunt: soparla de camp (Lacerta agilis), soparla de munte (Lacerta vivipara), naparca (Anguis fragilis), sarpele lui Esculap (Elaphe longissima), sarpe de casa (Natrix natrix), vipera(Vipera berus), dintre care, doua specii sunt trecute in lista losie (Anguis fragilis) si (Elaphe longissima). Dintre reptile cea mai frecventa si cea mai caracteristica golurilor de munte si fanetelor montane este soparla de munte (Lacerta vivipara). Clasa pasarilor este reprezentata prin specii caracteristice de munte, raritati faunistice pentru Romania - cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix), cocosul de munte(Tetrao urogallus), ierunca(Tetrastes bonasia) cat si prin ornitofauna tipica din zona montana a fagetelor si padurilor de amestec de rasinoase, precum si a golurilor de munte. Langa cursurile de ape sunt instalate specii caracteristice ca : mierla de apa (Cinclus cinclus), fluierar de munte (Tringa hypoleucos), codobatura dc munte (Motacilla cinerea) si codobatura alba (Motacilla alba). in fagete speciile caracteristice sunt : ciocanitoarea spate alb (Dendrocopos leucotos), muscar gulerat (Ficedula albicollis), etc. in padurile de amestec apar si speciile specifice paduirilor de rasinoase ca : alunarul (Nucifraga caryocatactes), pitigoiul de bradet (Parus ater), etc. in padurile pure de molid speciile cele mai caracteristice sunt : cocosnl de munte (Tetrao urogallus). ciocanitoarea de munte (Picoides tridactylus), forfecuta (Loxia curvirostra), scatiu (Carduelis spinus), etc.

Acvila de munte (Aquila crysaetos) apare pe langa alte specii de pasari rapitoare care cuibaresc in padurile de limita, ca: sorecarul (Buteo buteo), uliul (Accipiter gentilis), uliul pasarar (Accipiter nisus), vanturel rosu (Falco tinnunculus), etc. Dintre speciile de pasari inca prezente in zona cu populatii viabile unele figureaza in lista rosie ca Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Lyrurus tetrix, Bubo bubo, Pieoides tridactylus, Corvus corax, etc. Fauna de mamifere este de asemenea completa; nu specii trecute in Cartea Rosie a Europei ca rasul (Lynx nurca (Mustela lutreola), lupul (Canis lupus). ursul arctos), vidra (Lutra lutra) etc., care au disparut sau au specii foarte rare, cu un areal restrans, in fauna lipsesc lynx), (Ursus devenit Europei.

2.3.1 ASPECTE LEGATE DE COMUNITILE LOCALE Deoarece comunitile locale joac un rol deosebit n realizarea obiectivelor de management ale Parcului Natural Munii Maramureului, este important de stabilit punctele de interaciune dintre acestea i Parc. -Exploatarea i prelucrarea lemnului. Indiferent de tipul dreptului de proprietate, lemnul trebuie s fie exploatat i prelucrat n conformitate cu normele n vigoare ale regimului silvic. Este posibil totui, ca cei crora le-au fost retrocedate pdurile, s nu respecte ntocmai regimul silvic, prin exploatarea necorespunztoare a pdurilor, ceea ce ar implica efecte negative asupra biodiversitii, solului i peisajului. Aciunile de recoltare a vegeteiei lemnoase din zona Bora au fost semnalate de ctre cercettori ca fiind extrem de destructive pentru majoritatea speciilor de plante i animale care se aflau ntr-un numr important n aceast zon. Prin aciunile de recoltare haotic a materialului lemnos, nu numai c se creeaz prejudicii uneori greu de calculat, dar o serie de habitate sunt de-a dreptul decimate. n orice caz, semnalul oamenilor de tiin este unul care trebuie s ne ncurajeze n idea de a nu ne tia singuri craca de sub picioare. -Vnatul i pescuitul. n parc este permis vntoarea, ns numai n afara zonelor de conservare speciale i doar cu respectarea strict a legii. -Valorificarea produselor nelemnoase: recoltarea i valorificarea ciupercilor din flora spontan recoltarea i valorificarea fructelor de pdure recoltarea i valorificarea plantelor medicinale din flora spontan

-Punatul. n virtutea noilor reglementri n materia ariilor protejate, aceast activitate tradiional se poate desfura doar n anumite condiii, restrictive. - Valorificarea resurselor minerale. - Valorificarea resurselor hidrotehnice. - Comercializarea produselor tradiionale. Acestea sunt confecionate manual: broderii, esturi, mpletituri din nuiele, etc. Rolul comunitiilor aflate n parc. Parcul Natural Munii Maramureului este situat pe teritoriul adminstrativ al oraelor Vieu de Sus, Bora i al comunelor Bistra, Petrova, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte, Moisei, Vieu de Jos, Leordina. Comunitile locale din zon au un rol esenial n ndeplinirea obiectivelor Parcului Natural Munii Maramureului, n special n ceea ce privete pstrarea biodiversitii, conservarea tradiiilor i susinerea economic a zonei prin promovarea unor ocupaii care s nu duneze mediului nconjurtor. Este necesar ntocmirea i promovarea unor strategii i planuri de dezvoltare, care s fie att n interesul parcului ct i al comunitilor. n acest mod, impactul negativ asupra zonei Parcului generat de activitile desfaurate de comunitile locale, va fi eliminat sau cel puin redus. n acelai timp, le vor fi oferite surse alternative de venituri, care s duc la scderea presiunii asupra resurselor naturale.

2.3.2 Expozitia de Istorie si Arheologie Colectiile sectiei de Istorie si Arheologie a Muzeului Maramuresului sunt prezentate publicului interesat intr-un cadru incarcat si el de istorie, si anume minunatele sali boltite de la parterul fostei manastiri piariste (actualul sediu administrativ al institutiei). Expozitia are un caracter temporar cuprinzand: obiecte gasite de persoane private pe tot intinsul Maramuresului Istoric, informatii cu privire la siturile arheologice din zona, impreuna cu documente si imagini care marcheaza cele mai importante momente din istoria Sighetului si a Tarii Maramuresului a carui centru cultural, spiritula si economic a fost pana in 1948. Expozitia este organizata in cinci sali dispuse in anfilada. Primele incaperi prezinta elemente din paleoliticul superior, mezolitic si neolitic sub forma de ilustratii si unelte de piatra descoperite in zona. Periada bronzului este reprezentata de cateva exponate din colectia de bronzuri a muzeului numarand peste 140 de piese (fiind una dintre cele mai reprezentative colectii din tara pentru epoca bronzului), provenind in marea lor majoritate din depozitele de bronzuri de la Valea Blidarului si Craciunesti. Perioada medievala in Sighet si Maramures este prezentata in cea de-a treia sala, iar in cea de-a patra incapere Marea Unire si repercursiunile acesteia in perioada postbelica sunt subectele tratate.

Atractii desebite in aceste sali le constitue vitrina in care sunt prezentate armele capturate de la tatarii invinsi in batalia de la Borsa din 5 septembrie 1717 (arme albe, arme de foc, impreuna cu doua sabii si un junghier oriental) si diploma de breasla semanta de Imparatul Francis Iosif. In ultima sala sunt amenajate expozitii dedicate Sighetului, realizate periodic cu ocazia aniversarilor datei de atestare documentara a orasului.

Centrele istorice semnificative sunt Baia Mare i Sighetu Marmaiei. De remarcat centrul istoric al orasului Baia-Mare cu constructii si monumente istorice datnd din sec. XV, printre care se evidentiaza: piata libertatii, centrul vechi al orasului complex de arhitectura medievala ridicat in secolele XVII-XVIII, ce pastreaza inca subsolul si parterul unor constructii mai vechi, conserva o succesiune de stiluri arhitecturale (gotic, baroc). Casa Elisabeta, cea mai veche constructie civila, a fost ridicata intre 1446-1490 de Iancu de Hunedoara si Matei Corvin. Piata Cetatii vechiul Tintirim, este dominat de Turnul Stefan, ridicat din initiativa lui Iancu de Hunedoara, intre 1446-1468. In apropiere se gsete i Turnul Mcelarilor, monument de secol XV foarte bine conservat.

2.3.3OBIECTIVE TURISTICE

Principalul obiectiv turistic rmne Valea Vaserului, o zon cu un peisaj de vis. Din anii 30 aici funcioneaz o cale ferat ngust, cu scop forestier i turistic, ntr-o reea de circa 60 km. Avnd locomotive cu aburi si vagoane descoperite, trenuleele care merg pe aceast cale ferat atrag n fiecare an mii de turiti din ntreaga lume. Cea mai nalt altitudine a liniei ferate este n zona Comanu 1.100 m, plecarea din Vieu fiind la altitudinea de 600 m.

Cascada Moara urii i Petera n ghea de la Cascada Moara urii . Este cea mai mare cascad din Munii Maramureului, fiind format dintr-o succesiune de cascade i repeziuri, ce se ntind pe aproximativ dou sute de metri. Portalul peterii n ghea este lat de 20 de metri i nalt de 6-7 metri, avnd pereii i bolta din ghea - un unicat absolut pentru Maramure.

Lacuri glaciare.Dou lacuri glaciare pot fi descoperite n aceast zon: Lacul Vinderel, cel mai mare lac glaciar din Carpaii de Est, situate la o nlime de 1.684 m, i Lacul Bia. nc din anul 2000 Lacul Vinderel formeaz mpreuna cu Vrful Farcu o rezervaie natural. Lacul Bia este interesant i datorit faptului c n jurul su au supravieuit mai multe specii de plante unice in zon.

Lacul Vinderel

Bisericile din lemn. Planimetria, tehnica mbinrilor din lemn, motivele ornamentale, tehnicile de dltuire, crestare, traforare precum i nveliurile din indril sunt emblematice pentru bisericile maramureene. Exemplu: Biserica Poienile de sub Munte, construit n anul 1788, situat n localitatea cu acelai nume.

Biserica Poienile de sub Munte

Obiceiuri i tradiii. Maramureul poate fi vizitat n orice perioad din an, ns cele mai indicate sunt n timpul srbtorilor, indiferent c este vorba despre cele de iarn sau altele. Costumele populare, cntecele i dansurile fac parte din evenimentele locale care au loc an de an i care i pstreaz autenticitatea de

veacuri ntregi. Conservarea artelor i tradiiilor populare au fcut renumit zona nu doar n Romnia, ci i n strinatate, graie elementelor vechi nealterate.

Parcul Natural Munii Maramureului a devenit pentru turitii romnii i strini unul dintre locurile preferate de vacan. Turitii romni, dar i cei strini prefer Parcul Natural Munii Maramureului pentru slbticia peisajului, dar i pentru dificultatea traseelor care ajung la peste 2.000 de metri altitudine. Pe lng turismul pe munte, turitii dornici de sporturi extreme practic raftingul i zborul cu parapanta.

OBIECTIVELE PARCULUI NATURAL MUNII MARAMUREULUI

-Protecia peisajului terestru i acvatic a habitatelor, ecosistemelor i speciilor de plante i animale din parc. -Reglementarea ;i monitorizarea activitilor tradiionale de valorificare a resurselor naturale astfel nct s nu fie deteriorat peisajul sau habitatele terestre i acvatice. -Promovarea unui turism ecologic i durabil adecvat ca timp i intensitate calitilor eseniale ale zonei din punct de vedere al proteciei mediului. -Implementarea n aciuni de turism a valorilor arheologice, arhitectonice, etnografice, folclorice, tradiionale din zon. -Sprijinirea stilului de via i activitilor economice tradiionale care sunt n armonie cu natura. -Stimularea Comunitilor locale prin faciliti pentru aprovizionarea cu lemne, produse accesorii ale pdurii sau prestri de servicii. -Contientizarea i educarea publicului i a factorilor interesai pentru inelegerea importanei proteciei peisajului terestru i meninerea interaciunii armonioase a naturii cu practicile tradiionale n domeniul social i economic.

EFECTE NEGATIVE ALE PRACTICRII TURISMULUI

Poluarea solului prin diferite activiti de decopertare, sparea unor gropi, excavaii, construcia de imobile cu o densitate ridicat, avnd ca effect distrugerea stratului vegetal i a faunei . Poluarea fizica i chimica a apelor de suprafata si subterane pana la nivelul panzei freatice prin deversari de ape menajere, abandonarea deseurilor nebiodegradabile; efectele nefaste consta in inrautatiea calitatii apei si a distrugerii biocenozelor caracteristice. Poluarea aerului prin diferite particule de pulberi, aerosoli i emisii de gaze, atunci cnd diferite construcii nu respect normele elementare impuse de legislaia n vigoare, poluarea fonic etc. Toate aceste probleme conduc fr echivoc la diminuarea biodiversitii, la mpingerea forat a habitatelor i speciilor incluse n acestea n afara capacitii lor de suport. Efectele polurii, dei observate i tratate sectorial, pe factori de mediu, se manifest cumulative, la scale i momente diferite fa de poluarea iniial. Partea estic a parcului, i anume de la Valea Veserului inclusiv pn la limita de est este mai puin divers din punct de vedere biologic i mult mai afectat de activiti antropice. Dei aparent Valea Vaserului este o zon mai slbatic i mai natural datorit accesului limitat, rezultatele preliminare ale cercetrilor au dovedit contrariul. Vaserul ca ru este mai slab populat cu faun dect Ruscova, Frumuaua sau Bistra, n principal datorit polurii apei cu infiltraiile haldelor de steril aflate la Macrlu, Catarama i Gliu. Practicarea intens i necontrolat a turismului este nsoit de efecte negative, pe termen scurt asupra factorilor de mediu: poluarea solului i a apelor cu deeuri menajere i chiar cu deeuri toxice; distrugerea deliberat a unor specii de faun i flor; poluarea aerului etc. De asemenea camparea i circulaia turitilor n zone nepermise duce la perturbarea vieii animalelor slbatice.

4.Regulamentul ariei protejate Administratia Parcului Natural Muntii Maramuresului organizeaz in data la 27 noiembrie, la Suior cota 1000 (jud. Maramures), cea de-a doua ntlnire a prtilor interesate din cadrul proiectului, dup cea organizat de ctre Parcul National Duna-Ipoly in Ungaria, urmnd ca n lunile urmtoare s aib loc ntlniri similare n Slovacia (ianuarie 2013) si Serbia (februarie 2013). Aceste reuniuni au ca scop implicarea sistematic a tuturor factorilor de decizie si a prtilor interesate n asigurarea unui management eficient al ariilor protejate, a resurselor naturale in respectivele regiuni precum si mbunttirea activittilor din diverse sectoare ale economiei precum turismul sau agricultura. Reamintim ca, n cadrul proiectului se vor identifica standarde comune specifice planului de management

integrat si in consecinta masuri de management integrat cu aplicabilitate in zone transfrontaliere si implementarea acestora in arii pilot desemnate asa cum este si zona pilot transfrontaliera constituita din Parcul Natural Muntii Maramuresului si Rezervatia Biosferei Carpatice din Ucraina. ORDIN: Art. 1 Se aprob Regulamentul de organizare i funcionare al Consiliilor tiinifice constituite pentru ariile naturale protejate care necesit structuri de administrare, prevzut n anexa care face parte integrant din prezentul ordin. Art. 2 Consiliul tiinific al ariilor naturale protejate care necesit structuri de administrare are rol de autoritate tiinific pe teritoriul ariei naturale protejate respective. Art. 3 Consiliile tiinifice ale ariilor naturale protejate care necesit structuri de administrare i administraiile ariilor naturale protejate vor duce la ndeplinire prevederile prezentului ordin, care se comunic prin grija Direciei Biodiversitii. Art. 4 La data emiterii prezentului ordin, i nceteaz aplicabilitatea urmtoarele:

a) anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului i pdurilor nr. 1335/2010 privind aprobarea componenei Consiliului tiinific al Parcului Naional Domogled-Valea Cernei i a Regulamentului de organizare i funcionare al acestuia;

b) anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 513/2008 privind constituirea Consiliului tiinific al Parcului Natural Bucegi i aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare al acestuia;

c) anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 527/2008 privind constituirea Consiliului tiinific al Parcului Naional Cozia i aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare al acestuia;

d) anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 590/2008 privind constituirea Consiliului tiinific al Parcului Natural Porile de Fier i aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare al acestuia;

e) anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 295/2008 privind constituirea Consiliului tiinific al Parcului Natural Comana i aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare al acestuia;

f) anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 528/2008 privind constituirea Consiliului tiinific al Parcului Naional Piatra Craiului i aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare al acestuia;

g) anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 524/2008 privind constituirea Consiliului tiinific al Parcului Naional Buila-Vnturaria i aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare al acestuia;

h) anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 981/2008 privind constituirea Consiliului tiinific al Parcului Natural Grditea Muncelului - Cioclovina i aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare al acestuia;

i) anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 591/2008 privind constituirea Consiliului tiinific al Parcului Naional Climani i aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare al acestuia;

j) anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 522/2008 privind constituirea Consiliului tiinific al Parcului Natural Vntori-Neam i aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare al acestuia;

k) anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 519/2008 privind constituirea Consiliului tiinific al Parcului Naional Munii Rodnei i aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare al acestuia;

l) anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului i pdurilor nr. 1329/2010 privind aprobarea componenei Consiliului tiinific al Parcului Naional Retezat i a Regulamentului de organizare i funcionare al acestuia;

m) anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 521/2008 privind constituirea Consiliului tiinific al Parcului Naional Cheile Bicazului Hma i aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare al acestuia;

n) anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 671/2008 privind constituirea Consiliului tiinific al Geoparcului Dinozaurilor ara Haegului i aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare al acestuia;

o) Ordinul ministrului mediului i pdurilor nr. 1600/2010 privind aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare al Consiliului tiinific al Parcului Natural Lunca Joas a Prutului Inferior;

p) anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 517/2008 privind constituirea Consiliului tiinific al Parcului Natural Lunca Mureului i aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare al acestuia;

q) anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 600/2008 privind constituirea Consiliului tiinific al Parcului Naional Ceahlu i aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare al acestuia;

r) anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 514/2008 privind constituirea Consiliului tiinific al Parcului Naional Defileul Jiului i aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare al acestuia;

s) anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 523/2008 privind constituirea Consiliului tiinific al Parcului Natural Munii Maramureului i aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare al acestuia;

t) anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului i pdurilor nr. 1172/2010 privind aprobarea componenei Consiliului tiinific al Geoparcului Platou Mehedini i a Regulamentului de organizare i funcionare al acestuia;

u) anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 515/2008 privind constituirea Consiliului tiinific al Parcului Naional Cheile Nerei-Beunia i aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare al acestuia

v) anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 526/2008 privind constituirea Consiliului tiinific al Parcului Naional Munii Mcinului i aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare al acestuia;

w) anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 520/2008 privind constituirea Consiliului tiinific al Parcului Natural Balta Mic a Brilei i aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare al acestuia;

x) anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 525/2008 privind constituirea Consiliului tiinific al Parcului Natural Apuseni i aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare al acestuia;

y) anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 518/2008 privind constituirea Consiliului tiinific al Parcului Natural Putna-Vrancea i aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare al acestuia;

z) anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 516/2008 privind constituirea Consiliului tiinific al Parcului Naional Semenic-Cheile Caraului i aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare al acestuia.

Anex la ordinul ministrului mediului i pdurilor nr. 2535/2011

Regulamentul de organizare i funcionare al Consiliilor tiinifice constituite pentru ariile naturale protejate care necesit structuri de administrare

Art. 1 Consiliul tiinific, denumit n continuare C, are rolul de autoritate tiinific pe teritoriul ariei naturale protejate, ndrum i supravegheaz structura de administrare special constituit conform legislaiei n vigoare pentru asigurarea administrrii ariei naturale protejate.

Art. 2 C este alctuit din preedinte i membri, care sunt persoane fizice cu experien n domeniul proteciei i conservrii biodiversitii/ ariilor naturale protejate i/sau care fac dovada desfurrii de activiti de cercetare tiinific n domeniul biodiversitii i ariilor naturale protejate i/sau care fac dovada experienei n domenii relevante pentru aria natural protejat respectiv, n funcie de obiectivele de conservare ale acesteia. Componena iniial a C este cea propus de structura de administrare, avizat de Academia Romn i aprobat prin ordin al conductorului autoritii publice centrale pentru protecia mediului. Obligatoriu, dintre membrii C fac parte directorul i biologul structurii de administrare.

Art. 3 Preedintele se alege prin votul direct al membrilor C, din patru n patru ani i poate fi demis prin votul a dou treimi din membrii C, n cazul n care nu i ndeplinete atribuiile, sau dac le ndeplinete n mod necorespunztor. Art. 4 Atribuiile preedintelui: a) prezideaz edinele de lucru ale C; b) semneaz hotrrile emise de C; c) reprezint C n aciunile oficiale la care acesta este parte;

d) urmrete ducerea la ndeplinire a hotrrilor C i urmrete informarea membrilor C asupra acestora;

e) ine permanent legtura cu structura de administrare i sprijin activitatea acesteia. f) n cazul egalitii de vot, decizia final aparine preedintelui C

g) n cazul n care preedintele lipsete la o edin de lucru, membrii C propun un preedinte pentru edina respectiv, prin majoritatea simpl a membrilor prezeni.

Art. 5 Secretarul C este membru al structurii de administrare i are urmtoarele atribuii: ntocmete procesele verbale din cadrul edinelor de lucru, ntocmete toate hotrrile emise de C, asigur corespondena cu membrii C ntre edinele de lucru. Secretarul nu este obligatoriu membru al C. Art. 6 (1) Membrii C au urmtoarele drepturi: a) s participe la edinele de lucru ale C; b) s i exprime votul asupra tuturor subiectelor de pe ordinea de zi a edinelor de lucru ale C; c) s exprime puncte de vedere motivate asupra activitii C; d) s fac propuneri pentru mbuntirea activitii C i a structurii de administrare; e) sprijin activitatea C i a structurii de administrare. (2) Membrii C nu pot realiza urmtoarele activiti:

a) participarea la elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului/studiilor de evaluare adecvat pe teritoriul ariei naturale protejate respective;

b) analizarea documentaiilor i participarea la vot, n cazul n care instituia la care este angajat membrul C respectiv a elaborat studiile menionate la lit a);

c) analizarea documentaiilor i participarea la vot, n cazul n care un membru al C este n conflict de interese, cum ar fi: are n proprietate terenuri ce sunt afectate de proiectele analizate, este beneficiar al proiectelor analizate i alte situaii ce pot fi considerate conflicte de interese. (3) Membrii C pot fi nlocuii n urmtoarele situaii:

a) un membru dorete s se retrag din propria iniiativ; b) un membru nu a participat la trei ntlniri de lucru consecutive, nejustificat;

c) un membru a ntreprins aciuni care contravin legislaiei de mediu i principiilor pe care se bazeaz managementul parcului;

d) dac realizeaz activitile enumerate la alin. (2);

e) la propunerea membrilor C pentru neimplicare n activitatea C cu votul a dou treimi din totalul membrilor C.

Art. 7 n situaia n care un membru al C se retrage sau trebuie nlocuit sau se propune un membru nou, structura de administrare nainteaz noi propuneri spre aprobare, n baza avizului C.

Art. 8 C evalueaz modul n care sunt aplicate msurile prevzute n planurile de management i prezint, anual sau ori de cte ori este necesar, Academiei Romne i autoritii publice centrale pentru protecia mediului, rapoarte cuprinznd constatri, propuneri i recomandri. n acest scop, C are urmtoarele atribuii:

a) ndrum structura de administrare, ca autoritate tiinific pe teritoriul ariei naturale protejate;

b) analizeaz i avizeaz, dup caz, solicitrile adresate structurii de administrare, pentru care este necesar avizul C;

c) analizeaz i avizeaz, dup caz, participarea oficial a structurii de administrare la proiecte, contracte, parteneriate sau alte forme juridice de asociere, pe plan naional sau internaional;

d) aduce n discuie i analiz, problemele sesizate de membrii C; e) ine permanent legtura cu structura de administrare; f) ia not de problemele majore ale structurii de administrare i propune soluii pentru rezolvarea lor;

g) analizeaz periodic, n plen, de dou ori pe an, activitatea structurii de administrare i aprob raportul de activitate;

h) avizeaz planul de lucru pentru anul urmtor, conform obiectivelor planului de management al ariei naturale protejate;

i) avizeaz msurile care se stabilesc referitoare la eventuale probleme aprute pe teritoriul ariei naturale protejate, sau probleme ridicate de diferite instituii sau organizaii;

j) colaboreaz cu Consiliul Consultativ al ariei naturale protejate;

k) sprijin structura de administrare i particip la elaborarea planului de management, avizeaz planul de management i regulamentul ariei naturale protejate;

l) emite hotrri n baza votului exprimat de membrii C n edinele de lucru sau ntre edinele de lucru, dac este solicitat.

Art. 9 Pentru ca membrii C s poat decide, structura de administrare are obligaia de a furniza direct informaiile necesare exprimrii unui punct de vedere de ctre membrii C i de a raporta n mod direct i urgent membrilor acestuia orice probleme majore ivite n exerciiul de administrare al ariei naturale protejate.

Art. 10 C se ntrunete n edine de lucru ordinare, de dou ori pe an, semestrial, dar i n edine de lucru extraordinare, atunci cnd apar situaii deosebite.

Art. 11 C poate derula edina de lucru n condiiile n care sunt prezeni minim dou treimi din membrii si.

Art. 12 La edinele de lucru pot fi invitai n calitate de observatori, reprezentani ai unor instituii/organizaii sau persoane fizice direct interesate de activitile structurii de administrare i de situaia ariei naturale protejate, precum i personalul structurii de administrare i reprezentani ai

Consiliului Consultativ al ariei naturale protejate. Participarea acestora se supune la vot nainte de

nceperea edinei de lucru.

Art. 13 edinele de lucru se convoac de ctre structura de administrare, n urma consultrii cu membrii C asupra perioadei, locului ntlnirii, agendei de lucru i asupra persoanelor invitate.

Art. 14 C decide astfel:

a) prin votul majoritii simple a membrilor prezeni;

b) prin votul a dou treimi din numrul membrilor prezeni: n cazul planurilor, proiectelor sau activitilor cu potenial impact semnificativ asupra ariei naturale protejate care se analizeaz, n cazul aprobrii planului de management, precum i n cazul aprobrii raportului anual de activitate

Art. 15 (1) ntre edinele de lucru, n cazul n care este nevoie de hotarrea C acesta se obine n baza acordului scris al majoritii simple a membrilor C, cu stabilirea unui termen de vot i ntiinarea obligatorie a tuturor membrilor.

(2) n situaia n care nu se primete un rspuns n scris, n termenul stabilit se consider neparticipare la vot.

Art. 16 C emite hotrri cu antet, cuprinznd sigla ariei naturale protejate, semntura preedintelui i secretarului C sau a persoanelor delegate de acetia, precum i tampila C. Hotrrile se nregistreaz ntr-un registru de intrri ieiri. Art. 17 Hotrrile luate n edinele de lucru ale C se nainteaz ctre structura de administrare.

Art. 18 Cheltuielile edinelor de lucru, respectiv transportul, cazarea i masa membrilor C, se deconteaz de ctre structura de administrare.

Art. 19 Consiliile tiinifice pot transmite propuneri de modificare ale prezentului regulament ctre autoritatea public central pentru protecia mediului. Prezentul regulament se poate modifica prin aprobarea conductorului autoritii publice centrale pentru protecia mediului.

5.ANALIZA SWOT

Oportuniti: Vizitatorii vor contribui mai mult la finanarea parcului; nfiinarea centrelor de informare turistic; Creterea segmentului de pia turistic interesat de ecoturism; Noi posibiliti de marketing, n special pe Internet care permite accesul pe piee internaionale aflate n cutare de noi destinaii turistice la costuri foarte reduse; Rolul parcului n promovarea i managementul ecoturismului prin proprii i prin intermediul parteneriatelor. activiti

Ameninri: Creterea cantitilor de deeuri rmase n urma vizitatorilor; Camparea aleatorie n zone sensibile din punct de vedere al biodiversitii; Apariia acomodrilor ne-tradiionale sau defectuos proiectate; Inabilitatea de a face fa concurenei generate de cele 30.000 de arii protejate existente la nivel mondial; Eventualul eec de a aduce infrastructura turistic la nivel european va duce la pierderea unor piee turistice; Instalarea unui sistem de msuri prea restrictive privind conservarea biodiversitii fr justificarea acestora i popularizarea lor prin metode specifice.

Puncte tari: Existena reliefului, a peisajelor deosebite, a lacurilor glaciare, peterilor;

Parcul poate suporta un numr destul de mare de activiti n aer liber cu impact redus asupra mediului, ncepand cu plimbarile, drumeiile, alpinismul, ski (telescaun, teleski); Atraciile turistice precum: Valea Vaserului; ansamblul monumental de la Moisei, realizat de sculptorul Vida Gheza; statiunea Bora; bisericile de lemn; Cimitirul Vesel de la Spna. Existena traseelor turistice: Cosnea- vf Pietrosul Bardului- Bardu (Valea Vaserului); Valea Vieului - Bistra - Valea Tomnatic - canton silvic Repedea; Valea Vaserului i retur cu mocnia. Posibiliti de cazare: cabanele silvice Cosnea, Faina, Poiana Novat, pensiunile i hotelurile din Vieul de Sus i Bora.

Puncte slabe: Lipsa unor programe turistice mai complexe care s atrag diverse categorii de vizitatori; Deeurile menajere mentalitatea turitilor fa de depozitarea deeurilor n locurile special amenajate, din pcate n acest moment este subdezvoltat; Numrul redus de locuri de cazare.

Produsul. Un factor cheie n dezvoltarea ecoturismului este realizarea unui program de dezvoltare a produselor tradiionale, destinat s creasc veniturile din comunitile locale i s susin financiar activiti ale Parcului.

6. Promovare: - organizare de concursuri; - participare la trguri, expoziii i manifestri turistice; - elaborarea unui ghid turistic complet al parcului, ghid care va cuprinde i informaii, imagini privitoare la acomodrile locale i alte servicii locale.

- un rol foarte important n promovarea zonei va fi jucat de centrele de vizitare i de punctele de informare. - excursii de familiarizare pentru touroperatori i pentru mass-media ct i cadourile (sticle cu bauturi din fructe naturale, produse regionale, artizanale, relatiile publice prin conferine de pres, seminarii, mijloace de informare proprii, evenimente speciale etc.)

Urmeaz sa fie creat un consiliu tiinific al parcului, precum i un consiliu consultativ. Din consiliul consultativ vor face parte reprezentanii tuturor autoritilor locale din raza parcului.