UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Disciplina:
Promovare si identitate turistica

Imaginea turistică și promovarea acesteia

în mediul online.
Studiu de caz: Bucovina

Student: Rotaru Gabriel-Emanuel

Specializarea: Master, Turism si dezvoltare durabila

Anul II
 CUPRINS

1. IMAGINEA TURISTICĂ

1.1. Imaginea destinației turistice, utilizând metoda Echtner și Ritchie: caracteristici

funcționale, psihologice, atribute, holistică
1.2. Analiza informațiilor despre destinație în mediul online (pagina web oficială, facebook,
twitter, instagram, youtube, tripadvisor): cuvinte cheie, imagini
1.3. Brandul destinației turistice: logo, slogan, manual de brand

2. PRODUSUL TURISTIC
2.1. Oferta turistică
2.2. Cererea turistică: statistici
2.3. Segmentarea pieței turistice: profilul turistului (vârstă, proveniență, studii etc.)
2.4. Servicii turistice și strategia de preț

3. PROMOVAREA TURISTICĂ
3.1. Promovarea turistică: publicitate, relații publice și distribuția turistică
3.2. Politici și strategii de marketing recomandate în managementul destinației: politica de preț,
de produs, de distribuție (recomandări proprii)
 1. IMAGINEA TURISTICĂ

1.1. Imaginea destinației turistice, utilizând metoda Echtner și Ritchie: caracteristici

funcționale, psihologice, atribute, holistică

E. Comune Caracteristici functionale

-Aer proaspat -Relief variat(munte,podis, lunca)
-Climat prietenos - Arhitectura traditionala
-Acces facil -Facilitati pentru cumparaturi
-Diversitatea structurilor de cazare
Preturi accesibile
Atractii natural si antropice variate
Monumente istorice
Holistica
functional
Caracteristici functionale -Peisaj
Atribute predominant
-Climat prietenos montan si de
-Deocoratiuni Elemente podis
colorate comune -Imagine
- Mediu placut religioasa
-Ambianta (datorita
relaxanta Elemente numeroaselor
Atribute
-Mediu organizat holistice/imag manastiri)
- Agrement scazut istica -Imagine istorica
datorita
obiectivelor
turistice istorice
Elemente Holistica
unice psihologica
-Atmosfera
Caracteristici psihologice religioasa
-Experiente unice
-Obiceiuri si
traditii
Parfum istoric
Caracteristici psihologice E. Unice
-liniste -Viata la tara
-Localnici prietenosi -Albastru de
Atmosfera linistita, familiara voronet
- Bucovina, lacas religios - Cel mai mare ou
- Religie crestin ortodox traditional de
paste din lume
- Singurul muzeu al
lingurilor de lemn
din tara si probabil
din strainatate.
 1.2. Analiza informațiilor despre destinație în mediul online (pagina web oficială,
facebook, twitter, instagram, youtube, tripadvisor): cuvinte cheie, imagini

Regiunea turistica Bucovina beneficiaza in mediul online de diverse site-uri de promovare,

pagina oficiala de facebook, diverse clipuri de promovare (youtube) etc.
 https://www.bucovinaturism.ro/ro/

 https://bucovinaultra.rocks/
 https://www.turismbucovina.ro/
  http://www.romanianmonasteries.org/ro/bucovina/manastiri-bucovina
Paragraf extras:” Numărul impresionant al bisericilor din Bucovina, România, cu
interesantele fresce interioare şi exterioare, a fost păstrat încă din timpurile medievale.
Datorită unicităţii şi valorii lor artistice, acestea au fost adăugate la Lista cu Moşteniri
Culturale Internaţionale a UNESCO, în 1993. Într-adevăr, nu există alt loc pe pământ în care
se afla un astfel de grup de biserici, cu o aşa de înaltă calitate a frescelor exterioare.”

 Tripadvisor
  Pagina facebook

 Youtube (diverse clipuri de promovare)

  https://cpac.afir.info/Harta-Producatorilor
(Bucovina pe harta produselor alimentare certificate)

1.3. Brandul destinației turistice: logo, slogan, manual de brand

 Logo

 Slogan
 Bucovina, taramul manastirilor pictate;
 Bucovina, tara fragilor;
 Bucovina, pastratoare a traditiilor.
 2. PRODUSUL TURISTIC
2.1. Oferta turistică
Prezența unui cadru natural deosebit, zonă cu munți, cu susur de ape la orice pas, cu pajiști
presărate de așezări temporare de vară, conferă plaiurilor bucovinene o funcție prioritar turistică,
putându-se practica agroturismul.
Oamenii locului au păstrat vii valorile culturale ale zonei: portul și dansul popular, tradițiile și
obiceiurile din timpul Sărbătorilor de iarnă și de peste an, obiceiul încondeierii ouălor la Paște,
Bucovina fiind destinația potrivită practicării turismului cultural și ecumenic, dacă este să ne referim
la motivația turistică. Nu trebuie uitate minunatele mănăstiri bucovinene înscrise în patrimoniul
UNESCO: Moldovița, Sucevița, Humor, Voroneț, Putna, Arbore. În completarea patrimoniului
favorabil practicării turismului cultural amintim și muzeele bucovinene, Colecția etnografică “Ion
Gramadă”, ceramica neagră de Marginea; poate fi dezvoltat ținând cont de faptul regiunea se află pe
tărâmul mănăstirilor bucovinene.

Deasemenea se mai pot practica și alte forme de turism:

Turismul cinegetic și pescuitul sportiv – se adresează iubitorilor de aventuri cinegetice și

pescarilor, existând un bogat fond de vânătoare: urși, mistreți, căprioare, iepuri, și piscicol: păstrăv,
mreană, boiștean. Specia principală din zona montană, care prezintă interes cinegetic major, este
cerbul carpatin. Pe pârâul Valea Putnei, în localitatea cu același nume, este amplasată o păstrăvărie
aparținând Ocolului Silvic Pojorâta care produce păstrăv pentru consum și puieți pentru popularea
apelor de munte; principalele râuri populate cu păstrăv indigen, lostriță și lipan sunt: Bistrița Aurie,
Dorna, Moldova, Neagra Broștenilor, Țibău, Cârlibaba, Moldovița.

Drumeția montană – favorizată de existența în zonă a mai multor frumoase trasee marcate, din
care amintim vechiul “Drum al tătarilor”, până în comuna Cârlibaba, și celălalt spre mănăstirea
Moldovița. Aceste trasee pot fi parcurse fie pe jos, fie cu ajutorul căilor pe care fiecare localnic îi
poate pune la dispoziția turiștilor; deasemeni de un farmec deosebit sunt traseele montane către
masivul muntos Rarău și Giumalău. Din municipiul Vatra Dornei se poate pleca în drumetie, atât pe
jos, cât și cu autoturisme 4X4 în munții: Călimani, Ineu, Rodna, și Obcinele Mestecănișului.

Turismul de odihnă și recreere întrunește aici toate condițiile pentru a fi practicat, ținând cont
de efectele benefice ale climei și de frumusețea peisajului din jur. Turismul de agrement poate
valorifica numărul de cabaline care există, organizându-se cursuri de echitație, plimbări pe poteci de
munte, mountain bike, parapantă etc.

Produse autentice:
În ultimii ani produsele autentice din zona Bucovinei au fost prezentate la diverse târguri din
ţară şi străinătate. Nu puţini sunt cei care cumpara păstrăv în cobză, brânză de burduf în coajă de
brad, telemea cu mărar sau caş afumat.
Evenimente culturale
Tot anul în Bucovina se poate descoperi o mulțime de evenimente culturale și sportive:
- Festivalul „Toamnă la Voroneţ”- festival de film documentar, diaporamă şi fotografie –
este unul dintre cele mai longevive manifestări de gen din România.
- “Pastele in Bucovina”/ Targul de Pasti – In orasul Suceava se regaseste cel mai mare ou
traditional de Paste din lume.
- Festivalul oualor incondeiate
- Zilele Matei Vișniec. Obiectivele proiectului Zilele „Matei Vişniec” sunt: – revitalizarea
mişcării teatrale din Bucovina; – promovarea profesionalismului şi calităţii din lumea
teatrului; – aducerea în prim plan a dramaturgiei bucovinene de valoare; promovarea, în
spaţiul unde s-a născut dramaturgul Matei Vişniec, a spectacolelor montate după piesele
sale şi jucate în alte limbi şi pe alte continente; – atragerea tineretului spre teatru,
promovarea valenţelor teatrului şi rolul lor în dezvoltarea spirituală a tinerilor.
- Festivalul de Artă Medievală „Ștefan cel Mare” Suceava
- Festivalul Internaţional de Folclor „Întâlniri Bucovinene”
- Expo–Târg de Cai - Scopul manifestării este prezentarea şi promovarea activităţii
crescătorilor de cai. La târg sunt invitaţi să părticiple în fiecare an crescătorii şi proprietarii
de cai din întreaga ţară. Cu ocazia târgului are loc şi o serbare câmpenească, unde sunt
servite produse culinare tradiţionale.
- Festivalul fructelor de padure
- Festivalul Hribului
 2.2. Cererea turistică: statistici
500000

450000 430673

400000 385676

350000 342710
310548
300000
260684
241629 Romani
250000 229519 238611 Straini
194365

372156
200000 Total

332352
290960
264553
150000

220514
200423

200233
196896

58517
169755

53324
51750
45995
100000
41396

40170
38188
32623
24610

50000

0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Fig.x. Sosiri ale turistilor in Bucovina in perioada 2010-2018

In ultimul deceniu, regiunea turistica Bucovina starneste interesul din ce in ce mai multor
turisti. Numarul acestora aproape ca s-a triplat, de la 19.500 turisti in anul 2010 la peste 4500 de
turisti in prezent. Acest lucru se datoreaza in principal nevoii tot mai mari a oamenilor de a se rupe
de “stresul urban” si a se destinde intr-o regiune pitoreasca si linistita, cu oameni foarte amabili.

2.3. Segmentarea pieței turistice: profilul turistului (vârstă, proveniență, studii etc.)

2.3. Segmentarea pieței turistice: profilul turistului (vârstă, proveniență, studii etc.)

Fiind o regiune pitoreasca, cu specific istoric, religios si gastronomic, despre care Nicolae Iorga
spunea ca este “un imens muzeu in aer liber”, Bucovina reprezinta o atractie turistica de interes
national si international.
Avand in vedere complexitatea zonei si diversitatea obiectivelor si a serviciilor turistice,
Bucovina reprezinta o atractie accesibila tuturor tipologiilor de turisti (conform unui studiu efectuat
pe un esantion de 109 persoane):
a) criterii sociologice:
-vârstă: 20-29 (44%); 30-39 (40%)
- sex: M(49.5%); F(50.5)
 - origine: romani (73,4%); + moldoveni, englezi, americani si italieni
- provenienta: mediul urban (68%), mediul rural (32%)
- religie; crestini ortodoxi, romano catolici
- venit: mediu si ridicat
- nivel cultural: studii universitare (48.6%), liceale(13,8%), postuniversitare(11%),
postliceale(7.3%), altele(0.9%), nu raspund(18.3%).
b) criterii de comportament turistic (obiceiuri de călătorie):
ƒ- motivul voiajului/scopul vizitei: agreement, recreere (56,9%); relaxare in natura (36,7%);
pelerinaj (19,3%); activitati distractive in natura/descoperirea unor valori cultural/gastronomia
locala (13,8%); viata la tara (11,9) etc.
- motivele alegerii destinatiei: vizitele anterioare (38,5), recomandarea unui prieten (25,7),
informatiile de pe internet (16,5), o brosura de prezentare a zonei (14,7) etc.
- dependenţa turistului de destinaţie: 13.5% din respondent declara ca sunt dependenti de
vacantele in Bucovina.
- gradul de fidelitate faţă de o anumită destinaţie turistică: fidelitatea fata de axa turistica
Radauti-Sucevita-Putna
- numărul şi tipul regiunilor vizitate:
* Radauti-Sucevita-Putna (80,7% intersati)
* Vatra Dornei (60,6% intresati)
* Regiunea Humor – Campulung (55% interesati)
* Suceava – Falticeni (38% interesati)
* Orasul Siret (15,6% interesati)
-frecventa calatoriilor: de 2 ori pe an (32.1%), de 3-4 ori pe an (28.4%), de 5 ori pe an sau mai
des(19.3%), o data pe an (16.5%)
> turiştii la prima vizită sunt interesaţi de tot ceea ce reprezintă o atracţie
în cadrul destinaţiei (de obicei, aceştia sunt foarte tineri);
> turiştii la a doua vizită, care preferă să desfăşoare activităţile lor favorite
pe parcursul întregului sejur, care, de regulă, este mai lung;
> turiştii la a treia (sau a n-a) vizită, care sunt foarte activi pe timp de zi şi
relativ inactivi noaptea, cheltuindu-şi banii mai ales pe cazare şi masă
(de regulă, persoane în vârstă);
> turiştii fideli, care, dispunând de venituri mai mari decât ceilalţi şi fiind
de vârste mai înaintate, s-au obişnuit, în timp, cu o anumită destinaţie
 turistică, nemaipunându-şi problema schimbării ei (Gherasim şi
Gherasim, 1999, p. 91);
-îndepărtarea faţă de destinaţie; 0-200 km (36%), 200-400 km(40%) datorita turistilor care
provin din Bucuresti, aflat la 400 km departare, 400- 600 km(24%)
-durata sejurului: 1-5 zile (46,8), 6-10 zile (40,4), 10-15 zile (9,2)
- perioada călătoriei primavara (39%), vara (43%), toamna (18%)
- cazarea aleasă: conform INS, in anul 2018, 34% din inoptari au avut loc in hoteluri, 6% in
pensiuni agroturitice, 5% in pensiuni turistice si 3,4% in vile turistice.
- mijlocul de transport folosit: masina personala(74.3%), autobus/autocar/transport in
comun(6.4%), tren(6.4%), autocar/minibus/tur-operator(3.7%)
ƒ - utilizarea sau nu a unei agenţii de turism (2.8%)

2.4. Servicii turistice de baza (transport, cazare si alimentatie) și strategia de preț.

 Structuri de cazare
500 469
400
310
300 245
200
119
100
0
2002 2010 2015 2019
Structuri de cazare

Fig.X Structuri de cazare Bucovina 2002-2019

Sursa : prelucrare date INS

In ultimii 20 de ani, baza de cazare din regiunea turistica Bucovina inregistreaza o

evolutie majora, de la numai 119 structuri de cazare in perioada 2000-2002 la 469 structuri
de cazare in present
 100%
Pensiuni agroturistice
90% Pensiuni turistice
Tabere de elevi si prescolari
80%
Casute turistice
70% Popasuri turistice
60% Campinguri
Sate de vacanta
50% Bungalouri
40% Cabane turistice
Vile turistice
30% Moteluri
20% Hanuri si moteluri
Hoteluri apartament
10%
Hosteluri
0% Hoteluri
2002 2010 2015 2019

Fig.X Evolutia numarului de structure de cazare din Bucovina, pe tipuri de structuri, in

perioada 2002-2019
Sursa : prelucrare date INS

In ceea ce priveste evolutia structurilor de cazare pe tipuri de structuri, se remarca in

ultimele 2 decenii o majorare a numarului de pensiuni agroturistice (de la 46, la 235). De
asemenea a avut loc o crestere a numarului de hoteluri (de la 22 la 49) si pensiuni turistice
(de la 22 la 117).

2019
Hoteluri Hosteluri
11% 3%
Vile turistice
5%
Cabane turistice
3%
Bungalouri
1%
Pensiuni agroturistice Pensiuni turistice Sate de vacanta
51% 25% 0%
Campinguri
1%
Casute turistice
1%

Structurile de cazare din Bucovina in anul 2019

Sursa: prelucrare date INS

 In prezent, in Bucovina exista o multitudine de tipuri de structure de cazare, cele mai mari
ponderi fiind atribuite pensiunilor agroturistice (51%), pensiunilor turistice (25%) respectiv
hotelurilor (11%). In ponderi mult mai mici exista vile si cabane turistice, hosteluri, casute turistice
si un singur sat de vacanta

 Structuri de alimnentatie publica

In Bucovina exista 312 structuri de alimentatie publica cu specific divers.

UNITATI DE ALIMENTATIE PUBLICA -

BUCOVINA
Restaurant classic
Restaurant pensiune
Bar de zi
Disco bar
Bufet bar
Café bar
Pizzerie
Restaurant cu specific Romanesc
Snack bar
Braserie
Terasa
Crama
TOTAL 312

 Restaurante si crame
(https://www.discoverbucovina.info/gusta/restaurante-si-crame/ )
-Ristorante Da Vinci - este situat în zona centrală a Sucevei, în spatele magazinului
Buconvina, apropierea Palatului de finanțe, a Consiliului Județean și a Muzeului de Istorie.
 -Latino restaurant – (Str. Curtea Domnească nr.9, Suceava)este un restaurant de lux
cu specific italian și internațional. Meniul bogat satisface cele mai rafinate gusturi ale
clienților prin diversitate și savoare, punând la dispoziție diferite preparate culinare în orice
zi din săptămână.
 -Restaurant Toscana - Restaurantul este un templu al bunului gust unde bucătarii
pregătesc un meniu deosebit și diversificat, cu specialități românești și internaționale. În
plus, clienții care vor deveni de-ai casei vor beneficia de reduceri la nota de plată și de
rezervări pentru evenimente gen aniversări, petreceri de firmă, cocktail-uri.( B-dul Corneliu
Coposu, cartier Obcini, Suceava)

-Restaurant Antique (Aleea Primăverii nr. 12, Rădăuți) Situat în Rădăuți lângă CEC, Antique
este un restaurant care respectă intimitatea și gusturile fiecărui client. Meniul restaurantului
cuprinde diverse preparate culinare din bucătăria tradițională cât și din cea internațională, iar
barul este garnisit cu băuturi fine și răcoritoare pentru toate gusturile.
 -Crama Tohani (Suceava – Piata Centrala, Burdujeni, George Enescu,) îmbină tradiția
Podgoriei Dealu Mare cu tehnologiile moderne de culegere și prelucrare a strugurilor, de vinificare
și îmbuteliere.

 Politica/strategia de pret. Studiu de caz: Hotel Best Western din Gura Humorului –
considerat ca fiin cel mai frumos hotel din Bucovina

Tarifele practicate de Hotelul Best Western pentru serviciile prestate turiştilor sunt fundamentate
pe baza:
  Costurilor înregistrate pe loc de cazare. Această modalitate de formare a preţului porneşte de
la cheltuielile totale de prestaţii şi desfacere şi implică recuperarea, în condiţii avantajoase a
cheltuielilor totale făcute de întreprindere care sunt repartizate pe produse sau pe genuri de prestaţii
şi reflectate în preţurile la care acestea se vând.
Astfel, preţul de vânzare a produsului s-a stabilit prin adăugarea la preţul de cost al produsului,
a unei cote. Această cotă s-a calculat pornindu-se de la preţul total al produsului.
 Gradul de ocupare a capacităţii de cazare;
 Limitele maxime în funcţie de categoriile de clasificare prevăzute de OMT.
La Hotelul Best Western Bucovina obiectivul politicii de preţ este recuperarea rapidă a
cheltuielilor, unitatea hotelieră stabilind preţuri mai ridicate decât preţul concurenţilor, pentru a
realiza o recuperare mai rapidă a cheltuielilor ocazionate de investiţiile efectuate în vederea
modernizării hotelului.
Hotelul Best Western aplică astfel o strategie a preţului ridicat. Această strategie va fi
aplicată pe o perioadă scurtă de timp şi este posibilă datorită faptului că în zonă numărul ofertanţilor
de produse similare este relativ scăzut, astfel oferta turistică a Hotelul Best Western neputând fi
influenţată într-o măsură foarte mare de către concurenţă.
Hotelul Best Western a stabilit tarife :
 maximale – se încadrează în limitele prevăzute pentru fiecare categorie de confort, în
concordanţă cu nivelul dotării şi serviciile asigurate;
 contractuale – care urmăresc creşterea ponderii turismului organizat şi utilizarea eficientă a
structurii turistice ;
 speciale – pentru asigurarea accesului la turism a populaţiei ţării, a diverselor categorii de
clienţi, cât şi alte facilităţi :
- reduceri de pânâ la 80% pentru reprezentanţii mijloacelor de informare în masă în interes de
serviciu ;
- reduceri pentru veterani de război, invalizi, pensionari, elevi, studenţi, tineri căsătoriţi,
lucrători în turism ;
- gratuităţi prevăzute în contractele de colaborare pentru grupurile de turişti străini ( o
gratuitate la grupuri mai mari de 20 persoane);
- copiii sub 12 ani insoțiți de parinți beneficiază de cazare gratuită.
Tarifele pentru cazarea turiştilor sosiţi pe cont propriu, exprimate în lei/zi/loc/tip de cameră vor fi
afişate în mod vizibil la recepţie.
  Transportul

Prin Bucovina respective Suceava trec diverse artere de circulatie printre care drumul
European E75 care are orasul Giurgiu ca si punct terminus pe teritoriul national si drumul
European E58 care are ca si puncte terminus orasul Iasi respectiv satul Halmeu (65 km de
Baia Mare).

 Transportul aerian
Aeroportul Stefan cel Mare (Suceava) + alte aeroporturi din imediata apropiere.

 Transportul feroviar
 Regiunea Bucovina poate di accesata cu lejeritate prin intermediul transportului feroviar

3. PROMOVAREA TURISTICĂ
3.1. Promovarea turistică: publicitate, relații publice și distribuția turistică

 Centre de informare turistica(https://www.bucovinaturism.ro/ro/servicii-turistice/centre-

informare-turistica.html)

 Centrul de informare turistică Vatra Dornei (Vatra Dornei, Str. Mihai Eminescu, Nr. 17)
-E-mail: salvamontdorna@yahoo.com
-Facebook: salvamontdorna
-www.vatra-dornei.ro

 Centrul de informare turistică Suceviţa (Suceviţa, Calea Movileştilor, Nr. 153, 727510)
-E-mail: primariasucevita@yahoo.com
-www.primariasucevita.ro

 Centrul de informare turistică Suceava (Suceava, Str. Mitropoliei, Nr. 4, 720035)

-E-mail: infoturism@cjsuceava.ro
-Facebook: CNIPT.SV
-www.turism-suceava.ro
https://www.bucovinaturism.ro/ro/servicii-turistice/centre-informare-turistica.html

 Publicatii
 Bucovina Forestieră, http://www.bucovina-forestiera.ro
 Crai Nou - Suceava
 Jupânu', http://www.jupanu.ro
 Monitorul de Suceava, http://www.monitorulsv.ro
 Obiectiv de Suceava, http://www.obiectivdesuceava.ro
 Vocea Sucevei

 Publicații online
 GazetaSV, http://www.gazetasv.ro
 News Bucovina, http://www.newsbucovina.ro
 Sport Suceava, http://www.sportsv.ro
 Suceava 1, http://www.suceava1.ro
 Suceava News, http://www.suceava-news.ro - http://www.svnews.ro

 Publicații din Fălticeni

 Cronica de
Fălticeni, cronicadefalticeni.com cronicadefalticeni.wordpress.com falticeni.ro/ziar
 http://www.newsfalticeni.com - Ziar online]

 Publicații din Rădăuți

 Săptămânalul de Rădăuți, http://www.saptamanalul.ro

3.2. POLITICI ȘI STRATEGII DE MARKETING RECOMANDATE ÎN

MANAGEMENTUL DESTINAȚIEI: POLITICA DE PREȚ, DE PRODUS, DE
DISTRIBUȚIE (RECOMANDĂRI PROPRII)

În elaborarea Strategiei de dezvoltare şi promovare a turismului din Bucovina s-a pornit de la

conceptual de dezvoltare durabila si de la necesitatea creării un ei mărci turistice Bucovina, care să
fie promovată printr-un Program Naţional de Marketing şi Promovare a Bucovinei.
Obiectivul general al strategiei constă în dezvoltarea turismului în zona Bucovinei –

factor esenţial pentru creşterea standardului de viaţă a populaţiei din judeţul Suceava.

Obiectivele specifice sunt :

1. Îmbunătăţirea infrastructurii tu ristice în judeţul Suceava;

2. Creşterea afluxului de turişti în Bucovina;

3. Asigurarea utilizării durabile a resurselor naturale şi valorificarea tradiţiilor etno -

culturale;

4. Protejarea, păstrarea şi îmbogăţirea patrimoniului;

5. Creşterea calităţii serviciilor of erite turiştilor;

6. Crearea unei mărci turistice Bucovina;

7. Promovarea unor proiecte turistice cu finanţare externă;

8. Promovarea parteneriatului şi a voluntariatului;

9. Promovarea judeţului Suceava ca destinaţie turistică

 Studiu de caz: Hotel Best Western din Gura Humorului – considerat ca fiin cel mai
frumos hotel din Bucovina
Publicitatea se definește ca fiind suma acțiunilor care au drept scop prezentarea indirectă
(nepersonala) - orală sau vizuală- a unui mesaj în legătură cu un produs, serviciu, marcă sau firmă de
către orice susținător (plătitor identificat).
Caracteristica principală a publicității este aceea că reprezintă un mijloc de comunicație în
masă deoarece:
 mesajele publicitare nu sunt transmise unui singur individ, ci, cel puțin unui grup de persoane, în
mod simultan;
 raportul emițător-receptor nu se realizează direct, ci se stabilește prin intermediul unui canal de
comunicație în masă;
 raspunsul la mesajul transmis se receptionează indirect, la un anumit interval de timp.

Publicitatea este o formă de comunicare pe care marketingul o utilizează sub forma unui
instrument promoţional. Hotelul Best Western Bucovina - Club de Munte îşi promovează
produsele turistice folosind următoarele categorii de publicitate:
 Publicitate scumpă: reviste de specialitate: revista InfoTour, Natura;
Publicitate medie: broşuri şi cataloage editate de hotel oferite gratis turiştilor, participarea
la tậrguri, saloane si expoziţii pe teme turistice în ţarã prin reprezentanţia societaţii si în afara ţãrii,
mai ales, prin agenţiile care ne promoveazã produsul turistic;
Publicitate ieftină: înscriere oferte în portaluri de turism;
Publicitate gratuită: înscriere în divese site-uri şi portaluri pe internet (de turism sau
generale) si pe site-ul www.bestwesternbucovina.ro, oferte lipite chiar pe geamul agenţiei de turism
cu care hotelul are încheiat un contract.
De asemenea clientul are posibilitatea să se informeze despre produsele turistice şi cu
ajutorul internetului din diferite site-uri ce promovează turismul în ţară. Tot prin intermediul
internetului se pot face şi rezervări on-line, site-ul fiind www.ecazari.ro.
În funcţie de sezon sunt diferite reduceri la pachetele turistice oferite de agenţie.
Publicitatea directă se va realiza prin poştă, prin expedierea de pliante informative,
clienţilor fideli şi pe internet la paginile web ce promovează pensiunea.

Mijloacele de promovare folosite de agenţie mai sunt:

 parteneriatele făcute cu firmele de turism;
 site-uri pe internet;
articole, cu prezentarea ofertei în reviste din domeniul turismului.

 Recomandari pentru dezvoltarea si promovarea turismului in Bucovina

- reconditionarea infrastructurii rutiere necesare în zonele turistice ale regiunii

- modernizarea respectiv extinderea zonelor de agrement şi a spaţiilor de recreere din cadrul
localităţilor rurale si urbane
- extinderea reţelelor şi a instalaţiilor de alimentare cu apă potabilă în mediul rural
- amenajarea de spaţii de parcare în zonele de campare şi realizarea de amplasamente pentru
stocarea temporară a deşeurilor
- elaborarea calendarului anual al evenimentelor: festivaluri, târguri, hramuri, etc.
- inventarierea tuturor centrelor de informare turistică existente pe teritoriul judeţului
- infiinţarea unor centre/puncte de informare turistică în comunele limită de judeţ, localităţile
de graniţă şi în localităţile cu potenţial turistic ridicat
- educaţia ecologică a comunităţilor locale
- stabilirea listei extinse de obiective turistice care vor beneficia de fonduri pentru reparaţii,
renovare, restaurare, dotare, modernizare, cu identificarea surselor de finanţare
- organizarea de cursuri de perfecţionare şi pregătire în : marketing, gastronomie,
comportament, ghizi specializaţi, legislaţie etc.
- perfecţionarea pregătirii agenţilor economici implicaţi în turism, în special în tehnici de
promovare a ofertei, studii de piaţă, marketing intern sau extern
- includerea în programul turiştilor, pe lângă vizitarea unor atracţii culturale (mănăstiri,
muzee, biserici, cetăţi, etc.), a unor programe opţionale cum ar fi: plimbări cu barca
pneumatică pe Bistriţa, echitaţie la Lucina şi Rădăuţi, plimbări cu trăsuri cu cai la Suceava
şi Vatra Dornei.
- susţinerea proiectelor care pun în valoare turistică obiective şi evenimente cultural –
spirituale şi tradiţionale româneşti
- promovarea unor programe turistice în domeniul turismului rural – bucătărie tradiţională cu
produse agro – alimentare de tip ecologic, comunităţi locale care întreţin şi practică vechi
tradiţii etnofolclorice,

BIBLIOGRAFIE
- https://www.bucovinaturism.ro/ro/
- https://bucovinaultra.rocks/
- https://www.turismbucovina.ro/
- http://www.romanianmonasteries.org/ro/bucovina/manastiri-bucovina
- https://www.tripadvisor.com/
- https://www.discoverbucovina.info/gusta/restaurante-si-crame/
- https://www.bucovinaturism.ro/ro/servicii-turistice/centre-informare-
turistica.htm
- http://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/