PROMOVAREA TURISMULUI RURAL IN ZONA DORNELOR- PE EXEMPLUL SATULUI TURISTIC DORNA ARINI

CAPITOLUL I
UN INCEPUT PROMITATOR
Primele actitivitati turistice in mediul rural au aparut dupa 1989 . In 1990 s-a creat EUROGITES Federatia Europeana de Turism Rural cu sediul la Strasbourg iar Romania este membra din 1993. Turismul rural poate fi o sansa pt zonele defavorizate prin: - crearea unui sistem de servicii ( incluzand si pferta de produse autohtone) - se incearca stoparea exodului de la tara la oras - se imbunatateste infrastructura -creste confortul de cazare - valorificarea pe plan local a produselor autentice romanesti: artizanale , legume, fructe, vinuri , preparate din carne

 Un inceput promitator pentru- ca turismul rural poate fi un mod de viata pentru intreprinzator iar motivatia calatoriilor turistice in zonele rurale este reprezentata de cadrul natural nealterat, de traditii si obiceiuri, de activitatile de agrement care pot fi practicate in aceste areale in special in cel montan asa cum reiese din datele statistice Turismul rural este protejat prin legea 137din 1995 privind Protectia Mediului conform careia turismul rural trebuie sa se desfasoare in concordanta cu asigurarea cerintelor de reducerea fatorilor poluanti si de conservare a valorilor naturale si culturale Avand in vedere structura resurselor turistice existente in zonele montane pot fi clasificate mai multe modele de sate cu valoare turistica din domeniile: - istoric -etnofolcloric; artizanat - peisaje geografice deosebite cu monumente ale naturii - pastorit; pomicol; cinegetic - balneoclimateric

Cap. I subcap. 1,2,3

Cap. II
ACTIVITATILE DE MARKETING, SPRIJIN AL DEZVOLTARII TURISMULUI
Turismul este un serviciu de aceea prestarea lui la nivel de performanta este hotaratoare pentru succesul lui. Conceptia de marketing presupune racordarea intregii activitati a firmei de nevoia sociala , exprimata in cadrul pietei de catre cerere . Nevoia sociala este exprimata prin sezonalitate , volumul maxim din cadrul cilclului de sezonalitate si de baza tehnico- materiala solicitata de-a lungul anului. Politica de marketing- instrument mixul de marketing - produsul turistic se formeaza prin valorificarea unor resurse naturale in conditiile specifice care includ o serie de activitati ce permit transformarea lor in marfa - pt stabilirea preturilor trebuie avute in vedere cheltuielile care se fac ; munca ptr a crea conditii de sedere oaspetilor; conditiile oferite; sezonalitate si concurenta - distributia - ansamblu de activitati prin care se realizeaza vanzare produsului turistic : direct ( prestator-turist) si indirect agentie de voiaj-turist - promovarea poate fi facuta prin panouri cu reclame; materiale publicitare; afisarea preturilor; comunicare verbala; presa; reclame din ghiduri turistice; internet IN TURISMUL RURAL IMPORTANT ESTE SA TE FACI CUNOSCUT SI APRECIAT

CAP.III
PREZENTAREA PRODUSULUI TURISTIC TARA DORNELOR
Zona Dornelor ca unitate turistica este proiectata ca un model dinamic de dezvoltare prin innoire calitativa odata cu punerea in valoare a bogatelor resurse de care dispune. Situata in zona Bucovinei si cu accesibilitate la drumurile europene cu un cadru natural bogat, variat si complex fiind marginita de Muntii Bistritei cu Masivul Calimani cuprinde depresiunea Dornelor cu o clima medie anuala de 0-6 grade . Gasim aici o larga gama de flora si vegetatie cum ar fi Tinovul Saru Dornei; parcul dendrologic Vatra Dornei ; apoi in categoria rezervatiilor montane intalnim Cheile Zugreni aflate pe Valea Bistritei Apele de adancime se remarca in zona pt calitatea lor fiind cunoscuta pt izvoarele minerale carbogazoase in perimetrul localitatilor: Vatra Dornei; Poiana Negri; Neagra Sarului; Poiana Stampei Functia turistica se diversifica prin amplificarea turismului montan a celui rural si prin practicarea sporturilor de iarna.

DORNA ARINI LOCALITATE CU VOCATIE TURISTICA

Asezata in frumoasa depresiune a Dornelor la poalele Muntilor Bistritei si Giumalau , Dorna Arini este unul dintre cele mai mari si mai frumoase sate romanesti de munte. Prin peisaj , posibilitati de agrement s-ar contura ca un adevarat sat de vacanta. Baza tehnico- materiala o reprezinta cazarea la cetateni prin gospodariile intrate in circuitul agrosturistic (87% din toatal) cu amenajari care se incadreaza in criteriile de omologare elaborate de Autoritatea Nationala pentru Turism. Exista ferme de 1-2 stele ( 140 locuri) si pensiuni de 3 stele (100 locuri). Exista posibilitati pt drumetii fiind marcate trasee turistice in Giumalau ; Mestecanis; Zugreni ; se poate practica vanatoarea si echitatia ( herghelia de la Lucina)

ANALIZA SWOT ASUPRA SATULUI DORNA ARINI

Analiza SWOT presupune luarea in calcul a urmatoarelor elemente:

- Puncte tari( Strenghts) sunt determinate de factori interni : peisaje de o deosebita frumusete ; specificul zonei ( tesut, olarit, sculptat in lemn); tarife convenabile de cazare si masa ; accesbilitate usoara; ospitalitatea gazdelor;produse prospete din gospodarii; pastrarea datinilor si obiceiurilor
Puncte slabe (Weknesses) : promovare slaba; informatii turistica putine; lipsa facilitatilor la nivel inalt; zona partial acoperita de GSM Oportunitati( Opportunities): conectarea la reteaua EUROGITES; prezentaa paginilor web de turism rural; acord de prietenie intre primarii din mediul rural ai tarilor europene Amenintari ( Threats) sunt determinate de factori externi: degradarea mediului; posibilitati limitate de cazare in sezonul rece; infrastructura saraca

FORME DE TURISM PRACTICATE IN ZONA DORNELOR

Un prim criteriu este cel al fluxurilor turistice -turism national dezvoltat in zona sub aspectul turismului de sejur ( tratament balnear, odihna); itinerant (excursii ) si ocazional ( manifestari folclorice ) -turism international reprezinta 18% din circulatia turistica a zonei sub forma de sejur balnear sau montan si turism cultural la monumente istorice si de arta Un alt criteriu este dupa si momentul actiunii turistice care poate fi de tip oraganizat sau pe cont propriu. Dupa perioada anului aici gasim turism continuu si turism sezonier acesta din urma fiind cel mai practicat datorita insuficentei valorificari a potentialului turistic Se mai distinge turismul balnear; sportiv; profesional, etnic

CAP. IV
PROGRAM DE MARKETING PENTRU PROMOVAREA PRODUSELOR TURISTICE RURALE DORNA ARINI
Prin intermediul produselor rurale pe care le contine putem spune ca avem un nou produs turistic , o noua destinatie turistica , posibilitati inedite de a petrece . Prin existenta ANTREC ( Asociatia Nationala de Turism Rural Ecologic si Cultural) s-a u realizat numeroase activitati de sustinere a acestui tip de turism prin materiale si informatii difuzate in mass media ; discursuri, seminarii, reuniuni, aparitii publice ( targuri, expozitii, burse de turism, evenimente (festivaluri, aniversari) Produsul turistic dornean este accesibil tuturor segmentelor de consumatori iar activitatile de promovare se realizeaza prin intermediul presei locale radioului . Oferta turismului rural din Dorna a fost prezentata in cataloagele EUROGITES iar in momentul de fata se gasesc oferte ale turismului sucevean in pagini de internet ale ANTREC In etapa actuala de dezvoltare a activitatii turistice rurale bucovinene se realizeaza o baza de date pt a constitui punctul de pornire al sistemului de identificare si rezervare in sistemul national

MODALITATI DE PROMOVARE
Catalogul editat de ANTREC contine 132 pagini cuprinzand aprope 1000 de pensiuni membre fiecare gospodarie fiind prezentata in fotografii, cuprinde 5 capitole dintre care Moldova si Bucovina catalog editat si in lb. engleza, franceza, germana pe ultima pagina fiind trecute birourile oficiului de promovare a turismului in Romania. Mijlocul de baza comun pt realizarea publicitatii este ghidul turistic de catre Autoritatea Nationala pentru Turism si Comisia Zonei Montane iar in cataloage sa fie cuprinse manifestarile folclorice, religioase, culturale. Este absolut necesar ca alaturi de promovare sa se asigure sisteme de apreciere a calitatii serviciilor, de clasificarea a structurilor , de informare si de rezervare a locurilor pt turismul rural asa incat sa poata fi integrat in sistemul european. Pentru satul Dorna Arini se impune necesitatea existentei unui catalog care sa cuprinda casele care primesc turisti , preturile practicate si confortul oferit. Aparitia in presa locala Capitalsi Tribuna Economica, existenta in pensiuni a unor pliante, brosuri pt a putea fi inmanate clientului .