Parcul National Putna Vrancea

Parcul Natural Putna-Vrancea se constituie ntr-un spa iu cu un real poten ial turistic dat de existen a unor valori naturale i culturale de interes na ional i regional. Direc iile prioritare de management pentru aceast ramur de activitate se refer la: ncurajarea ac iunilor de reabilitare a infrastructurilor din PNPV (c i de comunica ie, alimentare cu ap , etc.); prioritizarea ac iunilor de realizare de infrastructuri turistice cu impact redus asupra mediului; corelarea capacit ilor de primire a turi tilor cu capacitatea de suport a zonei; dezvoltarea de infrastructuri turistice n zonele de dezvoltare durabil ale PNPV; dezvoltarea mecanismelor de control al activit ilor turistice n PNPV; corelarea activit ilor turistice cu celelalte activit i sociale i economice.

Turismul poate reprezenta activitatea alternativ care poate asigura dezvoltarea durabil a zonei, dar i accentuarea problemelor de mediu.
Obiectivele de management a parcului urm resc men inerea interac iunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversit ii habitatelor i peisajului, promovnd p strarea folosin elor tradi ionale ale terenurilor, ncurajarea i consolidarea activit ilor, practicilor i culturii tradi ionale ale popula iei locale. De asemenea, se ofer publicului posibilit i de recreere i turism i se ncurajeaz activit ile tiin ifice i educa ionale. Tinta deschiderii ariei protejate pentru public este dezvoltarea turismului in natura, permitand vizitatorilor sa descopere fauna, flora, peisajul si sa devina mai pregatiti si mai responsabili fata de mostenirea naturala si culturalistorica. Peisajele din Parcul Natural putna-Vrancea, specifice reliefului de munte si celor de chei de pe valea Tisitei ce cuprinznd zone de abrupt cu pere i i stnci seme e, paji ti alpine i subalpine, fne e montane cu flor deosebit , paduri de limita altitudinala, jnepenisuri compacte (Muntele Goru), zone mp durite de diferite tipuri (foioase, r inoase, amestec), care se mbin armonios cu cel al zonelor locuite din parc si din afara parcului (Coza, Paulesti, Negrilesti), sate de munte cu arhitectur , obiceiuri i tradi ii specifice. Principalele unit i peisagistice din Parcul natural Putna Vrancea sunt: paji tile alpine, insule de jneap n; p durile, de fag, de amestec i de conifere; grohoti uri de roci sedimentare; vai inguste si adanci cu aspect de chei ce pot atinge amplitudini de 500-600 m. ce se ntind ntre confluenta raurilor Tisita si Putna pana in amonte pe cursul Tisitei Mici; caderi de apa (cascade) de mici dimensiuni de-alungul albiei raului Tisita si o cascada in trepte pe raul Putna, etc.

Zone ce caracterizeaza prin spactaculozitatea reliefului:

Tisita sunt cele mai vizitate, beneficiind de drumul forestier care le str bate, m soar 4.5 km, amplitudinea atingand valori de 500-600 m. Aici pe sectoarele Tisitei unite, Tisitei Mari si Tisitei Mici, vaile sunt o succesiune de canioane sapate in formatiuni geologice sedimentare, ce alterneaza cu bazine depresionare (La Pandar) si lunci. Ca rezultat al fragmentarii reliefului si schimbarilor de directie a Tisitelor, declivitatea si expozitia au devenit foarte vatiate, astfel ca apar brane si polite situate la diferite inaltimi, pereti stancosi, subplombe, jheaburi, povarnisuri concave, etc. Aceasta varietate a reliefului a fost exploatata de speciile de ungulate, in special capra neagra si de pradatorii acestora (lup, urs, ras), dar albia Tisitelor constituie habitat optim si pentru vidra. In acest ansamblu peisagistic gasesc conditii optime de viata specii ocrotite precum Tisa (Taxus bacata), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), floarea reginei (Lentopodium alpinum). Vizitarea acestui obiectiv se poate face doar pe traseul turistic marcat, camparea, utilizarea focului, abaterea de la treseul marcat si abandonarea deseurilor este interzisa pe tot cuprisul rezervatiei. De asemenea este interzis accesul

in rezervatie cu animale de companie, sau cu aparate de audit, ruperea sau colectarea speciilor de flora si fauna, distrugerea panourilor informative si a altor amenajari. Cascada Putnei reprezinta un alt obiectiv turistic natural, intens vizitat, aflat in apropierea localitatii Lepsa. Procesele tectonice foarte active marcate prin faliile deschise prezente in muntele Tisaru aflat in imiediata apropiere la nord, si in Seaua lui Voda, aflata la sudul Cascadei Putnei, au determinat o ruptura de panta cu o diferenta de nivel de peste 12 m, pe care Putna o parcurge printr-o suita de repezisuri. In aval, la cca. 200 m, pe malul stng exista o veche cascada, parasita de catre apele raului Putna in urma miscarilor geotectonice, cand acest rau si-a schimbat cursul spre dreapta, pe albia actuala ( fenomen unic cunoscut in Romnia). Din punct de vedere botanic, pe versantii stncosi se intlnesc numeroase specii de plante saxicole, de exemplu: Saxifraga aizoon, Alyssum saxatile, iar odinioara Floarea Reginei ( Leontopodium alpinum ). Vizitarea cascadei se face doar pe scarile de acces fara abaterea de la spatiul de vizitare delimitat. Tot odata este interzis accesul cu animale de companie, abandonarea deseurilor, ruperea sau colectarea speciilor de flora si fauna, scrijelirea arborilor, distrugerea amenajarilor si scaldatul. In afara de Tisita si Cascada Putnei pe suprafa a PNPV se suprapun alte patru arii protejate, ncadrate n categoria rezerva ii naturale (IV I.U.C.N.): Groapa cu Pini, Strmtura Coza, Muntele Goru si Padurea Lep a-Zboina. Un alt element inedit este focul viu aflat la marginea drumului forestier Stramba, este reprezentat de o emanatie naturala constanta de gar metan, capabila sa mentina o flacara continua. Elementele de biodiversitate sunt numeroase i valoroase, determinnd includerea parcului n re eaua ecologic european Natura 2000, att ca sit de importan comunitar pentru protec ia habitatelor, ct i ca sit de importan avifaunistic n parc se reg sesc 12 tipuri de habitate conform clasific rilor na ionale i europene: de p dure (r inoase, f getele, i amestecuri de r inoase cu fag), care ocup aproximativ 65% din suprafa , p uni subalpine care ocup aproximativ 15% din suprafa , grohoti uri, stnc rii i tuf ri uri (formate n principal din jneap n, ienup r) i ocup 20% din suprafa a parcului si habitate acvatice (izvoare, ruri, praie). n Parcului Natural Putna-Vrancea se regasesc e antioane reprezentative din 12 tipuri de habitate de interes comunitar care adapostesc populatii importante a unor specii de inters conservativ deosebit. Acesta arie protejata a capatat pe langa statutul de Parc Natural i statutele de Arie Speciala de Protec ie Avifaunistic ( ROSPA 0088 Mun ii Vrancei) i Sit de Importan Comunitar ( ROSCI 208 Putna-Vrancea).

Statutul de Sit de Importan

Comunitar a fost acordat datorita existen ei pe raza parcului a urmatoarelor specii: Mamifere: Ursus Arctos*, Canis lupus*, Lynx lynx, Lutra lutra, Myotis myotis Amfibieni i reptile: Bombina variegata, Triturus cristatus, Triturus montandonii; Pe ti: Cottus gobio Nevertebrate: Rosalia alpina*, Vestigo genesii, Pholidoptera transsylvanica Plante: Cypripedium calceolus Statutul de Arie Special de Protec ie Avifaunistic a fost acordat datorit existen ei pe raza parcului a 12 specii de p s ri men ionate n Anexa I la Directiva 79/409/CEE: Pernis apivorus, Bonasa bonasia, Strix uralensis, Aegolius funereus, Glaucidium passerinum, Picus canus, Dryocopus martius, Dendrocopos leucotos, Picoides tridactylus, Ficedula parva, Ficedula albicollis, Tetrao urogallus.

n imediata apropiere a parcului mai pot fi vizitate i alte obiective turistice naturale:
Lacul Negru; Caldarile Zabalei; Padurea Verdele; Algheanu; Focul Viu.

Obiectivele cultural-istorice din teritoriul parcului:

Manastirea Lepsa sau din imediata vecin tate Maunsoleul Soveja, Casa memoriala din Vrancioia, constituie un element suplimentar de atrac ie pentru turisti. Atelierele de sculptura si prelucrare traditionala a lemnului din satele Negrilesti si Barsesti, sau de artizanat (masti populare) din Lepsa, casele traditionale din lemn, cat si diferite sarbatori specifice ( ex. Boteitul oilor de la Negrilesti) compun latura culturala a parcului.

Obiectiv turistic antropic arhicunoscut - Pastravaria Lepsa se afla in administrarea Ocolului Silvic
Soveja, fiind si ea deschisa vizitatorilor.