Turism rural. Agroturism si ecoturism.

Definitii si concept

1. Agroturism – definit prin deplasarea unor persoane intro localitate rurala asezata intro zona
pitoreasca finalizata prin stationarea a cel putin 24h si prin consumul de produse alimentare si
nealimentare specific completata cu integrarea in societatea rurala privita in toata complexitatea sa.
Cuprinde 2 mari concepte:
- activitate propriu-zisa turistica concretizeaza in cazare si servicii de masa si agrement
- activitate agricola prestata de proprietarul fermei agroturistice gazda concretizata in producerea
si prelucrarea primara a produselor agroalimentare in gospodarie si comercializarea lor direct la
turisti sau prin alte retele comerciale.
Zonele pentru agroturism reprezinta in numeroase tari ale lumii o creatie mai recenta aparuta
din nevoia de evadare in spatii de liniste dincolo de zidurile orasului sau de aglomeratia unor statiuni
turistice. Exista spatii geografice mai mult sau mai putin extinse in care odihna se imbina cu recreatia,
plimbarea si activitatile practice, in unele situatii valorificate, unii factori naturali de cura balneara.
Aceste zone pot sa apara in teritoriu in mod unitar (Culoarul Rucar-Bran, Valea Ariesului) sau
dispersate sub forma unor sate turistice (Poeni in Jud Cluj, Tismana in Gorj, Mulighion in Tulcea,
Botiza in Maramures, Bala in Mehedinti). Experiente importante au inregistrat in acest domeniu, tarile
alpine europene, acestea fiind primele tari in care s-a practicat aceasta forma de turism :
 Elvetia – a aparut agroturismul in jurul anilor 1840. La cele 6 mil loc, gazduieste astazi peste 10 mil
turisti anual; practic satele sale dobandind in cea mai mare parte functie agroturistica in special in
zonele lacul Leman, M-tii Jura.
Franta – are o veche si bogata traditie, activitatea fiind coordonata de o asociatie generala a
spatiului rural. Statutul francez incurajeaza dezvoltarea acestor zone promovand un system de
creditare avantajos si o politica fiscal stimulatoare.
Austria – a dezvoltat o importanta baza turistica in mediul rural promovand sistemul pensiunilor
complete rurale pentru vacante familiale. Aceste pensiuni sunt bine prezentate in zonele:
Tirol,Salzburg si Valea Dunarii.
Germania – a trecut la organizarea turismului rural dupa 1960 prin organizarea unui inventar al
zonelor care se preteaza la practicarea acestui gen de turism. Cele mai multe ferme au fost in M-tii
Padurea Neagra si in lanturile din Marea Nordului.
Polonia – detine peste 3000 sate turistice, primele amenajari turistice ruurale aparand in jurul 1970.
Belgia – si-a construit veritabile nuclee pentru turismul rural prin asocierea a 5-6 familii care
investesc, deruleaza activitati si impart profitul. Prezenta turismului rural a incurajat productia locala
alimentara considerand direct micii producatori.
Danemarca - a promovat produsul touristic rural denumit vacante active; sunt oferite, servicii in 22
de asezari rurale totalizand aprox 3 mii locuri de cazare.
Irlanda – dispune de 500 ferme cu capacitate de cazare de 6-10 persoane in care se ofera servicii
complete sau partiale complete cu activitati de agremenet diversificate (pescuit, escalada, golf)
Italia – dispune de peste 1500 locuri, situate in 20 regiuni ale tarii. Aceasta activitate este puternic
stimulata pentru publicitate constanta; ghidul agroturist (1995) mentioneaza informatii foarte
pretioase
Finlanda – are omologate peste 500 sate turistice cu peste 10000 locuri de cazare. Beneficiind de un
cadru natural de exceptie precum si de prezenta noptilor albe, Finlanda ofera doritorilor de liniste si
extindere , posibilitati de agreement multiple(schi, pescuit, echitatie, participare la diverse activitati
agricole in fermele gazda).
Romania – bazele agroturismului au fost puse in anul 1972 cand ministerul turismului a selectat 118
asezari rurale representative ce urmau a fi promovate in turism.
Satele turistice sunt asezari rurale pitoresti bine consolidate dpdv economic, edilitar si cultural
situate in medii nepoluate conservatoire a unor modele cultural care indeplinesc sezonier sau
permanent functia de primire a turistilor. Clasificare sate turistice:
1)sate peisagistice si climaterice : fundata in culoarul Rucar-Brad, Tismana in Gorj, Bradet in Arges,
Botiza in Maramures, Dorna-Candreni in Suceava, Alieseni in Alba, Vama Veche si 2 Mai in Constanta
2)sate turistice pentru participarea sporturilor : sporturi de iarna (Fundata in Brasov si Garana in
Caras Severin )sau sporturi nautice (Murghiol in Tulcea)
3)sate balneare: Zizin si Covasna in Mehedinti, Baltatesti in Subcarpatii Moldovei
4)sate turistice pastorale : Orlat, Rasinari, Saliste in marginimea Sibiului, Polovragi si Stanesti in
depresiunile Olteniei si Ohaba de sub Piatra in Tara Hategului.
5)sate cu monumente istorice de arta si arhitectura : Sucevita, Putna, Agapia, Varatec in Moldova;
Cozia, Horezu in
Subcarpatii Getici
6) sate turistice etnofolclorice: Curtisoara in Gorj, Rasinari in Sibiu, Bujoreni in Valcea, Naruja in
Vrancea
7)sate turistice de creatie artistica si artizanat: Corund in Harghit, Humulesti in Neamt,
8)sate turistice pomiviticole: Recas in Timis, Pietroasele in Buzau, Cotesti in Vrancea
2. Ecoturism - alternativa a turismului verde marcata de practicarea sa in spatii nealterata de
interventia antropica (a omului). Aceasta forma de turism trebuie sa furnizeze avantaje economice si
culturale locuitorilor zonelor turistice si sa asigure participarea lor in ceea ce priveste genul si volumul
activitatilor turistice care trebuie astfel autorizate. Ecoturismul trebuie sa favorizeze o interactiune
autentica intre populatia de primire si turisti si sa permita o dezvoltare durabila si de protective a
zonelor rurale (Dracula Parc).
-localitate turistica – asezare urbana sau rurala cu functie turistica care dispune de un patrimoniu
turistic semnificativ si in care activitatile turistice ocupa o pondere importanta (Sinaia)
-obiectiv turistic – element individualizat (Sfinx, Babele)
-potential turistic – patrimoniu turistic impreuna cu infrastructura generala, forta de munca si
sistemul de comercializare a produsului turistic
-resurse turistice antropice – monumente si situri arheologice, monumente istorice, ansambluri si
rezervatii de arhitectura, monumente de arta si ansambluri memoriale, monumente tehnice (podul
construit de Anghel Saligni), muzee, monumente de folclor
-resurse turistice naturale – elemente de relief, intinderi de apa si cursuri hidrografice de clima, de
flora si de fauna, peisaje, zacaminte de substante minerale cu efecte terapeutice:saline.

Resurse turistice naturale

1) Relief si geologie: trepte si forme de relief, fenomene geologice, peisaj natural, forme bizare
de relief, structuri geologice
Relieful Romaniei este cel mai variat si mai important ca sursa turistica naturala a tarii
noastre, prezentand interes prin valoarea sa peisagistica, prin posibilitatile de acces, de desfasurare a
activitatilor turistice si de amenajare pentru turism. Romania se impune printr-o mare diversitate a
peisajelor generate de diferite forme glaciare in muntii Fagaras, Parang, Rodnei; peisaje carspice in
muntii Bihorului, Mehedinti; peisaje cu relief structural si petrografic in muntii Ceahlau, Ciucas,
Bucegi, completate de regula cu componente ale apelor, vegetatiei si faunei. Romania detine intinse
domenii schiabile in Carpatii Meridionali, in muntii Apuseni si Rodnei, importante trasee pentru
drumetie si alpinism precum si un domeniu speologic de mare amploare si valoare stiintifica si estetica,
multe dintre pesteri fiind ocrotite de lege ca monumente ale materiei de ex: pestera Scarisoara-
muntii Bihorului. Acestui relief i se mai adauga impresionante chei (Bicaz, Turda) precum si diferite
defilee (dunare, Olt, Jiu) care intregesc patrimoniul de frumusete si atractie naturale ale Romaniei.
2) Clima : temperature aerului, temperatura apei, precipitatii, grosimea si durata stratului de
zapada, durata de stralucire a soarelui
Conditiile de clima reprezinta un element important al potentialului touristic al tarii noastre,
deoarece creaza ambianta pentru activitatea de turism, constituind si un important factor natural de
tratament/cura. Se disting 3 tipuri principale de bioclimat:
-climat excitant – solicitant de campie sau litoral
-climat sedative – indiferent de deal si podis
-climat tonic – stimulant de munte
Unele din elementele climatic se constitue chiar in factori indispensabili practicarii turismului (zapada
pentru sporturi de iarna)
3) Hidrografia : ape freatice si minerale, rauri si lacuri, Dunarea, Marea Neagra
Fondul hidrografic detine un important potential touristic prin numeroasele resurse de ape
minerale, curgatoare, lacuri naturale sau artificial, utilizte pentru agrement (Snagov, Ciucas),
salneoturism (lacul: Ursu, Sarat, Techirghiol). Marea Neagra detine un rol important in potential
touristic hidrografic prin salinitatea apei si nisipului fin al plajelor.
4) Vegetatia: paduri etajate, flora specifica , monumente ale naturii, rezervatii stiintifice
Potentilul natural generat de vegetatie completeaza de regula gama atractiilor proprii altor
compartimente naturale din cadrul peisajelor geografice. Alteori, potentialul fitografic devine
essential pentru activitati turistice (ex: parcuri nationale, monumente ale naturii, rezervatii
stiintifice). Padurile din zonele periurbane prezinta un interes deosebit pentru turism, recreere si
agreement prin valoarea peisagistica, dar si prin functia lor sociala.
5) Fauna : fondul cinegetic, fondul piscicol, specii faunistice ocrotite, rezervatii stiintifice
Din punct de vedere touristic, fauna prezinta importanta prin valoarea cinegetica si estetica.
Fauna de mare interes vanatoresc (urs, mistret, cerb) se concentreaza in unitatile montane,
capriorul si in padurile de deal si de campie, iar baltile si delta Dunarii paradisul pasarilor.
Lacurile, iazurile, raurile si Dunarea, Delta Dunarii, Marea Neagra detin o bogata si variata
fauna ihtiologice.
6) Natura ocrotica : rezervatii naturale, parcuri naturale

Factori naturali de cura pe teritoriul Romaniei. Pot fi structurati dupa importanta lor in
turismul balnear in: ---ape minerale si termominerale – prin volumul rezervelor si calitatile
terapeutice, reprezinta principalul factor natural de cura din tara noastra de care se leaga aproape
intreaga activitate balneoturistica. Structura geologica deosebit de complexa a teritoriului face ca
Romania sa dispuna de o impuizabila rezerva de ape minerale. Sunt cantonate in zona Montana, mai ales
in aureola mofetica din catena vulcanica Oas-Calimani-Harghita. In tara noastra exista aproape toate
tipurile de ape minerale cunoscute: oligominerale, alkaline(biocarbonatele), alcalinoferoase,
feruginoase, clorurate, sodice, iodurate, sulfuroase, sulfatate, carbozoase arsenicale, radioactive s,a,
cu o mare varietate in privinta compozitiei fizico-minerale, a gradului de mineralizare si a temperaturii.
O alta particularitate a tarii noastre este aceea ca pe spatii restranse se intalnesc numeroase surse
de ape minerale cu concentratii si compozitii chimice diferite, fapt ce permite tratarea simultana a
mai multor categorii de afectiuni in aceeasi localitate. Asa se explica faptul ca in principalele statiuni
balneare din tara noastra (Covasna, Baile Herculane, Vatra Dornei, Slanic Moldova) se trateaza alaturi
de profilul principal mai multe boli asociate. Prin calitatile fizico-chimice si valoarea terapeutica , apele
minerale din vestite statiuni balneare de peste hotare si au o adresabilitate balneoclimaterica foarte
larga, fiind utilizate in terapia profilactica curative si recuperare a 12 categorii de afectiuni.
Valorificarea complexa a apelor minerale se face in statiunile balneare prin cura interna si externa sau
prin imbuteliere ca ‘ape medicinale’ si ‘ape de masa’.
mofete – sunt emanatii de co2 specifice muntilor vulcani Harghita si Calimani, utilizate ca mofete
natural, prin captarea gazului emanate si folosit therapeutic si ca mofete artificial (gaz extras din ape
minerale carbogazoase). Se folosesc la Covasna, Borsec, Buzias, Vatra Dornei, in tratamentele
afectiunilor cardiovasculare si ale aparatului locomotor , avand efecte terapeutice considerabile.
lacuri terapeutice – prezinta interes terapeutic apele clorurate sodice, sulfatate cu cu o
mineralizare medie, cuprinsa intre 30-80 g/L. Lacurile cele mai folosite in balneoturism: din Campia
Romana (lacul Sarat, Amara, Balta-Alba), de pe litoralul marin (L. Techirghiol) unde bioclimatul
excitant, baile de aer si de soare sporesc efectul terapeutic al bailor de lac. Sunt utilizate si lacurile
din masivele de sare :Sovata, Ocna Mures, Ocna Sugatag sau Ocnele Mari, care prezinta interes atat
prin apa sarata cat si prin fenomenul de heliotermie, care completeaza calitatile terapeutice. Toate
aceste lacuri depun pe fundul lor namoluri sapropelice de mare importanta. Apele lacurilor sarate sunt
utilizate in terapia afectiunilor reumatismale, ginecologice si ale sistemului nervos periferic.
namoluri terapeutice – namoluri sapropelice (Amara, Sarat, Techirghiol, Sovata, M Neagra), turbe
descompuse chimic (Mangalia, Borsec, Vatra Dornei), namoluri minerale de izvor (Sangeorz-Bai).
Compozitia chimica este in functie de originea namolului si sunt utilizate in aceleasi afectiuni ca si
apele lacurilor sarate, administrandu-se sub forma de impachetari de namol incalzit si bai de namol.
emanatiile sulfuroase – numite sulfatare, sunt unice in Europa, apar la Turia, Sugas-Bai si Harghita.
Nu sunt suficient studiate dpdv al efectului terapeutic si nici folosite pe masura importantei lor.
salinele – constitue un important factor de cura in terapia afectiunilor respiratorii. Bazele de
tratament de la Tg Ocna, Slanic Prahova, Praid si Slanic Moldova, sunt cele mai reprezentative fiind
solicitate si de bolnavii din strainatate.
plante medicinal sunt factori naturali de cura foarte raspanditi , din ce in ce mai solicitati in cura
balneara, atat in prepararea unor medicamente cat si in cura externa ca bai de plante.
Factori climatici sunt utilizati in mentinerea sau ameliorarea starii de sanatate a organismului
uman prin climato-terapie (aeroterapie, helioterapie, cura de teren). Se recomanda in terapia
anumitor, in nevrozele astenice, in surmenajul fizic si intellectual si in afectiunile respiratorii.
Aeroionizarea este de asemenea un factor de cura cu effect terapeutic.

Resurse turistice antropice

Romania este detinatoarea unui imens tezaur de vestigii arheologice, monumente istorice de
arhitectura sau de arta cat si a unui inestimabil patrimoniu care atesta evolutia si continuitatea in
munca pe aceste meleaguri precum si dezvoltarea culturii si artei poporului roman. Tot acest fond
cultural istoric formeaza o parte insemnata a ofertei turistice potentiale si o componenta a imaginii
turistice a tarii noastre pe piata internationala. Dintre componentele resurselor turistice antropice,
cele mai reprezentative sunt:
1)Vestigii arheologice legate de geneza poporului roman si de pirenitarea sa pe aceste locuri ex.
cetatile dacice din muntii Orastiei si ruine ale unei cetati medieval.
2)Monumente istorice de arhitectura si de arta, multe cu valoare de unicat si de notoritate mondiala
ex. biserici si manastiri cu fresce exterioare din Bucovina, biserici si cetati taranesti fortificate din
Transilvania, monumentele stilului moldovenesc din Moldova centrala, monumentele stilului
brancovenesc si complexele de arta feudal din Oltenia si Muntenia etc
3)Muzeele si casele memorial de interes national si international
4)Marturiile civilizatiei si culturii populare ex. arhitectura si tehnica popular traditionala, creatia
artistica populara, manifestari populare nationale si muzee etnografice
5)Satele turistice : sate peisagistice, sate de interes cultural istoric, sate etnofolclorice
6)Resurse turistice legate de activitatea economica. Includ lucrarile ingineresti si arhitectonice, cu o
valoare turistica inedita: barajele si acumularile de apa de interes hidroenergetic, canalele de
navigatie si alte obiective economice ex. barajul si lacul Vidraru si Bicaz, sisteme hidroenergetice si de
navigatie de la Portile de Fier 1,2, canalul Dunarea-Marea Neagra, podul peste Dunare de la Cernavoda
etc
7)Activitati umane cu functie agroturistica
nedeile sunt evenimente cu adanci radacini in traditia popoarelor, prilejuite de succesiunea ciclica a
anotimpurilor sau de reluarea ritmica a unor vechi trairi si obisnuinte. In general, se desfasoara
primavera. Aproape fiecare floare are nedeia ei: inflorirea narciselor aduna oamenii la Negrileasa in
muntii Apuseni si inflorirea liliacului se sarbatoreste la Ponoare in podisul Mehedinti. Nedeile sunt
legate si de anumite ritualuri ale muncii: pastorit, arat. Se inscriu nedeile din marginimea Sibiului,
culoarul Rucar-Bran, depresiunea Hateg si Oltenia subcarpatica
carnavalurile impresioneaza turistii exuberanta lor prin aceea descatusare de energie si imaginatie.
Desi pe mapamond astfel de evenimente sunt pretext pentru a atrage milioane de turisti in Romania nu
avem inca o traditie in exploatarea lor
targurile si expozitiile populare devin centre de polarizare a turistilor, nu atat prin activitatea
comerciala desfasurata cat si prin atmosfera si noutatea produselor expuse. Aceste manifestari pot
avea incarcaturi si de alt ordin asa cum ne exemplifica targul de fete de pe muntele Gaina ce are loc in
a-2 ajumatate a lunii iulie a fiecarui an. El prilejuieste in primul rand intalnirea locuitorilor din toate
cele 4 zari ale Apusenilor, atat pentru a-si schimba produsele intre ei dar si pentru a pune la cale
intelegeri si cununii intre tineri.
festivsalurile artistice musicale si folclorice atrag o anumita fractiune de vizitatori ce practica
turismul cultural.
hramurile si pelerinajele religioase concentreaza anula mase enorme de oameni intre care si numerosi
straini turisti
8)Resursele turistice de natura etnografica ocupa un loc distinct in cadru obiectivelor turistice
antropice in primul rand prin specificatea lor deoarece fiecare etnie poseda un patriomoniu propriu
spiritual si material rezultat din evolutia constiintei sale in timp si a raspunsului populatiei in spatiu.
Destinul turistic al patrimoniului etnografic releva astazi situatii apparent paradoxale. Ponderea sa
minima se regaseste in tarile cel mai puternic industrializate in vreme ce resursele etnografice cele
mai bogate se afla in tarile in curs de dezvoltare. S-a ajuns la situatia in care tari :Marea Britanie,
Franta, SUA, Germania si Canada au o zester turistica etnografica modesta. Faptul apare explicabil
datorita dezgradacinarii populatiei emigrante din matricea contextului national.
ocupatiile si mestesugurile – releva o mare diversitate tipologica. Modelul cum populatia rurala isi
asigura existent diferita de la un tip de relief la altul de la o regiune climatic la alta. Atracticitatea
acestora consta in modul lor de practicare in ustentilele folosite si in modificarile aduse peisajului
natural ca rezultat al activitatii umane. Astfel de ocupatii sunt :
*cultivarea pamantului cu mijloacele si tehnicile traditionale reprezinta de regula o noutate pentru
turistii ce se deplaseaza dintr-o regiune geografica in alta.
*cresterea animalelor imbraca si ea nuant multiple reflectate in modul de edificare al stanelor in
practicile de exploatare pastoral a terenurilor.
*inventarul uneltelor folosite este de asemenea foarte variat iar obiceiurile legate de aceasta ocupatie
sunt dintre cele mai pitoresti. Ex masurisul (practica ancestrala in care se stabileste riguros relatia
dintre proprietari si ciobani), obieceiuri prilejuite de sanura oilor de la Camarzana din tara Oasului
sunt renumite in intreaga tara. Folclorul lyric adiacent pastoritului este de o mare profunzime ideatica
(balada Mioritei)
*exploatarea si prelucrarea lemnului e ocupatie si mestesug, lemnul fiin transformat prin prelucrarea
artizanata intrun numar foarte mare de produse de uz casnic sau decorative. Se intalneste la locuitorii
din regiunile montane in special acolo unde predomina esentele usor prelucrabile mai ales cele
rasinoase. In Romania, Maramures si muntii Apuseni sunt cele 2 regiuni etalon pentru aceasta ocupatie.
*vanatoarea a inclus in sfera s de activitate teritorii si populatie numeroase. Dpdv etnografic
intereseaza mai ales diferite tehnici si mijloace utilizate in timpul vanatorii. Modul ingenios de
construire si amplasare a capcanelor precum si armele folosite pentru doborarea vanatului sunt adesea
de mare originalitate. Vanatoarea presupune si prelucrarea si valorificarea trofeelor in special a
blanurilor si coarnelor.
*pescuitul a insotit vanatoarea ca sursa de procurare a hranei si in acest caz atractia turistica este
data de gama tehnicilor si uneltelor folosite . astfel pe raurile de munte se practica rastocirea
(schimbarea cursului apei pe un anumit sector) pescuti cu undita, plasa, sac. In zonele din Delta Dunarii
sau litoral, inventarul uneltelor creste, pescuitul find ocupati principala.
*albinaritul este o indeletnicire din timpuri imemoriale. Aria sa de dezvoltare este larga de la campie la
poalele muntilor. Cea mai veche forma de practicare a sa: “barcuitul”, vanatoarea stupilor salbatici. Se
foloseau lingura , cornul de barcuit, stiube din trunchiul de copac. Construirea prisacilor din cosnite
traditionale este o faza aulterioara barcuirii care a fost inlocuita cu stuprarirul modern – are un coef
mai redus de atractivitate.
*auraritul a imbracat 2 forme majore de practicare: exploatarea aurului in subteran si recoltarea lui
din nisipurile aurifere la suprafata. Ruinele romane de la Rosia Montana sunt o adevarata dovada
ilustrativa a vechimii si amplorii la care aceasta ocupatie a ajuns in muntii Apuseni. Cu atat mai mare
este pierderea suferita prin distrugerea acestor vestigii prin noul proiect al exploatarii de suprafata
propus in zona Rosia Montana
*olaritul este o practica veche ce se inscribe in continuitatea practicilor dacice de la care s-a mostenit
tehnica prelucrarii ceramicii negre si rosii. Centre denumite “de olarit” sunt in tara Oasului, in MM, in
depresiunea Transilvaniei sau in Jud Valcea de la Horezu si Valdesti. Intre ocupatiile cu tente arhaice,
practicate inca in tara noastra, amintim: cojocaritul, fieraritul, torsul si tesutul, appreciate de turistii
romani si straini prin nota de inedit si calitatea produselor rezultate.
obiceiuri populare cu functii agroturistica – obiceiurile polulare sunt manifestari creatoare ale
spiritualiatatii rurale in care diferite evenimente din viata noastra obstii sau individului sunt inaltate la
stratul de simbol. Ele sunt associate deobicei succesiunii anotimpurilor (obiceiuri de iarna-primavara
:colind) sau evenimente familial sau individuale (nastere, nunta , inmormantare). In cadrul obiceiurilor
calendaristice de iarna, cele mai multe celebreaza nasterea mantuitorului si venirea noului an. In
aceasta categorie intra colindele religioase sau laice, Viflaimul(teatru popular), mascotele de la mosi si
babe puse de anul nou la casele tinerilor, strigatul peste sat si jocurile cu masti (capra, urs).
Obiceiurile de primavera au rolul de a semnala reintoarcerea naturii la viata si reintrarea comunitatii in
circuitul ancestral al muncii, ex Sangeorzul, focul viu sau masuratul oilor. Alte obiceiuri populare au
menirea de a invoca fortele binelui in sprijinul comunitatii amenintate (paparudele-ploaie,
descantecele). Obiceiurile familiale marcheaza principalele momente din viata omului si se desfasoara
intr-o succesiune logica de la nastere pana la moartea acestuia. Ele isi propun sa consfinteaca trecerea
de la o stare la alta prin asa-numitele ritualuri de trecere (mositul noului nascut, botezul ). Obiceiurile
de nunta sunt de o varietate fara seama, imbinand elemente cu carater economic, juridic, ritualic si
folkloric intr-un numar mare spectacol popular. Obiceiurile de inmormantare sunt in majoritatea
cazurilor anterioare crestinismul(bocitul, jocurile de priveghi din Vrancea si Maramures).
portul, jocurile si cantecul popular – diferentiaza un popor de altul si o etnie de alta prin
particularitati ale costumatiei traditionale. Exista si varietati in cadrul portului popular al aceluiasi
popor, fiecare zona etnografica avand un costul propriu.
arhitectura si instalatiile traditionale – releva anumite particularitati regionale ca expresie a unei
conceptii anumite asupra frumosului si utilului (portile sculptate din Maramures sau turelele zvelte ale
bisericilor din Maramures, Salaj, muntii Apuseni). Instalatiile traditionale (mari) sunt la randul lor de o
mare complexitate si varietate.
asezarile umane apar ca un tot unitar bine individualizat caruia creativitatea locuitorilor ii confera
un grad de specifictate. Asezarile umane devin obiect al atractiei turistice datorita unor valori
recreative individualizate prin vechime, structura, amplasare in teritoriu si arhitectura (crangurile din
muntii Apuseni).

Clasificarea formelor de turism

1) Turism montan : de odihna, pentru sporturi de iarna, de drumetie, alpinism, speaturism,
stiintific.
2) Turism balnear : de cura balneara, climaturism, de odihna
3) Turism de litoral : de odihna, balmomedical, de agreement, sportive
4) Turism pentru vanatoare si pescuit
5) Turism sportive si de agreement
6) Turism cultural
7) Turism de afaceri
8) Turism stiintific
In teritoriu aceste forme de turism se completeaza reciproc, contribuind la o valorificare
optima a potentialului existent.
 In functie de provenienta fluxurilor turistice
- Turism intern (national)
- Turism international receptor (dat de sosirile de turisti straini in tara noastra) si emitator
(generator de plecarile de turisti romani in alte tari)
  In functie de gradul de mobilitate al turismului
- Turism de sejur lung si scurt
- Turism itinerant
- Turism de transit
 In functie de perioada anului in care se realizeaza actiunea turistica
- Turism continuu
- Turism sezonier – de vara si de iarna
- Turism ocazional
- Turism de sfarsitul de saptamana
 In functie de mijloacele de transport folosite
- Turism rutier
- Turism feroviar
- Turism naval
- Turism aerian
- Drumetie
 In functie de module de angajare al prestatiilor turistice
- Turism organizat
- Turism semiorganizat
- Turism pe cont propriu
 In functie de varsta si ocupatia turistilor
- Turism pentru tineret
- Turism pentru varsta a 3-a
- Turism social

Valorificarea resurselor agroturistice montane

Principalele inceputuri ale turismului montan organizat in tara noastra dateaza de la sfarsitul
secolului al 19 cand iau fiinta primele asociatii de turism (Asociatia transilvaneana Carpatina 1880 si
Centrul excursionistilor 1891); in aceeasi perioada se pun bazele primei statiuni montane din tara
(Paltinis). Ulterior turismul montan a cunoscut o dezvoltare cunoscuta pe langa cabanele initiale din
Fagaras si Bucegi conturandu-se complexe turistice si microstatiuni turistice montane. Din analiza
gradelor de analiza a masivilor de echipare (mijloc de transport pe cablu, partii de schi, poteci
marcate) precum si a circulatiei turistice rezulta urmatoarea:
-avem dotare necorespunzatoare dpdv ethnic
-din 60 de massive montane doar 20 corespund iar numai 13 au o dotare tehnica corespunzatoare
-turism montan contine doar 7% din locul de cazare al tarii
-cele aprox 150 de cabane au aprox 5500 locuri de cazare, nu acopera intreg spatiul montan iar dpdv
tehnic in general sunt necorespunzatoare
-cele 65 de mijloace de transport pe cablu insumeaza doar 70 km de lungime si acopera 80 km de
partii amenajate comparative cu Austria (3700 mijl de transp), Franta (peste 3mii), Elvetia peste
1500, Cehia si Slovacia peste 1200. Austria (peste 9000 km de partie amenajata) iar Franta (peste
2000 km partie ).
Structurile de primire se concentreaza cu precadere in 8 statiuni si 5 complexe turistice. Dintre
acestea dotari adecvate turismului international avem doar in 4 statiuni –Poiana Brasov, Busteni,
Predeal si 3 complexe turistice (Durau, Semenic si Borse). In continuare se mentine o neconcludanta in
valoarea si complexitatea potentialului turistic montan si gradul de instorare tehnica : Masivul
Postavaru cu cea mai buna amenajare de turism in comparative cu Parang, Fagaras, Dorna si cu ele mai
multe resurse turistice dar cu o slaba dotare tehnica. Avem o necorelatie cu capacitatea de cazare si
lungimea si capacitatea partiilor de schi cu o medie de pana la 5m pe locul de cazare, indicele fiind sub
media internationala. Concentrarea turismului din muntii Brasovului se datoreaza apropierii de centrele
urbane (Bucur si Brasov), de existenta unei infrastructuri generale de traditie si mai putin de valoarea
potentialului turistic. Lantul carpatic romanesc dispune de un potential turistic deosebit de complex si
cu reale posibilitati de utilizare in turism dar insufficient valorificate.

Valorificarea resurselor turistice balneare

De pe teritoriul tarii noastre au fost utilizate pentru tratament inca pentru acum 2000 de ani
pentru folosirea in scopuri terapeutice a apelor minerale de la baile Herculane de catre daci si romani.
Ulterior sau dezvoltat si alte statiuni :baile Felix, Vatra Dornei, Caciulata careau capatat faima
international inca din secole trecute. Romania dispune in prezent de peste 160 de statiuni si localitati
cu factori naturali de cura in multe dintre aceste localitati s-au construit hoteluri si complexe
sanatoriale in care serviciile de cazare, masa, diagnostic si tratament sunt oferite in cadrul aceleasi
cladiri. Baile Herculane, Sovata, Baile Tusnad, Mangalia .din prezentarea factorilor naturali de cura se
desprind o serie de aspect deosebit de interesante pentru analiza valorificarii resurselor balneare:
1)se remarca folosirea cu precadere a resurselor minerale si a namolului therapeutic
2)are loc o utilizare preponderenta doar pe profilul statiunilor balneare, utilizare partial fata de
polivalenta terapeutica a acestor ape.

Valorificarea potentialului turistic al litoralului M. Negre

Turismul pe litoralul romanesc al M Negre a aparut intr-un cadru organizat in a 2-a parte a
secolului al XIX si a capatat o mare amploare dupa anul 1956 cand a inceput realizarea unor mari
complexe hoteliere. Conditiile naturale deosebit de favorabile pentru practicarea unui turism complex
au premis construirea in cele 12 statiuni a unui puternice baze materiale cu unitati de cazare,
alimentatie publica, agreement si tratament. Litoralul marin romanesc este considerat principala zona
turistica a tarii cu toate ca prin specificul sau se caracterizeaza pintr-o accentuata sezonalitate. Are
o capacitate de cazare de peste 160 mii locuri reprezentand peste 45% din spatiile de cazare ale tarii.
In cele 12 statiuni exista peste 260 hoteluri si peste 300 de unitati de alimentative publica. Cu toate
acestea, potentialul turistic al litoralului este insuficient valorificat. Ne referim mai ales la resursele
balneare de mare valoare terapeutica, cum sunt apele termo-minerale, namolurile sapropelice si de
turba. De altfel, baza de cazare pentru tratament balnear reprezinta doar 12,1% din spatiul de cazare
al litoralului. Mai mult, unele elemente ale potentialului turistic se degradeaza sau se reduc treptat
(plaja) conducand la diminuarea potentialului turistic a litoralului romanesc.

Valorificarea resurselor agroturistice ale Deltei Dunarii

Fata de valoarea de exceptie a D. Dunarii, echiparea tehnica si mai ales circulatia turistica
organizata sunt foarte reduse . Acest lucru face ca valorificarea turistica a deltei sa fie mult sub
posibilitati. Spatiile de cazare din delta insumeaza doar circa 3 mii locuri din care numai 36% in delta
propriu-zisa. D Dunarii este vizitata anual in medie de peste 250mii turisti, din care >20mii sunt
straini. Turismul in D Dunarii ar fi avantajat de o dotare corespunzatoare cu amabarcatiuni modern,
siletioase si nepoluante precum si de vase-dormitor corepunzatoare turismului itinerant si
ecosistemului deltaic.

Valorificarea resurselor agroturistice antropice

Aceste resurse sunt valorificate in general prin turismul itinerant cu valente culturale si de
cunoastere. Este greu de precizat stadiul si nivelul unui astfel de valorificari deoarece resursele
culturale istorice sunt raspunzatoare pe intreg teritoriul tarii iar baza de cazare se afla de regula in
centre sau pe artere rutiere inregistrandu-se astfel atat circulatia de interes general cat sic ea
turistica. Baza de cazare pentru turismul international din alte localitati decat statiunile balneare,
montane sau de pe litoral reprezinta aprox 70% din totalul locurilor de cazare din aceste localitati
ceea ce exprima importanta care se acorda acestor resurse de turism.

Caracteristici ale spatiului geografic romanesc

Teritoriiul Romaniei, component esentiala de baza a spatiului geografic national include intre
granitele sale 238391km2 care situeaza tara noastra printer tarile de marime mijlocie ale continentului
European ocupand locul 12 ca marime. Spatiul geografic romanesc detine in spatiul continentului
European o pozitie central SE si are o forma relative hexagonal. Pozitia tarii noastre in cadrul spatiului
geografic European a permis optiuni variate de dezvoltare si distributia echilibrata a marilor unitati
geografice. Asezarea pe loc este definita de coordonatele geografice care o strabat. Paralela de 45
lat N aflata la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul N strabate tara noastra trecand in
apropiere de tg Jiu pe langa Ploiesti si prin D Dunarii. Punctul cel mai sudic al tarii noastre (orasul
Zimmicea) este situate la 43 grade si 37 min iar cel mai Nordic (satul Horodistea ) la 48grade si 15
min lat. Acestea indica situatia tarii noastre in zona temperate unde distributia luminii si a temp
oscileaza in timpul anului in limite moderate. In longitudine Romania este asezata in emisfera
Rasariteana intre meridianul de 20 grade si cel de 30 long E. Punctul cel mai vestic al tarii este
localitatea Beba Veche situat la 20 grade si 15 min iar cel mai estic orasul Sulina la tarmul M Negre la
29 grade si 41 min. Meridianul de 25 long E care imparte continental European in 2 parti egale
strabate tara noastra prin mijloc trecand pe langa orasele Fagaras si Rosiori de Vede. Pe teritoriul
tarii noastre se intrepatrund datorita asezarii geografice , elementele climatului scandinavo-baltic din
N cu cele ale climatului Mediteranean din S. Aceste influente ajung attenuate pe teritoriul tarii
noastre datorita distantelor si catenelor muntoase intalnite in cale. Tot ca un element specific asezarii
geografice amintim ca teritoriul tarii noastr este traversat de 2 limite geografice:
-limita dintre padure care se intinde in V si N continentuui si stepa specifica Europei SE
-limita Nordica a vitei de vie planta sensibila la frig, care evita climatele reci.
Putem spune ca Romania este o tara carpatica intrucat pe teritoriul ei se desfasoara aproape
2/3 din intregul lant al acestor munti. Romania este si o tara dunareana intrucat teritoriul este cuprins
aproape in intregime de bazinul Dunarii si udat direct de acest fluviu pe 38% din totalul lungimii
Dunarii. Un alt element geografic de importanta europeana cu care Romania se afla in legatura directa
este M Neagra , tara noastra ocupand din tarmul ei vestic 245km. Prin aceasta poarta maritime tara
noastra are legatura de comunicatie cu marile si oceanele lumii. Romania se situeaza in zona de
interfata a marilor drumuri europene care pornesc din zona M Baltice si Peninsulei Scandinavice spre
marea Mediterana si a drumurilor ce vin dinspre Europa Apuseana si central indreptandu-se spre E si
SE continentului. Ca urmare, Romania este o tara de transit European, caracter amplificat prin
construirea podurilor peste Dunare si prin extinderea sistemului portuar Constanta.
 Principalele component naturale de favorabilitate sau restrictivitate ale spatiului
geografic romanesc
Relieful tarii noastre are o structura variata si simetrica: munti, dealuri, campii si lunci, asezate
de la mijloc catre margini in trepte aproape concentric din ce in ce mai joase. Aceste diversitati de
forme ii corespund diferite roci si structure geologice, nuante de clima diferite precum si complexe
faunistice si asociatii vegetale specifice. Un alt mod aspect characteristic al tarii noastre il reprezinta
proportionalitatea dintre cele 3 principale forme de relief : munti 32%, dealuri si podisuri 33%, campie
si luncile 35% din suprafata tarii. Acest lucru face ca relieful Romaniei sa se deosebeasca de cel al
altor tari turistice: Elvetia si Austria unde predomina muntii sau Olanda, Belgia si Danemarca in care
predomina campiile.
Carpatii Romanesti
Facand parte din lantul muntilor temeri alpino-himalaieni, Carpatii prezinta caractere de inrudire
atat cu Alpii cat si cu Balcanii cu care se leaga de o parte si de alta precum si cu alti munti din sistemul
alpin. Carpatii se deosebesc de celelalte catenemuntoase ale sistemului alpin prin traseul lor sinuos.
Intre limitele aratate ei se desfasoara intro dubla arcuire fapt ce se explica prin rezistenta opusa in
calea formarii lor de resturile unor munti vechi aflate in vecinatatea lor. Daca ii comparam cu ceilalti
munti ai continentui, carpatii cu o altitudine mijlocie neatingand inaltimile Alpilor care culmineaza in
Mont Blanc la 4810 m si nici nu raman la inaltimea celor mai multi dintre masivele vechi ale Europei
care rareori depasesc 1000 m altitudine. Carpatii se caracterizeaza si prin masivitatea lor redusa
rezultata din multimea trecatorilor si a depresiunilor interioare care ii fragmenteaza. Alpii nu sunt
strabatuti de nici o vale transversal si de aceea pentru legaturile feroviare transalpine au trebuit sa
se realizeze tuneluri cu lungimi de 14-19 km . In Carpati, vaile transversal sunt destul de frecvente
deoarece Oltul, Jiul, Muresul si Dunarea strabat acesti munti. Pasurile de culme care in Alpi inaltimi de
peste 2 mii m in Carpati se mentin in general la 1000-1200m fiind altfel mai usor accesibile. Specifica
pentru Carpati este si multimea depresiunilor, unele destul de intinse si bine populate cunoscute din
vechime sub denumirea de tari ( tara Hategului, tara Barsei). O alta caracteristica a Carpatilor pe
ansamblul lantului Carpatic o constitue succesiunea de sectoare inalte despartite de altele joase.
Subimpartirea lantului Carpatic, se bazeaza pe deosebirea de alcatuire petrografica de structura si
altitudine la care se adauga si orientarea culmilor, formele predominante ale muntilor,
masivitatea/fragmentarea prin depresiuni si vai.
Carpatii Orientali
Prezinta lungimea si latimea cea mai mare dintre toate sectoarele carpatice si au orientarea
generala de la N-V la S-E, cu exceptia Carpatilor Curburii, orientate piezis fata de acestia. Ca
altitudine ocupa un loc mijlociu intre 3 ramuri ale Carpatilor Romanesti depasind 2mii m doar in muntii
Rodnei si Calimani. Spre curbura acesti munti scad in inaltime, varfurile lor cele mai semete abia
depasind 1700 m. Numarul mare al depresiunilor si al vailor largi, constitue una dintre trasaturile
caracteristice ale Carpatilor Orientali. Diviziunile Carpatilor Orientali sunt:
a)grupa nordica – se intinde de la hotarul de N al tarii pana in zona Bargau-Dorna-Campu Lung-Gura
Humorului
b)grupa centrala – de la culoarul Bargau-Dorna-Campu Lung in N pana la Valea Oituzului in S
c)grupa sudica – Carpatii Curburii intre valea Oituzului si Prahovei avand circa 110 km lungime si 100 km
latime.
Carpatii Meridionali
 Reprezinta sectorul cel mai inalt si mai masiv din cuprinsul Carpatilor Romanesti cu altitudinea
maxima de peste 2000 m cu peisaj glaciar deosebit, numiti si Alpii Transilvaniei. Se desfasoara pe
directia generala E-V intre culuarul tectonic Timis-Cerna la V si valea Prahovei la E. Lungime=250km ,
latime=40-70km. Desi sunt cei mai inalti si mai masivi dintre Carpati, Carpatii Meridionali represinta
doar 21% din Carpatii romanesti. Pe culmile acestor munti apar frecvent urme ale ghetarilor
cuaternari, sub forma de caldari si circuri glaciare si pe alocuri cu morene, prin care se scurgeau
limbile ghetarilor de odinioara. In cuprinsul lor exista cele mai multe si mai frumoase lacuri glaciare din
Carpatii nostril, avand ape limpezi si constituind puncte de atractie turistica. Cu toata inaltimea si
masivitatea lor, Carpatii Meridionali cu cateva trecatori joase (Turnul Rosu si Cozia pe valea Oltului si
Lainici pe Jiu) de mare insemnatate pentru circulatia transcarpatica. Desi au o masivitate pronuntata,
Carpatii Meridionali sunt fragmentati de vaile transversale ale Jiului, Oltului si de culoarul Rucar-Bran
in 4 compartimente bine individualizate care dpdv economic prezinta importanta prin potentialul
hidroenergetic si rezervele de carbuni din depresiunea Petrosani :
a)Grupa Bucegi este situate intre vaile Prahovei si Dambovitei si cuprinde masivele Bucegi, Piatra
Craiului si culoarul depresionar Rucar-Bran. Muntii Bucegi culmineaza cu Vf Omu :2505m. Exista forme
pitoresti cu abrupturi stancoase:Busteni, Sinaia dominante de Vf Caraiman; pesteri: a Ialomitei; chei:
Zanoaga, Ozea si Tatara); piscuri cu forme caudate datorate eroziunii: Babele si Sfinxul. Culoarul
Rucar-Bran -40 km lungime si o latime de 3-5 km in S si 20 km in N.
b)Grupa Fagaras intre culoarul Oltuluui in V si vaile Barsei si Dambovitei in E. Grupa se compune din 2
culmi apropiate paralele: culmea nordica (reprezentata prin creasta principala a Fagarasului cu
altitudini ce se mentin frecvente peste 2000m -vf Moldoveanu 2544m-se remarca prezenta formelor
glaciale si lipsa vailor care sa fragmentize culmea principal –lungime 70km) si culmea sudica (este mai
joasa si fragmentata puternic de catre afluentii Argesului)
c)Grupa Parang intre Olt si Jiu fiind cea mai lata din Carpatii Meridionali (70 km) fiind formata din
masive si culmi muntoase bine individualizate dar si foarte strans legate intre ele astfel incat apare
sub forma unui complex orografic masiv. Gruparea este formata din mai multe culmi rasfirate radial
din masivul central Parang, cel mai inalt dintre toate care culmineaza cu vf Parangul mare de 2519m.
Depresiunea Lovistea-Lotru situate de o parte si de alta a oltului intre muntii din grupul Parang si
Fagaras cunoscuta in vechime sub denumirea de ‘tara Lovistei”.
d)Grupa Godeanu se prezinta ca un bloc triunghiular urias cu un varf care se apropie de Dunare,altul
ajunge la Caransebes, al 3-lea la Petrosani. Este inconjurata din toate partile de tinuturi joase spre S –
depresiunea Subcarpatica Olteana, la V-culoarul Timis-Cerna, la N-culoarul Bistrei si depresiunea
Hategului. Din aceasta grupa fac parte muntii Valcanului si Mehedinti. La N de raurile Jiu si Cerna care
curg in directii opuse, urmeaza culmile cele mai inalte:Retezat (2509m in Vf Peleaga) si Godeanu cu
cele mai largi platform de culme. Depresiunea Petrosani – cunoscuta sub denumirea de valea Jiului este
ingusta doar de cativa km si lunga de 45km este strajuita din toate partile de munte. Depresiunea
hategului cea mai larga arie depresionata din Carpatii Meridionali a fost in era tertiara un golf de mare
in cuprinsul careia s-au depus sediment. Are mai mult un aspect de ses fiind considerate o campie
intercalate si etajata.

Tipuri de turism practicate in regiunea Montana

1.Turism pentru sporturi de iarna – este conditionat de prezenta unor dotari caracteristice:
partii amenajate, mijloace de transport pe cablu. Din acest punct de vedere se remarca regiunea
Montana Bucegi-muntii Barsei: >60% din mijloacele mecanice de transport pe cablu si cea mai mare
lungime a partiilor de schi. In afara acestei zone, conditiile natural favorabile practicarii sporturilor
de iarna dotate si cu amenajari specifice avem in: Carpatii Orientali (Borsa, Vatra Dornei, Durau,
Sovata), Carpatii Meridionali (Balea Lac, Paltinis, Ranca, Straja, Muntele Mic) si Carpatii Occidentali
(Semeinic, Arieseni, Baisoara, Stanca de Vale). Turismul pentru spoturi de iarna depinde de perioada
cu strat favorabil de zapada. Intervalul de practicare al acestora se poate prelungi in functie de
altitudine pana la 6m. in unele statiuni exista instalatii pentru producerea zapezii artificiale.
2.Turism itinerant montan practicat pe drumuri forestiere si poteci turistice in zona
altitudinilor medii, atrage in tara noastra o categorie restransa de iubitori ai muntilor.
3.Turism de drumetie Montana atrage turisti prin valoarea peisagistica a formelor de relief.
Este practicat pe scara restransa in tara noastra.
4.Turism alpinimul- este o forma sportive a turismului montan, practicata de un numar restrains
de personae antrenate special. Aceasta forma de turism necesita conditii de relief deosebite iar
traseele au grad de dificultate =1-6. Sunt preferati versantii N-E si estici ai muntilor Bucegi, cu peste
60 tresee marcate.
Generalitati
Iubitorii turimului montan strabat o diversitate de ecosisteme naturale differentiate si mai
multe forme de relief: glaciar, volcanic. In muntii Carpati, relieful glaciar characteristic zonei inalte,
alpine si subalpine atrage o categotie de turisti care are conditie fizica necesara sa ajunga pana acolo.
Practicarea turismului in aria Montana necesita dezvoltarea azei de cazare existente. Desi a existat o
ruta de cabane si refugii inca de la sfarsitul sec XIX datorita incendiilor, avalanselor si caderilor de
pietre, unele au suferit un process intens de degradare. In prezent in zona Carpatica romaneasca
functioneaza 900 unitati de cazare repartizate pe tipuri si grade de confort.

Relatia dintre turism si calitatea mediului montan

Turismul montan mai mult ca alte forme de turism este dependent de calitatea mediului
inconjurator. Dezvoltarea turismului reclama in permanenta protejarea si conservarea resurselor
naturale si antropice, precum si a integritatii mediului ambient in toata complexitatea sa. In ariile de
mare circulatie turistica din carpatii romanesti au aparut problem datorate gradului ridicat de poluare
cauzat de circulatia auto intense: valea Prahovei, Oltului, Jiului. Fenomene vizibile de eroziune au
aparut si datorita pistelor de acces catre partii a instalatiilor mecanice de uscat si a partiilor de pe
care dispare complet vegetatia. O mare parte a masivelor montane sufera ca urmare a pasunatului
intens, a degradarii padurilor strabatute de poteci turistice , a taierii brazilor pentru Craciun, a
prezentei resturilor menajere lasate de turisti si a vetrelor de foc. Unele unitati industrial polueaza
intens zone turistice de un pitoresc deosebit. Printre cele mai poluate surse ale aerului si apei se
situeaza fabricile de ciment, combinate chimice si cele de prelucrare a lemnului aflate in zone turistice
valoroase. Amplasarea haotica a constructiilor in locuri necorespunzatoare dauneaza aspectului
peisajelor montane. Masurile de se impugn pe linia protectiei potentialului turistic si a prevenirii
degradarii lui urmaresc in principal exploatarea rationala a resurselor turistice si mentinerii ei in
limitele capacitatii de suport.

Potentialul turistic al muntilor Apuseni

Asezarea geografica
Situati in partea vestica a tarii, muntii Apuseni inchid arcul carpatic. Au ca limite valea
Muresului in S si vaile Barcaului si Somesului in N. aceste vai sunt insotite de importante artere
rutiere si feroviare. Ocupand o suprafata de 10750 km 2 muntii Apusei prezinta o mare diversitate in
peisajul montan romanesc. Apusenii a caror altitudine maxima depaseste doar in cateva varfuri 1800 se
prezinta sub forma unor masive intens nivelate despartite de culuare, in lungul carora apar frecvent
bazine depresionare. Muntii Apuseni se remarca printr-o mare varietate petrografica, un adevarat
mosaic in care rocile cristaline din partea central se imbina cu rocile sedimentare din Bihor si cu cele
eruptive din Vladeasa. Valorile reduse ale altitudinilor medii si pozitia geografica in ansamblul
Carpatilor romanesti influenteaza caracterul climei in zona. Astfel, media termica anuala are valori
positive, iar regimul precipitatiilor se caracterizeaza prin valori ridicate ale mediilor anuale care scad
de la V la E. Reteaua hidrografica e influentata de pozitia central inalta a masivului Bihor situat in
partea centrala. Acesta se continua spre S cu muntele Gaina ,la N cu muntele Vladeasa, la E cu masivul
Gilau si muntele Mare. In S se gasesc muntii metaliferi care se continua spre E cu muntii Trascaului.
Absenta reliefului glaciar este compensata de prezenta rocilor vulcanice si mai ales a calcarelor si a
determinat aparitia unor forme de relief dintre cele mai diverse si mai spectaculoase. Relieful volcanic
este intalnit in muntii metaliferi unde se remarca coloanele de basalt de la Detunatele cu h=100m si
sunt imbricate la baza in panze de agrohotisuri. Relieful carstic dezvoltat pe calcare si dolonuite este
specific peisajelor muntilor Apuseni. Pesterile reprezinta resursa turistica de baza in muntii Apuseni.
Numarul pesterilor este extreme de ridicat (>5000 pesteri) majoritatea fiind considerate de mare
valoare stiintifica si recunoscute pe plan international. Gradul mare de atractivitate rezulta din
spectaculozitatea peisajelor subterane:pesterile Vantului, Meziad, cetatile Ponorului. Raritatea si
ineditul aspectului lor interior ca si prezenta unor acumulari masive de gheata in galerii, sporesc gradul
de atractivitate turistica precum si pestera de la Scarisoara sau ghetarul Focul viu. Unele pesteri
conserva marturii paleontologice (urme si schelete de ursi de cavern):Pestera Cersilor, Magura,
Zmeilor sau dovezi ale locuirii acestora din timpuri stravechi: pestera Ciur-Izbuc. In muntii Padurea
Craiului este renumita pestera Meziad cu galerii de 5 etaje, care adaposteste lilieci. In muntii
metaliferi o atractie deosebita e pestera liliecilor, in muntii Trascau pestera huda lui Papara, la 1150
si se desfasoara pe 2 km in lungul unui parau subteran cu lacuri si cascade. Ghetarul Scarisoara
prezinta interes stiintific datorita faptului ca adaposteste 75000m 3 fiind cea mai mare pestera cu
ghetari din S-E Europei. Blocul de gheata h=25m, lacul subteran existent in aceasta pestera se
prelungeste pe o lungime de mai multi km dupa care apele ies la suprafata.

Potentialul turistic al Dobrogei

Dobrogea – intre V Dunarii la V si N, M Neagra la E si granite cu Bulgaria la S. Are un relief de
podis si inclinare generala dinspre Dunare spre mare. Muntii Macin aflati in NV Dobrogei au cele mai
mari inaltimi din masivul Dobrogei, Vf Tutuiatu 467m si culmea Niculitel cu 363m. Dpdv climatic podisul
Dobrogei se incadreaza in clima specifica dealurilor joase, cu influenta de stepa in S. Temperatura
medie anuala 10-11 grade C. Precipitatiile 400-500 mm/an. Vanturile dominante- cele din N la care se
adauga vara vanturile din sectorul S. Pe litoral se simt brizele marine.
Vegetatia si fauna
Se incadreaza in zona de stepa urmarind variatiile reliefului si prezenta muntilor josi. Fauna
cuprinde animale mici in special rozatoare: dropii, prepelite si potarnichi. In zonele impadurite:
mistretul, vulpea, lupul si pisica salbateca. Dunarea si lacurile din zona sunt populate cu :caras, stiuca,
crap, platica, salau si sturioni.
Hidrografia Dobrogei
 Dobrogea este o regiune bogata in ape termominerale. Acestea apar in zona mangalia, in Sf
Gheorghe, Chelia Veche, Peliprova si Crisan. Apa Marii Negre este formata dintrun amestec de ape
dulci, aduse de afluentii sai principali Dunarea , Nistru si Nipru si ape aduse de curentii de fund din M
Mediterana. Apa marii are o salinitate mai redusa decat a altor mari, fiind cuprinsa intre 17-18 g/l.
Temp a apei marii este la suprafata de 12,7 grade C cara putand ajunge la 25. In ce priveste
transparent apei atinge valori de 6 m iar in Mangalia in larg 16m.
Rezervatii naturale
1.Rezervatii floristice – padurea Comorova de langa Neptun – rezervatia de stejar brumariu in
care intalnim exemplare de stejar seculari si Vala Fagilor de la Luncavita
2.Rezervatii faustice – refugiu ornitologic important: pelicani, califari rosii, piciorongi. Este
situate in complexul lacustru Razinu-Sinae
3.Alte rezervatii – Calinule Tatarasti, Dumbraveni si Esechioi
Potentialul antropic al Dobrogei
Dobrogea a fost locuita din cele mai vechi timpuri, dovada fiind numeroasele urme arheologice
descoperite. Gasim numeroase dovezi din timpul perioadei elene (orasele Histria, sec VI i.H, Tomis sec
VI i.H, Callatis sec VI i.H). in secolul IV-VII, Dobrogea era cunoscuta sub denumirea Scytia Minor. In
sec XIX apare in documente Paristrion, iar in sec XV capata denumirea turceasca Dobrugi-Ille.
Obiective turistice:- manastirea Celic Dere ctitorita in 1844, realizata in stil Brancovenesc si
manastirea Saon ctitorita in 1846, moscheea lui Ali Gazi Pasa construita in sec XVII si care detine un
minaret inalt de 23m, aceasta moschee este cel mai vechi monument architectural din Romania si la 8
km de Bagadag se afla cetatea Emisala construita in stil genovez la sf sec XIII. In Tulcea se afla
palatul Pasalelor construit de Izmail Pasa in 1860, palatal Pescariilor in 1900, Geamia Azzizie, canalul
Dunare-M Neagra inaugurat in 1984 care are o lungime de 64,2km, in comuna Niculitel avem biserica
ingropata numita astfel deoarece o parte a edificiului se afla sub pamant.

Potentialul turistic al litoralului romanesc al M Negre

Are o lungime de 245km si este situate intre bratul Chilia si Vama Veche. Format din sectorul N
si S.
Clima: Bioclimatul marin este rezultatul interferentei dintre climatul de stepa si influenta M
Negre fiind caracterizat prin nuante de suprasolicitare a organismului. Ploi rare si de scurta durata.
Verile sunt insotite de vanturi puternice si umede ce bat predominant dinspre mare. Durata de
stralucire a aerului este de 2300-2400 ore/an, iar numarul zilelor senine este de 140 zile/an cu 10-11
ore de soare /zi. Toate aceste caracteristici favorizeaza baile de soare. Valurile – provocate de vantul
din N-E, ating 3-4 m inaltime. Plaja are o inaltime ce variaza intre 5-42 km si coboara in trepte largi de
la V la E. Faptul ca plaja are o orientare predominant E, situatie intalnita in Europa doar pe coastele E
ale Italiei, determina expunerea ei la soare in tot cursul zilelor de vara. Plaja naturala este formata in
cea mai mare parte din nisip curators calacaros cu o granulatie fina spre medie.
Apa marii are primul strat de la suprafata 180 m adancime, o salinitate 17-18%, stratul al 2-lea
salitatea 22-30% sub 180 m adancime si este lipsit de viata cu exceptia unor bacterii. In regiunea
litoralului romanesc, intalnim lacuri sarata de tipul limanelor maritime care au evoluat prin intreruperea
legaturi cu marea. Astfel de lacuri sunt Techiorghiol, Agigea Costesti, Agighiol, Nuntasi multe din
acestea au valoare terapeutica si rezerve de namol sapropelic.
Statiuni turistice de pe litoral
Navodari cunoscut pentru taberele de vara are elevilor; potentialul sau turistic a fost pus in valoare
din anul 1969 cand a fost relizat un complex de odihna desfasurat pe 200Ha. Exista minitabere cu
bazin, discoteci insemnand circa 900 locuri. Baza de cazare trebuie modernizata. Plaja :lungime 4 km ,
Latine 150-250 m cu nisip foarte putin, lipsit de pietre.
Mamaia –perla rivierei romanesti situate pe cordonul de nisip ce separa apele sarate ale M Negre de
apele dulci ale lacului Siutghl situate la 5 km N de municipiul Constanta. Are o plaja de 8 km lungime cu
latime variabila 100-250 m cu nisip fin . Are numeroase hoteluri, o parte construite in perioada 1959-
1962 cele mai multe au fost dotate doar pentru sezonul estival, neavand instaltatia de incalzire. Astazi
sunt peste 70 hoteluri cu categorii cuprinse intre 1-5 stele numeroase restaurant, cluburi, discoteci.
Dispune de baze sportive, schi nautic. Dispune deun sat de vacant si unitate de vara.
Constanta – oras istoric cu vechi traditii presarat cu monumente de arta si istorie. A aparut pe o
veche vatra de locuire geto-dacica peste care colonistii greci veniti din Milet au intemeiat Tomisul in
sec VII-VI i.H.
Puncte de atractie: - Cazinoul – in 1904-1909 conceput in stil Rococo cu imbinari de diverse elemente
de decoratie nationala si amplasat pe faleza
- Statuia lui Ovidiu – amplasata in piata Ovidiu in fata muzeului de istorie nationala si arheologie
- Moscheea – situate pe locul vechii Geamiei Mahmudia ( a fost ridicata in onoarea sultanului
Mahmed al 2-lea), fiind principalul edificiu al cultului mulsuman din Constanta.
- Farul din Constanta – a functionat pana in 1913, a fost ridicat de o companie engleza in 1860
- Delfinariul – vizitat pentru spectacolele de dresura a delfinilor si acvariilor cu specii din flora si
fauna M Negre
- Statiunea Costinesti – la 28km S de Constanta fiind construita pe raza comunei Tuzla.
Inceputurile statiunii dateaza din 1949 odata cu amenajarea primei tabere pentru copii care s-a extins
mai tarziu. Fiind o statiune destinata de la inceput tineretului, amenajarile turistice au fost adaptate
acestui scop: discoteci in aer liber, cantine. In timpul verii, la Costinesti se desfasoara o serie de
evenimente culturale care atrag turisti de pe tot litoralul: Gala Tinerilor actori, Serbarile marii,
Festivalul National Mediafest.
Eforie N – statiune turistica amplasata la 14 km S de Constanta si este recomandata turistilor atat
pentru a petrece concediul de odihna cat si pentru tratarea anumitor afectiuni reumatice,
dermatologice, respiratorii/gimco. Plaja are 3km lungime si o latime de max in S de circa 100m, fiins
aparata de 7 diguri in larg insemnand 3 ha de plaja maritime si 3 plaje de 4,5 ha pe malul lacului
Techirghiol. Statiunea dispune de o baza de tratament in aer liber pe malul L. Techirghiol si de inca 2
baze conectate la reteaua hoteliera medusa, Delfinul si Steaua de mare precum si la clinica institutului
de Balneoterapie si recuperare medicala.
Eforie S – este o statiune renumita inca din secolul trecut situate pe fasia litoralului dintre mare si
L. Techirghiol la 19 km de Constanta. Primul stabiliment de bai de namol a fost realizat in anul 1901 de
Eforia spitalelor din Bucuresti. Este recomandata pentru tratarea afectiunii reumatice si anumitor
forme de dermatoza. Dispune de >2500 locuri de cazare in hoteluri, vile. Pe plaja dintre Euforia N si S
sunt construite paviloane pentru tabere de copii.
Neptun - se afla la 38 km S de Constanta. Statiunea a aparut pe la inceputul anilor 70 fiind
considerate una din cele mai elegante statiuni ale litoralului romanesc. In apropiere se afla padurea
Comorova si 2 lacuri cu apa dulce: Jupiter, Tismana. Plaja are o lungime de 2 km si o latime 50-100 m cu
nisip fin in strat consistent fiind aparata de diguri. Statiunea are in dotare si o baza de tratament
balnear langa hotelul Doina. In apropiere exista un sat de vacant cu bungalowuri. Are terenuri de
sport, parc pentru copii.
Olimp – se afla intro zona bogata in vegetatie la 7 km in N de Mangalia. Dateaza din anul 1972 fiind
alcatuita dintr-un ansamblu de hoteluri cu stil architectonic. Statiunea are >1400 locuri de cazare,
terenuri sportive, piscine in aer liber, piste de Bowling, miniglof, restaurant, cluburi, discoteci.
Cap eturora – este ultima statiune create intre Venus si Jupiter. Este o asezare pitoreasca pe un
promotoriu stances intro zona cu vegetatie bogata. Detine 10 hoteluri cu nume de pietre pretioase. Nu
dispune de campinguri si casute. Plajele sunt pline de scoici.
Venus – la 3 km de N de Mangalia, la 48 km de Constanta. Are hotelurile Vulturul, Paja,Cocor si
Egreta si hoteluri cu nume feminine :Anca, Rodica, Carmen. Statiunea are 4 campinguri, teren de sport,
parc de distractie. Un rol major il are pavilionul destinat cu bai de namol cu ape sulfuroase.
Saturn – cea mai sudica, situate la 1 km de Mangalia. Plaje mici, nisip fin, numeroase golfuri artificial.
Plaja 1,5 km lungime,, 200 m latime. In statiune apar izvoare de ape sulfuroase si hipotermale captate.
Are 5 hoteluri mari: Balada, hora, Siret, Atena si Diana si 15 hoteluri cu doar 5 etaje, situate aproape
de plaja. Statiunile situate la S de Neptun – destinate pentru vacante cu buget moderat sau mic.
Mangalia – oras istoric, in antichitate sub numele de Calatic. Plaja 1,8km, latime 100-160m. Sectorul
cel mai atractiv = in dreptul hotelului Prezident. Dispune de posibilitatea de tratament balnear, in
cadrul hotelului Mangalia. Tratament cu namol si gerovital. Orasul are numeroase posibilitati pentru
petrecere a timpului liber prin excursii cu vaporas, popicarie. Si pot vizita Moscheea Turca, ruinele
antice ale fortaretei Calatis.
2Mai si Vama Veche – 2 sate situate in S litoralului. Au devenit destinatia, traditia celor ce
indragesc plajele linistite, natura si inotul in mare. Cazarea se poate face la localnicii sau la corturi. Au
aparut si vile.

Potential turistic al N Moldovei

Una din cele mai importante regiuni turistice din tara noastra este N Moldovei, aflata la
contactul dintre Obcinele Bucovinei si podisul Moldovei. Aceasta zona si-a catigat renumele in special
datorita manastirilor care apartin perioadei feudale de maxima afirmare a Moldovei (sec XV-XVI).
Bisericile aflate in incinta manastirilor se remarca prin stilul constructiei prin picturile exterioare si
interioare si prin obiectele care le impodobesc. Desi au trecut prin perioada de vicisitudini istorice ,
multe dintre constructii s-au pastrat intr-o forma apropiata de cea initiala. In arhitectura acestor
biserici se imbina elemente gotice si byzantine cu elemente locale care au dat nastere unui stil tipic
moldovenesc. Comparativ cu alte constructii similar din Europa bisericile din N Moldovei au dimensiuni
reduse avand in mediu 30m lungime si 15 m latime. Unele biserici se remarca prin picture exterioara
(fresco) cu teme religioase :Voronet, Humor, Moldovita, Sucevita. Acestea au intrat in anul 1991 in
patrimoniu UNESCO. In apropierea acestora se afla si alte manastiri renumite: Putna, Dragomirna,
Rsca si Slatina.
Manastirea Voronet – este ctitorite a lui Stefan Cel Mare din 1488. Pictura interioara si exterioara
au fost realizate in timpul lui Petre Rares, intre 1534-1535. Intre Naos si Altar se mai pastreaza
ansamblul iconografic din timpul lui Stefan Cel Mare. Pictura exterioara se realizeaza pe un font
albastru inchis devenit celebru in toata lumea sub numele de albastru de Voronet.pe peretele V este
pictata “Judecata de Apoi” unica in arta Orientului crestin. Originalitatea acestei picture consta in
prezenta in scena a unor instrumente musicale moldovenesti (coliza, bucium) a unor peisaje locale si a
unor vesminte populare. Peretele S are pictat “Arborele lui Iisus” si fiziologia antica, portrete
socotite capodopere.
Manastirea Moldovita – ctitoria lui Petru Rares din 1532. Pe langa biserica au fost construite chili, o
casa domneasca, turnuri de aparat in cele 4 colturi, ziduri H=6m si groase de 1,2 m. este pictata atat in
interiorul cat si exteriorul, pictura fiind terminata in 1537. In muzeul manastirii se pastreaza
manuscrise din sec XV in care se fac referiri la modul de organizare al scolii romanesti. In incinta
manastirii se pastreaza distinctia “Marul de aur” abordata manastirilor din N Moldovei de catre
federatia internationala a ziaristilor.
Manastirea Sucevita – ctitorie a movilistilor terminate in 1581 iar pictura exterioara si interioara a
fost executata intre 1595-1596. Pictura exterioara pe un fond predominant verde (verde de la
Sucevita) prezinta scene din Vechiul Testament , fiind monumental cu cel mai mare numar de imagini
religioase din tara. Peretele V = nepictat.
Manastirea Arbore – inaltata de boierul Luca Arbore, portarul Sucevei. Biserica are un plan
dreptunghiular la exterior si fals trilobat la interior in forma nemaiintanita pana atunci la ctitoriile
epociile. Picture exterioara realizata in 1541 este o sinteza intre elementele orientale si occidentale
integrate in traditia locala.
Manastirea Humor – in anul 1530 fiin pictata atat la interior si exterior in 1535. Construirea bisericii
este in plan trilobat fara turla pe naos, lucru care o particularizeaza in peisajul manastirii cu picture
exterioara. Elementele particulare il constitue pidvorul deschis cu arcade, inovatie la acea vreme
determinata de influente renascentiste din exterior. Picture exterioara – rosu intens prezinta cele mai
vechi fresce in aer liber din Bucovina.
Manastirea Putna – 1466-1469 in trilobat: pidvor, pronaos, incaperea mormintelor, naos, altar. In
1481 Stefan Cel Mare a intarit biserica cu ziduri de cetate prevazute cu turnuri in conturi si la
mijlocul laturilor. Aceasta manastire adaposteste mormantul lu Stefan Cel Mare avand si un muzeu in
care se pastreaza mai multe obiecte ce au apartiut marelui voievod. La mica distant spre E de Putna se
afla o bisericuta din lemn construita in 1353. Este considerate cea mai veche biserita din lemn
Romania, fiins construita in timpul lui Dragos Voda la Volovat si mutata in 1468 de catre Stefan Cel
Mare la Putna.
Manastirea Dragomirna – construita in 1609 pintre primele manastiri a Moldovei in care se renunta la
pictura exterioara iar ca noutate se introduce sculptura in piatra, turla fiin impodobita cu sculpture cu
motive geometrice si florare.
Manastirea Bogdana – cel mai veche monument construit din piatra in Moldova. A fost ridicata de
Bogdan I in 1360 domnitorul fiind inmormantat in aceasta manastire.
Manastirea Patrauti – construita in timpul lui Stefan Cel Mare in 1487 fiin cea mai mica dintre
ctitoriile sale si singura detinata a fi manastire de calugarite.
Un al doilea grup de manastiri este situate mai la S in apropierea orasului Tg Neamt:
Manastirea Neamt – ctitorita de Stefan Cel Mare in 1497
Manastirea Agapia – in judetul Neamt construita in 1642. Valoarea deosebita este data de picture
realizata de N Grigorescu in perioada 1858-1861. Aici se afla si casa monumental Al Vlahuta.
Manastirea Varatec – 1785-in ansamblul monarhal de la Varatec se afla si biserica Sf Ioan Botezat
construita in 1844 si langa care se gaseste mormantul poetului Veronica Micle.
Manastirea Secu – din secolul XVIII si este asezata intrun cadru natural deosebit .
 Pe langa aceste manastiri in zona Moldova se afla multe manastiri situate in locuri retrase mai
greu accesibile care pot oferi spatiu de cazare pentru turisti. Peisajul deosebit de frumos si
ospitalitar cu care sunt intampinati turistii, justifica vizita lor.