Raport de Mediu - Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - 2013

RESTRUCTURARE SI MODERNIZARE SAT VACANTA GURA PORTITEI intravilan comuna Jurilovca, judet Tulcea
Beneficiar: SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL Elaborator: SC ECO GREEN CONSULTING SRL
PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului
RAPORT DE MEDIU Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea Pg.1/137
Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
CUPRINS
CUPRINS ............................................................................................................................................. 2 1. DATE GENERALE ......................................................................................................................... 5 1.1. Denumirea planului/programului: PLAN URBANISTIC ZONAL RESTRUCTURARE SI MODERNIZARE SAT VACANTA GURA PORTITEI, intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea5 1.2. Proiectantul lucrarii: SC ICTIONOS SRL ..................................................................................... 5 1.3. Beneficiarul lucrarii: SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL Jurilovca ............................. 5 1.4. Elaborator: SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea .......................................................... 5 1.5. Evaluarea strategica de mediu ........................................................................................................ 6 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE .............................................................................................................................................................. 7 2.1. Continutul si obiectivele planului/programului .............................................................................. 7 2.2. Echiparea tehnico-edilitara corespunzatoare dezvoltarii zonei..................................................... 20 2.3. Relatia cu alte planuri/programe................................................................................................... 23 2.4. Relationarea zonei cu localitatea .................................................................................................. 31 3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS ............................................................................................................................................................ 34 3.1. Introducere .................................................................................................................................... 34 3.2. Starea actuala a mediului .............................................................................................................. 35 Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul 1964/2007, modificat si completat de Ordinul 2387/2011 ........................................................................................................ 37 Lista speciilor de flora de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul 1964/2007, modificat si completat de Ordinul 2387/2011 ........................................................................................................ 38 Lista speciilor de mamifere enumerate din Anexa 6 la Ordinul 1964/2007 , modificat si completat de Ordinul 2387/2011 ........................................................................................................ 38 Lista speciilor de amfibieni si reptile din Anexa 6 la Ordinul 1964/2007, modificat si completat de Ordinul 2387/2011 ........................................................................................................ 39 Lista speciilor de pesti din Anexa nr.6 la Ordinul 1964/2007 , modificat si completat de....... 39 Ordinul 2387/2011.............................................................................................................................. 39 Lista speciilor de nevertebrate din Anexa nr.6 la Ordinul 1964/2007 , modificat si completat de Ordinul 2387/2011 .......................................................................................................................... 40
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro 3.3. Starea mediului pe amplasamentul studiat ................................................................................... 80 3.4. Starea mediului in cazul neimplementarii planului/programului (VARIANTA ZERO) ............. 86 4.CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV89 4.1. MEDIUL ACVATIC ................................................................................................................... 89 4.2. MEDIUL TERESTRU ................................................................................................................ 89 Descrierea impactului: Prin realizarea proiectului, activitatile care pot fi considerate ca surse de impurificare a solului se impart in doua categorii : ............................................................................. 89 1. surse specifice perioadei de executie in zona studiata nu exista surse industriale de impurificare a solului cu poluanti. Acestea pot aparea doar accidental, de exemplu prin pierderea de carburanti de la utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor de modernizare/constructie. Aceste pierderi sunt nesemnificative cantitativ si pot fi inlaturate fara a avea efecte nedorite asupra solului; 89 4.3 ATMOSFERA .............................................................................................................................. 90 4.5. MEDIUL SOCIO-ECONOMIC ................................................................................................... 93 5.PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM ..... 95 6.OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL,COMUNITAR SAU INTERNATIONAL , CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI............................................................................................................................... 96 6.1. Obiective de protectie a mediului ................................................................................................. 97 6.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului ...................................................... 105 7.POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI.................................................................................. 107 7.1. Matricea de impact ..................................................................................................................... 107 Identificarea si evaluarea impactului asupra faunei ............................................................. 108 Impact direct si indirect, singular, pe termen scurt, mediu si lung.................................. 110 Impactul din faza de demolare, constructie, functionare.................................................... 111 7.2. Efecte cumulate, sinergice .......................................................................................................... 112 8.POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA ...................................................................... 114
RAPORT DE MEDIU Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea
Pg.3/137
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro 9.MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA, CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI............................................................................................................................. 114 9.1. Masuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului ..................................................... 114 9.2. Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata ...................................................... 115 9.3. Masuri de diminuare a impactului asupra apei subterane........................................................... 115 9.4. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului atmosferic..................................................... 115 9.5. Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii ........................................................... 116 Masuri de reducere a impactului indirect pe termen scurt................................................. 117 Masuri de reducere a impactului direct pe termen mediu si lung .................................... 117 Masuri de reducere a impactului indirect pe termen mediu si lung ................................. 118 Masuri de reducere a impactului asupra habitatelor si speciilor de plante si fauna protejate .............................................................................................................................................. 118 9.6. Masuri de diminuare a impactului produs de zgomot si vibratii ............................... 119 10.EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA , INCLUSIV ORICE DIFICULTATI (CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE .......................................... 121 10.1. Introducere .................................................................................................................................. 121 10.2. Prezentarea alternativelor........................................................................................................... 121 11.DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI...................... 123 Introducere .......................................................................................................................................... 123 Monitorizare PUZ ............................................................................................................................... 124 12.REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC AL INFORMATIEI FURNIZATE IN RAPORTUL DE MEDIU ............................................................................................................................................. 127 BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................. 130 ANEXE ............................................................................................................................................ 131
Pg.4/137
1. DATE GENERALE
1.1. Denumirea planului/programului: PLAN URBANISTIC ZONAL RESTRUCTURARE SI MODERNIZARE SAT VACANTA GURA PORTITEI, intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea 1.2. Proiectantul lucrarii: SC ICTIONOS SRL 1.3. Beneficiarul lucrarii: SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL Jurilovca 1.4. Elaborator: SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea
Colaboratori : BADEA GABRIELA elaborator de studii pentru protectia mediului , inregistrata la numarul 293 in Registrul National ( RM , RIM , RS, RA ) BADEA GHEORGHE - elaborator de studii pentru protectia mediului , inregistrata la numarul 35 in Registrul National ( RM , RIM , RS, RA )
Pg.5/137
1.5. Evaluarea strategica de mediu Este un instrument folosit in mod sistematic la cel mai inalt nivel decizional, care faciliteaza, inca de foarte devreme, integrarea considerentelor de mediu in procesul de luare a deciziilor, conduce la indentificarea masurilor specifice de ameliorare a efectelor si stabileste un cadru pentru evaluarea ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului. Evalurea strategica se aplica, de catre unele state si la nivel de politici si chiar de legislatie, fiind o metoda de asigurare a unei dezvoltari durabile. In acest sens, s-a dezvoltat un instrument international, pe care si Romania l-a semnat la Kiev in 2003, Protocolul privind evaluarea strategica de mediu - acesta se refera la planuri, programe, politici si legislatie care pot face obiectul evaluarii de mediu. Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat ca masura de precautie, la nivel decizional inalt, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o masura destul de limitativa si slaba, si in consecinta, insuficienta. Aceasta,datorita momentului tarziu in procesul decizional, in care se aplica procedura EIA la proiecte. Astfel, raspunsurile la intrebarile adresate la nivelul cel mai inalt, de tipul ce fel de dezvoltare trebuie sa aiba loc, unde si daca acesta trebuie intradevar sa aiba loc au fost, de cele mai multe ori, nefundamentate din punct de vedere al protectiei mediului. Evaluarea de mediu sau evaluarea strategica de mediu se aplica la cel mai inalt nivel decizional sau de planificare, de exemplu la dezvoltarea politicilor,stragetiilor si, evident al planurilor si programelor. In acest mod se poate focaliza pe sursa impactului asupra mediului si nu pe rezolvarea simptomelor aparute in urma producerii impactului.
Pg.6/137
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
2.1. Continutul si obiectivele planului/programului Obiectivele planului supus avizarii se incadreaza in Planul Strategic pentru dezvoltarea turismului durabil in Delta Dunarii elaborat de Consiliul Judetean Tulcea, in cadrul proiectului: Dezvoltarea potentialului pentru un turism durabil intr-o zona umeda Natura 2000: Studiu de caz Delta Dunarii, in care se mentioneaza ca: Turismul, pentru judetul Tulcea, reprezinta domeniul de activitate cu cel mai important potential pentru crestere economica. Documentul strategic poate fi privit ca o AXA care impleteste in mod armonios principiile turismului durabil, respectul pentru om, mediul inconjurator si cultura, proces in care rolul administratiei locale pentru realizarea unui produs turistic unic este substantial. Practic, planul basculeaza, in permanenta, intre dezvoltarea turismului si unicitatea arealului protejat al Deltei Dunarii, astfel incat sa fie avuta in vedere necesitatea asigurarii protectiei si conservarii naturii, avand suportul comunitatii locale si al institutiilor cu responsabilitati in aceasta zona . Se creaz, astfel, premisele unei abordri integrate, prin intermediul creia obiectivul de conservare a patrimoniului natural nu este in contradictie cu procesul de dezvoltare, ci devine parte integrant a dezvoltrii. Turismul devine, astfel, elementul central care stimuleaz att procesul de conservare si protectie a mediului ct si dezvoltarea socio-economic durabil a comunitatilor. Continutul planului: Terenul in suprafata de 5 ha se afla in intravilanul comunei Jurilovca, fiind situat pe amplasamentul fostului Punct Pescaresc Gura Portitei. Suprafata analizata de prezenta documentatie este un teren care, prin Planul Urbanistic General al comunei Jurilovca, a fost delimitat ca trup separat de Intravilan, mai exact TRUP 9, zona de institutii si servicii, subzona de sport-turism. Constructiile existente pe amplasament sunt urmatoarele: corp cherhana 796,50mp parter; vila Egreta 194,00mp P+1; foisor 43,00mp parter; grup social sud 48,00mp parter; magazin alimentar 110,00mp parter; discoteca si spatii cazare 410,00mp parter partial cu mansarda; depozit frigorific 210,00mp parter;
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro restaurant 462,00mp parter; hotel 230mp P+1+M; cabana pescareasca 180,00mp parter; umbrar 85,00mp parter; grup sanitar 92,00mp parter; statie de epurare 170,00mp parter. De asemenea mai exista si un numar mare de casute camping si foisoare/umbrele din lemn, parte din acestea fiind in afara zonei in care este permisa construirea. Prin documentatia de urbanism elaborata anterior, in afara de introducerea in intravilan a terenului, se prevedea si mansardarea completa a corpului cherhana si a corpului discoteca, precum si realizarea unui numar de cateva zeci de case de vacanta cu regim de inaltime maxim P+M. Dintre acestea nu s-a realizat decat mansardarea partiala a corpului discoteca; ca urmare pe amplasament exista un disponibil suficient de suprafata, atat construita la sol cat si desfasurata, aprobate prin acea documentatie. Referitor la interventiile care se vor realiza asupra constructiilor de pe amplasament anterior edificate, acestea sunt: - Doua din acestea, Statia de epurare (P) si Vila Delfinul (P+1+M), nu vor suferi alte interventii decat cele de refaceri finisaje si instalatii. - Sase constructii parter: Magazin C6, Spalatorie C8 Terasa acoperita din lemn C77, Beach bar din lemn C78, Piscina din beton C79, anexa din lemn cu stuf C80 vor fi demolate. Casutele tip camping C52, C53, C74, C75, C76 vor fi de asemenea demolate; iar casutele CI, C2, C49, C50, C51 vor fi reabilitate si relocate. - Patru constructii se vor aduce la regimul de inaltime P+1+M, acestea fiind: Vila Egreta CI, Discoteca C7, Grup administrativ C9 P+M si Restaurant Cll P+M . Se propune construirea a cincispreze constructii noi cu regim de inaltime P+ 1 +M pe terenul, liber de constructii, obtinut prin demolarea urmatoarelor cladiri: Garsoniera C2, Grup social 2 C3, Chiosc C4, Cherhana C5, Umbrar 2 CIO, Magazie C13, Gratar C 14, Depozit carburanti C15, Casa pescarilor C16, Umbrar 1 C17, Grup social 1 C18. Treisprezece constructii parter vor fi demolate, iar casutele tip camping ( in numar de 76 bucati ) vor avea urmatoarele interventii : 25 bucati vor fi demolate C52 C 76 , iar 51 bucati vor fi reabilitate si relocate ( C1-C51 ) . Patru constructii se vor aduce la regimul de inaltime P+1+M ( Vila Egreta C1 , Discoteca C7 , Grup administrativ C9 P+M si restaurant C11 P+M ). Se propune construirea a cincisprezece constructii noi cu regim de inaltime P+1+M , pe terenul, liber de constructii, obtinut prin demolarea urmatoarelor cladiri: Garsoniera C2, Grup social2 C3, Chioc C4, Cherhana C5, Umbrar2 C10, Magazie C13, Gratar C 14, Depozit carburanti C15, Casa pescarilor C16, Umbrar1 C17, Grup social1 C18 . Zona de piscine: in afara zonei costiere care are interdictie de construire, conform legislatiei. La faza DTAC, titularul proiectului va stabili impreuna cu proiectantul/arhitectul locul exact de
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro amplasare si numarul piscinelor, astfel incat sa fie respectata distanta de 150 m care are interdictie de construire. In tabelul nr.1 sunt prezentate constructiile care vor fi demolate si pe amplasamentul carora se vor amplasa noile corpuri de cazare:
De asemenea se propune amplasarea unui numar de 890 panouri fotovoltaice (l,2 x l,7 m), avand o putere totala instalata de 0,2 MW. Suprafata totala pe care vor fi amplasate panourile, va fi de cca 3200 mp, iar modul de amplasare va fi pe traverse din beton asezate pe nisip (pamant),cu structura metalica galvanizata. Racordul electric la Sistemul Energetic National se va realiza in reteaua existenta pe amplasament . Delimitarea zonei de amplasare a panourilor fotovoltaice se va realiza printr-un gard imprejmuitor ( structura metalica ) . Pentru climatizare se vor utiliza pompe de caldura APA-AER (4 bucati fig. 1). Sistemele centralizate tip VRF (debit variabil de agent frigorific) sunt pompe de caldura apa-aer, sisteme de incalzire/racire, ce utilizeaza drept agent frigorific freon R410A, acesta fiind distribuit spre punctele de utilizare prin conducte de cupru izolate prin retele ramificate. Unitatile terminale folosesc evaporarea freonului pentru preluarea caldurii degajate la interior si conducerea acesteia catre unitatile exterioare care o elimina in atmosfera.
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro In aceste unitati o valva de expansiune electronica regleaza continuu debitul de agent frigorific pentru a raspunde cererilor de frig sau cald ale incaperilor, mentinand temperatura interioara la un nivel confortabil si constant. Capacitatea unitatii interioare poate varia intre 25 i 100% din capacitatea nominala, pentru a asigura o temperatura constanta in incapere, la un debit de aer constant. Freonul R410A este un agent frigorific ecologic, al carui principal avantaj este protejarea stratului de ozon. La sistem pot fi racordate unitati interioare cu o capacitate de pana la 120-130% fata de capacitatea unitatii exterioare, iar numarul maxim de unitati interioare este cuprins in functie de capacitatea de incalzire si racire a sistemului intre 6 i 40. Posibilitatea de a controla fiecare zona climatizata pastreaz costurile sistemului VRF la nivel minim. Se pot conditiona numai incaperile in care exista cerere de frig, in incaperile neocupate sistemul de climatizare putand fi ntrerupt. Sistemul VRF are posibilitatea de autoverificare a erorilor cauzate de eventualele probleme ce pot aparea pe partea de agent frigorific, instalatie electrica sau circuit de comanda. Unitatile exterioare au condensatorul racit cu apa si vor fi amplasate pe platforma special amenajata, in functie de recomandarile producatorului. Unitatile exterioare sunt special concepute si protejate pentru a face fata actiunii factorilor externi, avand schimbatorul de caldura tratat anticoroziv. Unitatile interioare sunt necarcasate sau carcasate, putand fi amplasate aparent sau in pardoseala/tavan, in fiecare incapere care trebuie climatizata. Posibilitatile de reglare a directiei jetului de aer permit distributia aerului in toata incaperea, asigurand astfel confortul pe toata suprafata acestuia, in timp ce ventilatorul , de constructie speciala , permite functionarea unitatilor la un nivel cu unu nivel de zgomot foarte redus. Unitatile sunt prevzute cu filtre sita lavabile tratate impotriva mucegaiurilor si bacteriilor, realizand astfel o filtrare foarte buna a aerului interior, curatarea lor fiind extrem de usoara. Legatura dintre unitatile interioare si cele exterioare se va face in circuit inchis prin intermediul unui traseu frigorific alcatuit din tevi de cupru lichid-gaz, izolate cu tuburi de izolatie cu grosime minima 13 mm, speciale pentru sisteme de climatizare, precum si cablul electric de comanda al sistemelor de climatizare. Repartizarea agentului frigorific pe ramuri se va face in functie de configuratia sistemului prin intermediul unor teuri de distributie de constructie speciala, dimensionarea acestora si a fiecarui tronson de traseu realizandu-se n functie de prescriptiile si recomandarile producatorului echipamentelor. Dupa incheierea lucrarilor de montaj toata instalatia va fi probata la presiune pe o perioad de minim 24 ore, urmand ca apoi sa fie incarcata cu agent frigorific si sa se faca toate setarile si reglajele necesare functionarii optime a instalatiei. Conductele pentru preluarea condensului se vor executa din teava de PP-R si se vor monta cu o panta descendenta de minim 0,2 % spre punctul de evacuare. La alegerea traseelor si amplasarea conductelor de condens se va tina seama de urmatoarele aspecte:
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro sa fie asigurata o panta minima de 0,2 %; traseele sa fie cat mai drepte evitandu-se desele schimbari de directie; reteaua sa fie accesibila pentru curatire; sa fie asigurata ventilarea permanenta a instalatiei de canalizare; amplasarea conductelor sa se faca astfel incat sa se evite locurile de circulatie intensa, si se vor feri de lovituri. amplasarea conductelor se va face coordonat cu celelalte tipuri de instalatii. Pentru asigurarea climatizarii in Satul de vacanta Gura Portitei s-a efectuat urmatorul breviar de calcul: Restaurant, P+M: Sc =461.00mp, Sd =497.75mp: Parter Sc =461.00mp: Zona restaurant: doua accese, doua saloane, sala autoservire, grupuri sanitare, terasa acoperita; Zona de preparare: bucatarie,oficiu, spalator, 4 camere de preparare legume, carne, peste, oua, fiecare avand acces separat din exterior; Zona personal: doua accese din exterior, vestiare, grupuri sanitare; Camera centrala termica cu acces separat din exterior; Terasa acoperita. Etaj mansarda partial Sc =36.75mp: Coridor, doua camere locuit, scara acces exterior; NECESAR FRIG: 40 kW Discoteca, sala de expozitie si grup administrativ, P+1( alcatuit din doua corpuri alaturate: discoteca P si grupul administrativ P+1E): Corpul discoteca Sc =373.00mp, Sd =373.00mp: Sala discoteca cu acces direct din exterior; Spatiu social , grupuri sanitare cu acces direct din exterior; Receptie si doua birouri cu accese directe din exterior. Corpul administrativ Sc =228.40mp, Sd =463.70mp: Parter Sc=228.40mp Hol acces, spalator,doua depozitari; Cabinet medical 6 birouri, camera statie radio. Etaj Sc=235.30mp( cu acces direct din exterior printr-o scara din lemn descoperita) Vestibul, hol scara, hol distributie, 6 camere locuit pentru personal cu baie inclusa. NECESAR FRIG: 70 kW Vila Egreta, P+1(unitate de cazare)
Sc =198.42mp, Sd =396.84mp:
Pg.11/137
Sc =601.40mp, Sd =836.70mp:
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Parter Sc=198.42mp Hol acces, scara; 4 camere cazare cu baie proprie; 1 camera cazare dubla cu baie proprie; Oficiu; Centrala termica cu acces direct din exterior. Etaj Sc=198.06mp Hol acces scara; 4 camere cazare cu baie proprie; 1 camera cazare dubla cu baie proprie; birou. NECESAR FRIG: 30 kW Vila Delfinul, P+1E+M (unitate de cazare) Parter Sc=152.00mp Hol acces; 6 camere cazare cu baie proprie; Etaj Sc=151.00mp( cu acces direct din exterior printr-o scara din lemn descoperita) Hol acces; 6 camere cazare cu baie proprie; Mansarda Sc=152.00mp Hol acces; 3 camere cazare cu baie proprie; Living room. NECESAR FRIG: 35 kW Casa pescareasca, P ( 4 unitati de cazare cuplate, cu acces direct din exterior) 4 camere de cazare cu baie proprie; Terase individuale, separate cu paravane din papura impletita. NECESAR FRIG: 8 kW Garsoniera, P unitate de cazare camera cazare; baie oficiu. NECESAR FRIG: 3 kW Unitati de cazare insula,P C1
Sc =38.85mp, Sd =38.85mp:
Pg.12/137
Sc =152.00mp, Sd =456.00mp:
Sc =103.00mp, Sd =103.00mp:
Sc =40.70mp, Sd =40.70mp:
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro camera cazare cu baie proprie; terasa. NECESAR FRIG: 3 kW C2,4,9
Sc =224.35mp, Sd =224.35mp:
6 camere cazare cu baie proprie si acces direct din exterior; Terase individuale, separate cu paravane din papura impletita. NECESAR FRIG: 54 kW C3
Sc =75.95mp, Sd =75.95mp:
2 camere cazare cu baie proprie si acces direct din exterior; Terase individuale, separate cu paravane din papura impletita. NECESAR FRIG: 6 kW C5,6,7
Sc =113.00mp, Sd =113.00mp:
3 camere cazare cu baie proprie si acces direct din exterior; Terase individuale, separate cu paravane din papura impletita. NECESAR FRIG: 27 kW C8,10
Sc =150.00mp, Sd =150.00mp:
4 camere cazare cu baie proprie si acces direct din exterior; Terase individuale, separate cu paravane din papura impletita. NECESAR FRIG: 24 kW C11 Sc =515.20mp, Sd =515.20mp: 12 camere cazare cu baie proprie si acces direct din exterior; Terase individuale, separate cu paravane din papura impletita; Camera centrala termica cu acces direct din exterior. NECESAR FRIG: 36 kW TOTAL NECESAR FRIG INSULA: 150 kW TOTAL NECESAR FRIG ( fara insula): 186 kW TOTAL NECESAR FRIG GURA PORTITEI: 336 kW
Pg.13/137
Fig. 1 amplasarea puturilor de mare adancime si a pompelor de caldura
Racordarea panourilor fotovoltaice la Sistemul Energetic National , asa cum am mentionat anterior se va face la reteaua electrica existenta in zona.
Pg.14/137
Fig.2 - Retea electrica existenta
ORGANIZAREA DE SANTIER se propune a fi amplasata in zona de Vest a complexului, langa Vila Egreta , intr-un perimetru care se situeaza la distanta de zona protejata integral . Alegerea amplasamentului organizarii de santier a tinut cont de masurile care se impun pentru protejarea apei , solului , biodiversitatii zona este construita si nu exista pericolul poluarii apelor si zonelor invecinate . Amplasamentul se situeaza in intravilanul comunei Jurilovca, identificat prin: F12 intravilan T83, N565, Cc564, Cc560, Cc561, 562, 563. Societatea a preluat contractul de inchiriere incheiat intre Agentia Domeniilor Statului si SC Piscicola SA Jurilovca ( prezentat in anexa prezentului Raport de mediu ) , referitor la utilizarea suprafetei de 42000 mp aferenta activelor societatii .
Fig. 3- Amplasament Gura Portitei fata de comuna Jurilovca ( sursa Google Earth )
Pg.15/137
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Conform Planului Urbanistic General al Comunei Jurilovca, aprobat prin Hotararea Consiliului Local nr. 17/28.06.2002, amplasamentul se afla in intravilanul comunei Jurilovca, folosinta actuala fiind cea de institutii si servicii, subzona sport-turism. Destinatia propusa este aceeasi. In figura urmatoare (Fig.4) este reprezentata zonarea functionala a terenului. Dupa cum se poate observa terenul pe care se vor realiza lucrarile de restructurare si modernizare sat de vacanta face parte din terenurile ce apartin domeniului public de interes national concesionat.
Fig. 4 zonarea functionala a terenului
Imobilul se afla in folosinta SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL, conform: actului aditional nr.1 la contractul de concesiune nr.2845/15.10.2002 (15.605mp teren apartinand domeniului public de interes local al comunei Jurilovca) contractului de inchiriere nr.3/13.05.2004 (34.488mp teren domeniu public de interes national administrat de Agentia Domeniilor Statului). Vecinatatile planului studiat prin prezentul studiu de evaluare adecvata sunt: la Nord si Sud Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, la Est Zona Litoral Plaja Marea Neagra, la Vest Canalul de Centura al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Are acces atat la mare, cat si la lacul Razelm prin intermediul canalului Golovita.
Fig.5 localizare amplasament pe ortofoplan ( sursa Google-Earth)
Coordonatele Stereo 1970 ale amplasamentului sunt prezentate in tabelul nr.2:
Pg.17/137
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Conform Certificatului de Urbanism nr. 77/12.09.2012, folosinta actuala a terenului este nisipuri si curti constructii, conform incadrarii cadastrale, iar destinatia propusa conform Planului Urbanistic General este zona IS subzona sport-turism.
Fig.6- Imagini de pe amplasament foto original Badea Gh.
Fig. 7- Imagini de pe amplasament foto original Badea Gh.
Pg.18/137
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Tabel nr.3. Bilantul teritorial existent si propus
Procentul de ocupare a terenului nu va depasi 15% (ceea ce inseamna o suprafata construita de maxim 7.510 mp). Coeficientul de utilizare a terenului nu va depasi 0,4 (ceea ce inseamna o suprafata desfasurata maxima de 20.000 mp). Sapaturile fundatiilor cladirilor se vor realiza cu utilaje specifice (excavatoare). In vederea stabilirii stratificatiei terenului de fundare si a principalelor caracteristici fizice ale formatiunilor din care acesta este alcatuit, pe amplasamentul cercetat se vor executa semimecanic foraje, pana la adancimi variabile pentru a se stabili la faza DTAC caracteristicile tehnice ale fundatiilor.
Pg.19/137
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Modificarile fizice care vor apare in perioada de constructie sunt reprezentate de cresterea inaltimii cladirilor la un nivel P+1+M, respectand HG nr.1516/2008 privind aprobarea Regulamentului cadru de urbanism in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. 2.2. Echiparea tehnico-edilitara corespunzatoare dezvoltarii zonei Echiparea cu energie electrica Situatia existenta: In prezent, pe amplasament exista retea de distributie a energiei electrice. Situatia propusa: Alimentarea cu energie electrica se va realiza prin racord la sistemul energetic existent pe amplasament. Pentru diminuarea consumului de energie electrica din Sistemul National se propune construirea unui mic parc fotovoltaic cu o putere de 0,2 MW, ce va ocupa o suprafata de 1,00 ha, precum si patru pompe de caldura (APA-AER). Alimentarea cu apa Situatia existenta: Alimentarea cu apa este rezolvata de statia de potabilizare existenta. Situatia propusa: conform Autorizatiei de mediu nr. 885/07.08.2008 revizuita, emisa de ARBDD Tulcea, pe amplasamentul Satului de vacanta Gura Portitei exista alimentare cu apa (put forat cu adancimea de 4 m care are legatura cu canalul de centura, prin intermediul statiei de pompare SP1 (constructie supraterana) amplasata langa statia meteo. Se va pastra acest mod de alimentare cu apa si cladirile restructurate/modernizate se vor racorda la reteaua existenta. Evacuarea apelor uzate Situatia existenta: Pe amplasament exista retea de canalizare. Situatia propusa: conform Autorizatiei de Gospodarire a Apelor nr.21/mai 2012 si a adresei Sistemului de Gospodarire a Apelor nr.4662/03.12.2012. Exista o statie de epurare ape uzate mecano-biologica tip AS MONOCOMP 300 in suprafata de 149,38 mp si trei statii de epurare cu namol active tip FAST 50/60/80. Alimentarea cu energie termica Situatia existenta: In Satul de vacanta Gura Portitei exista trei centrale termice complet automatizate (amplasate una ape insula si doua in zona complexului turistic) de tip BUDERUS LOGANO GE 315, dotate cu boiler de 1000 l/fiecare, care functioneaza cu motorina calorica si au un consum de 8-12 l/ora. Aceste centrale termice se vor pastra si vor fi utilizate in cazul in care se vor defecta pompele de caldura. Situatia propusa: De asemenea se propune amplasarea unui numar de 890 panouri fotovoltaice (l,2 x l,7 m), avand o putere totala instalata de 0,2 MW. Suprafata totala pe care vor fi amplasate panourile, va fi de cca 3200 mp, iar modul de amplasare va fi pe traverse din beton asezate pe nisip (pamant),cu structura metalica galvanizata. Pentru climatizare se vor utiliza pompe de caldura APA-AER.
Gestiunea deseurilor In etapa de realizare a investitiei se poate meniona ca pentru obiectivul propus planul prevede variante de constructie moderna, la care generarea de deseuri de constructie este minima. Aceasta presupune un numar redus de operatii tehnologice, cantitati mai mici de materiale de construcie clasice i implicit cantitati mult mai mici de deseuri care rezulta din aceste activitai. In acelai timp, perioada de realizare a construciei se reduce considerabil, ca i personalul executant necesar. Intreaga execuie a lucrarilor pentru realizarea planului propus implica activitatea unui parc divers de utilaje, organizarea de antier, depozite temporare de materiale, precum i o concentrare mica de efective umane. Toate aceste activitai constituie surse de poluare pentru apa, aer i sol, in cazul in care nu va exista o supraveghere stricta pentru ca lucrarile sa se desfasoare doar in perimetrul autorizat. Vecinatatea organizarii de santier poate genera surse punctiforme de poluare a apelor de suprafaa, solului i aerului cu ape uzate, deeuri menajere, hidrocarburi sau diverse alte substane toxice i periculoase. Deasemnea prin H.G. nr. 856/2002 pentru Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase se stabileste obligativitatea pentru agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice de a tine evidenta gestiunii deseurilor. Evidenta gestiunii deseurilor se tine pe baza listei nationale de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri prezentata in H.G. nr. 856/2002. Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor de lucrari. Cea mai mare parte a acestor deseuri vor fi reciclate in lucrarile de terasamente, pentru constructiile definitive. Este dificil de facut o evaluare cantitativa a acestor deseuri, tehnologiile adoptate de antreprenor fiind prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri. Activitatile din bazele de utilaje si statiile de betoane vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor. In aceasta faza deseurile preconizate pot fi clasificate astfel : menajere si/sau asimilabile acestora; deseuri din materiale de constructie (daca se rebuteaza sarje de betoane) plastic (din ambalaje, cabluri etc.) metalice rezultate din activitatile de executie a structurilor metalice de rezistenta si din activitatea de intretinere a utilejelor; hartie, carton (din activitatile desfasurate in cadrul organizarii de santier). Deseurile generate in faza de constructie, in functie de categorie, vor fi eliminate prin utilizare ca umplutura, pentru sistematizarea terenului (cele inerte fara continut de substante periculoase), la amenajarea drumurilor sau in alte locuri stabilite de Primarie. Materialele care nu se pot valorifica sau recupera, in urma executarii lucrarilor de constructii se vor transporta la un depozit de deseuri autorizat.
Pg.21/137
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Dupa finalizarea investitiei, se va efectua o colectare selectiva a deseurilor in europubele, amplasate intr-o zona special amenajata pe o platforma betonata si ingradita. Eliminarea deseurilor recuperabile (hartie, PET, sticla , eventuale deseuri metalice) se va face prin societati de profil autorizate. Deseurile rezultate in timpul constructiei si in timpul functionarii obiectivului, conform HG 856/2002, sunt evidentiate in tabelul nr. 4:
Tabelul nr.4: tipurile de deseuri
Nr.crt . 1 2 3 4 5
Tipul deseului Pamant si material stancos, pietre, fara continut de substante periculoase Deseuri de tesuturi vegetale Deseuri menajere, biodegradabile Deseuri material plastic Namoluri de la epurarea apelor uzate
Codul deseului conform HG 856/2002 17 05 03 02 01 03 20 01 08 20 01 39 19.08.05
Dupa modernizare capacitatea Satului de vacanta va fi de 440 persoane, la care se adauga aproximativ 100 de angajati, timp de cinci luni/an (respectiv perioada sezoniera, din mai pana in septembrie inclusiv, in medie 150 de zile per an). Conform datelor statistice privind indicele de producere a deseurilor menajere din Romania (Manualul privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale), cantitatea de deseuri menajere produse de un locuitor este de 310 350 kg/locuitor/an. Astfel pentru o perioada de 150 zile pe an, respectiv cinci luni, pentru fiecare persoana cazata la pensiune va rezulta o cantitate de 127 kg deseu. Rezulta: 540 persoane x 127 kg/locuitor/5 luni = 13716 kg/an : 150 zile = 91,44 kg/zi Conform datelor din literatura de specialitate (PNGD, PRGD, PJGD), structura deseurilor menajere, provenite din functionarea obiectivului este urmatoarea:
Tabelul 5 : cantitatile de deseuri generate pe an
Nr. Crt. 1 2 3 4 5
Deseu Hartie si carton Sticla Metal Plastic Alte deseuri
Procent, % 16 7 5 12 60
Cantitate deseu (kg/an) 2194.56 960.12 685.8 1645.92 8229.6
Cod deseu 20 01 01, 15 01 01 20 01 02 20 01 40 20 01 39, 15 01 02 20 01 99
Pg.22/137
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro La implementarea planului propus vor rezulta deseuri de tip menajer si deseuri de constructii. In ceea ce priveste managementul acestora se vor avea in vedere urmatoarele aspecte: - organizarea unor spatii de depozitare temporara a deseurilor in conformitate cu reglementarile in vigoare; - eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme specializate si acreditate; - evitarea stocarii deseurilor pe amplasament pe durata lunga de timp. Deseurile generate pe amplasament vor fi gestionate, in conditii de siguranta, in conformitate cu legislatia in vigoare. Facem precizarea ca SC Sat Vacanta Gura Portitei SRL are amenajat un spatiu pentru depozitarea selectiva a deseurilor generate pe amplasament si de asemenea are incheiat contract cu societati autorizate pentru preluarea acestora. Evidenta deseurilor se intocmeste conform prevederilor HG nr. 856/2002, iar raportarea se efctueaza lunar la ARBDD Tulcea. Deseurile metalice (aproximativ 400-500 kg ) se vor colecta si depozita temporar in incinta amplasamentului si vor fi valorificate prin unitati specializate. Deseurile de tipul materiale de constructii, nu ridica probleme deosebite din punct de vedere al poluarii mediului , daca sunt depozitate pe amplasamente autorizate. In perioada de executie aceste deseuri impreuna cu deseurile inerte provenite din excavatii vor fi depozitate temporar intr-un spatiu special amenajat pe amplasament, urmand a fi folosite ulterior la umpluturi, construirea cailor de acces permanente. Cantitatile suplimentare vor fi evacuate de pe amplasament si transportate in locurile autorizate mentionate de autoritatea de mediu si administratia locala. 2.3. Relatia cu alte planuri/programe
Planul propus spre avizare se afla pe un teren intravilan, care conform PUG-ului aprobat are destinatia zona sport-turism. In Certificatului de Urbanism nr.77/12.09.2012 se mentioneaza ca in zona UTR 3, T9 dotare turism fost camping se pot realiza lucrari pentru dotare turistica. Constructia va avea caracter unitar, cu preluarea elementelor valoroase din arhitectura locului. Prin prezentul plan se va mari capacitatea de cazare de la 340 locuri la 440 locuri -prin suprainaltarea unor constructii existente (P+M+1). Avand in vedere distanta fata de localitatea Jurilovca si suprafata amplasamentului (5 ha) se prognozeaza faptul ca nu se va depasi capacitatea de suport a zonei. Din punct de vedere durabil pentru amenajarea turistic a teritoriului o importan mare trebuie acordat capacitii optime de cazare n raport cu gradul de concentrare a circulaiei turistice. Definiiile clasice pentru capacitatea optim de cazare exprim legtura dintre turiti, impactul acestora i mediul nconjurtor. Profesorul Vasile Glvan consider capacitatea de primire ca fiind capacitatea zonei de destinaie de a absorbi turismul, pn la limita impactului negativ asupra acesteia. Nu trebuie neglijat nici impactul ce l au investiiile n turism, materializate prin infrastructur sau construcii care la rndul lor pot avea un impact negativ asupra zonei n care sunt realizate. Exist mai multe modaliti de calculare a capacitii optime de primire a unui teritoriu sau staiuni. Pentru exemplificare v prezentm o formul de calcul al capacitii optime de primire a unui spaiu:
n care: COP capacitatea optim de primire turistic, S - suprafaa spaiului n hectare sau m2, Kv coeficient de corecie a gradului de utilizare a spaiului sau staiunii, poate lua valori de la 0,75 la 0,80 N norma de utilizare a spaiului n hectare sau m2. Daca satul de vacanta este asimilat unui complex de case de vacanta , norma de utilizare a spatiului este de 0,0067 ha/persoana . Astfel , pentru satul de vacanta Gura Portitei , capacitatea optima de primire turistica este : Cop = ( 5 x 0,8 )/0,0067 = 597 persoane Din punctul de vedere al categoriilor capacitii optime de primire turistic, profesorul Glvan a identificat mai multe categorii. a) Capacitatea optim de primire ecologic, care vizeaz nivelul de dezvoltare de la care mediul devine degradat sau compromis. La orice nivel al utilizrii trebuie puse dou probleme: modul n care turismul afecteaz ecosistemul (sol, ap, aer, relief, plante i animale) i costul refacerii ecosistemului. b) Capacitatea optim de primire fizic, care vizeaz nivelul dezvoltrii turistice la care facilitile oferite de teritoriu sunt saturate sau ncep s manifeste deteriorri asupra mediului, datorit suprautilizrii. c) Capacitatea optim de primire social perceptiv, care vizeaz principiul interdependenei reelelor dintr-o staiune. Aceasta implic dou componente: nivelul de saturare al localnicilor care conduce la respingerea vizitatorilor i reacia turitilor atunci cnd nivelul toleranei populaiei locale privind prezena i comportamentul lor n zonele de destinaie este diminuat. d) Capacitatea economic optim de primire, care exprima capacitatea unei locaii de a absorbi funciile turistice, fr urmri negative asupra mediului. e) Capacitatea psihologic optim de primire, care exprim nivelul de confort pe care l percep turitii n zona de destinaie, raportat la atitudinea negativ pe care o percep din partea localnicilor, la aglomerarea sau deteriorarea mediului. f) Capacitatea de schimb turistic, care reprezint un nivel de exploatare turistic a unei destinaii, pn la care satisfacia oferit turitilor este maxim, fr a avea urmri asupra resurselor turistice sau mediului. Exist mai multe posibiliti de calcul: Capacitatea de schimb turistic (CS) care se calculeaz astfel:
unde: S suprafeele utilizate pentru turism, exprimate in m2 sau ha

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro N norma exprimat n m2 / individ Pentru satul de vacanta Gura Portitei , capacitatea de schimb turistic este : Cs = 5 /0,0067 =746 Numrul total de vizitatori / zi, folosind formula
Nt = CS x R unde: Nt numrul total de turiti CS capacitatea de schimb turistic R coeficientul de rotaie Coeficientul de rotaie R, dat de formula
unde: h numrul de ore / zi (cnd zona este deschis) t timpul mediu de vizit (ore) Coeficientul de rotatie nu poate fi calculat cu aceasta formula deoarece la Gura Portitei nu se poate ajunge zilnic (salupa circula o data /2 zile, iar salupele rapide nu au turisti zilnic pentru transport). Din fig.8 se poate vedea ca amplasamentul Satului de vacanta Gura Portitei se afla in zona economica a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, intre doua zone de protectie integrala: Periteasca-Leahova si Grindul Lupilor. In fig.9 se poate identifica traseul turistic nr.5, care face legatura intre Jurilovca si Gura Portitei .
Pg.25/137
Fig.8 situarea Satului turistic fata de zonele tampon si zonele cu protectie integrala
Pg.26/137
Fig. 9 harta traseelor turistice in RBDD
Pg.27/137
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Autorizarea executarii constructiilor pe terenuri situate in extravilan se va face cu respectarea conditiilor impuse de Legea nr. 18/1991, corelata cu prevederile Legii nr. 50/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Nu se recomanda realizarea unor trupuri izolate, distantate fata de localitate, asigurarea utilitatilor facandu-se in acest caz prin surse proprii. Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor pe terenuri agricole din extravilan este permisa pentru functiunile stabilite prin lege. Sunt interzise constructii pe terenuri agricole avand clasa de calitate I si II, pe terenuri amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare. Se interzic constructii pe terenuri inundabile. Conform prevederilor art.32 din Legea nr.350/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, privind amenajarea teritoriului si urbanismului, in cazul in care se solicita o derogare de la prevederile documentatiei de urbanism aprobate se poate elabora o alta documentatie de urbanism (Plan Urbanistic Zonal), prin care sa se justifice si sa se demonstreze posibilitatea interventiei urbanistice solicitate. Intocmirea documentatiei este conditionata de obtinerea avizului favorabil de la Sistemul de Gospodarire a Apelor, legat de inundabilitatea amplasamentului si de posibilitatea executarii unor masuri tehnice care sa elimine riscul inundabilitatii, conform prevederilor acestui aviz. Planul Urbanistic Zonal intocmit pe ridicarea topografica a amplasamentului si a vecinatatilor, va fi receptionat de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Tulcea si va contine material fotografic. Planul Urbanistic Zonal va detalia problema inundabilitatii terenului si a masurilor de contracarare a riscului, conditiile de amplasare, regimul de inaltime, accesul, modul de asigurare cu utilitati, incadrarea in arhitectura deltaica. Avand in vedere ca amplasamentul este situat intr-o zona cu risc la inundatii, lucrarile sunt posibile doar in cazul in care, prin Planul Urbanistic Zonal si proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire se va demonstra ca se elimina orice risc. Conform HG nr. 1516/2008 privind aprobarea Regulamentului-cadru de urbanism pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii ,la Capitolul III Utilizari functionale: Art. 7 Pe teritoriul pe care se aplica prezentul regulament sunt admise urmatoarele functiuni: a) locuirea, cu variantele locuire permanenta, locuire sezoniera, case de vacanta, cazare turistica in locuinte traditionale, cu suprafata construita la sol de maximum 200 m2; b) institutii, servicii, dotari publice; c) spatii verzi pentru agrement, sport; d) gospodarie comunala; e) amenajari piscicole; f) unitati agricole, mestesugaresti, industriale, de prestari de servicii si de transport; g) circulatii rutiere si navale, cu dotarile aferente; h) edificii de cult, cu constructii anexe. Art. 8 Sunt admise, cu conditionari, urmatoarele functiuni: a) camparea, inclusiv in zonele de locuit, conditionata de dotarea cu instalatii tehnicosanitare, cu respectarea prevederilor legale specifice pentru structurile de primire turistica; b) functiunile comerciale si serviciile profesionale, daca se inscriu in conditiile de configurare a parcelelor si cladirilor, precum si cu conditionari care se refera la forma, materiale de constructie si finisaj; c) sunt permise constructii izolate pentru alimentatie publica, cu conditionari referitoare la forma, materiale de constructie si finisaj, in conformitate cu legislatia specifica, cu
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro prevederile prezentului regulament si cu respectarea legislatiei privind protectia mediului; d) in extravilanul localitatilor se autorizeaza numai lucrari de infrastructura si anexe ale exploatatiilor agricole, piscicole sau zootehnice; e) structurile de agrement care nu includ serviciul de alimentatie publica sunt admise cu conditia limitarii impactului vizual si sonor asupra vecinatatilor, precum si cu respectarea normelor privitoare la forma, materiale de constructie si finisaj din prezentul regulament; f) locuinte cu suprafata construita la sol pana la 300 m2, cu conditia incadrarii in indicatorii urbanistici aprobati si a respectarii prevederilor Codului civil; g) case de vacanta cu suprafata construita la sol pana la 350 m2, cu conditia incadrarii in indicatorii urbanistici aprobati si a respectarii prevederilor Codului civil; h) depozitari de materiale refolosibile, cu conditia respectarii legislatiei specifice; i) platforme de precolectare a deseurilor menajere, cu respectarea legislatiei privind protectia mediului; j) activitati care utilizeaza pentru depozitare sau productie terenul vizibil din circulatiile publice sau de pe parcelele adiacente, cu conditia respectarii normelor sanitare si neproducerii de noxe sau zgomote care deranjeaza vecinatatile; k) spatii comerciale cu suprafata utila peste 300 m2, cu conditia asigurarii locurilor de parcare pentru aprovizionare si cu respectarea legislatiei privind protectia mediului. Art. 9 Pe teritoriul pe care se aplica prezentul regulament sunt interzise urmatoarele utilizari: a) structuri de cazare de mari dimensiuni: hoteluri cu mai mult de 20 de camere, pensiuni si moteluri cu mai mult de 10 camere; ansamblurile hoteliere cu mai mult de 20 de camere se vor dispune in sistem pavilionar; b) in intravilan: structuri si anexe pentru cresterea si folosirea animalelor domestice pentru agrement (herghelii, hipodrom); depozitare angro, cu suprafata construita mai mare de 100 m2 si depozitare in aer liber cu suprafata mai mare de 150 m2; c) activitati productive poluante de orice fel, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; d) depozitarea substantelor inflamabile sau toxice. In Planul Strategic pentru Turismul Durabil in Delta Dunarii se mentioneaza ca, dezvoltarea activitatilor de turism pe raza Deltei Dunarii si judetului Tulcea trebuie sa tina seama de principiile durabilitatii turismului, printre care: Minimizarea impactului activitatilor turistice asupra mediului natural, in vederea obtinerii durabilitatii ecologice, contribuind astfel la conservarea si pastrarea elementelor naturale, cu intoarcerea unei parti a veniturilor obtinute prin turism in aria protejata ; Minimizarea impactului negativ al activitatilor turistice necontrolate asupra comunitatilor locale si membrilor ei, in vederea obtinerii durabilitatii sociale; dezvoltarea acelor forme de turism care nu perturba viata de zi cu zi a populatiei destinatiei turistice; evitarea aparitiei situatiilor conflictuale in relatia cu comunitatea locala; Minimizarea impactului negativ al activitatii turistice asupra culturii, traditiilor,obiceiurilor locale, in vederea obtinerii durabilitatii culturale; dezvoltarea unui
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro turism capabil sa determine mentinerea autenticitatii si individualitatii culturilor locale si evitarea saturarii acestor culturi cu influente externe; Maximizarea beneficiilor economice , aduse prin dezvoltarea turismului la nivelul localnicilor, in vederea obtinerii durabilitatii economice a comunitatilor; Educatia, pregatirea, informarea , ca procese ce stau la baza dezvoltarii turismului ; educarea turistului in scopul intelegerii si aprecierii impactului provocat de acesta, in vederea imbunatatirii atitudinii personale in ceea ce priveste protectia mediului si reducerea impactului ; dezvoltarea unei componente ecologic-educative pentru vizitatori, localnici, administratia locala, populatia mediului rural si urban ,etc.; Coordonarea locala; participarea comunitatii locale si consultarea acesteia referitor la dezvoltarea turistica durabila, populatia constituind un factor de decizie activ. In Planul Local de Dezvoltare Durabila a judetului Tulcea Agenda 21 se mentioneaza : Turismul, desi reprezinta numai circa 7% din PIB-ul local, are un potential deosebit, valorificat in prezent doar intr-o foarte mica masura. Datorita specificitatii naturale locale, care are ca principala trasatura existenta intr-un spatiu relativ restrns a majoritatii formelor de relief si implicit a unei varietati de ecosisteme, aproape de neegalat la nivelul unei regiuni, corelata cu existenta urmelor civilizatiilor greaca, romana si otomana, turismul poate deveni in viitorul apropiat singura alternativa viabila pentru forta de munca disponibilizata din industrie si agricultura. Centrul atentiei turistice este, bineinteles, Delta Dunarii, devenita Rezervatie a Biosferei in patrimoniul mondial al UNESCO si zona umeda de importanta deosebita, ca habitat al pasarilor acvatice, in cadrul Conventiei RAMSAR. In judet se practica un numar diversificat de tipuri de turism: turism peisagistic, bird watching, vnatoare si pescuit sportiv, plaja marina si sporturi nautice, turism stiintific, turism cultural si religios, turism de croaziera si, mai ales, turism rural si ecoturism, cu un numar total de peste 4.200 locuri de cazare in locatii omologate din punct de vedere turistic. Nu este de neglijat interesul turistilor fata de urmele civilizatiilor greaca si romana in Dobrogea cetatile Enisala, Halmyris, Dinogetia etc., triunghiul manastirilor ortodoxe tulcene - Celic-Dere, Saon si Cocos, basilica paleo-crestina de la Niculitel, una dintre cele mai vechi de acest fel din Europa, plajele insorite si salbatice, cu nisipuri extrem de fine de la Sulina, Sfntu Gheorghe si Portita, Parcul National Muntii Macinului, cu elemente faunistice si floristice specifice stepei si ecosistemelor din arealul celor mai vechi munti ai Europei Muntii Dobrogei. Este de luat in seama posibilitatea unor circuite complexe de croaziera pe Dunare si Marea Neagra, care sa includa cele mai importante obiective turistice din traseu. La toate acestea, se adauga o splendida gastronomie locala, avnd ca element central produsele pescaresti, precum si vinurile din podgoriile Sarica Niculitel si Babadag, care fac din fiecare masa o sarbatoare. Din pacate, datele statistice nu reflecta numarul real total al turistilor sositi in judetul Tulcea, datorita faptului ca un numar important al acestora utilizeaza pe durata sejurului servicii turistice in locatii neclasificate. Estimarile specialistilor indica, in fapt, un numar aproape triplu de turisti. Motivele pentru care turismul in zona nu a cunoscut inca o dezvoltare corespunzatoare este datorat caracterului periferic al regiunii, conditiilor precare ale infrastructurii de transport si, in special, inexistentei unor curse regulate interne si internationale de pe Aeroportul Delta Dunarii.
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro In ultimii ani se constata o crestere substantiala a numarului de locatii turistice construite in mediul rural, multe dintre ele aparute si datorita derularii unor proiecte cu finantare europeana, in cadrul programelor PHARE si SAPARD. Se manifesta, in continuare, o calitate scazuta a serviciilor turistice, datorita, in special,slabei pregatiri profesionale a personalului angajat in cadrul sectorului. De asemenea, nu se poate vorbi despre o campanie de promovare turistica unitara si profesionista si nici despre creearea unui brand recunoscut la nivel european. Inexistenta in zona a marilor tour-operatori determina ca piata turistica locala sa reprezinte doar o destinatie intmplatoare pentru turistii individuali si mai putin pentru grupuri organizate. Prin Planul Local de Actiune pentru Mediu judetul Tulcea se stabilesc responsabilitatile autoritatilor locale pentru rezolvarea problemelor de mediu din judet in vederea asigurarii unui mediu adecvat dezvoltarii durabile. Conform HG nr. 1076/2004 este necesar ca, in evaluarea efectelor asupra mediului dat de implementarea planului, sa fie luate in considerare si efectele cumulative si sinergice asupra mediului. Astfel, efectele cumulative pot aparea in situatii in care mai multe activitati au efecte individuale nesemnificative, dar impreuna pot genera un impact semnificativ sau, atunci cnd mai multe efecte individuale ale planului genereaza un efect combinat. 2.4. Relationarea zonei cu localitatea
Accesul in zona se poate face din DN 22 (E87) Constanta-Tulcea. Pe directia nord-sud comuna Jurilovca este traversata de drumul judetean DJ 222 care leaga localitatile Ceamurlia de Jos si Jurilovca de drumul national, precum si strazile din interiorul comunei Jurilovca (str. 1 Mai si str. Portului). Distantele fata de cele mai apropiate localitati sunt: 90 Km fata de Constanta, 69 km fata de Tulcea si 32 km fata de Babadag.
Pg.31/137
Fig. 10 accesul pe amplasament
Din Jurilovca pana la Gura Portitei accesul se poate face pe apa cu ajutorul mijloacelor de transport navale (salupe, cabare, vaporase), traversand lacul Golovita. La Gura Portitei se poate ajunge si pe uscat prin judetul Constanta (localitatile Corbu, Vadu) si apoi spre Canalul 2 Periboina Gura Portitei, un traseu estimat la 30 km (de la Vadu), insa trebuie traversata zona cu protectie integrala Grindu Lupilor si nu este recomandat.
Pg.32/137
Fig. 11-12 traseu spre Gura Portitei ( via Vadu )
Pg.33/137
3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS
3.1. Introducere Judetul Tulcea ocupa jumatatea nordica a provinciei istorice Dobrogea, a carei insemnatate vine din asezarea ei la gurile Dunarii si iesirea la mare. Paralela 45 latitudine nordica taie judeul Tulcea in partea centrala, iar meridianul 29 41 si 24 longitudine estica strabate orasul Sulina, extremitatea estica a Romniei. Municipiul judetului este orasul Tulcea, port la Dunare, poarta a Deltei Dunarii, aflat la altitudinea medie de 30 m. Inconjurat din trei pari de ape, se invecineaza la vest cu judeele Braila si Galai, la nord cu Ucraina prin granie naturale Dunarea, la est cu Marea Neagra, avind limita de judet terestra la sud, judeul Constanta. Suprafata judetului este de 8499 kmp si reprezinta 3,6 % din suprafata tarii , procent care il situeaza pe primele locuri din tara ca marime. Relieful judetului Tulcea se caracterizeaza prin existenta a doua unitati fizico-geografice distincte : una mai inalta, in partea central -vestica, in cadrul careia se intalnesc elementele celui mai vechi relief de pe teritoriul Romniei si alta mai joasa si cea mai noua in N si NE, respectiv lunca si Delta Dunarii. Unitatile vechi, mai inalte sunt dispuse in 3 mari fasii paralele, ocupnd circa 32% din totalitatea jud. Tulcea: fasia de N este constituita din muntii Macinului cu altitudinea max. de 467 m (vf.Tutuiatu sau Greci),Podisul Niculitel si Dealurile Tulcei; fasia centrala este reprezentata prin Podisul Babadag,iar fasia sudica, corespunde compartimentului nordic al Podisului Casimcea, parte integranta din Podisul Dobrogei Centale. Delta Dunarii este declarata rezervatie a biosferei, constituita in anul 1990. Reprezinta una dintre cele mai mari zone umede din lume ca habitat al pasarilor de apa ,cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri de pe planeta, un muzeu viu al biodiversitaii si o valoare inestimabila pentru patrimoniul natural universal. Formata pe locul unui vechi golf al marii are altitudini de la 0m(nivelul marii)la +13 m . Partea de est a judetului este scaldata de lacurile Complexului lagunar Razim Sinoie, iar la vest de ghirlanda de balti sau terenuri colmatate ce insotesc albia Dunarii. Comuna Jurilovca este situat n zona de centru - sud a judeului Tulcea, pe malul lacului Razelm, delimitat de urmtoarele teritorii comunale: la nord teritoriul administrativ al comunei Sarichioi, la vest teritoriul administrativ al comunei Ceamurlia de Jos, la sud judeul Constana iar la est teritoriul administrativ al comunei Murighiol (lacul Razelm). Satele componente ale comunei sunt: Jurilovca - reedina de comun, Viina i Salcioara. O situaie aparte o prezint aezrile marginale, de la contactul cu podiul dobrogean (Sarichioi, Jurilovca, Baia), unde prevaleaz culturile agricole. Satul de reedin al comunei omonime, este situat n nordul lacului Golovia, la circa 5-6 km V de capul Doloman, ntr-o regiune n care dealurile estice ale Podiului Babadag coboar n trepte spre lacurile Razim i Golovia, formnd promontorii stncoase. La N este dominat de dealul Cerdac (50-100 m), iar la S este delimitat de cmpia ngust din jurul lacului. Este accesibil dinspre Babadag (prin Enisala) sau Dou Cantoane.
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro 3.2. Starea actuala a mediului Terenul in suprafata de 5 ha se afla in intravilanul comunei Jurilovca, fiind situat pe amplasamentul fostului Punct Pescaresc Gura Portitei. Conform Certificatului de Urbanism nr. 77/12.09.2012, folosinta actuala a terenului este nisipuri si curti constructii, conform incadrarii cadastrale, iar destinatia propusa conform Planului Urbanistic General este zona IS subzona sport-turism . Amplasamentul Satului Turistic Gura Portitei este inclus in ROSCI 0065 Delta Dunarii, in imediata vecinatate a ROSCI 0066 Delta Dunarii-zona marina si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe, fiind situat in zona economica a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Factorul de mediu: apa Apele de suprafata in vecinatatea amplasamentului sunt reprezentate de Marea Neagra, Delta Dunarii si lacul Golovita. Analiza indicatorilor chimici determinati pentru incadrarea apelor de suprafata din RBDD in clase de calitate in conformitate cu recomandarile Ordinului nr. 161/2006 releva incadrarea in limitele clasei a II-a de calitate, deci ape de o calitate buna. Aceasta calitate a apei este specifica tuturor lacurilor si apelor fluviale si deltaice. In zona localitatii Jurilovca cat si a amplasamentului studiat, nu sunt surse fixe cu rol determinant in poluarea apelor. Alimentarea cu apa este rezolvata de statia de potabilizare existenta, conform Autorizatiei de mediu nr. 885/07.08.2008 revizuita, emisa de ARBDD Tulcea, pe amplasamentul Satului de vacanta Gura Portitei existand alimentare cu apa (put forat cu adancimea de 4 m care are legatura cu canalul de centura, prin intermediul statiei de pompare SP1 (constructie supraterana) amplasata langa statia meteo. Se va pastra acest mod de alimentare cu apa si cladirile restructurate/modernizate se vor racorda la reteaua existenta. Referitor la evacuarea apelor uzate, mentionam ca pe amplasament exista retea de canalizare, conform Autorizatiei de Gospodarire a Apelor nr.21/mai 2012 si a adresei Sistemului de Gospodarire a Apelor nr.4662/03.12.2012. Exista o statie de epurare ape uzate mecanobiologica tip AS MONOCOMP 300 in suprafata de 149,38 mp si trei statii de epurare cu namol active tip FAST 50/60/80. Factorul de mediu: aer Clima judetului Tulcea este continental excesiva, cu precipitatii reduse (sub 400 mm/an), cu umiditate atmosferica ridicata in zona deltei, veri calduroase, ierni reci, marcate adesea de viscole, amplitudini mari de temperatura (66,30C). Apropierea de zona continentala a Rusiei aduce aer rece care vine de la nord-est spre sud-vest, rezultnd un vnt numit Crivat, care aduce ierni foarte reci, cteodata inghetnd chiar Dunarea si Delta pe o perioade scurte. In vara vnturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca pamntul si transforma solul in praf.
Pg.35/137
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Temperaturile sunt mai scazute in vest, in zona de deal, in timp ce pe tarm (Sulina), briza marii aduce aer cald si umed, inregistrndu-se cele mai ridicate temperaturi pe timp de iarna din tara. In zona amplasamentului, respectiv a localitatii Jurilovca, sub raport climatic predomina clima continentala de stepa, veri mai putin calduroase si ierni nu prea reci sub influenta complexului lagunar Razim-Sinoe; temperatura medie anuala 10,8 C; cantitatea medie de precipitatii 400 mm/mp anual. Factorul de mediu: sol Teritoriul judetului Tulcea cuprinde formatiuni geologice foarte diferite ca varsta si mod de formare. Sudul judetului corespunde Podisului Casimcei, cea mai veche formatiune de pe teritoriul romnesc si este constituit predominant din sisturi verzi paleozoice peste care se afla discontinuu depozite jurastice si cretacice. Orogenul Nord-Dobrogean este unitatea ce se desfasoara intre falia Peceneaga Camena in S si falia Sftul Gheorghe in Nord. Fundamentul este format din: roci cristaline cutate prehercinic, roci magmatice (granite si bazalte) si roci sedimentare. Aceasta unitate are urmatoarele subdiviziuni: 1.Macin situata in vest intre Dunare si Taita 2.Niculitel intre Taita si depresiunea Nalbant 3.Tulcea 4. Babadag intre Dunare si Marea Neagra Depozitele loesoide apar cu grosimi variate peste aceste formatiuni. Evolutia geologica se continua actual cu depozitele deltaice. In structura geologica a Orogenului Nord-Dobrogean se disting trei unitati tectonice, intre care exista relatii de incalecare: Unitatea de Macin, Unitatea Consul-Niculitel si Unitatea de Tulcea. Sandulescu (1984) le atribuie valoare de pnze, cu vergenta nord-estica; cea inferioara, Unitatea Tulcea fiind sariata peste Depresiunea Pre-dobrogeana. Incepnd de la V la E, unitatile tectonice majore ale Dobrogei de Nord sunt delimitate de urmatoarele linii tectonice majore (Seghedi et al, 2001): linia Luncavita-Consul (intre Unitatea de Macin la V si Unitatea Consul-Niculitel la E) respectiv, linia Vest Isaccea-Telita-PostaTrestenic-Izvoarele-Mihai Bravu-Babadag-Enisala (intre Unitatea Consul-Niculitel la vest si Unitatea de Tulcea la est). Gradinaru in 1989 apreciaza ca aceste linii tectonice converg spre SE spre Falia Peceneaga Camena devenind mai mult sau mai putin paralele cu acestea. Teritoriul administrativ al com. Jurilovca este impartit intre platforma continentala si zona lagunara. In zona Complexului lagunar Razim-Sinoie predomina psamosolurile definite prin textura lor nisipoasa si de un profil de sol slab dezvoltat. Sunt folosite in special pentru pasuni si plantatii de plop. Numai pe portiuni de teren foarte mici, in curtile caselor si pe lnga sate, sunt cultivate cu porumb, cartofi, secara, orz. Pe teritoriul comunei, prezentand resurse imense si acoperind in cea mai mare parte celelalte roci, se gasesc depozitele loessoide, galbui, cu grosimi de pna la 15 m. Sub aceste depozite se ivesc sporadic calcare marnoase de vrsta coniaciana. Pe raza acestei comune, in afara de loess, extras sporadic de catre localnici, nu sunt semnalate resurse minerale care sa fi facut obiectul unor exploatari sistematice.
Factorul de mediu: biodiversitate Datorita importantei acestui factor de mediu, prin pozitia amplasamentului fata de ariile naturale protejate existente in zona, in continuare situatia existenta a biodiversitatii este tratata in detaliu, Raportul de mediu prezentand elementele esentiale din Studiul de evaluare adecvata aprobat pentru planul urbanistic supus evaluarii de mediu. Amplasamentul planului urbanistic zonal propus a se aviza, este situat in intravilanul comunei Jurilovca, intr-un ecosistem antropic specific, iar din punct de vedere al pozitiei fata de ariile naturale protejate, amplasamentul Satului Turistic Gura Portitei este inclus in ROSCI 0065 Delta Dunarii, in imediata vecinatate a ROSCI 0066 ,,Delta Dunarii-zona marina si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe , fiind situat in zona economica a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. a) Date privind ROSCI 0065 Delta Dunarii: Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul 1964/2007, modificat si completat de Ordinul 2387/2011 3160 - Lacuri distrofice si iazuri 6260 * - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri 7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus 91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsiorsau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) 92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae) 1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare 1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului 1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase 1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) 1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice 2110 - Dune mobile embrionare (in formare) 2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri) 2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides 2190 - Depresiuni umede intradunale 3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoto-Nanojuncetea 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion 3270 - Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention 62C0 * - Stepe ponto-sarmatice
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro 6410 - Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion 6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin 6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii 6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara 1150 * - Lagune costiere 92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos Lista speciilor de flora de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul 1964/2007, modificat si completat de Ordinul 2387/2011 1516 - Aldrovanda vesiculosa (Otratel) 2253 - Centaurea jankae (Vinetele, Dioc, Zglavoc) 2255 - Centaurea pontica (Vinetele, Dioc, Zglavoc) 4067 - Echium russicum ( Capul sarpelui ) 1428- Marsilea quadrifolia (Trifoias de balta) Aceste specii re regasesc si in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE :
Lista speciilor de mamifere enumerate din Anexa 6 la Ordinul 1964/2007 , modificat si completat de Ordinul 2387/2011 Speciile de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE mentionate in Fisa Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat ROSCI0065 Delta Dunarii sunt :
Pg.38/137
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Lista speciilor de amfibieni si reptile din Anexa 6 la Ordinul 1964/2007, modificat si completat de Ordinul 2387/2011 Speciile de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE mentionate in Fisa Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat ROSCI0065 Delta Dunarii sunt :
Lista speciilor de pesti din Anexa nr.6 la Ordinul 1964/2007 , modificat si completat de Ordinul 2387/2011 Speciile de pesti enumerati in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE mentionati in Fisa Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat ROSCI0065 Delta Dunarii sunt :
Pg.39/137
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Lista speciilor de nevertebrate din Anexa nr.6 la Ordinul 1964/2007 , modificat si completat de Ordinul 2387/2011 Speciile de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE mentionate in Fisa Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat ROSCI 0065 Delta Dunarii sunt :
Alte specii importante de flora si fauna
Pg.40/137
Pg.41/137
Pg.42/137
Nota : explicarea termenilor din tabelele anterioare REPREZENTATIVITATEA: gradul de reprezentativitate a tipului de habitat in cadrul sitului. Gradul de reprezentativitate exprima masura pentru cat de tipic este un habitat. Sistemul de ierarhizare folosit este urmatorul: A: reprezentativitate excelenta, B: reprezentativitate buna, C: reprezentativitate semnificativa. D: prezenta nesemnificativa. SUPRAFATA RELATIVA: suprafata sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafata totala acoperita de acel tip de habitat natural in cadrul teritoriului national. Acest criteriu este exprimat ca un procentaj p: A: 100 p > 15% B: 15 p > 2% C: 2 p > 0% STADIUL DE CONSERVARE: Gradul de conservare al structurilor si functiile tipului de habitat natural in cauza, precum si posibilitatile de refacere/reconstructie. Acest criteriu cuprinde urmatoarele trei sub-criterii: i) gradul de conservare a structurii, I: structura excelenta II: structura bine conservata III: structura medie sau partial degradata. ii) gradul de conservare a functiilor I: perspective excelente II: perspective bune
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro III: perspective moderate sau nefavorabile iii) posibilitatile de refacere. I: refacere usoara II: refacere posibila cu efort mediu III: refacere dificila sau imposibila. Clasificarea globala dupa cele trei sub-criterii este urmatoarea: A: conservare excelenta = structura excelenta (i I), indiferent de clasificarea dupa celelalte doua criterii, = structura bine conservata (i II) si perspective excelente (ii I), indiferent de clasificarea dupa al treilea criteriu. B: conservare buna = structura bine conservata (i II) si perspective bune(ii II), indiferent de clasificarea dupa al treilea criteriu, = structura bine conservata(i II) si perspective medii / eventual nefavorabile(ii III) si refacere usoara (iii I) sau posibila cu efort mediu(iii II), = structura mediu/partial degradata(i III), perspective excelente(ii I) si refacere usoara (iii I) sau posibila cu efort mediu (iii II),= structura mediu/partial degradata(i III), perspective bune(ii II) si restaurare usoara(iii I). C: conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii EVALUARE GLOBALA: Evaluarea globala a valorii sitului din punct de vedere al conservarii tipului da habitat natural respectiv. A: valoare excelenta, B: valoare buna C: valoare considerabila. Criterii de evaluare a sitului pentru o anumita specie din anexa II (in conformitate cu Sectiunea B din anexa III a Directivei Habitate) POPULATIE: marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national. Se foloseste un model progresiv ca cel de mai jos: A: 100 p > 15% B: 15 p > 2% C: 2 p > 0% D: populatie nesemnificativa. CONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective si posibilitatile de refacere. Acest criteriu cuprinde doua sub-criterii: i) gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru specie; I: elemente in stare excelenta, II: elemente bine conservate, III: elemente in stare medie sau partial degradata ii) posibilitatile de refacere. I: refacere usoara
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro II: refacere posibila cu efort mediu, III: refacere dificila sau imposibila. Sinteza aplicata la clasificarea dupa cele doua sub-criterii A: conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, B: conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I), C: conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii. IZOLARE: gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a speciei: A: populatie (aproape) izolata, B: populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie, C: populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa. GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective. A: valoare excelenta B: valoare buna In urma investigatiilor din teren, a evaluarii absolute a speciilor de plante si a habitatelor enumerate in anexa II si anexa I a Directivei Consiliului 92/43/ CEE (enumerate in Formularul standard), pe amplasamentul Satului de vacanta Gura Portitei nu au fost identificate speciile de plante, habitatele, speciile de nevertebrate, pesti, amfibieni, reptile, mamifere pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI 0065 Delta Dunarii. Din aceasta cauza, in acest capitol se vor prezenta informatii despre ROSCI0065 Delta Dunarii cu mentiunea ca aceasta arie de importanta comunitara NU VA FI AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PLANULUI . Obiectivul analizat este amplasat in intravilanul localitatii Jurilovca, jud.Tulcea, pe un teren curti constructii dat in concesiune beneficiarului investitiei. Acest perimetru se afla in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, este inclus in aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI 0065 Delta Dunarii, in imediata vecinatate a ROSCI 0066 Delta Dunarii-zona marina si aria de importanta avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe. ROSCI 0065 Delta Dunarii are o suprafata de 454.037 ha. Habitate prezente in situl ROSCI 0065 Delta Dunarii si relatia acestora cu planul Raportnd planul propus la distributia habitatelor de interes conservativ la nivel european pentru care a fost declarata aria protejata de interes comunitar ROSCI 0065 Delta Dunarii facem mentiunea ca acesta va fi amplasat in incinta SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL, care detine Autorizatia de mediu nr. 885/07.08.2008 revizuita la data de 16.06.2009 si 15.02.2012 pentru activitatea alte servicii de cazare (cod CAEN 5590) si restaurante (cod CAEN 5610) si pe care nu s-a identificat nici unul din habitatele mentionate mai sus.
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Referitor la speciile de plante enumerate in Anexa II a Directivei Habitate mentionam ca in conformitate cu Fisa standard, aprobata ca anexa la Ordinul MMDD nr. 1964/2007, completat si modificat prin Ordinul 2387/2011 pentru ROSCI 0065 Delta Dunarii in zona planului propus nu au fost identificate specii de interes conservativ la nivel european.
Fig.13 pozitionarea amplasamentului fata de ROSCI 0065 Delta Dunarii, ROSCI 0066 Delta Dunarii-zona marina si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe
Habitatele naturale de interes comunitar pentru a caror conservare a fost necesara desemnarea sitului de importanta comunitara ROSCI 0065 Delta Dunarii, conform formularului standard NATURA 2000 sunt: 3160 - Lacuri distrofice si iazuri Raspandire: Bazine acvatice cu ape statatoare sau lin curgatoare din sud-vestul tarii, Lunca si Delta Dunarii, Moldova, in luncile Siretului si Prutului. Statiuni: In bazine acvatice cu apa permanenta. Structura: Stratul natant este alcatuit din Nymphaea alba, Trapa natans, Nymphoides peltata, Potamogeton natans. Se dezvolta in ape putin profunde (0,52 m), cu continut redus de substante nutritive si reactie neutra sau adesea alcalina (pH = 7,58). Ocupau suprafete intinse in baltile Dunarii, inainte de desecare. In prezent, cele mai reprezentative fitocenoze se gasesc in Delta Dunarii, unde ocupa suprafete relativ mari. Stratul natant este insotit frecvent de speciile aliantei Lemnion minoris. Stratul submers este format din: Myriophyllum verticillatum, Ceratophyllum demersum, Potamogeton crispus, P. pectinatus. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Potamogeton natans, Nuphar luteum, Nymphaea alba, Nymphoides peltata, Trapa natans. Specii caracteristice: Nymphaea alba, Nuphar luteum,
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Nymphoides peltata. Alte specii importante: Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton crispus, P. pectinatus, Hippuris vulgaris, Elodea canadensis. La suprafata apei plutesc speciile caracteristice aliantei Lemnion, cum sunt: Lemna minor, Wolffia arrhiza, Spirodela polyrhiza precum si pteridofitele: Azolla caroliniana, Salvinia natans, Marsilea quadrifolia. Prin indiguirea Dunarii si asanarea baltilor din lunca fluviului, vegetatia acvatica din zona s-a diminuat foarte mult, iar unele specii au disparut aproape complet. Pe amplasamentul studiat nu a fost identificat acest tip de habitat . 6260* - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri Raspandire: Pe toate nisipurile continentale: Oltenia (Dabuleni, Calafat), Moldova (Hanul Conachi) si Dobrogea (Delta Dunarii). Statiuni: teren plan cu dune nisipoase. Substrat: nisipuri continentale. Solul: nisipuri nefixate sau in curs de fixare, neutre pana la slab acide. Compozitie floristica: Formatiuni dominate de graminee perene cespitoase, inalte sau de inaltime medie, sau plante sufrutescente ce acopera lacunar terenul, impreuna cu comunitati de terofite asociate, dezvoltate pe nisipuri mobile sau fixe (nisipuri aluvionare, sisteme de dune subfosile) in cadrul arealului stepelor panonice, astfel limitate la bazinul panonic si la zonele dominate de comunitatile acestora. De asemenea, include comunitati similare din vestul bazinului pontic. Plante: Festuca vaginata, Helichrysum arenarium, Dianthus serotinus, Gypsophila paniculata, Koeleria glauca, Alyssum montanum subsp. gmelinii, Bassia laniflora, Centaurea scabiosa subsp. sadleriana, C. jacea subsp. angustifolia, Erysimum diffusum, Stipa capillata, S. pulcherrima, Cynodon dactylon, Festuca pseudovina. Pe amplasamentul studiat nu a fost identificat acest tip de habitat, fiint prezent la distante mari de zona studiata. 7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus Raspandire: Comunitati dense de Cladium mariscus din zone lacustre colonizate de plante, din terenuri abandonate (necultivate) sau pajisti umede aflate in stadii succesionale ulterioare exploatarii lor extensive, aflate in contact cu tipuri de vegetatie din Caricion davallianae sau cu alte specii de Phragmition [Cladietum marisci (Allorge 922) Zobrist 1935]. Plante: Cladium mariscus. In contact cu mlastini alkaline,dar si cu mlastini acide, pajisti umede exploatate extensiv si alte stufarisuri si rogozisuri inalte. Pe amplasamentul studiat nu a fost identificat acest tip de habitat. 91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) Paduri din specii cu lemn de esenta tare situate in albia majora a raurilor, expuse regulat inundatiilor in perioda cresterii nivelului apei, sau in zone joase, expuse inundatiilor provocate de inaltarea apei freatice. Aceste paduri se dezvolta pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat intre inundatii sau poate ramane ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante apartin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat.
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum. Aceste paduri formeaza mozaicuri cu paduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esenta moale, in zonele joase ale luncilor raurilor; ele se pot dezvolta si din paduri aluviale de specii cu lemn de esenta tare. Acest tip de habitat apare adesea in conjunctie cu paduri de anin si frasin. Acest tip de habitat nu a fost identificat pe amplasamentul studiat. 92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae) Galerii arborescente si tufarisuri de catina rosie, oleandru si mielarea, precum si formatiuni lemnoase mai scunde, situate de-a lungul apelor curgatoare permanente sau temporare si din zonele umede ale etajului termo-mediteranean si din sud-vestul Peninsulei Iberice, precum si din statiunile cele mai higromorfe ale zonelor saharomediteraneana si saharo-sindiana. Includ formatiuni de Tamarix smyrnensis (T.ramossissima) de pe malurile apelor curgatoare si din statiunile de coasta ale regiunilor pontice si stepice din vestul Eurasiei. Formatiunile cu Tamarix africana nu vor fi luate in considerare. Acest tip de habitat nu a fost identificat pe amplasamentul studiat. 1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare Bancurile de nisip sunt forme topografice inaltate, alungite, rotunjite sau neregulate, permanent submerse si predominant inconjurate de ape mai adanci. Acestea constau in principal din sedimente nisipoase, insa depozite cu granulometriemai mare, incluzand prundis si galeti, sau cu granulometrie mai mica, incluzand mal, pot fi de asemenea prezente pe un banc de nisip. Bancurile, pe care sedimentele nisipoase sunt dispuse intr-un strat deasupra substratului dur, sunt clasificate drept bancuri de nisip, daca bioturile asociate depind mai curand de nisip decat de substratul dur de dedesubt.Permanent submerse la mica adancime inseamna ca deasupra unui banc de nisip adancimea apei depaseste rareori 20 m sub nivelul hidrografic zero. Bancurile de nisip se pot insa extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic zero. De aceea, poate fi adecvata includerea unor astfel de zone mai adanci, care fac parte din formatiunea caracteristica a bancului si care gazduiesc biocenozele sale specifice. Plante: Zostera sp., Potamogeton spp., Ruppia spp., Zannichellia spp., carofite. Pe multe bancuri de nisip nu cresc macrofite. Bancurile de nisip pot fi intalnite in asociere cusuprafete de mal si nisip neacoperite de apa marii la maree joasa si recife. In sectorul romanesc al Marii Negre, acest habitat se intalneste sub urmatoarele forme: Nisipuri fine, curate sau usor maloase, cu pajisti de Zostera, ce constituie prelungirea submarina a plajei de nisip fin, fiind in contact direct cu zona mediolitorala de spargere a valurilor. Zostera marina, Z. noltii si Zannichellia pedicellata formeaza pajisti submarine monospecifice sau mixte in golfuri adapostite, acolo unde stabilitatea sedimentara duce la o depunere slaba de mal. Nisipuri medii sub forma de dune submarine, cu granulatie medie, care, sub actiunea curentilor puternici si a valurilor, formeaza bancuri submerse (dune hidraulice) paralele cu tarmul. Prin acumularea in timp a nisipului, aceste bancuri pot deveni emerse,
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro constituind insule miscatoare sau bare de nisip permanente (de exemplu, insula Sacalin din fata gurii Sf. Gheorghe). Nisipuri fine de mica adancime, amestecate cu resturi de cochilii si pietricele, dispuse de la tarm pana la izobata de 3-4 m. Acest facies este prezent de la gurile Dunarii si pana la Constanta, adapostind biocenoze de nisipuri fine cu Lentidium mediterraneum. Nisipuri bine calibrate, dispuse de la 3-4 m pana la 20 m adancime. Acestea sunt mai slab reprezentate sau chiar lipsesc la nord de Capul Midia, deoarece aici fundurile maloase se instaleaza de la adancimi foarte mici (5-6 m). Speciile caracteristice sunt bivalvele Chamelea gallina, Donax trunculus, Cerastoderma glaucum, Tellina tenuis, Anadara inaequivalvis, Lentidium mediterraneum si Mya arenaria, crustaceii Crangon crangon, Polybius vernalis, Diogenes pugilator, Upogebia pusilla si pestii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco, Uranoscopus scaber, Callionymus sp., Pomatoschistus sp., Pegusa lascaris. Nisipuri grosiere si pietrisuri marunte batute de valuri se intalnesc in micile golfuri ale coastelor stancoase natural expuse si nu depasesc cateva zeci de centimetri adancime. Se prezinta sub forma unor plaje submerse foarte inguste, formate din nisip grosier si pietris provenit din degradarea rocii, remaniate in continuu de valuri. Galeti infralitorali se intalnesc pe alocuri, de-a lungul coastelor stancoase naturale expuse, intre adancimile de 0,5 si 2,5 m. Astfel de plaje submerse sunt partial acoperite cu pietre rotunde si aplatizate (galeti), de obicei calcaroase, albe, modelate de valuri. Apar numai in zonele cu un hidrodinamism puternic si sunt populati de crustacee izopode, amfipode si de crabul Xantho poressa. Camca de la gurile Dunarii se intalneste in zonele adapostite, demica adancime, pe tarmul Deltei Dunarii. Camcaua este o suspensie densa de detritus vegetal de origine continentala, formata mai ales din resturi de stuf (Phragmites) maruntite. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat. 1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului Formatiuni de plante anuale sau anuale si perene, ocupand depozite de material grosier adus de curentii marini si pietrisuri bogate in materie organica azotata (Cakiletea maritimae p.p.). Plante: Cakile maritima, Salsola kali, Atriplex spp., Polygonum spp., Euphorbia peplis, Elymus repens, Potentilla anserina si, in special in formatiunile mediteraneene, Glaucium flavum, Euphorbia paralias, Eryngium maritimum. La Marea Neagra acest habitat include comunitati cu Cakile maritima si Argusia (Tournefortia) sibirica. Siturile propuse pentru acest habitat pot include comunitati de Cakiletea maritimae dezvoltate pe pietris sau pe substrate mixte de pietris si nisip (aceste amestecuri fiind adesea foarte dinamice si variabile), insa astfel de tipuri de vegetatie, dezvoltate pe plaje pur nisipoase, ar trebui considerate, dupa caz, ca parte a habitatului 2110 (dune mobile embrionare). Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat. 1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase Formatiuni compuse mai ales sau predominant din specii anuale, in special Chenopodiaceae, din genul Salicornia sau graminee, care colonizeaza portiunile maloase sau nisipoase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate marine sau interioare. Thero-Salicornietea, Frankenietea pulverulentae, Saginetea maritimae.
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Subtipuri: Pajisti de branca (Thero-Salicornietalia): specii anuale (Salicornia spp.), ghirin (Suaeda maritima), sau uneori saricica (Salsola spp.). Formatiuni ce colonizeaza zonele maloase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate costiere si bazinele saraturate continentale. Comunitati central eurasiatice de Crypsis: formatiuni deschise de graminee anuale din genul Crypsis (Heleochloa), pe soluri de tip solonchak, ce colonizeaza zonele maloase in curs de uscare ale depresiunilor umede ale stepelor si mlastinilor saraturate din Eurasia, din regiunea Panonica pana in Extremul Orient. Plante: Salicornia spp., Suaeda maritime, Crypsis spp., Cyperus pannonicus, Spergularia media, S. marina, Salicornia spp., Lepidium latifolium, Chenopodium spp., Atriplex spp., Dianthus guttatus, Artemisia santonicum. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat. 1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) Diverse comunitati mediteraneene si vest-pontice (Marea Neagra) de Juncetalia maritimi. Subtipuri: mlastini saraturate de pipirig inalt, dominate de Juncus maritimus si/sau J. acutus; mlastini saraturate de pipirig scund, rogoz si trifoi (Juncion maritimi) si pajisti umede din spatele litoralului, bogate in specii de plante anuale si inleguminoase (Trifolion squamosi); pajisti mediteraneene halo-psamofile (Plantaginion crassifoliae). Plante: Juncus maritimus, J. acutus, Carex extensa, Aster tripolium, Plantago cornuti, Scorzonera parviflora, Merendera sobolifera, Taraxacum bessarabicum, Samolus valerandi, Hordeum nodosum, H. maritimum, Trifolium squamosum, T. michelianum, Carex divisa, Ranunculus ophioglossifolius, Plantago crassifolia, Blackstonia imperfoliata, Orchis coriophora subsp. Fragrans. Acest tip de habitat este prezent in vecinatatea amplasamentului in zona de protectie integrala Periteasca-Leahova. Lucrarile de restructurare si modernizare care se vor executa in incinta Satului de vacanta Gura Portitei NU vor afecta acet habitat. 1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice Stepe, depresiuni, lacuri superficiale si mlastini saraturate panonice si pontosarmatice, care sunt influentate in mare masura de un climat panonic cu temperaturi extreme si ariditate estivala. Imbogatirea in saruri a solului se datoreaza evaporarii intense a apei freatice in timpul verii. Aceste tipuri de habitate au origine partial naturala si partial determinata de influenta distincta a pasunatului bovinelor. Vegetatia halofitica consta in comunitati de plante din depresiuni si stepe saraturate uscate, pajisti saraturate umede, si comunitati de plante anuale din lacurile sarate, periodic inundate, cu zonare tipica. Plante: Artemisia santonicum, Lepidium crassifolium, Puccinellia peisonis, Aster tripolium, Salicornia prostrata, Camphorosma annua, Plantago tenuiflora, Juncus gerardii, Plantago maritima, Cyperus pannonicus, Pholiurus pannonicus, Festuca pseudovina, Achillea collina, Artemisia pontica, Puccinellia limosa, Scorzonera cana, Petrosimonia triandra, Peucedanum officinale, Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri, L. gmelini, Nitraria schoberi, Carex distans, C. divisa, Taraxacum bessarabicum, Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon, Ranunculus sardous, Agropyron elongatum, Halimione verrucifera (syn. Obione verrucifera), Lepidium latifolium,
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Leuzea altaica (syn. L. salina), Iris halophila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix, Aster sedifolius, Scorzonera austriaca var. mucronata, Festuca arundinacea subsp. orientalis. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat. 2110 - Dune mobile embrionare (in formare) Formatiuni costiere reprezentand primele stadii ale formarii dunelor, constituite de ondulatii sau suprafete de nisip inaltate ale plajei superioare, sau de o bordura situate inspre mare la baza dunelor inalte. Plante: Elymus farctus (Agropyron junceum), Leymus sabulosus, Sporobolus pungens, Euphorbia peplis, Medicago marina, Eryngium maritimum. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat. 2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri) Dune fixate, stabilizate si colonizate de pajisti mai mult sau mai putin inchise, formate din specii perene, si de tapete de licheni si muschi, de pe coastele Atlanticului (si Canalul Manecii) intre Stramtoarea Gibraltar si Capul Blanc Nez, si tarmul Marii Nordului si al Marii Baltice. Dune similare apar si de-a lungul coastelor Marii Negre. Subtipuri: Dune fixate pontice dune fixate de pe coastele Marii Negre. Vegetatia poate fi reprezentata de pajisti inchise, de pajisti deschise formate din specii anuale, sau poate fi dominata de muschi si licheni; continutul de calcar (Ca2+) poate varia foarte mult si in general se reduce odata cu varsta si desfasurarea succesiunii spre sistemele de dune brune (dune cu lande). Plante: Bromus hordeaceus, Carex colchica, Cerastium spp., Galium verum, Gentiana cruciata, Koeleria spp., Myosotis ramosissima, Ononis repens, Silene conica, S. otites, Trifolium scabrum; Muschi - Tortula ruraliformis; Licheni - Cladonia spp. Tufarisurile de dune si depresiunile umede interdunale cu vegetatie distinct formeaza complexe strans legate cu dunele gri lipsite de vegetatie lemnoasa. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat. 2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides Formatiuni de catina alba ce constituie un stadiu premergator colonizarii forestiere in depresiuni interdunale, atat uscate cat si umede. Plante: Hippopha rhamnoides. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. 2190 - Depresiuni umede intradunale Depresiuni umede ale sistemelor dunale. Depresiunile umede interdunale sunt habitate specializate si bogate in specii, fiind amenintate de scaderea nivelului panzei freatice. Subtipuri: Balti interdunale (Charetum tomentosae, Elodeetum canadensis, Hippuridetum vulgaris, Hottonietum palustris, Potametum pectinati): comunitati acvatice ale ochiurilor de apa dulce interdunale permanente. Pajisti pioniere interdunale (Juncenion bufonii p.p.: GentianoErythraeetum littoralis, Hydrocotylo- Baldellion): formatiuni pioniere de nisipuri umede si margini de balti interdunale, pe soluri cu salinitate scazuta. Mlastini interdunale: formatiuni
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro mlastinoase calcifile si, ocazional, acidofile, adesea invadate de salcia taratoare, ocupand partile cele mai umede ale depresiunilor interdunale. Pajisti interdunale: pajisti umede si desisuri de pipirig ale depresiunilor interdunale, adesea cu salcii taratoare (Salix rosmarinifolia). Stufarisuri si rogozisuri de depresiuni interdunale: stufarisuri si comunitati de rogozuri inalte ale depresiunilor interdunale. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat . 3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoto-Nanojuncetea - vegetatie scunda perena, acvatica pana la amfibie, oligotrofa pana la mezotrofa, a malurilor lacurilor, iazurilor si baltilor, si a zonei ecotonale apa uscat apartinand ordinului Littorelletalia uniflorae. - vegetatie scunda anuala, amfibie, pioniera, a zonei ecotonale cu uscatul de la marginea lacurilor, baltilor si iazurilor, cu soluri sarace in nutrienti, sau care creste in timpul uscarii periodice a acestor ape statatoare: clasa Isoto- Nanojuncetea. Aceste doua unitati pot creste impreuna in stransa asociere sau separat. Speciile caracteristice de plante sunt in general efemerofite pitice. Plante: Littorella uniflora, Luronium natans, Juncus bulbosus subsp. bulbosus, Eleocharis acicularis, Sparganium minimum, Lindernia procumbens, Elatine spp., Eleocharis ovata, Cyperus fuscus, C. flavescens, C. michelianus, Limosella aquatica, Schoenoplectus supinus, Scirpus setaceus, Juncus bufonius, Centaurium pulchellum, Centunculus minimus. Acest tip de habitat s-ar putea dezvolta, de asemenea, in depresiuni umede interdunale. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii edificatoare si caracteristice acestui tip de habitat. 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition Lacuri si iazuri cu ape de culoare gri inchis catre albastru-verzui, mai mult sau mai putin tulburi, in mod special bogate in baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu comunitati din Hydrocharition ce plutesc liber la suprafata sau, in ape adanci, deschise, cu asociatii de broscarita (Magnopotamion). Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides, Utricularia australis, U. vulgaris, Aldrovanda vesiculosa, ferigi (Azolla), Hepaticae (Riccia spp., Ricciocarpus spp.), Magnopotamion - Potamogeton lucens, P. perfoliatus. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat. 3260 - Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion Cursuri de apa din zona de campie pana in etajul montan, cu vegetatie submerse sau natanta din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion (nivel scazut al apei in timpul verii) sau muschi acvatici. Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus subsp. penicillatus, R. aquatilis, Myriophyllum spp., Callitriche spp., Sium erectum, Zannichellia palustris, Potamogeton spp, Fontinalis antipyretica.
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii edificatoare si caracteristice acestui tip de habitat intalnit numai in cursurile de apa permanenta. 3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention Maluri namoloase ale raurilor din zona de campie pana in etajul submontan, cu vegetatie pioniera anuala, nitrofila, din aliantele Chenopodion rubri si Bidention. Primavara si la inceputul verii, acest habitat de maluri namoloase se prezinta fara nici un fel de vegetatie (ea dezvoltandu-se mai tarziu in timpul anului). Daca conditiile nu sunt favorabile, aceasta vegetatie se dezvolta putin sau poate fi total absenta. Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium sp., Polygonum lapathifolium. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat. 62C0 * - Stepe ponto-sarmatice Stepe ale campiilor, platourilor si dealurilor situate la vest de Marea Neagra, de Nistru si bazinele Transilvaniei si Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al Dunarii, limitei sudice si vailor platoului podolic, platoului Rus Central, platoului Volgai, Orenburg si Bachkiria, cu graminee precum Stipa capillata, S. lessingiana, Kochia prostrata, Koeleria lobata (K. degeni), Festuca valesiaca, Dichanthium ischaemum (syn. Bothriochloa ischaemum). Acest habitat include tipuri de vegetatie din aliantele Festucion valesiacae, Stipion lessingianae, Agropyro-Kochion si Pimpinello-Thymion zygioidi. Plante: Festucion valesiacae - Poa angustifolia, Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus, Alyssum saxatile, Agropyron pectiniforme, Koeleria macrantha, Dichanthium ischaemum, Stipa capillata, S. ucrainica, Elymus hispidus; Stipion lessingianae Stipa lessingiana, S. pulcherrima, S. joannis, Vinca herbacea, Salvia nutans, Cephalaria uralensis, Teucrium polium, Iris pumila, Bromus barcensis, Euphorbia dobrogensis, Crambe tatarica, Artemisio-Kochion Kochia prostrata;Pimpinello-Thymion zygioidi - Agropyron brandzae, Thymus zygioides, Artemisia caucasica, A. pedemontana, A. lerchiana, Koeleria lobata, Festuca callieri, Sedum hillebrandtii, Polythricum piliferum, Melica ciliata, Dianthus nardiformis, D. pseudarmeria, Satureja coerulea, Pimpinella tragium subsp. lithophila. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat. 6410 -Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) Pajisti cu Molinia din zona de campie pana in etajul montan, pe soluri mai mult sau mai putin umede si sarace in nutrienti (azot, fosfor). Acestea s-au format in urma unei exploatari extensive, ce implica uneori un cosit intarziat spre sfarsitul anului, sau corespund unui stadiu de deteriorare a mlastinilor de turba drenate. Subtipuri: pe soluri neutro-alcaline pana la carbonatice, cu o panza freatica fluctuanta, relativ bogate in specii (Eu-molinion). Solul este uneori turbos si devine uscat, vara; pe solurile mai acide cu Junco-Molinion (Juncion acutiflori), cu exceptia pajistilor sarace in specii sau de pe soluri turboase degradate. Plante:Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium tuberosum, Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratulatinctoria,
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Tetragonolobus maritimus, Viola persicifolia, V. palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa, Luzula multiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P. anglica, Carex pallescens. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat. 6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio- Holoschoenion Pajisti mediteraneene umede cu graminee inalte si tipirig, larg raspandite in intregul bazin mediteranean, extinzandu-se de-a lungul coastelor Marii Negre, in special in sistemele dunale. Plante: Scirpus holoschoenus (Holoschoenus vulgaris), Agrostis stolonifera, Galium debile, Molinia caerulea, Cyperus longus, Trifolium resupinatum, Schoenus nigricans, Juncus maritimus, J. acutus, Hypericum tetrapterum, Eupatorium cannabinum, Prunella vulgaris, Pulicaria dysenterica, Tetragonolobus maritimus, Orchis laxiflora, Dactylorhiza elata, Succisa pratensis, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Genista tinctoria, Senecio doria, Dorycnium rectum. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat. In literatura de specialitate fiind citat pe nisipurile maritime de pe litoralul Marii Negre, intre Mamaia si Navodari, Delta Dunarii pe Grindul Saraturile. 6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin Subtipuri: Comunitati higrofile si nitrofile de ierburi inalte, de-a lungul cursurilor de apa si lizierelor forestiere, apartinand ordinelor Glechometalia hederaceae si Convolvuletalia sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion); Comunitati de ierburi perene inalte higrofile din etajul montan pana in cel alpin, apartinand clasei Betulo-Adenostyletea. Plante: Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis paludosa, Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea, Cirsium helenioides. Comunitati similare, dar cu o dezvoltare redusa, apar la altitudini mai joase de-a lungul raurilor si lizierei padurilor Comunitatile nitrofile de liziera, cuprinzand numai specii de talie mica, comune in regiune, nu constituie o prioritate pentru conservare. Aceste comunitati de ierburi inalte s-ar putea dezvolta si in pajisti umede abandonate, care nu mai sunt cosite. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat . 6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii Pajisti aluviale cu regim natural de inundare apartinand aliantei Cnidion dubii, in conditii climatice continentale pana la subcontinentale. Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium angulosum, Gratifolia officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum.
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Acesta este un habitat de tranzitie intre pajistile higrofile si cele xerofile, ce acopera arii restranse. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii edificatoare si caracteristice acestui tip de habitat. 6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) Fanete bogate in specii, pe soluri slab pana la moderat fertilizate, din zona de campie pana in etajul submontan, apartinand aliantelor Arrhenatherion si Brachypodio- Centaureion nemoralis. Aceste pajisti exploatate extensiv sunt bogate in plante cu flori si nu sunt cosite inainte ca gramineele sa infloreasca si dupa aceea, numai o data sau de doua ori pe an. Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens, Pimpinella major, Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia arvensis, Tragopogon pratensis, Daucus carota, Leucanthemum vulgare, Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, Campanula patula, Leontodon hispidus, L. nudicaulis, Linum bienne, Malva moschata. Exista subtipuri umede pana la uscate. Daca practicile de exploatare devin intensive, cu utilizarea abundenta a ingrasamintelor, diversitatea speciilor scade rapid. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat . 3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara Lacuri si balti destul de bogate in baze dizolvate (pH adesea 6-7) (21.12) sau cu ape majoritar albastre-verzui, foarte limpezi, cu continut sarac (catre moderat) de nutrienti, bogate in baze (pH adesea >7.5) (21.15). Fundul acestor ape nepoluate este acoperit cu carofite, Chara si Nitella, covoare de alge. In regiunea boreala acest tip de habitat include mici balti turboase (gyttja) oligo-mezotrofe bogate in calciu, cu un covor dens de Chara, adesea inconjurate de diverse mlastini eutrofe si turbarii cu pin silvestru. Plante: Chara spp., Nitella spp. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat . 1150 *- Lagune costiere Lagunele sunt intinderi de apa sarata costiere, de mica adancime, cu salinitate si volum de apa variabil, total sau partial separate de mare prin bancuri de nisip sau prundis ori, mai rar, de roci. Salinitatea poate varia, de la salmastru pana la hiperhalin, in functie de cantitatea de precipitatii, intensitatea evaporarii, aportul de apa de mare proaspata in timpul furtunilor si de inundarea temporara cu apa de mare in timpul iernii sau la flux. Cu sau fara vegetatie din Ruppietea maritimae, Potametea, Zosteretea sau Charetea - Flads si gloes, considerate o varietate baltica a lagunelor, reprezinta mici ochiuri de apa, de obicei de mica adancime, mai mult sau mai putin delimitate, inca legate de mare sau izolate foarte recent de mare prin ridicarea pamantului. Caracterizate prin stufarisuri bine dezvoltate si vegetatie submersa luxurianta, si avand mai multe stadii de transformare morfologica si floristica in procesul prin care portiuni de mare devin uscat. - Iazurile si bazinele sarate pot fi, de asemenea, considerate lagune, cu conditia sasi aiba originea intr-o veche laguna naturala transformata sau o mlastina sarata, si sa fi suportat un impact minor in urma exploatarii.
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro 2) Plante: Callitriche spp., Chara canescens, C. baltica, C. connivens, Eleocharis parvula, Potamogeton pectinatus, Ranunculus baudotii, Ruppia maritima. In flads si gloes, si Chara spp. (Chara tomentosa), Lemna trisulca, Najas marina, Phragmites australis, Potamogeton spp., Stratiotes aloides, Typha spp.. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat . 92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba Paduri de lunca (zavoaie) din bazinul mediteranean si cel al Marii Negre dominate de Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie inrudite cu acestea.Paduri de lunca multistratificate mediteraneene si central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop de talie mare domina de obicei coronamentul prin inaltimea lor; acestia pot fi absenti sau rari in anumite grupari vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus. Plante: Salix alba, Populus alba. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat . 40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice Tufarisuri caducifoliate ale zonei de stepa cu arbusti din regiunile pontica si sarmatica si ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limita estica a padurilor de stejari cu Potentilla alba (41.7A14), din zona padurilor stepice de stejari si artar tataresc (41.7A22) si padurilor stepice subeuxinice (41.7A3), care fac parte din habitatul 91I0 - paduri stepice eurosiberiene cu Quercus spp. Habitatul include maimulte comunitati vegetale cu specii endemice pentru Dobrogea, cum sunt asociatiile Asphodelino luteae-Paliuretum si Rhamno catharticaeJasminietum fruticantis. Plante: Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Caragana frutex, Spiraea crenifolia, (S. crenata), Prunus tenella (Amygdalus nana), Jasminum fruticans, Paliurus spinachristi, Rhamnus catharticus, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, Bromus inermis, Dianthus nardiformis, Kochia prostrata, Medicago minima, Genista sessilifolia, Moehringia grisebachii, M. jankae, Orlaya grandiflora, Ornithogalum amphibolum, Paeonia tenuifolia, Salvia ringens, Thymus zygioides, Veronica austriaca Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat . 91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos Paduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu flora submediteraneana, ocupand enclave mai calde in cadrul arealelor subcontinentale ale lui Quercion frainetto si Carpinion illyricum. Include subtipurile: - Paduri tracice de stejar pufos si carpinita Paduri de Quercus pubescens si Q. virgiliana din campiile bazinului Marii Negre si dealurile Turciei europeane, din nordul campiei tracice in sudul si sud-estul Bulgariei, unde sunt reprezentate in principal prin masive forestiere insulare, mai ales in partea centrala a dealurilor Maritsa si Tundja, si de pe colinele de la poalele estice si nordice ale muntilor Rodopi. Stejarii sunt insotiti de Carpinus orientalis, Fraxinus ornus, Acer campestre sau Tilia tomentosa si de elemente floristice submediteraneene. - Paduri moesiace de stejar pufos. - Paduri submediteraneene termofile de Quercus pubescens si Q. virgiliana din
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro sudul muntilor Dinarici, lantul muntos balcanic si din regiunile invecinate, incluzand sudestul si sudul Romaniei. Plante: Quercus pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, C. betulus, Fraxinus ornus, Galium dasypodum, Paeonia peregrina. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat . CONCLUZIE : Explicatia lipsei habitatelor si speciilor prioritare de interes conservativ din zona planului propus este, asa cum am mentionat, faptul ca lucrarile de restructure/modernizare se vor realiza intr-o zona in care se desfasoara activitati de turism care au fost autorizate de Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Specii de plante a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare - enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1428 Marsilea quadrifolia Traieste in medii acvatice, semiacvatice si terestre. La suprafata namolului are un rizom repent fixat de substrat prin radacini adventive, de pe care se ridica la suprafata apei frunze tinere rasucite in spirala (circinate) si mature, lung petiolate ce poarta in varf 4 foliole dispuse palmat, asemanator unui trifoi cu patru foi. Sporocarpii sferici sau reniformi sunt scurt pedicelati si contin numerosi sori induziati. Specia nu a fost identificata pe amplasament. 1516 Aldrovanda vesiculosa Specie acvatica subtermofila, se intalneste in zona de ses si colinara, este o specie carnivora submersa, ne sau slab ramificata cu frunze obisnuit ciate opt in veticil, cuneate, terminate intrun lob central longitudinal plicabil (capcana) si 4-6 lobi subulati, florile sunt axilare pa tipul 5. Ierneaza prin muguri (turioni). Specia nu a fost identificata pe amplasament. 2253 Centaurea jankae Element dobrogean localizat numai in Dobrogea, este o specie xerofila de coline pietroase (calcaroase), aride. Aceasta specie nu a fost intalnita pe amplasament. 2255 Centaurea pontica Creste numai pe nisipuri marine ruderalizate, uneori nude. NU a fost identificata pe amplasament. 4067 Echium russicum Localizata in zona de stepa, este o specie xerofila intalnita numai in zone aride. NU a fost identificata pe amplasament.
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro b) Date despre ROSCI 0066 Delta Dunarii-zona marina Situl ROSCI 0066 Delta Dunarii zona marina cuprinde o suprafata de 123.374 ha si apartine regiunii biogeografice pontice, avand altitudini cuprinse intre 0 si 14 m . Conform Fisei Standard Natura 2000 pentru acest sit avem urmatoarele caracteristici :
P Ulva rigida
Pg.58/137
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Caracteristici generale ale sitului : Cod N01 N02 % 97 3 CLC 523 522,521 Clase de habitate Zone marine, insule maritime Estuare, lagune
Alte caracteristici ale sitului: Corespunde cu unitatea geografica cu acelasi nume componenta a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (zona costiera a Marii Negre, de la varsarea bratului Chilia la Capul Midia, cu extindere in larg pana la adancimea de 20 m). Calitate si importanta : Zona marina a Deltei Dunarii are anumite particularitati datorate influentei majore a apelor Dunarii si aluviunilor depuse de acestea, incat aici exista habitate sedimentare unice la litoralul romanesc. Este de remarcat frumusetea si bogatia zonei, cu o varietate de biotopuri si resurse, care o fac unica nu numai in Europa, ci si in cadrul ecosistemelor deltaice ale lumii . Vulnerabilitate: O serie de activitati umane specifice au impact distinct in agravarea calitatii mediului marin desemnata, cu atat mai mult cu cat aceasta se afla sub influenta majora a apelor Dunarii. Tendinta de supraexploatare a resurselor naturale se manifesta in prezent printr-o presiune crescuta asupra acestora, in special asupra pestelui, precum si prin dezvoltarea unor activitati nepotrivite sistemului deltaic, care pot determina disparitia unor zone de hranire si reproducere a mai multor specii. In Fisa standard Natura 2000, zona este domeniu public, facand parte din marea teritoriala. De asemenea, este zona tampon a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Facem precizarea ca lucrarile mentionate in Planul Urbanistic Zonal NU se vor desfasura in interiorul ROSCI 0066 Delta Dunarii-zona marina.
Starea actuala a vegetatiei din perimetrul analizat Att flora ct i vegetaia din zona menionat nu au mai fost cercetate. Doar o singur semnalare exist n literatura de specialitate referitoare la lucrarea botanistului Ioan erbnescu, din 1965, care aici a descris o nou specie de Ruppia. Pe amplasament sunt exemplare de salcie (Salix alba) si plop (Populus alba), care nu vor fi afectate de lucrarile de restructurare si modernizare .
Pg.59/137
Fig.14-15 - salcie ( Salix alba ) pe amplasamentfoto original Badea Gh.
Vegetatia din zona monitorizata se incadreaza in categoria zonelor cu vegetatie putina sau lipsite de vegetatie (p.44 din Planul de management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii Ecosisteme naturale partial modificate de om , cap. D ,lit.c ) Integrate n cordoanele litorale, plajele litorale puin consolidate sunt poriuni care sunt n cea mai mare parte lipsite de vegetaie sau cu vegetaie rar sub form de plcuri, tufe. Plaja litoral se dezvolt pe cea mai mare parte a litoralului, exceptnd zonele: Ztonul Mic, Grindul Mocirla, ntre Grla de Mijloc i Grla Turceasc, ntre Grindul Cazacului i mpuita i n Golful Musura. Limea plajei litorale variaz de la 5-10m pn la 60-100m. n cea mai mare parte, plaja litoral ngust este splat de valuri, fiind constituit din material nisipos de origine organic i de scoici n diferite grade de mcinare.
Pg.60/137
Fig.16-17 - Imagini plaja Gura Portitei foto original Badea Gh.
Concluzii privind speciile si habitatele identificate pe amplasament In urma investigatiilor din teren, a evaluarii absolute a speciilor de plante si a habitatelor enumerate in anexa II si anexa I a Directivei Consiliului 92/43/ CEE (enumerate in Formularul standard), pe amplasament si vecinatate nu au fost identificate speciile de plante si habitatele pentru care au fost desemnate aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI 0065 Delta Dunarii. In momentul de fata habitatele prezente in zona de interes sunt: - teren curti constructii reprezentat de: CORP A alcatuit din: linia de autoservire cu capacitatea de 400-500 persoane, bucatarie, gratar (Barbeque), terasa cu capacitatea de 60 locuri si restaurant cu terasa La Talian suprafata de 461,13 mp) si capacitate de 175 persoane.
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro CORP B alcatuit din spatii depozitare alimente (suprafata 160 mp), spalatorie (suprafata de 21 mp), sala de conferinte cu capacitatea de 80 locuri si receptia (suprafata de 329,40 mp).
Pizzerie capacitate 50 locuri si bar ( 50 locuri ) Vila Egreta -22 locuri
Fig.18 Vila Egreta
Vila Delfinul-30 locuri Vila 3 cabana pescarilor -8 locuri ;
Fig.19 Cabana pescarilor
Vila Scoica 6 -12 locuri ; Casute din lemn 84 locuri
Pg.62/137
Fig.20 casute din lemn
Umbrar -85 mp Foisor-42,6 mp
Fig.21 foisor
Teren tenis -485,44 mp Grup sanitar Nord (92,82 mp-deserveste casutele amplasate in zona nordica a campingului) Grup sanitar Sud (41,28 mp ) deserveste casutele din zona sudica a campingului Cafenea -30 locuri Beach bar din lemn fara fundatie si o terasa cu o capacitate de 30 locuri
Pg.63/137
Fig.22 beach bar din lemn
Cantina personal cu bucatarie, camera, lazi frigorifice, grup sanitar (capacitate 60 locuri asigura 3 mese/zi pentru angajatii societatii) Statie de tratare si potabilizare apa (149,38 mp) Centrale termice (2 bucati) Depozit carburanti cu suprafata betonata 12,4 mp Punct sanitar suprafata 16,20 mp Statie de epurare ape uzate, mecano-biologica tip AS MONOCOMP 300 in suprafata de 149,38 mp; 3 statii de epurare cu namol activ tip FAST50/60/80 INSULA cuprinde 12 casute avand in total 50 camere (capacitate de cazare 2 locuri fiecare), cu dus si grup sanitar proprii, o statie automata de captare si de tratare a apei in conservare, o centrala termica si un tanc de motorina .
Date despre speciile de mamifere, amfibieni, reptile, pesti, nevertebrate Referitor la speciile de mamifere pentru care s-a desemnat situl ROSCI 0065 Delta Dunarii facem urmatoarele precizari: Spermophilus citellus (popandaul), Mustela eversmannii (dihorul de stepa) si Vormela peregusna (dihorul patat) sunt specii prezente in biotopuri foarte diferite: izlazuri, pajisti, terenuri cultivate sau inierbate, gradini, livezi, rape , etc. preferand zonele neinundabile. Lutra lutra (vidra) si Mustela lutreola (nurca) sunt specii care vieuiesc pe litoraluri stncoase marine, pe lng apele curgtoare i stttoare, fiind nottoare excelente. Populeaza, in general, locurile parasite de prin luncile paduroase din vaile raurilor, din zona lacurilor, baltilor, deltelor. Amplasamentul si vecinatatea acestuia nu ofera conditii de habitat pentru aceste specii (trafic ide mijloace auto, navale si activitati industriale cu un numar relativ mare de angajati ) . ACESTE SPECII NU SE REGASESC PE AMPLASAMENT .
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Pentru speciile de amfibieni si reptile nominalizate in Fisa Standard Natura 2000 precizam: Bombina bombina (buhai de balta cu burta rosie) prefera baltile temporar inundate . Pe amplasament si vecinatate sunt canale de incinta si navigabile care nu ofera conditii de habitat prielnice . Emys orbicularis (broasca testoasa de apa) Locurile preferate ale acestei broaste testoase sunt malurile lacurilor cu vegetatie acvatica bogata, precum si zonele mlastinoase, greu de strabatut de alte animale. Pe amplasament si vecinatatea acestuia aceasta specie nu a fost identificata, datorita traficului intens. Testudo graeca (testoasa de uscat dobrogeana) are drept habitat zonele cu vegetatie semidesertica si padurile. Aceste tipuri de habitate NU se regasesc pe amplasament si vecinatate, motiv pentru care specia NU a fost identificata. Triturus dobrogicus (triton cu creasta dobrogean) este cea mai mare specie de triton din Romania ajungand pana la 14 cm (masculii) si 16 cm (femelele). Traieste in baltile din Delta Dunarii. Pe amplasament si vecinatate nu s-a identificat aceasta specie . Vipera ursinii (vipera de stepa) s-a identificat in Delta Dunarii in zonele Letea, Saraturi, Periprava. Nu s-a identificat pe amplasament. Speciile de pesti pentru care a fost desemnat ROSCI 0065 Delta Dunarii : - Alosa pontica ( scrumbia de Dunare ) - Alosa tanaica ( rezeafca de Dunare ) - Aspius aspius ( avat ) - Cobitis taenia (zvarluga) - Gobio albipinnatus (porcusor de nisip ) - Gymnocephalus baloni ( ghibort de rau ) - Gymnocephalus schraetzer ( raspar ) - Misgurnus fossilis ( tipar ) - Pelecus cultratus ( sabita ) - Rhodeus sericeus amarus ( boare ) - Sabanejewia aurata ( dunarita ) - Umbra krameri ( tiganus ) - Zingel streber ( fusar ) - Zingel zingel (pietrar ) Sunt specii caracteristice apelor dulci din Delta Dunarii . Pe amplasament nu se regasesc aceste specii, insa in vecinatate pot sa apara cu totul intamplator. Investitia NU va afecta in nici o faza a dezvoltarii sale speciile de pesti pentru care a fost desemnat situl ROSCI 0065 Delta Dunarii . Referitor la speciile de nevertebrate din Anexa nr. 4 a Ordinului 1964/2007 facem urmatoarele precizari: Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost desemnat ca sit de importanta comunitara in cadrul retelei Natura 2000, conform Directivei Habitate pentru opt specii de nevertebrate:
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro o Arytrura musculus ( fluturele buha )- Amplasamentul si vecinatatile nu ofera un habitat prielnic pentru aceasta specie . o Catopta thrips - Amplasamentul si vecinatatile nu ofera un habitat prielnic pentru aceasta specie . o Coenagrion ornatum ( tarancuta ) -Colias myrmidone ( albilita portocalie ) Amplasamentul si vecinatatile nu ofera un habitat prielnic pentru aceasta specie . o Lycaena dispar ( fluturele de zi ) - Amplasamentul si vecinatatile nu ofera un habitat prielnic pentru aceasta specie . o Ophiogomphus cecilia - Amplasamentul si vecinatatile nu ofera un habitat prielnic pentru aceasta specie . o Osmoderma eremita ( carabus ) : Specia se intalneste in padurile de foioase batrane, livezi si parcuri cu copaci batrani si scorburosi. Amplasamentul si vecinatatile nu ofera un habitat prielnic pentru aceasta specie . o Theodoxus transversalis ( melc ) - Amplasamentul si vecinatatile nu ofera un habitat prielnic pentru aceasta specie . Informaii privind fauna local : Fauna Dobrogei se caracterizeaz printr-o deosebit de mare bogie i diversitate, datorat n principal varietii habitatelor terestre, acvatice i cavernicole, a particularitilor climatice precum i a particularitilor geografice legate de dispunerea i ntreptrunderea acestor habitate, fiind astfel reprezentat de un numr de peste 7445 specii de nevertebrate i 587 specii de vertebrate ce pot fi identificate n peisajul faunistic dobrogean. Din cadrul celor aproximativ 587 de specii de vertebrate fac parte 180 specii de peti, 12 specii de amfibieni, 28 specii de reptile, 287 specii de psri i 80 specii de mamifere. De mentionat este faptul ca perimetrul ce se doreste a fi amenjat este cuprins in situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie, insa lucrarile de restructurare si modernizare a Satului de vacanta Gura Portitei se se vor desfasura in incinta societatii si au avantajul ca nu vor afecta suprafete cu habitate naturale de interes conservativ si nu vor distruge sau modifica microclima din zonele imediat invecinate.
Pg.66/137
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro c) Date privind ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe: Situl de protectie speciala ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie se intinde pe o suprafata de 512.820 ha in cadrul regiunii biogeografice pontice si stepice, cu o altitudine medie de 4 m (variind intre 0 si 137 m). Acest sit cuprinde mai multe clase de habitate dupa cum urmeaza:
Tabel nr.6. Componenta sitului ROSPA 0031
Clasa de habitat Estuare, lagune Ruri, lacuri Mlastini, turbarii Pajisti naturale, stepe Culturi (terenuri arabile) Paduri de foioase
Cod N02 N06 N07 N09 N12 N16
CLC 522, 521 511, 512 411, 412 321 211 213 311
Procent din suprafata sitului (%) 13 11 49 4 18 5
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97; b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 151; c) numar de specii periclitate la nivel global: 17. Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Pelecanus crispus Aythya nyroca Falco vespertinus Phalacrocorax pygmeus Gelochelidon nilotica Plegadis falcinellus Egretta garzetta Nycticorax nycticorax Egretta alba Recurvirostra avosetta Ardeola ralloides Sterna albifrons Porzana porzana Haliaeetus albicilla Sterna hirundo Larus melanocephalus Himantopus himantopus Glareola pratincola Pelecanus onocrotalus Platalea leucorodia Ixobrychus minutus Charadrius alexandrinus Chlidonias hybridus Circus aeruginosus Ardea purpurea Botaurus stellaris Asio flammeus Coracias garrulus Alcedo atthis
Situl este de asemenea important in perioada de migratie pentru urmatoarele specii:

Phalacrocorax pygmeus Gelochelidon nilotica Larus minutus Sterna caspia Sterna sandvicensis Philomachus pugnax Recurvirostra avosetta Himantopus himantopus Charadrius alexandrinus Puffinus yelkouan Aquila pomarina Phalaropus lobatus Larus genei Pluvialis apricaria Tringa stagnatilis Tringa erytropus Limosa limosa Larus ridibundus Numenius arquata Calidris minuta Anas clypeata Calidris alpina Calidris ferruginea Phalacrocorax carbo Tringa totanus Phalaropus fulicarius Tringa nebularia Vanellus vanellus Larus canus Gallinago gallinago Calidris alba Anas crecca Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Anser erythropus Branta ruficollis Cygnus cygnus Mergus albellus Netta rufina Aythya fuligula Anas strepera Aquila clanga Phalacrocorax pygmeus Egretta alba Falco columbarius Aytya ferina Anser anser
n ceea ce privete posibilele vulnerabiliti ale sitului, acestea sunt reprezentate de intensificarea agriculturii, schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiionale n agricultur intensiv, cu monoculturi mari, folosirea excesiv a chimicalelor, efectuarea lucrrilor numai cu utilaje i maini, schimbarea habitatului semi-natural (fnee, puni) datorit ncetrii activitilor agricole cum sunt cositul sau punatul, cositul n perioada de cuibrire, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea psrilor in timpul cuibritului (colonii), arderea vegetaiei (a miritii i a prloagelor), reglarea cursurilor rurilor, electrocutare si coliziune in linii electrice, turismul neorganizat si in masa, amplasare de generatoare eoliene pe suprafete intinse care produc efectul de bariera, nmulirea
SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea, str. Luminitei , nr. 1B J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067
necontrolat a speciilor invazive, defririle, tierile ras i lucrrile silvice care au ca rezultat tierea arborilor pe suprafee mari, tierile selective a arborilor n vrsta sau a unor specii, adunarea lemnului pentru foc, mpduririle zonelor naturale sau seminaturale (puni, fnee etc.), arderea stufului n perioada de cuibrire, i nu n ultimul rnd navigaia. Caracteristicile faunei Pentru obinerea unui tablou avifaunistic ct mai complet, s-a ntocmit un program de monitorizare a perimetrului de studiu. n acest sens s-au stabilit necesitile de monitorizare, sa delimitat zona de studiu precum i metodele de lucru i de colectare a datelor. Zona de studiu a fost stabilit astfel nct s cuprind ntreg perimetrul ce se dorete amenajat precum i zonele adiacente n funcie de speciile de psri monitorizate. Zonele adiacente au fost selecionate astfel nct s reprezinte un spaiu de minim 100 de metri de jur mprejurul amplasamentului, innd cont de dimensiunea perimetrului ce se dorete amenajat (<100 metri lungime / lime). Metodele de lucru utilizate au fost particularizate pentru fiecare categorie distinct de psri astfel nct calitatea datelor obinute s reflecte situaia real de pe amplasament, i anume: specii cuibritoare, specii de pasaj, oaspei de iarn. n acest sens, datorit faptului c amplasamentul este in cadrul unui sit Natura 2000 (ROSPA 0031 Delta Dunrii i Complexul Razim - Sionie), s-a monitorizat inclusiv prezena / absena speciilor de psri cheie pentru care a fost desemnat acest sit Natura 2000. n vederea identificrii speciilor de psri cuibritoare s-au realizat caroiaje ale zonei de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observaiile de teren. Caroiajele alese pentru monitorizare au fost selectate aleatoriu astfel nct s se asigure o ct mai bun corectitudine n colectarea datelor. n vederea completrii datelor obinute prin metoda punctelor fixe, s-au efectuat i transecte n puncte, n vederea confirmrii i fundamentrii primei categorii de date asigurnd astfel o uniformizare a datelor precum i evidenierea distribuiei speciilor pe toat suprafaa zonei de studiu. Observaiile de teren pentru identificarea speciilor cuibritoare s-au efectuat n perioade cnd acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada cnd deja puii au prsit cuibul i sunt api de zbor, moment cnd este cel mai uor de stabilit prezena sau absena unei specii n zona de interes. Studiul asupra faunei a fost efectuat conform urmtorului tabel, funcie de perioadele favorabile i optime pentru fiecare grupare taxonomic vizat:
Ian Psri cuibritoare Psri sedentare Psri de pasaj Psri care ierneaz Amfibieni Reptile Mamifere Legenda : Perioada optim Perioada favorabil Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizrii feb mar apr mai iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
Pg.69/137
Durata monitorizrilor faunei a fost astfel aleas astfel nct s se poat efectua monitorizri att n perioada de cuibrit, perioada de iernare ct i perioada de migraie, n vederea identificrii tuturor Durata monitorizrilor faunei a fost astfel aleas astfel nct s se poat efectua monitorizri att n perioada de cuibrit, perioada de iernare ct i perioada de migraie, n vederea identificrii tuturor particularitilor zonei de studiu. n acest sens, n cadrul fiecrui stagiu de monitorizare a fost alocat un numr suficient de zile de colectare a datelor care s cuprind toate etapele unui stagiu, dup cum urmeaz: 1. psri cuibritoare: un numr de 4 deplasri care s acopere att perioada de cuibrit ct i cea de cretere a puilor; 2. psri de pasaj (migratoare): un numr de 6 deplasri pentru fiecare perioad de migraie (de primvar sau de toamn) care s cuprind nceputul, vrful i sfritul perioadei de migraie; 3. psri oaspei de iarn: un numr de 5 deplasri care s cuprind venirea psrilor n cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare i plecarea lor ctre locurile de cuibrit; 4. psri sedentare: s-au monitorizat n cadrul deplasrilor pentru psrile cuibritoare i a celor care ierneaz. n ceea ce privete speciile de amfibieni, reptile i mamifere, acestea au fost monitorizate pe parcursul deplasrilor efectuate pentru monitorizrile psrilor datorit faptului c deplasrile pentru perioadele optime i favorabile se suprapun cu cele pentru psri, astfel fiind posibil colectarea datelor mpreun. Facem mentiunea ca pe amplasament si vecinate NU s-au identificat speciile de amfibieni, reptile, nevertebrate si mamifere pentru care a fost desemnat ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSCI 0066-Delta Dunarii-zona marina. Psrile oaspei de var Ca urmare a acestor monitorizri s-au identificat 35 de specii de psri oaspei de var n zona de studiu (perimetrul amplasamentului + zone adiacente), majoritatea fiind reprezentat de specii comune cu o larg rspndire n cadrul tabloului avifaunistic din Delta Dunrii (a se vedea Tabelul Nr. 2 Lista speciilor de psri identificate n zona de studiu). De asemenea, majoritatea speciilor de psri oaspei de var identificate reprezint exemplare care au tranzitat n zbor perimetrul de studiu, nereprezentnd specii care cuibresc n cadrul amplasamentului studiat. De aceea, n ceea ce privete prezena speciilor de psri cuibritoare pentru care este important situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunrii i Complexul Razim - Sinoie, s-au efectuat monitorizri n vederea determinrii prezenei / absenei lor n cadrul zonei de studiu, iar n urma acestora s-au obinut urmtoarele date: 1. Pelicanul cre (Pelecanus crispus): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su; 2. Raa roie (Aythya nyroca): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su; 3. Vnturelul de sear (Falco vespertinus): au fost observate periodic exemplare ale acestei specii, ns de fiecare dat n zbor, tranzitnd zona de studiu, fr a prezenta comportament al unor psri care cuibresc n zon. De asemenea, au mai fost observate exemplare i pe perioada migraiei, ns ntotdeauna la altitudini mai mari de 200 de metri;
4. Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus): este o specie a crei exemplare au fost observate de fiecare dat tranzitnd n zbor zona de studiu deoarece reprezint o specie relativ comun n delt, i care se deplaseaz foarte mult n cutarea hranei, ns nu au fost observate exemplare hrnindu-se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece zona nu le este prielnic; 5. Pescria rztoare (Gelochelidon nilotica): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su; 6. ignuul (Plegadis falcinellus): este o specie a crei exemplare au fost observate periodic tranzitnd n zbor zona de studiu deoarece reprezint o specie relativ comun n delt, ns nu au fost observate exemplare hrnindu-se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece zona nu le este prielnic; 7. Egreta mic (Egretta garzetta): exemplare ale acestei specii au fost observate n principal tranzitnd n zbor zona de studiu, ns cteva exemplare au fost observate i pe malul canalului n cutarea hranei, fr a cuibri ns n vecintate; 8. Strcul de noapte (Nycticorax nycticorax): este o specie a crei exemplare au fost observate de fiecare dat tranzitnd n zbor zona de studiu deoarece reprezint o specie relativ comun n delt, i care se deplaseaz foarte mult n cutarea hranei, ns nu au fost observate exemplare hrnindu-se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece zona nu le este prielnic; 9. Egreta mare (Egretta alba): este o specie a crei exemplare au fost observate sporadic tranzitnd n zbor zona de studiu, ns nu au fost observate exemplare hrninduse sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece zona nu le este prielnic; 10. Ciocntorsul (Recurvirostra avosetta): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su; 11. Strcul galben (Ardeola ralloides): este o specie a crei exemplare au fost observate de fiecare dat tranzitnd n zbor zona de studiu deoarece reprezint o specie relativ comun n delt, i care se deplaseaz foarte mult n cutarea hranei, ns nu au fost observate exemplare hrnindu-se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece zona nu le este prielnic; 12. Chira mic (Sterna albifrons): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su; 13. Creste pestri (Porzana porzana): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su; 14. Codalbul (Haliaeetus albicilla): este o specie care cuibrete n numr constant n delt, cu o distribuie relativ uniform; ca urmare a monitorizrii a fost observat un singur exemplar adult, n zbor, la o altitudine de peste 300 de metri, probabil n cutarea hranei; 15. Chira de balt (Sterna hirundo): este o specie a crei exemplare au fost observate de fiecare dat tranzitnd n zbor zona de studiu deoarece reprezint o specie relativ comun n delt, i care se deplaseaz foarte mult n cutarea hranei, ns nu au fost observate exemplare hrnindu-se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece zona nu le este prielnic; 16. Pescruul cu cap negru (Larus melanocephalus): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su;
Pg.71/137
17. Piciorongul (Himantopus himantopus): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su; 18. Ciovlica ruginie (Glareola pratincola): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su; 19. Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus): este o specie a crei exemplare au fost observate sporadic tranzitnd n zbor zona de studiu, ns nu au fost observate exemplare hrnindu-se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece zona nu le este prielnic; 20. Loptarul (Platalea leucorodia): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su; 21. Strcul pitic (Ixobrychus minutus): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate prielnice hrnirii / cuibritului su; 22. Prundraul de srtur (Charadrius alexandrinus): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su; 23. Chirighia cu obraji albi (Chlidonias hybridus): este o specie a crei exemplare au fost observate sporadic tranzitnd n zbor zona de studiu, ns nu au fost observate exemplare hrnindu-se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece zona nu le este prielnic; 24. Eretele de stuf (Circus aeruginosus): este o specie a crei exemplare au fost observate sporadic tranzitnd n zbor zona de studiu, ns nu au fost observate exemplare hrnindu-se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece zona nu le este prielnic; 25. Strcul purpuriu (Ardea purpurea): este o specie a crei exemplare au fost observate sporadic tranzitnd n zbor zona de studiu, ns nu au fost observate exemplare hrnindu-se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece zona nu le este prielnic; 26. Buhaiul de balt (Botaurus stellaris): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su; 27. Ciuful de balt (Asio flammeus): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su; 28. Dumbrveanca (Coracias garrulus): este o specie a crei exemplare au fost observate sporadic tranzitnd n zbor zona de studiu, ns nu au fost observate exemplare hrnindu-se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece zona nu le este prielnic; 29. Pescrelul albastru (Alcedo atthis): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su. Speciile de pasari care cuibaresc in vecinatatea zonei monitorizate sunt: lebada de vara (Cygnus olor), lisita (Fulica atra), lacarul mare (Acrocephalus arundinaceus), gugustiucul (Streptopelia decaocto), rndunica (Hirundo rustica), lastunul de casa (Delichon urbica), codobatura alba (Motacilla alba), si vrabia de cmp (Passer montanus), toate aceste specii avnd o raspndire larga si uniforma pe tot teritoriul deltei dar si a Romniei, si in procent de aproximativ 90% reprezentnd specii de pasari foarte comune, adaptate habitatelor antropizate, asa cum este si cazul prezentei zone de studiu .
Aceste specii nu fac parte de altfel din nici o categorie de pasari de importanta pentru situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie. In urma inventarierii habitatelor, in zona de studiu precum si vecinatea imediata a amplasamentului nu au fost identificate colonii ale unor pasari de mari dimensiuni precum coloniile mixte de strci, egrete, cormorani, ct si colonii mixte ale unor pasari precum chirele, chirighitele si pescarusii sau colonii de soimuleti de seara (Falco vespertinus), fapt confirmat de numarul si frecventa relativ redusa ale acestor specii de pasari coloniale, precum si de particularitatile habitatului. Astfel de specii coloniale au fost identificate doar tranzitnd in zbor zona de studiu, stiut fiind faptul ca in cautarea hranei, pasarile adaptate la ecosistemele acvatice tind sa acopere in zbor suprafete intinse, putnd vizita pe parcursul aceleiasi zile mai mult de 4 sau 5 zone distincte pentru hranire, astfel ca, fara exceptie, toate zonele din Delta Dunarii sunt tranzitate periodic de speciile de pasari coloniale adaptate la ecosistemele acvatice, cum este si cazul prezentului studiu. Psrile de pasaj (migraia) Cea de-a doua categorie tinta de pasari pentru zona de studiu este cea a pasarilor de pasaj care pot tranzita zona pe parcursul migratiei lor. Migratia pasarilor, ca fenomen biologic, a fost observata cu mult timp in urma si a fost indelung studiata de oameni de stiinta din diverse domenii. Determinate in primul rand de absenta hranei specifice, multe specii de pasari efectueaza deplasari regulate pe intreaga durata a vietii lor; migratia pasarilor nu este in mod necesar rezultatul temperaturilor scazute, penajul fiind un foarte bun izolator termic. Aceste deplasari prezinta particularitati in functie de specie, iar unul dintre cele mai interesante detalii cu privire la migratie este distanta pe care unele pasari le efectueaza intr-un timp relativ scurt. La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii oaspeti de vara, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia, deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra. Cercetarile efectuate in tara noastra referitoare la drumurile de migratie ale pasarilor in aceasta regiune au constatat prezenta unei serii de drumuri de pasaj care din directia nord-est , vest, nord si nord est vin in front larg sau drum ingust, concentrandu-se ca intr-o palnie uriasa in Delta Dunarii, de unde se continua spre Bosfor raspandidu-se apoi din nou spre Asia si Africa. Principalele drumuri de migratie ce strabat tara noastra primavara si toamna, de interes pentru zona Dobrogei, sunt (Rudescu L.,1958): - Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci; Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani; Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa centralnordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii; Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.
Pentru speciile de pasari migratoare s-au implementat si utilizat metode diferite de monitorizare care sa poata reda toate particularitatile de pasaj (directii de deplasare, culoare de migratie, comportament etc.). principala metoda de lucru utilizata a fost cea a punctelor fixe deoarece aceasta metoda poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicilor migrationale. Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate inct sa surprinda perioadele de vrf al migratiei in vederea stabilirii importantei eventualelor rute de migratie ce traverseaza zona de studiu. In figura de mai jos (nr.28) se poate observa dinamica migratiei pe teritoriul Dobrogei, dinamica ce releva faptul ca amplasamentul perimetrul ce se doreste a fi amenajat (punctul galben) este situat in afara principalele rute de migratie (linii rosii), fapt sustinut si de numarul foarte redus de pasari observate in perioadele de migratie (mai putin de 50 de exemplare), numar ce pentru perioada migratiei este extrem de mic comparativ cu rutele principale unde se pot observa peste 1000 de exemplare.
Fig. 23 Dinamica migratiei in Dobrogea
Datorita situarii amplasamentului la limita teritoriului Deltei Dunarii este prezent un fenomen de migratie, ca de altfel pe intregul cuprins al Deltei Dunarii, unde majoritatea pasarilor care cuibaresc aici isi incep migratia si trec pe deasupra intregii suprafete a deltei. Acest fenomen , datorita suprafetei mari a deltei, creaza un asa numit fenomen de dispersie a speciilor migratoare . In acest sens, si pe deasupra zonei de studiu, la altitudini variind intre 50 si 500 de metri, au fost identificate specii migratoare, insa intr-un numar redus. Dinamica migratiei in cadrul zonei de studiu este prezentata in figura de mai jos:
Pg.74/137
Fig. 24 Dinamica migratiei in zona
Datorita suprafetei mici a amplasamentului s-a ales un singur punct fix din care s-a efectuat monitorizarea migratiei, acesta asigurnd o buna acoperire atat a zonei amplasamentului cat si a zonelor adiacente . Acest punct este schitat cu galben in fig. 29, acoperind incinta si asigurand in acelasi timp o excelenta vizibilitate asupra zonelor invecinate. Sageata rosie indica directia de pasaj a pasarilor migratoare identificate in zona, aceasta reprezentand o ruta secundara de migratie, cu exemplare sporadice de pasari care s-au desprins din aceasta. Majoritatea exemplarelor migratoare tranziteaza zona de studiu la altitudini cuprinse intre 300500 de metri , pe directia Nord Est la Sud-Vest. Nu a fost identificata o ruta de migratie a speciilor de pasari de mici dimensiuni , precum passeriformele, astfel ca pe timp de noapte zona nu reprezinta o ruta de migratie a acestora. Psrile oaspei de iarn Cea de-a treia categorie distincta de pasari este cea reprezentata de catre pasarile care ierneaza pe teritoriul Deltei Dunarii. Dintre aceste specii cea mai mare importanta o prezinta populatiile de gste care ierneaza in numar semnificativ pe teritoriul Dobrogei, iar dintre acestea, gsca cu gt rosu (Branta ruficollis) este specia cea mai semnificativa, fiind periclitata pe plan mondial. Distributia populatiilor de gste pe parcursul iernii tinde sa fluctueze in functie de conditiile climatice (temperatura, inghetarea lacurilor, stratul de zapada etc.), astfel ca in timpul aceleiasi ierni acestea vor parcurge un traseu cuprins intre complexul lagunar Razim Sinoe si lacurile litorale Shabla si Durankulak din Bulgaria. Toate aceste date dovedesc ca zona studiata poate fi cel mult tranzitata de populatii mici de gste care se pot deplasa dinspre locurile traditionale de hranire si odihna reprezentate de complexul lagunar Razim Sinoe, fapt dovedit si de monitorizarile efectuate in acest sens in ultimii 13 ani. De asemenea, datorita particularitatilor geografice (zone inundabile, balti) precum si a faptului ca zona de studiu nu asigura conditii bune pentru hranire (lipsa terenurilor cultivate), prezenta speciilor de gste in perimetrul ce se doreste amenajat este exclus.
In ceea ce priveste importanta sitului Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie pentru iernatul unor specii de pasari, monitorizarile efectuate au tinut cont si de prezenta / absenta acestora in cadrul zonei desemnate ca zona de studiu, concluziile studiului fiind urmatoarele: 1. Grlita mica (Anser erythropus): aceasta specie de gasca soseste in mod accidental in numere foarte mici pe perioada iernii in Dobrogea, impreuna cu populatiile de grlita mare, ultima observatie confirmata fiind din iarna anului 2008, cnd pe lacul Murighiol au fost observate 6 exemplare (Marian Cirnat observatii personale). In ceea ce priveste prezenta acestei specii in zona de studiu, tinnd cont ca situl Natura 200 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie nu este important pentru iernatul populatiilor de gste, cu exceptia gstei de vara (Anser anser), precum si datorita particularitatilor mai sus mentionate, grlita mica nu a fost identificata in zona de studiu; 2. Acvila tipatoare mare (Aquila clanga): acesta specie foloseste anual Delta Dunarii ca si cartier de iernare, de fiecare data fiind prezente intre 5 si 20 exemplare in toata zona deltei si zonele invecinate. Datorita preferintei sale pentru lisite si rate ca si sursa de hrana, aceasta specie frecventeaza aproape exclusiv lacurile si baltile din locuri deschise din delta, neputnd vna pe canale inguste sau japse mai inaccesibile datorita taliei sale mari, astfel ca prezenta sa in zona de studiu este indoielnica, fapt rezultat si ca urmare a monitorizarii; 3. Gsca cu gt rosu (Branta ruficollis): aceasta specie de gasca soseste anual in numar constant pe perioada iernii in Dobrogea, impreuna cu populatiile de grlita mare, insa in cadrul zonei de studiu nu a fost observata, tinnd cont ca situl Natura 200 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie nu este important pentru iernatul populatiilor de gste, cu exceptia gstei de vara (Anser anser), precum si datorita particularitatilor mai sus mentionate; 4. Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus): este una din speciile oaspeti de iarna care poate fi observa cu usurinta in Delta Dunarii, fiind observat tranzitnd in zbor si zona de studiu, in medie cam 5-6 exemplare / zi; 5. Lebada de iarna (Cygnus cygnus): este o specie care soseste in fiecare iarna pe teritoriul Dobrogei, care insa nu a fost observata in zona de studiu datorita lipsei habitatelor prielnice pentru odihna si/sau hranire, reprezentate de lacuri si balti cu vegetatie subacvatica, care ingheata foarte greu in conditii extreme; 6. Egreta mare (Egretta alba): este o specie care in numar relativ mic ramne in delta pe perioada iernii, dar care prefera zone deschise, cu maluri expuse, dar nu abrupte, pentru a se putea hrani si odihni. In zona de studiu, pe perioada iernii, aceasta specie a fost observata o singura data, in zbor; 7. Ferestrasul mic (Mergus albellus): este o specie care soseste in fiecare an pe perioada iernii, dar care, in numar mic, cuibareste in unele zone din delta, precum zona Sireasa. Pe perioada iernii, prefera lacurile si baltile din locuri deschise. In zona de studiu nu a fost observata; 8. Soimuletul de iarna (Falco columbarius): este o specie care in mod regulat ierneaza pe teritoriul Dobrogei, insa in zona de studiu nu a fost observat; 9. Rata cu ciuf (Netta rufina): este o specie de rata, care ca si alte specii, este sedentara, fiind prezenta si ca pasare cuibaritoare in delta, dar si ca oaspete de iarna, pe lacuri si balti deschise, atunci cnd acestea nu sunt inghetate. In zona de studiu nu a fost observata att in perioada de cuibarit ct si in cea de iernare; 10. Rata cu cap castaniu (Aythya ferina): ca si rata cu ciuf (Netta rufina) aceasta specie este sedentara, fiind prezenta att ca si specie cuibaritoare ct si ca oaspete de iarna in delta Dunarii. In zona de studiu au fost observate in medie 10-25 exemplare / zi, insa tinnd cont ca aceasta ierneaza in numere de peste 100.000 de exemplare, frecventa zilnica in zona de studiu este nesemnificativa;
11. Rata motata (Aythya fuligula): ca si rata cu ciuf (Netta rufina) si rata cu cap castaniu (Aythya ferina) aceasta specie este sedentara, fiind prezenta att ca si specie cuibaritoare (in numar restrns insa) ct si ca oaspete de iarna in delta Dunarii. In zona de studiu au fost observate doar sporadic in medie cte 3-5 exemplare dintr-un total de aproximativ 50.000 de exemplare; 12. Gsca de vara (Anser anser): este o specie sedentara in Delta Dunarii, fiind observata in zona de studiu inclusiv pe perioada iernii, insa ocazional, in stoluri de 20-40 exemplare, din totalul de aproximativ 150.000 de exemplare; 13. Rata pestrita (Anas strepera): este o specie sedentara in Delta Dunarii, fiind prezenta si pe perioada iernii, in zona de studiu fiind observata ocazional, nu mai mult de 6-11 exemplare odata, din totalul de aproximativ 10.000 15.000 exemplare. Directia de deplasare a acestor specii este de-a lungul cordonului litoral (Nord- Est spre SudVest) . Patrimoniul cultural (inclusiv cel arhitectonic si arheologic) La 6 km de satul Jurilovca, pe malul nalt i abrupt al lacului, se afl ruinele parial dezvelite i restaurate ale fortreei greco-romane Argamum (secolele VII .C. - VI d.C.). Cu numele Orgame, este prima aezare antic din Romnia menionat de un izvor scris al antichitii. Se mai vd i azi o poart a cetii, zidul de aprare, strzi, basilici paleocrestine, valuri de aprare din pmnt .a.
Tabel 6: Situri pe teritoriul com. Jurilovca Cod RAN Denumire Categorie Tip tumul Jude Tulcea Localitate Cronolo gie
160653.07 Tumul Ivan Bair de la descoperire 7 Jurilovca. Tumulul de la funerar Ivan Bair ocup zona cea mai nalt de pe latura de N a promontoriului pe care se afl cetatea Orgame/Argamum, la aproximativ 4-5 km NV de aceasta. El este situat la o altitudine absolut de 60,68 20cm. 160653.06 Situl arheologic de la locuire 7 Jurilovca-Zimbru 2. Situl se afl la poalele dealului Ivan Bair, n apropierea staiei de pompare de pe malul lacului Razelm
Jurilovca, Latne / com. sec. IV JURILOVCA IV a. Chr.
aezare Tulcea i necropol
Jurilovca, Epoca com. medieval JURILOVCA , Epoca greac / sec. IX XI, sec. IV a. Chr., sec. VIIVI a.Chr. Jurilovca, Hallstatt, com. Epoca JURILOVCA roman, Epoca medieval / sec.
Pg.77/137
160653.01 Situl arheologic de la Jurilovca - sector SV. sector SV, intravilan
locuire civil
aezare
Tulcea
SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea, str. Luminitei , nr. 1B J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067 VI - V a. Chr., sec. XVII - XVIII 160653.04 Necropola tumular de la descoperire Jurilovca - la nord de funerar localitate. la N de localitate 160653.05 Situl arheologic de la locuire Jurilovca - intervallar. pe latura vestic a cetii romano-bizantine, ntre valurile de aprare necropol Tulcea tumular aezare Tulcea Jurilovca, Necunosc com. ut JURILOVCA Jurilovca, Epoca com. elenistic JURILOVCA , Epoca roman / sec. VIIVI a.Ch. Slcioara, Latne / com. sec. IVJURILOVCA III a. Chr. Slcioara, Epoca com. roman, JURILOVCA Hallstatt, Epoca medieval , Latne / sec. IIIV, sec. X-XI, sec. IV II a. Chr. Slcioara, Epoca com. romanoJURILOVCA bizantin / sec. IVVI Slcioara, Epoca com. medieval JURILOVCA / sec. IX-X Slcioara, Latne / com. sec. IV JURILOVCA III a. Chr. Slcioara, Latne, com. Epoca JURILOVCA roman, Epoca romanobizantin , Epoca medieval / sec.
Pg.78/137
160671.01 Tumulii Latene de la descoperire Slcioara. la cca. 4,5 km funerar N de sat, ntre rm i oseaua 6 Martie Enisala 160671.05 Situl arheologic de la locuire Slcioara. de-a lungul rmului, la cca. 4,5 km N de sat, ntre Dealul Clugra la S i dealul Taburun la N
tumul
Tulcea
aezare
Tulcea
160671.04 Turnul romano-bizantin de la Slcioara - "Capul Iancina". cca. 5 km NE de sat
fortificaie
turn
Tulcea
160671.03 Aezarea medieval locuire civil timpurie de la Slcioara. cca. 1,8 km NE de sat, pe malul lacului omonim 160671.02 Aezarea Latene de la Slcioara. cca. 1,25 km NE de sat, pe malul lacului omonim 160671.06 Situl arheologic de la Slcioara. n vatra satului locuire civil
aezare
Tulcea
aezare
Tulcea
locuire
aezare
Tulcea
SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea, str. Luminitei , nr. 1B J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067 VI-III a. Chr., sec. III, sec. IVVI, sec. X-XI 160662.02 Situl arheologic de la Viina. la limita de E a satului, pe malul lacului Golovia locuire civil aezare Tulcea Viina, com. Latne, JURILOVCA Epoca roman, Hallstatt, Eneolitic, Epoca medieval / sec. IV-III a. Chr., sec. I a. Chr.-II p. Chr., sec. VI V a. Chr., sec. IX-X Viina, com. Epoca JURILOVCA roman / sec. II-IV Jurilovca, Epoca com. greac, JURILOVCA Epoca roman, Epoca medieval / sec. V - IV a. Chr., sec. II VI, sec. X - XII Jurilovca, Epoca com. grecoJURILOVCA roman, Hallstatt / sec. VII a. Chr. VII p.Chr., sec. IX a. Chr. VII p.Chr.
160662.01 Aezarea roman de la Viina-Vatra satului. Vatra satului, sector E 160653.03 Fortificaia romano35 bizantin de la Argamum/Orgame "Insula Bisericua". la 4 km SE de Capul Dolojman; SV grindului Cosna
locuire civil
aezare
Tulcea
locuire
aezare Tulcea fortificat
160653.02 Situl arheologic de la 135 JurilovcaOrgame/Argamum "Capul Dolojman". extremitatea de E a dealului, n vecintatea Gurii Portia
locuire civil
aezare
Tulcea
Baz de date ntreinut i administrat de Institutul de Memorie Cultural - cIMeC
Pg.79/137
Fig. 25 Situri arheologice - RAN (Repertoriul Arheologic National)
Pe amplasamentul planului propus nu s-au gasit vestigii arheologice si nici nu este o zona clasificata in Repertoriul Arheologic National ca existand situri arheologice, datorita faptului ca acesta este antropizat si se desfasoara deja activitati de turism. 3.3. Starea mediului pe amplasamentul studiat
Diversitatea elementelor faunistice este strns corelata cu particularitatile floristice si asociatiile fitocenologice (particularitati de habitat), elementele de relief si caracteristicile geologice precum si microclimatul arealului. Combinatia si interactiunea tuturor acestor factori determinanti stabileste distributia elementelor faunistice precum si delimitarea granitelor populatiilor locale, contribuind astfel la modul de raspndire al speciilor, variind de la o raspndire uniforma la una de tip insular, in functie si de adaptabilitatea fiecarei specii. De asemenea, disponibilitatea locurilor de cuibarit si de hranire este strns legata de combinatia acestor factori. Elementele faunistice sunt capabile de ocuparea unor nise ecologice mai mult sau mai putin diversificate in strnsa legatura cu posibilitatea lor de adaptabilitate. Astfel, in regnul animal exista o delimitare a speciilor functie de gradul acestora de adaptabilitate la conditiile de mediu. Aceasta adaptabilitate este data de nivelul de specializare la care a ajuns fiecare specie in parte. Nivelul de specializare este dat de preferinta pentru anumite habitate pentru cuibarit, preferinta pentru un anumit tip de hrana si disponibilitatea ei, nivelul de deranj Asadar, cu ct o specie prezinta un nivel mai inalt de specializare, cu att mai mult aceasta va depinde strict de anumite conditii de mediu (tip de habitat, particularitati geografice si geologice, microclimat) motiv pentru care o astfel de specie va intmpina dificultati mai mari in ocuparea unor nise ecologice, consistnd astfel din populatii restrnse. Aceste specii sunt cele mai expuse riscurilor de restrngere a populatiilor local si intr-un final riscului de disparitie. Pe de alta parte, cu ct o specie este mai putin specializata, aceasta va putea ocupa diverse nise ecologice si stabili populatii semnificative contribuind astfel la o raspndire uniforma. Un exemplu de specii cu mare grad de adaptabilitate sunt speciile care s-au adaptat ecosistemelor antropizate, avnd o distributie uniforma si populatii stabile, care asigura un bun
fond genetic necesar perpetuarii speciei. Astfel de specii sunt: gugustiucul (Streptopelia decaocto), vrabia de casa (Passer domesticus), cioara griva (Corvus cornix), stancuta (Corvus monedula), cotofana (Pica pica) etc. Majoritatea speciilor care sunt periclitate pe plan mondial sunt specii cu un nivel inalt de specializare, care depind de un anumit tip de habitat, si care, odata cu distrugerea habitatelor preferate, sunt incapabile de repopularea altor habitate asemanatoare. O alta cauza care afecteaza speciile cu un nivel inalt de specializare este si fenomenul de incalzire globala care prin modificarea microclimatului din anumite arealuri forteaza aceste specii sa caute un microclimat corespunzator in alte zone, insa probabilitatea de a gasi astfel de noi arealuri adecvate este destul de scazuta. In cazul pasarilor, diversitatea speciilor este mai mare, cuprinznd 43 de specii identificate in vecinatatea amplasamentului SC Sat vacanta Gura Portitei SRL dintre care 19 de oaspeti de vara, 20 specii sedentare si 4 specii de pasaj, asa cum reiese si din tabelul urmator:
Tabel nr. 7. Speciile existente in habitat Denumire in romna Denumire stiintifica Pelican comun Cormoran mare Cormoran mic Strc cenusiu Strc rosu Egreta mica Strc galben Strc de noapte Tiganus Lebada de vara Gsca de vara Rata mare Rata cu cap castaniu Erete de stuf Erete sur Sorecar comun Uliu pasarar Vnturel de seara Soimul rndunelelor Lisita Fluierar de mlastina Pescarus argintiu Pescarus rzator Chira de balta Chirighita cu obraz alb Chirighita cu aripi albe Porumbel de stnca Gugustiuc Cuc Prigorie Dumbraveanca Pelecanus onocrotalus Phalacrocorax carbo Phalacrocorax pygmaeus Ardea cinerea Ardea purpurea Egretta garzetta Ardeola ralloides Nycticorax nycticorax Plegadis falcinellus Cygnus olor Anser anser Anas platyrhynchos Aythya ferina Circus aeruginosus Circus pygargus Buteo buteo Accipiter nisus Falco vespertinus Falco subbuteo Fulica atra Tringa glareola Larus cachinnans Larus ridibundus Sterna hirundo Chlidonias hybridus Chlidonias leucopterus Columba livia Streptopelia decaocto Cuculus canorus Merops apiaster Coracias garrulus Cod Euring PELONO PHACAR PHAPYG ARDCIN ARDPUR EGRGAR ARDRAL NYCNYC PLEFAL CYGOLO ANSANS ANAPLA AYTFER CIRAER CIRPYG BUTBUT ACCNIS FALVES FALSUB FULATR TRIGLA LARCAC LARRID STEHIR CHLHYB CHLLEU COLLIV STRDEC CUCCAN MERAPI CORGAR Statut de conservare SPEC 3 NON-SPEC SPEC 1 NON-SPEC SPEC 3 NON-SPEC SPEC 3 SPEC 3 SPEC 3 NON-SPECE NON-SPEC NON-SPEC SPEC 2 NON-SPEC NON-SPEC NON-SPEC NON-SPEC SPEC 3 NON-SPEC NON-SPEC SPEC 3 NON-SPECE NON-SPECE NON-SPEC SPEC 3 NON-SPEC NON-SPEC NON-SPEC NON-SPEC SPEC 3 SPEC 2
Pg.81/137
SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea, str. Luminitei , nr. 1B J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067 Rndunica Lastun de casa Codobatura alba Lacar mare Pitigoi albastru Cotofana Cioara de semanatura Cioara griva Graur Florinte Vrabie de casa Vrabie de cmp Hirundo rustica Delichon urbica Motacilla alba Acrocephalus arundinaceus Parus caeruleus Pica pica Corvus frugilegus Corvus cornix Sturnus vulgaris Carduelis chloris Passer domesticus Passer montanus HIRRUS DELURB MOTALB ACRARU PARCAE PICPIC CORFRU CORNIX STUVUL CARCHL PASDOM PASMON SPEC 3 SPEC 3 NON-SPEC NON-SPEC NON-SPECE NON-SPEC NON-SPEC NON-SPECE SPEC 3 NON-SPECE SPEC 3 SPEC 3
Nota : cu albastru speciile de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE si Fisa Standard Natura 2000 Perimetrul in care se vor realiza lucrarile de restructurare-modernizare Sat vacanta Gura Portitei se vor realiza pe constructiile existente, in incinta SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL Jurilovca, care nu ofera conditii de cuibarit / hranire pentru speciile de pasari identificate. Din punct de vedere geologic, perimetrul face parte din formatiune de cmpii joase si lunci, formatiune cu structuri sedimentare triasice, asa cum reiese de altfel si din imaginea de mai jos (fig.26).
Fig. 26 harta geologica a Dobrogei

Microclimatul zonei este tipic Dobrogei, fiind arid, cu temperaturi medii mari (10 11oC), precipitatii reduse (in jurul valorii de 400 mm/an), zile tropicale si secete frecvente, bate frecvent Crivatul, geros iarna si uscat vara. Asa cum a fost prezentata situatia, pe amplasamentul din incinta SC Sat Vacanta Gura Portitei SRL unde se vor realiza lucrarile de restructurare-modernizare, nu vor fi afectate functiile ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar pentru care s-au desemnat siturile ROSCI 0065 Delta Dunarii, ROCI 0066 Delta Dunarii-zona marina si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe, si nici RBDD. Ca urmare a identificrii tuturor speciilor de psri n cadrul zonei de studiu (tabelul nr.7), precum i a efectivelor acestora n cadrul zonei de studiu, s-au efectuat analize statistice n vederea stabilirii importanei i distribuiei acestora n cadrul zonei de studiu pentru a putea cuantifica importana i semnificaia zonei de studiu pentru speciile de interes comunitar enumerate n cadrul sitului ROSPA 0031Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe. Indicatorii folosii pentru determinarea i cuantificarea importanei zonei de studiu, precum i pentru stabilirea speciilor de psri caracteristice zonei, sunt: abundena total; abundena relativ (dominana); frecvena (constana); indicele de semnificaie ecologic (indicele Dzuba).
1. Abundena (A) Reprezint numrul total al indivizilor unei specii dintr-o anumit zon. Acest indicator se exprim n valoare absolut, servind la calcularea altor tipuri de indici. In funcie de abunden, speciile pot fi rare, relativ comune, abundente, foarte abundente. Abundena se poate reprezenta grafic foarte sugestiv, pe abscis se trece numrul de exemplare iar pe ordonat speciile. In general, n orice biocenoz exist mult mai putine specii abundente dect specii foarte rare. Abundenta speciilor oaspeti de iarna
Phalacrocorax pygmeus Anser anser
10
20
30
40
50
Pg.83/137
Cele mai abundente specii de pasari care s-au identificat in zbor in vecinatatea amplasamentului pe perioada iernii sunt reprezentate de populatiile de gasca de vara, urmata de rata cu cap castaniu. Abundenta speciilor oaspeti de vara
12 10 8 6 4 2 0 Coracias garrulus Circus Pelecanus aeruginosus onocrotalus Nycticorax nycticorax Falco vespertinus
Cele mai abundente specii de pasari pe perioada verii care au traversat amplasamentul si/sau vecinatati sunt reprezentate de vanturelul de seara, egreta mica, pelicanul comun. 2. Dominana (D) Acest indicator este folosit n cazul cnd probele prelevate sunt calitative (caz n care se folosete estimarea vizual) sau se calculeaz pornind de la abunden. In fapt, dominana exprim aa-numita abunden relativ a unei specii, reprezentnd raportul dintre efectivele unei specii i suma efectivelor celorlalte specii din aria studiat. Noiunea de dominan este relativ independent de mijloacele de prelevare a probelor i reprezint un indicator a productivittii, artnd care este procentul fiecrei specii din totalul celor prezente ntr-o anumit biocenoz. In funcie de valoarea procentului, speciile se mpart n funcie de domina n: D1 - specii subrecedente, cnd procentul este de sub 1,1 %; D2 - specii recedente, cnd procentul este cuprins ntre 1,2 - 2 %; D3 - specii subdominante, cnd procentul este cuprins ntre 2,1 - 5 %; D4 - specii dominante, cnd procentul este cuprins ntre 5,1 - 10 %; D5 - specii eudominante, cnd procentul este > 10,1 %. Pentru speciile oaspeti de iarna care tranziteaza zona monitorizata acest indicator indica faptul ca 3 specii sunt subrecedente si 5 recedente. Pentru speciile oaspeti de vara dominata indica 6 specii subrecedente si 4 specii recedente . 3. Constana sau Frecvena (C, F) Acest indicator exprim continuitatea unei specii ntr-un anumit teritoriu. Este vorba de data aceasta de un indicator de tip structural, reprezentnd raportul procentual dintre numrul de probe n care apare o anumit specie i numrul total de probe analizate. In funcie de valoarea constanei n probe, speciile se pot mpri n urmtoarele categorii: C1 - specii accidentale - prezente n 1 - 25 % din probe;
C2 - specii accesorii- prezente n 25,1 - 50 % din probe; C3 - specii constante - prezente n 50,1 - 75 % din probe; C4 - specii euconstante - prezente n 75,1 - 100 % din probe. Pe lng aceste categorii, se pot ntlni i alte variante de clasificare a speciilor n funcie de constan. Astfel este cazul cnd speciile sunt mprite n caracteristice de ordinul I, II sau III, ori n specii abundente (submprite la rndul lor n specii expansive, localizate i foarte localizate) i specii puin abundente (care la rndul lor pot fi difuze, dispersate i puin comune). Din totalul de 8 specii oaspeti de vara ( mentionate in Formularul Standard Natura 2000 ) , in cadrul zonei de studiu avem urmatoarea distributie : C1 - specii accidentale 2 specii; C2 - specii accesorii 3 specii; C3 - specii constante 1 specii; C4 - specii euconstante 1 specii Din totalul de 10 specii oaspeti de iarna (mentionate in Formularul Standard Natura 2000), in cadrul zonei de studiu avem urmatoarea distributie: C1 - specii accidentale 1 specii; C2 - specii accesorii 2 specii; C3 - specii constante 1 specii; C4 - specii euconstante 6 specii 4. Indicele de semnificaie ecologic (W, indicele Dzuba) Reflect relaia dintre indicatorul structural (constana) i cel productiv (dominana), artnd poziia unei specii ntr-o biocenoz. In funcie de acest indice se poate realiza o ierarhie a speciilor dintr-o anumit arie cercetat. Dup valorile acestui indice, speciile se mpart n urmtoarele categorii: W1 - cnd indicele ale valori < 0.1 % - specii subrecedente; W2 - cnd indicele are valori cuprinse ntre 0.1 i 1 % - specii recedente; W3 - cnd indicele are valori cuprinse ntre 1.1 i 5 % - specii subdominante; W4 - cnd indicele are valori cuprinse ntre 5.1 i 10 % - specii dominante; W5 - cnd indicele are valori > 10 % - specii eudominante. In categoria W1 sunt incluse speciile accidentale, W2 i W3 cuprind specii accesorii, iar W4 i W5 includ specii caracteristice biocenozei din care au fost prelevate probele. In general, populatiile naturale pot avea distributie spatiala intamplatoare, uniforma si grupata. Distributia spatiala nu se interpreteaza ca rezultanta a unor factori interni sau exeterni, ci ca rezultanta a intreventiei unui complex de factori in care unul sau altul poate avea un rol determinant. Determinarea tipului de distributie spatiala se face prin metode de analiza statistica a datelor empirice rezultate din analiza unitatilor de proba. Pasarile din habitatele invecinate au spatiu suficient de retragere astfel incat sa nu fie afectate de activitatea de restructurare-modernizare. Eventualele exemplare de amfibieni si reptile ajunse accidental in zona lucrarilor mentionate prin PUZ pot fi relocate ceea ce nu va afecta populatiile acestora. Zona de implementare PUZ nu este una inierbata, deci nu exista habitate care pot sa fie afectate de lucrarile propuse spre avizare . Prin lucrarile de restructurare si modernizare consideram ca impactul este unul nesemnificativ, lucrarile planului propus desfasurndu-se in incinta SC Sat Vacanta Gura Portitei SRL .
3.4. Starea mediului in cazul neimplementarii planului/programului (VARIANTA ZERO) In cazul neimplementarii planului/programului terenul isi va pastra folosinta actuala, conform incadrarii cadastrale. Astfel, starea mediului nu va fi afectata semnificativ, decat in cazul unor inundatii. Neutilizarea terenului poate conduce la degradarea progresiva a terenurilor neexploatate, ceea ce poate favoriza aparitia unor peisaje ruderale, cu specii invazive si oportuniste. Prezenta speciilor caracteristice sitului ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe, este exclusa datorita faptului ca au fost identificate doar specii de pasari adaptate la habitate antropizate, specii care nu sunt reprezentative pentru situl SPA Delta Dunarii. In cazul neimplementarii planului propus prin Planul Urbanistic Zonal nu va fi valorificat potentialul turistic al zonei si infrastructura nu va fi modernizata (drumuri de acces, apa potabila, energie electrica). De asemenea nu se vor dezvolta serviciile in turism. Delta Dunarii este una dintre cele mai intinse delte de pe continentul european si totodata cea mai bine conservata zona umeda din Europa. Ecosistemele Deltei Dunarii, diverse si cu o distributie discontinua, tip "mozaic", creeaza un cadru aparte fata de alte biomuri de pe teritoriul tarii noastre. Astfel , Delta Dunarii adaposteste o varietate mare de specii de plante si animale, unele strict adaptate conditiilor Deltei Dunarii, ct si asociatii si comunitati de plante deosebit de interesante. Din cele peste 300 de specii de pasari care se intlnesc pe teritoriul rezervatiei in tot timpul anului sau numai in anumite perioade ale acestuia, peste jumatate sunt specii protejate sau strict protejate de Conventii Internationale. Acestea sunt doar cateva caracteristici pentru care Delta Dunarii a fost declarata in 1990 Rezervatie a Biosferei si inclusa in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei in cadrul Programului Omul si Biosfera lansat de UNESCO in 1970. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii are o suprafata totala de circa 580 000 ha. Teritoriul rezervatiei cuprinde cateva unitati fizico-geografice deosebite atat din punct de vedere morfologic cat si genetic: Delta Dunarii propriu-zisa; complexul lagunar Razelm-Sinoe; litoralul Marii Negre, pna la izobata de 20 m; Dunarea maritima pna la Cotul Pisicii cu zona inundabila Isaccea-Tulcea; saraturile Murighiol-Plopu. Limita continentala a Rezervatiei este reprezentata de contactul Podisului Dobrogean cu zonele umede si palustre. Delta Dunarii propriu-zisa este cea mai mare componenta a Rezervatiei si are o suprafata totala de circa 4178 km, din care cea mai mare parte se gaseste pe teritoriul Romniei, adica 3446 km, reprezentnd circa 82%, restul, de circa 732 km, fiind situata pe partea stnga a bratului Chilia, inclusiv delta secundara a acestuia, in Ucraina. Din septembrie 1990, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta ca Zona umeda de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor de apa, fiind inclusa intre cele peste 600 astfel de zone dar situndu-se printre cele mai intinse dintre acestea. In judetul Tulcea exista un numar de 53 de arii naturale protejate de diferite categorii astfel: 34 rezervatii naturale si un parc national, o rezervatie a biosferei si 17 situri Natura 2000 (8 Situri de Importanta Comunitara si 9 Situri de Protectie Avifaunistica) declarate la nivelul judetului Tulcea prin Ordinul MMDD 1964/2007 si HG 1284/2007. Suprafata totala ocupata de siturile Natura 2000 la nivelul judetului Tulcea este de cca. 696 269, 55 ha si ocupa 82% din suprafata judetului (suprafata de referinta 849.875 ha) si 2,92% din suprafata tarii (suprafata de referinta de 23.839.200 ha). Numar arii declarate la nivel national: 34
Numar arii declarate la nivel local: 1 Numar situri Natura 2000: 17 Numar situri Ramsar si Rezervatie a Biosferei:1 Numar arii cu structuri de administrare: 2 Numar arii atribuite in custodie: 16 Categorii de arii naturale protejate: - 34 sunt rezervatii naturale (categoria IV IUCN) - o rezervatie a biosferei (Rezervatia Biosferei Delta Dunarii) - un parc national (Parcul National Muntii Macinului) -17 situri Natura 2000 (8 Situri de Importanta Comunitara si 9 Situri de Protectie Avifaunistica) Managementul protectiei speciilor si habitatelor naturale din perimetrul Rezervatiei impune actiuni al caror efect trebuie sa conduca la stoparea declinului diversitatii biologice, refacerea starii ecologice bune a ecosistemelor si reconstructia ecologica a unor zone afectate de impactul antropic, inclusiv a incintelor indiguite . In Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii temele managementului Rezervatiei stabilite au fost : A. Managementul protectiei speciilor si habitatelor A1. Stoparea declinului diversitatii biologice si conservarea patrimoniului natural A2. Mentinerea/restaurarea starii ecologice bune a ecosistemelor A3. reconstructie ecologica in incintele indiguite B. Monitoring integrat , GIS B1 . Sistem de monitoring integrat-suport pentru managementul rezervatiei C. Resurse naturale , utilizare durabila C1. Utilizarea durabila a resurselor naturale si a serviciilor de ecosisteme D. Turismul si recreerea D1. Promovarea turismului traditional local D2. Managementul vizitatorilor din Rezervatie E. Patrimoniul cultural E1. Conservarea patrimoniului cultural F. Dezvoltarea comunitara , implicarea populatiei locale F1. Cresterea standardului de viata al populatiei si asigurarea accesului echitabil la resurse G. Constientizare , informare si educare G1. Informare,comunicare si educatie H. Cooperare transfrontaliera , cooperare internationala H1. Dezvoltarea cooperarii trasnfrontaliere cu ariile naturale protejate din zona Deltei Dunarii si Prutului Inferior H2. dezvoltarea participarii in programele de cooperare internationala I. Management eficient I1. Imbunatatirea capacitatii institutionale a Administratiei Rezervatiei , a metodelor de management adaptativ integrat I2. Eficientizarea actului decizional al Administratiei Rezervatiei prin implicarea comunitatilor locale, a tinerilor si a agentilor voluntari .
Pg.87/137
Pg.88/137
4.CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV

4.1. MEDIUL ACVATIC In perioada de restructurare si modernizare a Satului de vacanta, potentialele surse de impurificare a apei Lacului Golovita pot fi materialele de constructie depozitate necorespunzator, pierderi de produse petroliere de la utilajele si mijloacele de transport (rutiere si navale). Pentru a se evita aparitia unor poluari accidentale depozitarea materialelor de constructie se va face in interiorul terenului, nu pe malul lacului, iar utilajele si mijloacele de transport folosite vor fi cu inspectia tehnica la zi . In perioada de functionare a Satului de vacanta Gura Portitei, apele uzate de tip fecaloidmenajer vor fi dirijate prin reteaua de canalizare de pe amplasament in statia de epurare existenta sa asigure parametrii impusi de NTPA 001( HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, modificat si completat prin HG nr. 352/2005) care detine Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr.21/2012 . 4.2. MEDIUL TERESTRU Descrierea impactului: Prin realizarea proiectului, activitatile care pot fi considerate ca surse de impurificare a solului se impart in doua categorii : 1. surse specifice perioadei de executie in zona studiata nu exista surse industriale de impurificare a solului cu poluanti. Acestea pot aparea doar accidental, de exemplu prin pierderea de carburanti de la utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor de modernizare/constructie. Aceste pierderi sunt nesemnificative cantitativ si pot fi inlaturate fara a avea efecte nedorite asupra solului; 2. surse specifice perioadei de exploatare surse posibile de poluare ale solului: depozitarea necorespunzatoare a deseurilor generate pe amplasament, defectiuni ale separatoarelor de grasimi, scurgeri accidentale de combustibili din traficul rutier. In etapa de realizare a investitiei se poate meniona ca pentru obiectivul propus planul prevede variante de constructie moderna, la care generarea de deseuri de constructie este minima. Aceasta presupune un numar redus de operatii tehnologice, cantitati mai mici de materiale de construcie clasice i implicit cantitati mult mai mici de deseuri care rezulta din aceste activitai. In acelai timp, perioada de realizare a construciei se reduce considerabil, ca i personalul executant necesar. Intreaga execuie a lucrarilor pentru realizarea planului propus implica activitatea unui parc divers de utilaje, organizarea de antier, depozite temporare de materiale, precum i o concentrare mica de efective umane. Toate aceste activitai constituie surse de poluare pentru apa, aer i sol, in cazul in care nu va exista o supraveghere stricta pentru ca lucrarile sa se desfasoare doar in perimetrul autorizat. Vecinatatea organizarii de santier poate genera surse punctiforme de poluare a apelor de suprafaa, solului i aerului cu ape uzate, deeuri menajere, hidrocarburi sau diverse alte substane toxice i periculoase. Deasemnea prin H.G. nr. 856/2002 pentru Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase se
stabileste obligativitatea pentru agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice de a tine evidenta gestiunii deseurilor. Evidenta gestiunii deseurilor se tine pe baza listei nationale de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri prezentata in H.G. nr. 856/2002. Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor de lucrari. Cea mai mare parte a acestor deseuri vor fi reciclate in lucrarile de terasamente, pentru constructiile definitive. Este dificil de facut o evaluare cantitativa a acestor deseuri, tehnologiile adoptate de antreprenor fiind prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri. Activitatile din bazele de utilaje si statiile de betoane vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor. In aceasta faza deseurile preconizate pot fi clasificate astfel : menajere si/sau asimilabile acestora ; deseuri din materiale de constructie ( daca se rebuteaza sarje de betoane ) plastic (din ambalaje, cabluri etc.) metalice rezultate din activitatile de executie a structurilor metalice de rezistenta si din activitatea de intretinere a utilejelor ; hartie,carton ( din activitatile desfasurate in cadrul organizarii de santier ). Deseurile generate in faza de constructie , in functie de categorie, vor fi eliminate prin utilizare ca umplutura, pentru sistematizarea terenului (cele inerte fara continut de substante periculoase), la amenajarea drumurilor sau in alte locuri stabilite de Primarie. Materialele care nu se pot valorifica sau recupera, in urma executarii lucrarilor de constructii se vor transporta la un depozit de deseuri autorizat. Dupa finalizarea investitiei, se va efectua o colectare selectiva a deseurilor in europubele, amplasate intr-o zona special amenajata pe o platforma betonata si ingradita. Eliminarea deseurilor recuperabile (hartie, PET, sticla, eventuale deseuri metalice) se va face prin societati de profil autorizate. 4.3 ATMOSFERA
- In perioada de restructurare si modernizare a Satului de vacanta Gura Portitei: Poluarea atmosferei va fi determinata in principal de manevrarea si transportul materialelor de constructie. Emisiile de praf variaza in mod substantial de la o zi la alta, in functie de operatiile specifice, conditiile meteorologice dominante, modul de transport al materialelor. De asemenea se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor care vor fi utilizate la constructia satului de vacanta, alimentarea acestora cu carburanti care sa aiba un continut redus de sulf si respectarea tehnologiei de constructie. In faza de constructie a constructiilor din Satul de vacanta Gura Portitei datorita intensificarii traficului din zona studiata prin plan se va constata o crestere a poluantilor proveniti din surse mobile. Avand in vedere insa ca aceste lucrari se vor desfasura pe o perioada relativ scurta de timp ( 4-5 luni /an ) timp de maxim 2 ani, se preconizeaza ca nu se vor inregistra depasiri ale concentratiilor maxim admise pentru poluantii relevanti: PM10, NO2,SO2,COx. Conform Metodologiei Corinaire cantitatile de poluanti emisi in atmosfera de la surse mobile se calculeaza dupa urmatoarea formula: Q = f x V, unde: Q - cantitatea de poluant emisa in atmosfera, pe tip de poluant, exprimata in kilograme; f - factorul de emisie pentru fiecare tip de poluant in functie de tipul de combustibil si de tipul de sursa mobila, exprimat in kg/litru de combustibil; V - cantitatea de combustibil, exprimata in litri.
Factorii de emisie "f" utilizati pentru calcularea cantitatilor de poluanti emise in atmosfera de la sursele mobile sunt urmatorii: 1. pentru surse mobile care utilizeaza motorina: a) autoturisme, alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata mai mica sau egala cu 3,5 t (inclusiv tractoare, masini autopropulsate pentru lucrari si masini mobile nerutiere) - (non Euro): f = 0,0132 kg NOx/litru motorina; f = 0,0006 kg SO2/litru motorina; f = 0,0063 kg pulberi/litru motorina; f = 0,0000028 kg poluanti organici persistenti/litru motorina; f = 0,000000008 kg cadmiu/litru motorina; b) autoturisme, alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata mai mica sau egala cu 3,5 t (inclusiv tractoare, masini autopropulsate pentru lucrari si masini mobile nerutiere) (Euro): f = 0,0115 kg NOx/litru motorina; f = 0,0006 kg SO2/litru motorina; f = 0,0011 kg pulberi/litru motorina; f = 0,0000028 kg poluanti organici persistenti/litru motorina; f = 0,000000008 kg cadmiu/litru motorina; c) ambarcatiuni ( factori de emisie in g/kg benzina ) f=9,70 pentru NOx/litru benzina f=34,4 pentru NMVOC /litru benzina f=1,72 pentru CH4 /litru benzina f=1022 pentru CO/litru benzina f=0,005 pentru NH3/litru benzina f=0,08 pentru N2O /litru benzina Consumul mediu de motorina pentru utilajele care vor fi utilizate la lucrarile de restructurare si modernizare pentru SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL este cuprins intre 6 si 12 l/h/utilaj. Utilizand formula de calcul mentionata anterior se obtin : 0,0792 0,1584 g NOx/utilaj, 0,00036-0,00072 g SO2/utilaj, 0,0378-0,0756 g pulberi/utilaj , 0,00001680,0000336 g poluanti organici persistenti/utilaj si 0,000000048-0,000000096 g cadmiu/utilaj . Conform Ordinului MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului din 25/06/2002 privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, azot monoxidului de carbon, ,pulberilor in suspensie, plumbului,benzenului si ozonului in aerul inconjurator ) , valorile limita sunt : - pentru dioxid de sulf : Valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane : 350 g/m3 Valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane : 125 g/m3 Valoarea limita pentru protectia ecosistemelor ( an calendaristic si iarna ) : 20 g/m3 - pentru dioxid de azot si oxizi de azot : Valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane : 200 g/m3 Valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane : 40 g/m3 Valoarea limita pentru protectia ecosistemelor ( an calendaristic si iarna ) : 30 g/m3 - pentru pulberi in suspensie PM10: Valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane : 50 g/m3 Valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane : 40 g/m3 - pentru monoxid de carbon : Valoarea limita pentru protectia sanatatii umane : 10 mg/ m3 - pentru benzen :
Valoarea limita pentru protectia sanatatii umane : 5 g/ m3 - pentru plumb : Valoarea limita pentru protectia sanatatii umane : 0,5 g/ m3 Prin compararea valorilor obtinute cu concentratiile maxim admise se poate concluziona ca impactul gazelor de ardere de la motoarele utilajelor utilizate la lucrarile de restructurare si modernizare sat de vacanta vor fi nesemnificative. De asemenea, trebuie mentionat ca acest impact este diminuat de caracteristicile zonei ( topografie, anotimp, vant etc.), de distanta fata de sursa (la aproximativ 100 m concentratiile de poluanti scad la 10%) si de faptul ca utilajele nu functioneaza simultan. Se recomanada ca utilajele si mijloacele de transport utilizate sa fie in stare tehnica buna. - In perioada de functionare: In Satul de vacanta Gura Portitei exista trei centrale termice complet automatizate (amplasate una pe insula si doua in zona complexului turistic ) de tip BUDERUS LOGANO GE 315 dotate cu boiler de 1000 l/fiecare, care functioneaza cu motorina calorica si au un consum de 8-12 l/ora. Aceste centrale termice se vor pastra si vor fi utilizate in cazul in care se vor defecta pompele de caldura. Constructiile propriu-zise in zona respectiva nu constituie o sursa de poluare semnificativa a aerului, avand functiune turistica. O sursa secundara de impurificare a atmosferei o constituie gazele de esapament de la ambarcatiuni (in Satul de vacanta Gura Portitei exista 16 barci cu motor cu capacitatea de 5CP si 10 hidrobiciclete). Aceste gaze nu constituie un pericol major de impurificare a atmosferei din zona, pentru ca acestea nu functioneaza continuu si sunt limitate si de numarul turistilor. 4.4. BIODIVERSITATEA
Descrierea impactului: In urma investigatiilor din teren efectuate in zona de interes, (pe amplasament si vecinatati) nu au fost identificate speciile de flora, fauna si habitatele de interes conservativ pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000 (ROSCI 0065 Delta Dunarii, ROSCI 0066-Delta Dunarii-zona marina si ROSPA 0031 Delta Dunrii i Complexul Razim Sinoe). Obiectivele de conservare ale acestor arii naturale protejate, in care este situat amplasamentul studiat si integritatea retelei NATURA 2000 nu vor fi afectate prin implementarea acestui plan, intrucat pe amplasament si in imediata vecinatate nu se regasesc specii de plante, de animale si habitate de interes comunitar, statutul de conservare al acestora nu poate fi afectat, nu se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar si nu poate sa duca la fragmentarea habitatelor de interes comunitar. Implementarea planului nu va provoca modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia siturilor in care se propune planul. Intrucat pe amplasament si in vecinatatea acestuia nu exista specii de plante, de animale si habitate de interes comunitar, in faza de constructie, de functionare si de dezafectare a obiectivului nu se poate produce un impact direct sau indirect, pe termen scurt sau lung asupra acestora. Gradul de afectare: Practic impactul va fi nesemnificativ deoarece pe amplasament nu exista specii si habitate de interes comunitar.
Integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI 0065 Delta Dunarii, ROSCI 0066 Delta Dunarii-zona marina si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe nu sunt afectate de planul propus propus deoarece : 1. nu se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar; 2. nu se fragmenteaza habitatele de interes comunitar; 3. nu are impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar; 4. nu se produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariilor naturale protejate de interes comunitar. 4.5. MEDIUL SOCIO-ECONOMIC Singura activitate care se va desfasura pe amplasament va fi cea de turism . TURISMUL DURABIL ca si concept reprezinta dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul si marketingul turistic, care sa respecte integritatea naturala, sociala si economica a mediului, cu asigurarea exploatarii resurselor naturale si culturale si pentru generatiile viitoare. DELTA DUNARII reprezinta definirea destinatiei turistice, ca arie geografica unica ce se intinde pe o suprafata de 580000 ha, sit Natura 2000 care contine 18 zone strict protejate, 13 zone tampon si zone economice care reprezinta spatiu de locuit si de desfasurare a activitatilor traditionale specifice pentru populatia locala . Din impletirea celor doua notiuni, SC SAT DE VACANTA GURA PORTITEI SRL, prin implementarea planului doreste sa imbunatateasca situatia existenta si de trai al comunitatii locale, prin conservarea si utilizarea eficienta a cadrului natural existent . Turismul durabil, n sensul cel mai pur, poate fi definit ca o industrie care ncearc s aib un impact ct mai mic asupra mediului nconjurtor i culturii locale, dar n acelai timp s sprijine creterea veniturilor, reducerea omajului i conservarea ecosistemelor locale. Turismul durabil ndeplinete simultan mai multe caracteristici: Sprijin integritatea locului. Turitii caut ageni economici care accentueaz caracterul local n arhitectur, buctrie, atracii, estetic i ecologie. La rndul lor, veniturile din turism determin o cretere a valorii a acestor active n rndul populaiei autohtone. Stimuleaz calitatea nu cantitatea. Comunitile nu msoar succesul turismului prin numrul de vizitatori ci prin durata medie a sejurului, cheltuielile fcute de turiti i calitatea experienei. Nu i abuzeaz produsul. Acionarii anticipeaz creterea presiunii i aplic limite i tehnici de management pentru a preveni dispariia sau distrugerea unor resurse. Firmele trebuie s coopereze pentru a sprijini habitatele i resursele naturale, precum i cele culturale. Este informativ. Cltorii nu nva doar despre destinaia lor, ci i cum s ajute i s sprijine caracterul acesteia, adncind astfel experiena acumulat. Localnici vor nva c rutina i activitile zilnice pot fi interesante pentru strini. i sprijin pe localnici. Firmele de turism ncerc s angajeze i s pregteasc localnici, s cumpere produse locale i s foloseasc serviciile locale. Este profitabil pentru toi membri societii. Dezvoltarea i planificarea la nivel local sau regional a turismului trebuie realizate astfel nct membrii societii s fie principalii beneficiari ai veniturilor din aceast activitate.
Pg.93/137
Conserv resursele. Turiti contieni din punct de vedere ecologic, favorizeaz firmele care reduc poluarea, consumul de energie, iluminatul nocturn care nu este necesar, folosirea apei i a produsele chimice. Respect cultura local i tradiia. Vizitatorii strini observ i nva tradiiile i obiceiurile locale. Populaia rezident nva cum s fac fa cerinelor turitilor care pot s fie diferite de ale lor. nseamn excursii extraordinare. Vizitatorii ncntai i satisfcui vor lua cu ei noi cunotine i i vor trimite prietenii s treac prin aceleai experiene - ceea ce asigur un flux continuu de turiti. Organizaiile i instituiile internaionale au realizat importana i influena pe care dezvoltarea durabil o poate avea asupra turismului. Din aceast cauz acestea au ncercat s ofere consiliere, planificare i sprijin spre o mai bun implementare a ideilor de turism durabil la nivel local i regional. Dintre documentele care conin asemenea propuneri enumerm: Carta pentru Turismul Durabil (Aprilie 1995), Declaraia de la Berlin (Martie 1997), Declaraia pentru Ecotursim (Mai 2002), Declaraia de la Muscat (Februarie 2005). Propunerile i concluziile din aceste declaraii sun similare. Acestea se refer n primul rnd la recunoaterea importanei turismului: creterea importanei economice a turismului, previziunile de cretere global ale acestuia, rspndit geografic spre noi destinaii i rolul n procesul de dezvoltare per ansamblu; numeroasele implicaii ale turismului la nivelul societii, mai ales n privina respectului fa de elementele socio-culturale ale rilor gazd i fa de resursele naturale i antropice ale acestora; rolul-cheie jucat de autoritile locale i regionale n dezvoltarea, promovarea i managementul turismului aflat n jurisdicia acestora; importana adaptrii sensibile a arhitecturii i respectul pentru simul locului n vederea unui turism durabil; un mediu nconjurtor sntos cu peisaje frumoase reprezint baza unei dezvoltri viabile pe termen lung a tuturor activitilor legate de turism; natura are o valoare intrinsec i ea necesit o conservare a speciilor i respectarea biodiversitii; impactul semnificativ pe care turismul l poate avea asupra mediului antropic, att pozitiv, ct i negativ; responsabilitile pe care le au att a guvernului ct i a sectorului privat n vederea asigurrii faptului c acest impact este pozitiv; rolul pozitiv pe care turismul poate s l joace n protecia i conservarea atraciilor naturale i culturale; idealurile pentru o dezvoltare durabil cuprind eficiena economic, mrirea coeziunii sociale i culturale i protecia mediului nconjurtor pot fi aplicate pentru toate formele de turism. La aceste conferine, participanii au formulat o serie de propuneri i iniiative pe care le consider necesare pentru a sprijini dezvoltarea turismului durabil. Realizarea acestei investitii este considerata de catre populatia locala ca o posibilitate de relansare economica a localitatii. In vecinatate nu au fost identificate monumente istorice/culturale. Gradul de afectare: Investitia va contribui la mobilarea urbanistica a zonei, echiparea cu utilitati si crearea de locuri de munca pentru populatie. Aspectul general al peisajului se va imbunatati semnificativ, iar investitia va contribui la dezvoltarea economica a zonei si la practicarea unui turism controlat.
Pg.94/137
5.PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM

Amplasamentul Satului Turistic Gura Portitei este inclus in ROSCI 0065 Delta Dunarii , in imediata vecinatate a ROSCI 0066 Delta Dunarii-zona marina si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe , fiind situat in zona economica a RBDD. In capitolele anterioare sau prezentat ariile de interes comunitar, speciile/habitatele caracteristice, precum si cele observate pe amplasamentul planului.
Fig. 27 - Pozitionare Sat de vacanta Gura Portitei fata de siturile Natura 2000
Relatiile structurale si functionale care creaza si mentin integritatea ariei naturale protejate sunt date de echilibrul ecosistemelor de lacuri, fara a periclita sau a limita dezvoltarea comunitatilor umane incluse in sit. Prin urmare, activitatea economica, de altfel punctiforma la scara siturilor nu este generatoare de fragmentare de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul siturilor si nu va periclita integritatea acestora.
Pg.95/137
6.OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL,COMUNITAR SAU INTERNATIONAL , CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI
Ca si tara membra a Uniunii Europene, Romania a fost obligata prin procesul de aderare sa asigure transpunerea reglementarilor europene (directive si regulamente), privitoare la protectia mediului. La elaborarea Planului Urbanistic Zonal s-a tinut cont de toate prevederile legislative privind protectia mediului. Privind relevanta PUZ pentru integrarea consideratiilor de se fac urmatoarele precizari: - propunerile de amenajare - dezvoltare urbanistica, facute in PUZ se inscriu in prevederile PUG si al Regulamentului aferent acestuia; - realizarea PUZ va avea un impact social si economic pozitiv datorita crearii de noi locuri de munca prin promovarea unor noi servicii si activitati comerciale in zona. Riscuri naturale, inundatii masive, alunecari de teren, seism, nu au fost identificate pentru amplasamentul vizat. Riscurile antropice nu pot fi supuse analizei atata timp cat nu exista activitati simple sau complexe generatoare de riscuri pe amplasament sau in zone le invecinate. Orice interventie antropica in mediu are repercursiuni asupra acestuia. Obiectivul propus prin prezentul proiect este un ansamblu omogen de amenajari si constructii functionale al caror specific de activitate este neagresiv fata de factorii de mediu apa, aer, sol, subsol si asezari umane, in conditiile unei exploatari corecte. In cadrul satului de vacanta propus nu exista unitati de productie care sa opereze cu materiale poluante. Nu se pune problema emanatiilor nocive, nu se produc noxe si deseuri periculoase pentru mediu. In consecinta, aspectele de protectia mediului se rezuma la rezolvarea utilitatilor de asa maniera incat sa nu afecteze integritatea factorilor de mediu, conform celor propuse la capitolele respective, folosind instalatii, retele, echipamente, utilaje ale caror caracteristici sunt compatibile cu normele de protectia mediului si la administrarea corespunzatoare a ansamblului din punct de vedere al curateniei si igienei publice. Prin regimul de inaltime general de P+1+M, se intentioneaza conservarea peisajului. In aceste conditii, perspectivele si vederile spre principalele imagini atractive pe care le ofera zona nu vor fi alterate. Satul de vacanta, prin volumetria sa, va spori valentele de imagine ale zonei si va contribui la imbogatirea cadrului estetic al zonei. Diminuarea pana la eliminare a surselor potentiale de poluare se poate face optand partial sau integral pentru solutii alternative de energie utilizata. Prevenirea producerii riscurilor naturale: in zona amplasamentului nu exista factori de risc natural major.
Pg.96/137
6.1. Obiective de protectie a mediului Datorita pozitiei zonei studiate fata de ariile naturale protejate (ROSCI 0065 Delta Dunarii, ROSCI 0066 Delta Dunarii-zona marina, ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul RazimSinoe, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii), este importanta in implementarea planului stabilirea obiectivelor de protectie a mediului la nivel local. Locatia se afla in Zona Economica a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, la limita zonei tampon, unde sunt permise, la nivele echilibrate, activitati de pescuit, de vanatoare, agricole, turistice cu respectarea perioadelor de prohibitie si cu autorizatiile legale. Locatia nu se afla intr-o zona tampon si nici intr-o zona de protectie integrala. Dar, avand in vedere ca activitatea turistica presupune implicit si deplasari si Delta Dunarii, in locuri in care sunt prezente habitatele pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI 0065 Delta Dunarii, un obiectiv semnificativ este ca actiunile turistice sa nu afecteze prin activitati antropice (de vanatoare, pescuit, distrugere de plante, etc.) integritatea acestora. Conform Studiului de evaluare adecvata, in urma investigatiilor din teren, a evaluarii absolute a speciilor de plante si a habitatelor enumerate in anexa II si anexa I a Directivei Consiliului 92/43/ CEE (enumerate in Formularul standard), pe amplasament si vecinatate nu au fost identificate speciile de plante si habitatele pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI 0065 Delta Dunarii. Elaborarea planurilor de management al Rezervaiei a fost precedat de Seminarului Internaional pentru managementul Rezervaiei, desfurat n 1991 la Uzlina, n Delta Dunrii. Participarea internaional deosebit la acest seminar a contribuit la stabilirea Obiectivelor Strategice pentru managementul Rezervaiei. Au fost stabilite 14 obiective strategice pe termen mediu i lung, grupate n 7 teme principale, teme i obiective care s-au regsit i n planurile de management elaborate ulterior. Primul plan de management al Rezervaiei a fost elaborat n perioada 1993-1994 cu sprijin internaional, financiar i consultativ i a fost implementat n perioada 1995-2001. Acesta cuprindea un numr de 35 de obiective grupate n 4 teme principale: Obiective cu caracter general, obiective cu caracter economic, obiective pentru zonele tampon i obiective pentru zonele strict protejate. n cursul anului 2001, obiectivele planului de management au fost revizuite i completate, rezultnd al doilea plan de mangement, pentru perioada 2002 -2006 perioad prelungit cu nc un an, n 2007. Urmatorul Plan de management elaborat pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a cuprins obiective i msuri organizate ntr -un program de aciuni planificate pentru perioada 20082012 i care au constituit un instrument de lucru att pentru administraia Rezervaiei ct i pentru cei care doresc s desfoare activiti pe teritoriul Rezervaiei. Condiiile n care se vor desfura principalele activiti n perimetrul Rezervaiei sunt cuprinse n Regulamentul Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii. Facem precizarea ca acest ultim plan nu a mai fost actualizat (dupa 2012) si nici nu a fost aprobat conform legislatiei. n urma unui proces de analiz a modului n care au fost realizate obiectivele de management n perioada 2002-2006 de ctre un colectiv format din membrii ai Consiliului tiinific al ARBDD i din responsabilii principalelor compartimente funcionale din ARBDD, au fost identificate temele managementului i aciunile necesare pentru realizarea temelor. n urma unui proces complex de consultare public cu specialiti din domeniul cercetrii tiinifice, reprezentani ai principalilor ageni economici, ai populaiei locale i ai instituiilor cu activiti i responsabiliti n perimetrul Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii, temele
managementului Rezervaiei au cptat o form final. Astfel, obiectivele precizate in ultimul Plan de management pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii sunt : A. Managementul proteciei speciilor i habitatelor Managementul proteciei speciilor i habitatelor naturale din perimetrul Rezervaiei impune aciuni al cror efect trebuie s conduc la stoparea declinului diversitii biologice, refacerea strii ecologice bune a ecosistemelor i reconstrucia ecologic a unor zone afectate de impactul antropic, inclusiv a incintelor ndiguite. A1. Stoparea declinului diversitii biologice i conservarea patrimoniului natural n perioada 1990-2007, au fost luate o serie de msuri n aceast direcie rezultate din aciunile de supraveghere a strii patrimoniului natural i materializate prin: - impunerea unor restricii speciale privind valorificarea unor specii care fac obiectul valorificrii economice (perioade prelungite de prohibiie la pescuit i/sau la vnat); - implementarea prohibiiei generale la pescuitul sturionilor; - realizarea staiei pentru monitorizarea speciilor migratoare; - impunerea valorificrii unor specii numai prin folosirea capca nelor selective (capturarea bizamilor); - declararea unor zone de cruare iernare pentru populaiile unor specii periclitate; - supravegherea zonelor strict protejate, a coloniilor unor specii de psri, a zonelor de reproducere natural a speciilor de peti i a zonelor de cuibrit ale unor specii de psri (Vulturul codalb Helieatus albicilla); - implementarea proiectelor privind protecia unor specii periclitate (Pelicanul cre Pelecanus crispus, Nurca european Mustela lutreola, Gsca cu gtul rou Branta ruficolis). Este necesar continuarea aciunilor propuse n cadrul Planului de Aciuni pentru mbuntirea situaiei: A1.1: Selectarea i formularea pachetului de indicatori i indici care definesc starea ecosistemelor din RBDD. Stabilirea Valorilor de Referin Favorabil pentru speciile protejate din RBDD. A1.2: Evaluarea funciilor i serviciilor asigurate de ecosistemele deltaice dulcicole, salmastre i marine (producie, reglare, suport). A1.3: Refacerea populaiilor de nurc european (Mustela lutreola). A1.4: Protecia i conservarea pelicanului cre (Pelecanus crispus) pe toat durata implementrii Planului de management. A1.5: Evaluarea anual a eficienei programului de populare de susinere a Dunrii cu pui de sturioni marcai individual. A1.6: Evaluarea diversitii biologice n zona costier a Mrii Negre din perimetrul RBDD A1.7: Inventarierea speciilor invazive i elaborarea msurilor precauionare pentru managementul lor. A2. Meninerea/restaurarea strii ecologice bune a ecosistemelor Aciunile desfurate n perioada anterioar n scopul mbuntirii condiiilor ecologice din ecosistemele naturale din Rezervaie au fost materializate n principal, n lucrri pentru mbuntirea circulaiei apei n complexele acvatice natur ale. Lucrrile au fost realizate etapizat, n prima etap abordndu-se refacerea regimului de curgere a apei prin Rezervaie pe grlele i canalele principale. Pentru etapele urmtoare au fost incluse lucrri similare pentru canalele secundare i au fost prevzute a se realiza n perioada 2009-2012.
A2.1: Reactualizarea inventarelor diversitii biologice din perimetrul RBDD. A2.2: Combaterea i/sau atenuarea factorilor de risc (ageni patogeni, schimbri climatice, activiti antropice, specii invazive, etc.) pentru starea habitatelor, identificarea i implementarea msurilor pentru limitarea efectelor negative. A2.3: Adaptarea zonrii funcionale a RBDD i a planurilor de management aferente pentru atingerea obiectivelor specifice, inndu-se cont de distribuia speciilor de psri cu cerine prioritare de protecie pentru a se asigura maninerea valorilor stabilite. A2.4: Elaborarea i implementarea normelor specifice pentru conservarea diversitii (limitarea impactului antropic). A2.5: Elaborarea i implementarea programului de igienizarea stufriurilor n vederea mbuntirii strii habitatelor din RBDD. A2.6: mbuntirea condiiilor de mediu in zonele de reproducere natural a petilor complexul acvatic Dunav Dranov. A2.7: mbuntirea condiiilor de mediu in zonele de reproducere natural a petilor complexul acvatic ontea Fortuna. A2.8: mbuntirea regimului hidrologic i refacerea potenialului piscicol n complexul Rou Puiu. A2.9: mbuntirea circulaiei apei n complexul acvatic Gorgova Uzlina. A2.10: mbuntirea circulaiei apei n complexul acvatic Somova Parche A2.11: mbuntirea circulaiei apei n complexul acvatic ontea Fortuna A2.12: mbuntirea condiiilor hidrologice n zona Sinoe Istria Nuntai A2.13: Executarea periodic a lucrrilor de ntreinere a canalelor pentru asigurarea regimului hidrologic optim din ecosistemele acvatice. A2.14: Perdele forestiere de protecie a braelor i canalelor Deltei Dunrii. A3. Reconstrucie ecologic n incintele ndiguite Reconstrucia ecologic a incintelor ndiguite a fost nceput n perioada 1994-1996 cnd au fost conectate regimului hidrologic natural primele dou incinte ndiguite prvzute s devin amenajri agricole: Babina (2.600 ha)i Cernovca (1580 ha). n perioada urmtoare au urmat i alte amenajri agricole i piscicole astfel c n prezent suprafaa total a amenajrilor reconectate regimului hidrologic natural este de 15.025 ha (AA Babina 2.600 ha, AA Cernovca 1.580 ha, AA Fortuna 2.115 ha, AP Holbina I 1.260 ha, AP Holbina II 3.100 ha, AP Dunav II 1260 ha, AP Popina 3.600 ha). n perioada urmtoare se propune continuarea acestui proces prin includerea altor incinte ndiguite. A3.1: Reconstrucie ecologic n zona Holbina-Dunav (etapa a II-a) A3.2: Reconstrucia ecologic A.A. Pardina A3.3: Reconstrucia ecologic A.A. Sireasa A3.4: Reconstrucia ecologic A.A. Murighiol-Dunav A3.5: Reconstrucia ecologic A.A. Sulina A3.6: Reconstrucia ecologic A.A. Carasuhat A3.7: Reconstrucia ecologic A.P. Chilia A3.8: Reconstrucia ecologic A.P. Dunav I A3.9: Reconstrucia ecologic A.P. Dunav II (El3+E4) A3.10: Reconstrucia ecologic A.P. Ceamurlia A3.11: Reconstrucia ecologic A.P. Murighiol A3.12: Reconstrucia ecologic A.P. Obretin A3.13: Reconstrucia ecologic a grindului Stipoc. A3.14: Reconstrucie ecologic a incintei Zaghen.
A3.15: Refacerea habitatelor forestiere naturale n amenajrile silvice ndiguite ajunse la vrsta exploatrii (Ppdia, Murighiol, Rusca, Carasuhat, etc.).
A. Monitoring integrat, GIS
B1: Sistem de monitoring integrat suport pentru managementul rezervaiei n cadrul Administraiei Rezervaiei se desfoar un program complex de monitorizare prin care se asigur cunoatere evoluiei ecosistemelor naturale i antropice i care susine deciziile de gestionare a Rezervaiei. Programul de monitoring se bazeaz pe informaiile obinute att n cadrul serviciilor funcionale din Administraia Rezervaiei ct i pe cele realizate de alte instituii specializate care i desfoar activitatea n perimetrul Rezervaiei i cu care Administraia Rezervaiei colaboreaz: Institutul Naional de CercetareDezvoltare Delta Dunrii, Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare Marin Grigore Antipa, Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare de Geologie Marin GEOECOMAR, Administraia Naional Apele Romne, Agenia Naional de Protecia Mediului, Garda Naional de Mediu, etc. Pentru perioada urmtoare este necesar continuarea implementrii programului de monitoring inegrat i mbuntirea infrastructurii pentru creterea eficienei acestuia. B1.1: Elaborarea i implementarea planului de monitoring integrat al RBDD - B1.1.1: Monitorizarea parametrilor care caracterizeaz starea ecosistemelor. - B1.1.2: Monitorizarea speciilor periclitate de interes comunitar i naional. - B1.1.3: Monitoringul circulaiei turistice pe teritoriul RBDD. - B1.1.4: Monitorizarea strii populaiilor de peti migratori, sturioni i scrumbie de Dunre, n Staia de monitorizare de la Isaccea. - B1.1.5: Monitorizarea i cuantificarea efectelor lucrrilor de mbuntire a condiiilor de mediu din ecosistemele naturale acvatice i terestre. B1.2: Monitorizarea complex a Rezervaiei Biosferei Transfrontalier Delta Dunrii, Romnia-Ucraina. C. Resurse naturale, utilizare durabil Utilizarea durabil a resurselor naturale este unul din obiectivele principale ale managementului Rezervaiei, cerin de baz a implementrii conceptului de dezvoltare durabil n perimetrul Rezervaiei. n acest scop, Administraia Rezervaiei, a luat o serie de msuri nc de la nfiinarea sa n 1990 i a vizat n primul rnd resursa care n momentul nfiinrii Rezervaiei, dar i ulterior, s-a dovedit a fi sub presiunea cea mai mare: resursa piscicol. n aceast perioad a fost introdus practica evalurii anuale a potenialului exploatabil din fiecare resurs natural i au fost stabilite cote de exploatare, cu obligativitatea raportrii periodice a rezultatelor exploa trii, pentru a se asigura un proces adecvat de monitorizare a eforturilor de valorificare. n perioada urmtoare este necesar att continuarea aplicrii msurilor stabilite precum i o diversificare a acestora. C1. Utilizarea durabil a resurselor naturale i a serviciilor asigurate de ecosisteme C1.1: Elaborarea normelor de utilizare durabil a resurselor naturale. C1.2: Evaluarea anual a strii resurselor naturale vegetale i animale de interes economic i recreativ (pescuit sportive, vnat), n vederea monitorizrii eforturilor anuale de valorificare.
Pg.100/137
C1.3: Elaborarea msurilor pentru valorificarea integral a resurselor biologice, vegetale i animale, cu valoare economic (flor melifer, plante medicinale, alge, molute, crustacei, peti, etc., att din zona continental a rezervaiei ct i din zona costier marin) C1.4: Elaborarea msurilor pentru diminuarea conflictelor sociale datorate interaciunii dintre psrile ihtiofage i pescrie. C1.5: Eliminarea uneltelor de pescuit neselectiv, n vederea limitrii impactului negativ al pescuitului accidental. C1.6: Realizarea unui cod de conduit i bune practici pentru valorificarea resurselor i a serviciilor. C1.7: ncheierea parteneriatelor cu utilizatorii principalilor resurse naturale din RBDD (ANPA, ANAR, ROMSILVA, ANIF, etc.) n vederea utilizrii durabile a acestora. D.Turismul i recreerea Activitatea de turism este considerat activitatea economic care trebuie s asigure, nemijlocit, comunitilor locale posibilitatea integrrii rezultatelor celorlalte activiti de valorificare a resurselor naturale i mai mult, posibilitatea dezvoltrii i promovrii altor activiti economice tradiionale precum i a valorilor cultural e, contribuind totodat la diversificarea surselor de venituri. n acest sens este necesar elaborarea unei strategii privind evaluarea potenialului touristic i cultural i msurile de valorificarea acestuia. Trebuie avut n vedere, deasemenea, pericolul pe care l poate constitui turismul neorganizat. D1. Promovarea turismului tradiional local D1.1: Elaborarea strategiei pentru turismul durabil n RBDD. D1.2: Diversificarea utilizrii resursei peisagistice pentru odihn i recreere. D1.3: Implementarea sistemelor de certificare ecoturistic pentru dezvoltarea ofertei ecoturistice (Asociatia de Ecoturism din Romania, Europarc). D1.4: Zonarea ecoturistic a RBDD i realizarea hrii zonrii ecoturistice. D2. Managementul vizitatorilor din RBDD D2.1: Stabilirea i marcarea locurilor destinate camprii pe teritoriul RBDD. D2.2: Completarea marcrii traseelor turistice. D2.3: Implementarea Ordinului MMDD privind circulaia n RBDD D2.4: Elaborarea ghidului comportamentului vizitatorului RBDD. D2.5: mbuntirea sistemului de informare al vizitatorilor E. Patrimoniul cultural Sprijinirea dezvoltrii identitii etno-culturale a populaiei locale din teritoriul Rezervaiei reprezint o cale pentru diversificarea formelor de turism i de implicare a comun itilor locale n aceast activitate. E1: Conservarea patrimoniului cultural E1.1: Sprijinirea dezvoltrii identitii etno-culturale a populaiei locale din teritoriul RBDD. E1.2: Promovarea practicilor tradiionale n domeniul construciilor i amenajrilor gospodreti. E1.3: Promovarea integrrii elementelor tradiionale n domeniul dezvoltrii urbanistice locale. E1.4: Sprijinirea implementrii Legii nr. 345/2001 privind declararea oraului Sulina i a zonei nconjurtoare ca obiectiv de interes naional
E1.5: Promovarea aciunilor de refacere i conservare in situ a construciilor cu valoare istoric i cultural. F. Dezvoltarea comunitar, implicarea populaiei locale O cerin important a conceptului de rezervaie a biosferei o constituie i implicarea comunitilor locale n procesul de gestionare a Rezervaiei. Aceast cerin se poate realiza att prin adoptarea unor msuri care s asigure accesul nemijlocit al populaiei locale la resursele natural regenerabile, ct i prin susinere msurilor care s contribuie la dezvoltarea comunitilor (mbuntirea infrastructurii locale, rezolvarea problemei gestionrii deeurilor, etc.), msuri care vor contribui la creterea standardului de via al acesteia. F1. Creterea standardului de via al populaiei i asigurarea accesului echitabil la resurse. F1.1: Promovarea cadrului legislativ adecvat care s garanteze accesul direct al populaiei locale la resursele naturale i servicii. F1.2: Evaluarea opiunilor de dezvoltare socio-economic durabil a comunitilor locale i promovarea (susinerea) activitilor economice care utilizeaz eficient i durabil ntreaga gam de resurse i servicii. F1.3: Susinerea msurilor pentru mbuntirea infrastructurii fizice (alimentri cu ap, canalizare, transport, comunicaii, etc.) i de gestionarea a deeurilor din localitile deltaice n vederea stimulrii dezvoltrii activitilor economice . F1.4: Susinerea msurilor pentru compensarea populaiei locale n cazul introducerii unor restricii privind utilizarea resurselor naturale. F1.5: Susinerea activitilor de turism care asigur implicarea nemijlocit a populaiei locale. G. Contientizare, informare i educare Contientizarea public, comunicarea i educaia ecologic sunt componente importante ale procesului de gestionare a unei arii protejate i Administraia Rezervaiei a iniiat nc de la nfiinarea Rezervaiei, aciuni complexe pentru creterea nivelului de cunoatere ide nelegere a importanei proteciei patrimoniului natural al Rezervaiei i a obiectivelor de administrare stabilite pentru refacerea ecosistemelor naturale afectate de impactul activitilor economice desfurate att n interiorul ct i n exteriorul Rezervaie. n perioada 1999-2000 a fost elaborat prima strategie de contientizare public n Rezervaie, iar prin implementarea acesteia au fost realizate aciuni specifice n centrele de vizit i informare nfiinate n acest scop (Crian, Sulina, Tulcea), n colile din localitile din Rezervaie dar i din Tulcea i din alte localiti limitrof e Rezervaie dar i producerea unui numr mare de materiale de prezentare a Rezervaiei i de popularizarea obiectivelor de management. n continuare, este necesar reactualizare i completarea strategiei de contientizare pentru a se asigura dezvoltarea unei atitudini pozitive n primul rnd a populaiei locale dar i a vizitatorilor Rezervaiei fa de obiectivele de protecia mediului n general i ale valorilor naturale i culturale din Rezervaie n special. G1. Informare, comunicare i educaie G1.1: Elaborarea unui sistem informaional destinat accesului public. G1.2: Crearea unei baze de date publice pe internet care s colecteze informaiile/ sesizrile/sugestiile referitoare la R ezervaie furnizate de societatea civil. G1.3: Elaborarea materialelor de prezentare a obiectivelor Planului de management. G1.4: Elaborarea materialelor de promovare a Rezervaiei.
G1.5: Elaborarea unor coduri de conduit i de bune practici elaborate pentru utilizatori i factori de decizie. G1.6: Complementarea curiculelor colare ale colilor din perimetrul Rezervaieisau din localitile limitrofe, cu activiti de educaie formal i non -formal, adaptate cerinelor educaiei ecologice specifice. G1.7: Organizarea aniversrii evenimentelor importante privind protecia mediului (convenii internaionale, nfiinarea Rezervaiei, etc.). G1.8: Prezentarea rolului, semnificaiei i a locului Rezervaiei, precum i activitile specifice la evenimentele naionale internaionale. G1.9: Elaborarea i publicarea atlasului de plante acvatice i palustre. G1.10: Elaborarea i publicarea atlasului plantelor terestre. G1.11: Reluarea editrii i tipririi publicaiei periodice Univers Delta Dunrii". G1.12: Informarea publicului asupra strii Rezervaiei. G1.13: Realizarea unor aciuni i materiale informative legate de reeaua Natura 2000 G1.14: Facilitarea accesului comunitilor locale la programele de finanare specifice ariilor protejate. H. Cooperare transfrontalier, cooperare internaional Dup nfiinarea sa, n 1990, Administraia Rezervaiei a dezvoltat, n cadrul msurilor de administrare i aciuni de cooperare internaional i transfrontalier, considernd necesar att cunoaterea experienei unor arii naturale protejate mai evaluate din Europa sau din lume, ct i elaborarea unor proiecte comune de colaborare. Cooperarea transfrontalier s-a dezvoltat n zona Deltei Dunrii cu Ucraina (Rezervaia Biosferei Dunrea) i a Prutului inferior cu Republica Moldova (Rezervaia tiinific Prutul de Jos). Scopul colaborrii l constituie implementarea prevederilor acordului interministerial dintre Romnia, Ucraina i Republica Moldova, n 2000, precum i a obiectivelor de management pentru cele trei arii protejate, elaborate n 2003. Pe plan internaional, se urmrete dezvoltarea colaborrii cu alte arii protejate n cadrul unor programe regionale europene (DeltaMed, Delta chiama Delta), participarea la activitatea unor organizaii internaionale (Europarc, Eurosite), sau implicarea n implementarea prevederilor unor convenii internaionale (Convenia Ramsar, Convenia Biodiversitii, Convenia Patrimoniului Universal, etc.). H1: Dezvoltarea cooperrii transfrontaliere cu ariile naturale protejate din zona Deltei Dunrii i Prutului Inferior H1.1: Implementarea Acordului inter-ministerial dintre Romnia, Ucraina i Republica Moldova privind gestionarea ariilor naturale protejate din Delta Dunrii i Prutul de Jos. H1.2: Elaborarea i implementarea msurilor de management n Rezervaia Biosferei Transfrontier Delta Dunrii Romnia-Ucraina. H1.3: Promovarea schimburilor de experien ntre administraiile celor dou rezervaii. H2: Dezvoltarea participrii n programele de cooperare internaional H2.1: Dezvoltarea colaborrii i participrii n cadrul organizaiilor internaionale n calitate de membru (Europarc, Eurosite, Deltamed, etc.). H2.2: Promovarea colaborrii ntre ariile naturale protejate dunrene. H2.3: Promovarea colaborrii cu Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia i Bulgaria pentru gestionarea zonelor umede adiacente Mrii Negre, n vederea constituirii Asociaiei BlackSeaWet H2.4: ndeplirirea obligaiilor n cadrul conveniilor i programelor internaionale
(Ramsar, CBD, CITES, Patrimoniul Universal UNESCO, Programul MAB-UNESCO, Diploma Europei,). I. Management eficient mbuntirea performanelor manageriale ale Administraiei Rezervaiei este un deziderat important pentru realizarea cruia au fost luate msuri nc de la nfiinarea instituiei. Aceste msuri s-au dezvoltat pe parcursul perioadei parcurse pn n prezent,att cu contribuie de la bugetul naional ct i cu ajutorul unor proiecte internaionale i a constat n asigurarea personal ului necesar, din punct de vedere numeric i calitativ i asigurarea unei infrastructuri adecvate cuprinznd dotarea personalului cu echipament, aparatur i mijloace de circulaie naval i rutier, mijloace de comunicare, etc. Avnd n vedere c, n continuare, Administraia Rezervaiei nu are nc asigurat personalul necesar unei activiti optime i nici dotarea necesar, se impune continuarea eforturilor n aceast direcie. Este necesar, deasemenea, continuarea eforturilor pentru implicarea altor parteneri n sprijinul gestionrii Rezervaiei, (organizaii neguvernamentale, ageni voluntari, etc.) inclusiv prin implicarea nemijlocit a comunitilor locale. I1: mbuntirea capacitii instituionale a ARBDD, a metodelor de management adaptativ integrat I1.1: Asigurarea condiiilor i urmrirea i mplementrii obiectivelor prevzute n Master Plan program pentru dezvoltare durabil n RBDD. I1.2: Delimitarea patrimoniului RBDD, domeniul public de interes naional. I1.3: mbuntirea organigramei ARBDD i asigurarea numrului de personal prevzut n raportul internaional de expertiz (330) I1.4: Dezvoltarea capacitii de expertiz managerial a resurselor umane implicate n administrarea RBDD. I1.5: Crearea unui departament de proiecte n cadrul ARBDD i elaborarea proiectelor pentru implementarea Planului de Management. I1.6: Proceduri simplificate de colectarea, procesarea i evaluarea datelor necesare elaborrii rapoartelor i fundamentrii deciziilor operaionale pentru managementul RBDD. I1.7: Realizarea unui mecanism de coordonare i colabo rare ntre autoritile implicate n managementul activitilor desfurate n perimet rul RBDD. I1.8: Accesarea fondurilor europene pentru realizarea aciunilor din Planul de Management. I1.9: Creterea capacitii de management a situaiilor de urgen. I1.10: Asigurarea facilitilor tehnice pentru realizarea monitoringului integrat i pentru asigurarea sistemului informaional. I1.11: Dezvoltarea capacitii de supraveghere a regimului hidrologic i hidrochimic n RBDD prin elaborarea i implementarea modelelor matematice adecvate. I1.12: Optimizarea colaborrii ARBDD cu celelalte instituii cu atribuii n RBDD i cu organizaiile neguvernamentale. I2: Eficientizarea actului decizional al ARBDD prin implicarea comunitilor locale, a tinerilor i a agenilor voluntari I2.1: Dezvoltarea procesului de consultare periodic reciproc i forme de parteneriat cu populaia local n adoptarea unor decizii de interes major pentru comunitile locale. I2.2: Elaborarea unui sistem (unor proceduri) de identificarea i de soluionare preventiv a conflictelor de interese. I2.3: Facilitarea schimburilor de experien ntre comunitile din Delta Dunrii. I2.4: Identificarea surselor de finanare i facilitarea efecturii practicilor de studii a studenilor. I2.5: Organizarea aciunilor de voluntariat prin atragerea i implicarea tinerilor i a altor grupe de persoane n aciuni de supraveghere i educaie ecologic n rezervaie.
I2.6: Crearea condiiilor pentru aplicarea modelului analitic pentru ciclul decizional bazat pe relaiile cauz-efect dintre componentele economice i sociale i mediul inconjurator (DPSIR) . 6.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului Teritoriul RBDD se caracterizeaza printr-o diversitate deosebit de mare de elemente areologice, atat din punctul de vedere al refugiilor postglaciale cat si al repartitiei geografice actuale a speciilor. Se poate aprecia ca, la originea diversitatii ridicate a florei si faunei teritoriului RBDD, un rol important l-a avut pozitia geografica sud-est-europeana, apropiata de refugiile postglaciare mediteraneene, precum si influentele refugiilor estice, mai pronuntate decat in teritoriile central-europene. De asemenea, o importanta influenta a avut si specificul genezei Deltei Dunarii. Sub aspect biogeografic, teritoriul RBDD se afla situat in marea regiune palearctica (ce cuprinde intreaga Europa, partea de nord a Africii si Asia fara India si Indochina), subregiunea euromediteraneana. Sub aspect fitogeografic se incadreaza in provincia danubiano-pontica, formand o unitate proprie, si anume districtul Delta Dunarii (V. Ciocarlan, 1994). Sub aspectul zoogeografic al faunei de apa dulce, subregiunea euromediteraneana este divizata in provincia ponto-caspica, districtul nord-ponto-caspic, iar in ceea ce priveste Marea Neagra, aici se intalnesc specii apartinand atat regiunilor marine litorale cat si celor pelagice (P. Banarescu, N. Boscaiu, 1973). Conceptul si denumirea de rezervatie a biosferei a fost promovat in 1971 sub auspiciile UNESCO. Prin acest concept se are in vedere conservarea unor zone natural caracteristice, ecosisteme reprezentative cu resurse genetice, capabile de mentinere si extindere a unor specii de plante si animale pe cale de disparitie sau in pericol. Spre deosebire de alte arii protejate, rezervatia biosferei nu este destinata unei protectii exclusive, ci are mai multe scopuri si anume: conservarea ecosistemelor si folosirea echilibrata a resurselor naturale regenerabile; pastrarea formelor traditionale de activitate economica ce nu contribui ela prodeucerea de dezechilibre ecologice; cercetarea si supravegherea continua a componentelor ecosistemelor protejate; informarea si educarea populatiei privind valoarea stiintifica si necesitatea conservarii si protejarii speciilor de plante si animale, a peisajelor respective; integrarea in reteaua mondiala de arii protejate si schimbul de informatii asupra valorii stiintifice si starii acestora; integrarea activitatilor economice din perimetrul rezervatiei biosferei in asa fel incat acestea sa nu produca dezechilibre ecologice; armonizarea intereselor populatiei autohtone cu obiectivul fundamental al rezervatiei biosferei conservarea. Conceptul de rezervatie a biosferei are in vedere trei legaturi si combinatii sinergice: conservare, dezvoltare si logistica. Rolul de conservare in rezervatia biosferei, care este obiectivul principal si se exercita prin aria de protectie integrala, trebuie sa fie bine definit pentru a se asigura cu exigenta conditiile si procesele ecologice corespunzatoare. Rolul logistic al rezervatiei biosferei are mai multe fatete, dar dintre acestea cercetarea stiintifica si monitoring-ul componentelor protejate sunt cele mai importante pentru integrarea in reteaua internationala de arii protejate. Rolul dezvoltarii depinde mult de contextul socio-cultural al populatiei autohtone. In orice situatie trebuie gasite modalitati de cointeresare a populatiei locale pentru practicare acelor metode si folosirea acelor utilaje care sa duca treptat la refacerea unor echilibre ecologice deranjate.
Plecand de la cele trei combinatii sinergice, modelul de organizare teritoriala a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii cuprinde: zone strict protejate: 18 zone ce ocupa o suprafata totala de 50 600 ha (8,7% din suprafata rezervatiei). Acestea sunt protejate in mod obligatoriu si reprezinta esantioane foarte putin deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre si acvatice din rezervatie. In aceste zone este interzisa orice activitate economica si sunt permise numai activitati de cercetare stiintifica si monitoring; zone tampon au fost stabilite in jurul zonelor cu regim de protectie integrala. Ele ocupa o suprafata totala de 223 300 ha (38,5% din suprafata rezervatiei) si au fost desemnate pentru atenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate. Aici este admisa desfasurarea anumitor activitati de valorificare limitata a resurselor regenerabile astfel incat sa nu se produca o presiune antropica asupra ariei strict protejate. zonele economice (de dezvoltare durabila) acopera o suprafata totala de 306 100 ha (52,8% din suprafata rezervatiei). Ele cuprind terenuri aflate in regim liber de inundatie, terenuri indiguite pentru folosinta agricola, piscicola si silvica si terenuri pe care sunt amplasate asezari umane. Aici se pot practica activitati economice, in anumite conditii. Zona studiata este inclusa in ZONA ECONOMICA a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii . Delta Dunarii si Complexul RazimSinoie din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii este un sit important ce include si o mare parte a zonei costiere romnesti si grindurile de origine marina din zona complexului lagunar. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, una dintre cele mai mari zone umede din Europa (4152 km2, din care 3446 km2 pe teritoriul Romniei) este declarata sit Ramsar incepnd din anul 1990 si sit al Patrimoniului Mondial Natural si Cultural din anul 1991. Principalul factor de risc la adresa biodiversitatii il reprezinta omul care prin dorinta de satisfacere a nevoilor sale economice provoaca adesea daune iremediabile mediului inconjurator. Asa cum este stipulat si in articolele Conventiei privind Diversitatea Biologica, protectia si conservarea biodiversitatii nu exclude dezvoltarea economica; aceasta insa trebuie sa tina cont de folosirea durabila a componentelor sale. Odata cu distrugerea sau alterarea habitatelor naturale, declinul biodiversitatii devine un proces dificil de controlat, care nu poate fi remediat dect cu resurse umane si financiare importante, orientate in primul rnd spre procesele de restaurare si repopulare a habitatelor cu specii de flora si fauna salbatica. Starea de conservare a sitului este una buna, comparativ cu momentul de desemnare a sitului Natura 2000, amenintari asupra sitului sunt date de includerea in sit a comunitatilor umane in numar mare si de lipsa epurarii apelor uzate. O alta modificare posibila pe viitor este aceea legata de abandonarea practicilor traditionale de utilizare durabila si traditionala a terenurilor. In Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii se precizeaza: Situatia ecologica a Deltei Dunarii poate fi considerata , in prezent intr-o stare de echilibru . Acest echilibru poate fi deranjat de o serie de factori interni sau externi. Dintre factorii interni, trebuie menionat pericolul creterii presiunii antropice asupra ecosistemelor naturale, presiune ce poate fi materializat n tendina de supraexploatare a resurselor naturale n general i a celei piscicole, n special, dar i n tendina actual de dezvoltare a turismului cu toate componentele sale: dezvoltarea construciilor, dezvoltarea activitii de transport, dezvoltarea serviciilor, creterea volumului de deeuri, etc. n categoria factorilor externi, sunt incluse toate sursele de afectare a echilibrului ecologic situate n afara Rezervaiei: lipsa staiilor de epurare a marilor aglomerri urbane (Bucureti, Galai-Brila, Tulcea), funcionarea marilor uniti industriale fr soluionarea rapid a problemelor de epurare a apelor i a aerului (Combinatul Siderurgic Galai, unitile industriale situate pe platforma de Vest a municipiului Tulcea), dezvoltarea activitilor de agricultur cu
potenial de cretere a aportului de nutrieni n ap, dezvoltarea transportului naval pe Dunre, etc .
7.POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI
7.1. Matricea de impact Pentru identificarea efectelor semnificative ale implementarii Planului Urbanistic Zonal Restructurare si modernizare sat vacanta Gura Portitei propus a fi realizat in intravilanul comunei Jurilovca, jud. Tulcea s-a intocmit o matrice de impact, in care s-au estimat efectele probabile pentru urmatoarele aspecte: apa, aer, sol/subsol, deseuri, clima, biodiversitate (flora/fauna), economic, social, turism,peisaj, patrimoniu natural. In urma investigatiilor din teren efectuate in zona de interes, (pe amplasament ) nu au fost identificate speciile de plante si habitatele de interes conservativ pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSCI 0066 Delta Dunarii-zona marina. Obiectivele de conservare a unei arii naturale protejate de interes comunitar si integritatea retelei NATURA 2000 nu vor fi afectate prin implementarea acestui plan. Intrucat pe amplasament si in imediata vecinatate nu se regarsesc specii de plante si habitate de interes comunitar, statutul de conservare al acestora nu poate fi afectat, nu se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar si nu poate sa duca la fragmentarea habitatelor de interes comunitar. De asemenea lucrarile de restructurare si modernizare ale Satului de vacanta, fiind amplasate in intravilanul localitatii, nu poate sa aiba impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar si nu va provoca modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia acestui sit. Intrucat pe amplasament nu exista specii de plante si habitate de interes comunitar, in faza de demolare, constructie si de functionare a obiectivului nu se poate produce un impact direct sau indirect, pe termen scurt sau lung asupra acestora. Avand in vedere structura, functiile ecologice, vulnerabilitatea ariei naturale protejate de interes comunitar, a faptului ca zona de interes se afla in intravilanul unei localitati, insa destul de izolata de comuna Jurilovca (fiind despartita de aceasta prin lacul Golovita), pe amplasament nu sunt prezente specii de plante si habitate de interes comunitar pentru care au fost desemnat siturile, iar in zona se desfasoara activitati de turism, nu poate fi luat in discutie impact cumulativ al lucrarilor ce se vor executa prin PUZ cu alte activitati din zona, deoarece in imediata vecinatate mai sunt doar doua constructii care apartin ARBDD, respectiv SGA, care n-au destinatie turistica, ci stiintifica. Practic impactul cumulativ nu poate exista deoarece pe amplasament nu exista alte activitati si nu s-au identificat specii si habitate de interes comunitar. In urma investigatiilor din teren efectuate in zona de interes, (pe amplasament) nu au fost identificate speciile de plante si habitatele de interes conservativ pentru care a fost
desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSCI 0066 Delta Dunarii-zona marina . Trebuie mentionat ca masurile de prevenire/diminuare a impactului sunt parte integranta a prezentului plan, titularul asumandu-si responsabilitatea aplicarii acestora simultan cu implementarea proiectului tehnic. Identificarea si evaluarea impactului asupra faunei In ceea ce priveste fauna, se analizeaza posibilele efecte semnificative ale prezentului plan in functie de tipul de impact posibil a fi inregistrat. Tipurile de impact sunt date functie de parametrii fata de care se face raportarea, si anume in functie de: a) Scara (perioada) de timp: impact pe termen scurt (0 1 an), mediu (1 5 ani) si lung (mai mult de 5 ani); b) Aria de aplicare: impact singular al planului si impact cumulativ al planului impreuna cu alte plane si planuri relevante din vecinatate; c) Efect exercitat: impact direct si indirect. In vederea identificarii tuturor efectelor posibile a fi exercitate de catre lucrarile de restructurare-modernizare sat de vacanta este necesara identificarea tuturor activitatilor specifice identificate de relatia activitate efect potential exercitat. Acestea s-au realizat prin evaluarea cumulata a tuturor categoriilor de impact, conform matricei urmatoare: Tabel nr. 8. Matricea evaluarii cumulate
Impact Termen Scurt Direct Activitati de demolare, constructie, amenajare Activitati de demolare, constructie, amenajare cumulate cu activitati de pescuit Indirect Activitati transport materiale, utilaje, personal Activitati transport materiale, utilaje, personal Termen Mediu Direct Indirect Turism Activitati de transport naval Termen Lung Direct Turism Indirect Activitati transport naval de
Singular
Cumulat
Turism Turism cumulat cu cumulat cu activitati de activitati de Activitati de pescuit pescuit transport turisti desfasurate desfasurate de pescari de pescari autorizati autorizati
Activitati transport turisti
de
In vederea identificarii efectelor de tip cumulat a fost necesara stabilirea limitelor in cadrul carora se analizeaza aceste efecte de tip cumulat, pentru evaluarea adecvata a acestor efecte, limite care in cazul expus sunt reprezentate de limitele habitatelor caracteristice amplasamentului si potentialul turistic al zonei Impact = Consecinta x Probabilitate Evaluarea consecintelor se face din punct de vedere calitativ, acestea fiind clasificate conform urmatoarei matrice:
Pg.108/137
SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea, str. Luminitei , nr. 1B J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067 Tabel nr.9. Matricea evaluarii consecintelor Descrierea consecintelor ( Se vor lua in calcul tot timpul consecintele maxim previzibile) Valoare 5 4 3 2 1 Grad de afectare Dezastruos Foarte serios Serios Moderat Nesemnificativ Consecinta riscului asupra siturilor Natura 2000 Disparitia a 81 100% din specii sau reducerea populatiilor locale cu acelasi procent Disparitia a 61 80% din specii sau reducerea populatiilor locale cu acelasi procent Disparitia a 41 60% din specii sau reducerea populatiilor locale cu acelasi procent Disparitia a 21 40% din specii sau reducerea populatiilor locale cu acelasi procent Disparitia a 0 20% din specii sau reducerea populatiilor locale cu acelasi procent
Categoriile de probabilitate sunt definite conform matricei de mai jos: Tabel nr.10. Matricea de probabilitate
Valoare 5 4 3 2 1 Probabilitate Inevitabil Foarte probabil Probabil Improbabil Foarte Improbabil Descriere Efectul va apare cu certitudine Efectul va apare frecvent Efectul va apare cu frecventa redusa Efectul va apare ocazional Efectul va apare accidental
Matricea de impact Matricea de impact, calculata in functie de probabilitatea aparitiei pericolului si a consecintelor maxim previzibile se prezinta astfel:
Tabel nr.11. Matricea de impact MATRICEA DE IMPACT
PROBABILITATE INEVITABILA FOARTE PROBABILA PROBABILA IMPROBABILA FOARTE IMPROBABILA 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 1
NESEMNIFICATIV E
10 8 6 4 2 2
MODERAT
15 12 9 6 3 3
SERIOAS
20 16 12 8 4 4
FOARTE SERIOSE
25 20 15 10 5 5
CONSECINTE
DEZASTRUOASE
Analiza nivelului impactului este facuta in functie de consecintele si probabilitatea fiecarui efect identificat tinnd cont si de gradul de ireversibilitate al efectelor exercitate in vederea evaluarii finale. Produsul acestor doua caracteristici este definit ca nivel al impactului final. Valoarea impactului este reprezentata dupa cum urmeaza:
Pg.109/137
SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea, str. Luminitei , nr. 1B J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067 Tabel nr.12 Valoarea impactului NIVEL IMPACT SEMNIFICATIV (de la 15 la 25) MODERAT (de la 5 la 12) NESEMNIFICATIV (de la 1 la 4)
Un impact semnificativ este caracterizat de afectarea majora a speciilor si populatiilor locale, cu sanse minime de refacere a echilibrului initial chiar si pe termen lung, avnd deci un puternic caracter de ireversibilitate. Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativa a speciilor si a populatiilor locale a acestora, a carui caracter de ireversibilitate este scazut, refacerea starii initiale a mediului fiind posibila insa de-a lungul unei perioade indelungate. Impactul nesemnificativ presupune o alterare minima a componentelor naturale, inclusiv a speciilor si populatiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic caracter de reversibilitate, astfel inct refacerea starii initiale are loc de la sine, pe o perioada mica de timp, fara eforturi suplimentare. Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului sunt reprezentati de numarul de specii afectate pe de o parte si de numarul de indivizi ai populatiilor locale afectati pe de alta parte, acestia permitnd cuantificarea consecintelor asa cum au fost descrise mai sus. Alaturi de acesti doi indicatori, gradul de ireversibilitate al efectelor asupra mediului, ajuta la evaluarea finala a nivelului de impact asociat planurilor si proiectelor din zona localitatii Jurilovca . Astfel, in punctele critice de control identificate s-au efectuat studii ale distributiei si densitatii speciilor de plante, pasari, mamifere, amfibieni si reptile a caror rezultate au fost mentionate in capitolul anterior si care au fost utilizate pentru evaluarea activitatilor si a efectelor acestora, att singulare ct si cumulate, asupra biodiversitatii. Pentru identificarea si evaluarea impactului planului asupra siturilor Natura 2000: ROSCI 0065 Delta Dunarii, ROSCI 0066 Delta Dunarii-zona marina, ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe si Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, se vor analiza cele trei etape principale : demolare constructie ; functionare. Impact direct si indirect, singular, pe termen scurt, mediu si lung Ca urmare a analizei activitatilor ce pot avea efecte negative asupra mediului, conform matricei de impact, s-au putut obtine valorile impacturilor individuale, asa cum au fost identificate mai sus, acestea fiind urmatoarele:
Tabel nr.13. Expunerea valorilor de impact
Impact Singular
Termen Scurt Direct Indirect 5 4
Termen Mediu Direct Indirect 4 3
Termen Lung Direct Indirect 4 3
Pg.110/137
Se poate observa astfel, ca pentru activitatile care sunt efectuate pe termen scurt, nivelul impactului direct este nesemnificativ, deoarece aceste activitati, desi au un usor impact negativ, este exercitat doar pe termen scurt. Pe termen scurt, in cazul impactului indirect este rezultatul activitatilor de transport al materialelor de constructii, a utilajelor, deseurilor si a personalului in vederea sustinerii etapelor de amenajare si constructie. Nivelul rezultat este moderat deoarece aceste activitati presupun un deranj nesemnificativ pentru arealul tranzitat . Impactul direct al lucrarilor de restructurare-modernizare sat vacanta Gura Portitei la nivelul intregii reele Natura 2000, consideram ca este nesemnificativ pentru habitatele si speciile pentru care au fost instituite cele trei arii protejate de interes comunitar. Impactul din faza de demolare, constructie, functionare Pentru identificarea impactului produs de lucrarile de restructurare-modernizare sat vacanta Gura Portitie trebuie sa tinem cont de fazele de realizare a investitiei, dupa cum urmeaza: a) Impactul generat in faza de proiectare Primele masuri pentru identificarea si evaluarea impactului lucrarilor de restructuraremodernizare asupra ariilor protejate se iau din faza de proiectare, prin alegerea tipului de lucrari de modernizare/restructurare , astfel incat impactul generat sa fie minim. Pentru alegerea tipului de lucrari s-au folosit urmatoarele criterii: Sa nu afecteze habitatele prioritare si speciile de plante rare; Restructurarea/modernizarea constructiilor sa se realizeze pe locurile deja afectate de constructii ; Sa nu fie necesare relocari de drumuri, trasee de conducte de apa/canalizare, linii electrice; In faza de proiectare s-a luat in considerare ca lucrarile de restructurare-modernizare sa se realizeze fara a depasi perimetrul existent al societatii . In incinta SC Sat de Vacanta Gura Portitei NU s-au identificat habitate prioritare, specii de plante, amfibieni, reptile, nevertebrate, mamifere pentru care s-a declarat ROSCI 0065 Delta Dunarii, ROSCI 0066 Delta Dunarii zona marina si speciile de pasari pentru care s-a declarat ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe. Impactul din faza de proiectare poate fi indirect, pe termen lung si rezidual, in cazul in care problematica de mediu nu este tratata asa cum am mentionat mai sus. Impactul generat in faza de demolare a constructiilor existente In aceasta faza, impactul este determinat de deseurile generate in urma demolarii constructiilor existente. Astfel, deseurile rezultate vor fi depozitate selectiv, iar cele recuperabile vor fi reutilizate in constructiile noi. Deseurile gen moloz vor fi depozitate in locuri autorizate de Primaria Jurilovca si/sau utilizate in lucrarile de nivelare a platformelor ( pe care se vor construi noile cladiri ). Impactul preconizat in faza de demolare este temporar, pe termen scurt, nu este rezidual si nici cumulativ. Impactul generat in faza de constructie Construirea noilor cladiri va avea impact direct asupra zonei in care acestea se vor construi . Avand in vedere ca ele se vor realiza practic pe amplasamente in care exista constructii (care,
asa cum am mentionat anterior, vor fi demolate), incadrarea juridica a terenurilor fiind curticonstructii se preconizeaza ca impactul va fi dat de intensificarea traficului in zona . In aceasta faza, impactul este direct, pe termen scurt, limitat la durata executiei, nu este rezidual si nici cumulativ. Impactul generat in faza de functionare a satului de vacanta Lucrarile de restructurare-modernizare sat de vacanta Gura Portitei se realizeaza pentru a oferi turistilor o locatie moderna, intr-un peisaj cu valente estetice si recreative deosebite, ceea ce presupune conservarea atat a peisajului natural, cat si a rezervelor de biodiversitate. Functionarea satului de vacanta Gura Portitei se va face preponderent in lunile maiseptembrie (circa 5 luni/an). Datorita acestui fapt, impactul provocat de aceasta activitate este evaluat cu preponderenta pentru aceasta perioada (iarna nevertebratele, amfibienii, reptilele, multe dintre mamifere sunt in perioada de hibernare si nu sunt afectate de prezenta omului) . Activitatea turistica, daca este practicata dezorganizat, poate avea un impact semnificativ in cazul in care : Se depaseste capacitatea de suport a zonei ; Nu sunt respectate traseele turistice prevazute de ARBDD ; Sunt depasite limitele maxim admise ale zgomotului produs de diferite aparate/statii de amplificare Deseurile colectate nu sunt depozitate corespunzator , in siguranta si nu sunt valorificate corespunzator ; Camparea sau facutul focului in locuri neamenajate ; Se efectueaza deplasari cu mijloace de transport neautorizate si in zone interzise -avand in vedere ca amplasamentul satului de vacanta Gura Portitei se invecineaza cu doua zone cu protectie integrala (Periteasca Leahova si Grindul Lupilor) si mai ales daca se colecteaza specii de plante-nevertebrate-reptile-amfibieni-mamifere pasari). Pentru limitarea impactului asupra mediului si realizarea unui turism durabil se propun o serie de masuri de diminuare a impactului. 7.2. Efecte cumulate, sinergice Suprafata pe care se vor realiza lucrarile de restructurare-modernizare sat vacanta Gura Portitei este de 5 ha. Din aceasta suprafata, conform bilantului teritorial, procentul de ocupare a terenului nu va depasi 15% (aproximativ 7510 mp), iar coeficientul de utilizare a terenului nu va depasi 0,4 (ceea ce inseamna o suprafata desfasurata de 20.000 mp). Raportand aceste suprafete la suprafata totala a siturilor Natura 2000 rezulta: - Pentru ROSCI 0065 Delta Dunarii (suprafata totala 454.037 ha) rezulta un procent de 0,001%; - Pentru ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe (suprafata totala 512.374 ha) rezulta un procent de 0,0009 %. Facem insa precizarea ca aceste suprafete au fost pierdute de la data desemnarii acestor situri Natura 2000 (anul 2007), deoarece pe amplasamentul PUZ se desfasurau activitati de turism. - Pentru ROSCI 0066 Delta Dunarii-zona marina nu va fi pierduta nici o suprafata, planul realizandu-se in vecinatatea acestuia (la limita).
Realizarea lucrarilor de restructurare-modernizare in incinta analizata nu implica distrugerea si fragmentarea reversibila/ireversibila a habitatelor. Asa cum am mentionat, la data desemnarii siturilor Natura 2000, pe amplasamentul satului de vacanta Gura Portitei se desfasurau activitati de turism. Pe zonele studiate nu au fost semnalate schimbari in densitatea populatiei. Asa cum se poate observa din planul supus avizarii , pe amplasamentul analizat se vor derula lucrari de restructurare-modernizare a unor constructii existente . Avand in vedere ca nu avem specii si habitate afectate de implementarea planului, rezulta ca nu va fi nevoie de inlocuirea acestora. Se apreciaza ca dupa finalizarea lucrarilor prevazute in PUZ se va putea utiliza terenul in continuare pentru activitatile de pe amplasament. In perioada de functionare a satului de vacanta Gura Portitei, indicatorii chimici cheie care pot reflecta calitatea apelor uzate de tip fecaloid-menajer sunt cei prevazuti de NTPA 001(HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, modificat si completat prin HG nr. 352/2005) prezentati in tabelul urmator. Acesti indicatori au fost impusi si prin Autorizatia de mediu nr. 885/2008, revizuita la 15.02.2012.
Nu fost identificat impact rezidual prin realizarea lucrarilor de restructurare-modernizare sat de vacanta in nici o faza a procesului de demolare/constructie/functionare sat de vacanta Gura Portitei . Efectele cumulative pot aparea atunci cand s-ar amplasa si alte locatii cu destinatie turistica in zona studiata, ceea ce nu este posibil datorita caracteristicilor locatiei (suprafata de teren destinata acestei activitati este detinuta de SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL). Impact cumulativ ar putea sa apara in cazul in care activitatile de pescuit care se desfasoara in zona limitrofa satului de vacanta ar produce efecte comparabile si insumabile cu activitatea de turism, ceea ce este exclus. PRIN IMPLEMENTAREA ACESTUI PLAN URBANISTIC ZONAL NU SE VOR AFECTA HABITATE PROTEJATE, NU SE VOR REDUCE POPULATIILE SPECIILOR DE PLANTE, AMFIBIENI, NEVERTEBRATE, MAMIFERE SI PASARI DE INTERES COMUNITAR SI NATIONAL. Masurile de reducere a impactului fac referire in mod special la modul de gestionare a deseurilor generate in etapa de realizare a lucrarilor de restructurare-modernizare.
Avand in vedere ca in zona de realizare a lucrarilor mentionate prin PUZ se desfasoara activitati turistice, reglementate de Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, facem precizarea ca SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL raporteaza lunar cantitatile de deseuri generate in urma activitatilor, in conformitate cu prevederile HG nr. 856/2002 .
8.POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA
In urma analizei efectuate s-a constat ca posibilele efecte semnificative asupra mediului (pozitive si/sau negative) se vor manifesta doar la nivel local, fara nicio influenta la nivel regional, national sau international. Planul analizat nu prezinta un impact de mediu in context transfrontiera.
9.MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA, CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI
Se propun urmatoarele masuri pentru a preveni, reduce si compensa orice efect advers asupra mediului al implementarii planului sau programului: - respectarea in totalitate a cerintelor de protectie a mediului si sanatatii populatiei in zona de implementare PUZ; - obtinerea tuturor actelor de reglementare necesare; - alegerea celor mai bune solutii tehnice existente (inclusiv surse de energie alternativa); Pentru prevenirea si reducerea probabilitatii de manifestare a hazardului in mediu se vor lua urmatoarele masuri: respectarea instructiunilor de montaj a instalatiilor; respectarea programelor de revizii intretinere; respectarea distantelor de siguranta si a masurilor speciale pe linie PSI; asigurarea dotarii corespunzatoare pentru interventie in caz de accidente; respectarea reglementarilor in vigoare si a conditiilor impuse prin toate actele de reglementare; intretinerea in buna stare a instalatiilor automatizate de control a centralelor termice; elaborarea planului de prevenire si interventie in caz de poluare accidentala etc. 9.1. Masuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului Lucrarile se vor executa strict in perimetrul destinat constructiilor, pentru diminuarea impactului fizic asupra solului/subsolului. Masuri de diminuare a impactului asupra solului pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie: - se vor amenaja spatii de depozitare a materialelor pulverulente (nisip, praf de piatra), pentru a se impiedica antrenarea lor de vant pe terenurile invecinate;
- se va achizitiona material absorbant, care sa poata fi utilizat in cazul unor poluari accidentale cu produse petroliere; - utilajele si mijloacele de transport vor fi inchiriate de la societati care sa aiba verificarile tehnice la zi; - pentru colectarea deseurilor menajere se vor achizitiona europubele. Masuri de diminuare a impactului asupra solului pe perioada functionarii: - amenajarea de platforme pentru colectarea selectiva a deseurilor (PET, sticla, hartie, menajer); - preluarea deseurilor rezultate de pe amplasament cu periodicitate si evitarea depozitarii necontrolate a acestora; - interzicerea spalarii, efectuarii reparatiilor la mijloacele de transport navale. 9.2. Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata Pentru evitarea poluarii apelor, titularul proiectului va lua toate masurile necesare in timpul desfasurarii lucrarilor si in timpul functionarii obiectivului. Masuri de diminuare a impactului asupra apelor de suprafata pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie: - materialele de constructie nu vor fi depozitate decat in incinta amplasamentului, pentru a se impiedica o eventuala antrenare a lor in apele din jur; Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata, pe perioada functionarii: - exploatarea rationala a resursei de apa, fara depasirea debitului maxim de exploatare; - optimizarea consumului de apa (producerea unei cantitati de apa uzata care sa nu depaseasca debitul statiei de epurare) ; - asigurarea masurarii debitelor apelor uzate care intra in statia de epurare; - pentru functionarea corespunzatoare a statiei de epurare, aceasta va fi prevazuta cu program strict de control si verificare; - se va monitoriza periodic calitatea apelor uzate evacuate din statia de epurare, pentru a se verifica incadrarea lor in NTPA 002 ( HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, modificat si completat prin HG nr. 352/2005 ). - apele pluviale pot fi colectate intr-un rezervor si utilizate ulterior la irigarea spatiilor verzi, spalarea si igienizarea drumurilor de acces si a spatiilor publice; - apa din piscina se va filtra, recircula si reutiliza. 9.3. Masuri de diminuare a impactului asupra apei subterane Impactul asupra apei subterane este nesemnificativ, deoarece nu se evacueaza ape uzate de orice natura pe sol, subsol cu posibilitatea sa ajunga in apa subterana. 9.4. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului atmosferic Masuri de diminuare a impactului asupra atmosferei pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie:
Poluarea atmosferei va fi determinata in principal de manevrarea si transportul materialelor de constructie. Emisiile de praf variaza in mod substantial de la o zi la alta, in functie de operatiile specifice, conditiile meteorologice dominante, modul de transport al materialelor. Pe perioada secetoasa se recomanda umectarea drumurilor de acces pentru limitarea antrenarii prafului in zonele invecinate. De asemenea se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor care vor fi utilizate la constructia psatului de vacanta, alimentarea acestora cu carburanti care sa aiba un continut redus de sulf si respectarea tehnologiei de constructie. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului pe perioada functionarii: Constructiile propriu-zise in zona supusa PUZ-ului nu constituie o sursa de poluare semnificativa a aerului, avand functiune turistica. O sursa secundara de impurificare a atmosferei o constituie gazele de esapament de la ambarcatiuni (in Satul de vacanta Gura Portitei exista 16 barci cu motor cu capacitatea de 5CP si 10 hidrobiciclete). Aceste gaze nu constituie un pericol major de impurificare a atmosferei din zona, pentru ca acestea nu functioneaza continuu si sunt limitate si de numarul turistilor. 9.5. Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii Activitatea care se va desfasura aici va fi una turistica, care credem ca se incadreaza in unul din obiectivele Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii : gasirea modului de folosire a resurselor naturale spre bunastarea populatiei, fara degradarea mediului inconjurator. Conform prevederilor Studiului de evaluare adecvata, se recomanda urmatorul set de masuri: Msuri de reducere a impactului direct pe termen scurt: Pentru impactul direct pe termen scurt se recomanda ca activitatile de restructurare si modernizare sa se efectueze intr-un mod controlat si planificat, tinnd cont de urmatoarele aspecte: 1. etapizarea lucrarilor: pe perioada de amenajare si constructie, se recomanda ca lucrarile sa se efectueze etapizat, astfel inct sa se evite efectuarea a doua sau mai multe lucrari cu caracter diferit in acelasi timp, pentru prevenirea cumularii mai multor surse generatoare de zgomot; 3. gestionarea materialelor/utilajelor: pe amplasament se vor desemna si amenaja locuri dedicate pentru depozitarea materialelor si a utilajelor, dotate cu material absorbante in cazul unor scurgeri accidentale de combustibil, ulei; 4. calitatea materialelor: se recomanda ca materialele utilizate in procesul de constructie sa poata fi reciclate sau refolosite, astfel incat, la momentul demolarii (daca proprietarul va decide dezafectarea constructiilor), cantitatea de deseuri care nu pot fi reintroduse in circuit fie prin reciclare, fie prin refolosire, sa fie minima. De asemenea, pentru acele materiale care nu pot fi reciclate sau refolosite odata cu expirarea duratei de viata, se recomanda achizitionarea de produse superior calitativ, care au o durata de viata superioara, contribuind de asemenea la generarea minima de deseuri nereciclabile; 5. calitatea lucrarilor: lucrarile efectuate trebuie sa aiba ca rezultat incadrarea satului de vacanta in peisajul inconjurator, in conformitate cu regulile de urbanism impuse pe teritoriul Deltei Dunarii, dar nu se vor restrnge neaparat doar la acestea. De asemenea, lucrarile trebuie sa fie de o calitate minima impusa astfel inct sa garanteze prevenirea unor reparatii sau interventii neplanificate care pot avea un efect negativ prin generarea de deseuri, zgomot al lucrarilor etc.;
6.planificarea lucrrilor: pentru activitile de construcie i amenajare trebuie elaborat un plan HSEQ (Health, Safety, Environment and Quality) care s conin aspecte legate de planificarea i etapizarea lucrrilor, mentenana utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deeurilor, toate aceste aspect putnd exercita un efect negativ asupra mediului dac nu sunt gestionate corect; 7. demolarea constructiilor existente: se va tine cont de specificul lucrarilor pentru demolare, similar cu cele de constructie, iar dupa inlaturarea acestora se va efectua refacerea substratului de pe amplasament. Referitor la flora: intrucat pe amplasament si in vecinatatea acestuia nu exista specii de plante si habitate de interes comunitar sau protejate la nivel national si nu a fost identificat nici un impact negativ asupra acestora, masurile de reducere a impactului nu sunt necesare a se stabili pentru fiecare specie si/sau tip de habitat de interes comunitar prezent in sit, totusi recomandam intocmirea unui plan de management al deseurilor si al apelor reziduale produse de satul de vacanta.
Masuri de reducere a impactului indirect pe termen scurt Pentru impactul indirect pe termen scurt, se recomanda ca toate transporturile necesare pe perioada de amenajare si constructie sa fie gestionate ct mai eficient astfel inct sa se reduca la minim numarul lor acest aspect fiind de asemenea parte integrant din planul HSEQ elaborat. In acest sens, se recomanda ca materialele, echipamentele si utilajele necesare sa fie astfel combinate inct sa se asigure transportul lor cu un minim de curse pentru a minimiza impactul asupra zonelor tranzitate. Masuri de reducere a impactului direct pe termen mediu si lung Deoarece impactul pe termen mediu i lung este dat de acelai tip de activiti, n spe activitile hoteliere, de cazare a turitilor, msurile de reducere vizeaz ambele categorii de impacturi. Astfel, se recomand plantarea de specii autohtone precum salcia sau tamarixul, care s asigure o bun ncadrare n peisaj precum i o limitare a zgomotului generat din activitile de cazare a turitilor. De altfel, n msura posibilitilor, aceast recomandare a fost deja pus n practic, pentru a asigura o limitare a rspndirii zgomotului din activitile de construcie. n plus, se interzice tierea oricror arbori de pe amplasament deoarece acetia pot constitui zon de cuibrit sau hrnire pentru exemplare ale speciilor de psri identificate n zona de studiu. n ceea ce privete activitile hoteliere, se recomand interzicerea unor surse de zgomot precum difuzoare audio exterioare, innd cont c specificul zonei impune activiti turistice de tip eco-turism, unde turitii se pot odihni i pot admira frumuseile naturii, inclusiv cntecele psrilor din zon. Pentru turitii care vor fi cazai, trebuie s se asigure informarea precis referitor la calitatea zonei naturale n care se afl (descrierea deltei, a originii acesteia), recomandrile n ceea ce privete conduita lor, restriciile n ceea ce privete zgomotul, deranjarea biodiversitii, colectarea de specii protejate, prohibiia la pescuit i vntoare, etc., astfel nct acetia s aib o conduit n perfect acord cu mediul nconjurtor. Acetia trebuie s aib acces la un set minim de informaii care s le prezinte riscurile de distrugere a zonei ca urmare a unui turism dezorganizat. De asemenea, se recomand introducerea unor pachete de servicii care s conin i o cotizaie modic pentru organizaiile de mediu din zona deltei, contribuind astfel la asigurarea unor fonduri pentru studiul i protejarea efectiv a Deltei Dunrii. n fiecare camer, precum i in fiecare
loc public, trebuie s existe informaii referitoare la necesitatea economisirii apei, precum i bune practici care ajut acestui scop, minimiznd astfel cantitatea apelor uzate generate ca urmare a activitilor hoteliere. De asemenea, se recomand dotarea grupurilor sanitare cu instalaii cu debit redus de ap sau cu senzor, pentru asigurarea aceluiai scop de economisire a resurselor de ap. n plus fa de aceste msuri, orice alte materiale de informare sau dotri care s ajute satul de vacanta n minimizarea consumului de resurse i reducerea amprentei de carbon sunt recomandate (amplasarea de panouri fotovoltaice si pompe de caldura). Masuri de reducere a impactului indirect pe termen mediu si lung Ca i n cazul impactului direct pe termen mediu i lung, impactul indirect pe termen mediu i lung este determinat de aceleai categorii de activiti, reprezentate de activitile de agrement i plimbare a turitilor n diferite zone din delt, pe canaluri, lacuri etc. Aceast categorie de activiti, prin mobilitatea sporit pe care o asigur, poate afecta biodiversitatea zonelor strbtute dac nu se respect un set minim de recomandri. Astfel, aceste plimbri se vor efectua cu grupuri restrnse, astfel nct nivelul zgomotului produs de grup s fie ct mai mic, iar capacitatea motoarelor de pe ambarcaiuni de asemenea s fie ct mai mic, pentru limitarea zgomotului. De asemenea, se vor respecta cu strictee restriciile de vitez impuse, precum i restriciile legate de anumite zone protejate. n perioada de cuibrit a psrilor, care este reprezentat n mare de perioada 15 mai 15 iulie, nu se vor tranzita zonele tradiionale de cuibrit i coloniile psrilor, pentru a proteja cuibritul acestora. nainte de orice plimbare, se va asigura instruirea turitilor cu privire la regulile minime ce trebuie respectate pe durata cursei, precum i riscul nerespectrii acestor prevederi care pot duce la sancionarea turistului care nu se conformeaz, iar dovezi ale acestor instruiri trebuie pstrate de ctre beneficiar. Regulile minime impuse turitilor trebuie s conin obligaii ale acestora n ceea ce privete pstrarea linitii, evitarea zgomotului de orice natur, interzicerea colectrii oricror specii de plante sau animale, interzicerea aruncrii oricror deeuri sau alte materiale direct n mediu. n plus, aceste activiti de plimbare a turitilor trebuie s in cont i de alte activiti similare prestate n zon astfel nct s nu creeze aglomerri de turiti n acelai perimetru, avnd prevzute n acest sens rute alternative care s evite aglomerarea grupurilor pe acelai traseu. Nu n ultimul rnd, aceste activiti nu trebuie s se efectueze n zone protejate sau limitate accesului public, iar turitilor nu li se va permite debarcarea n astfel de zone. Toate aceste msuri de reducere a impactului se vor aplica etapizat, conform activitilor care sunt vizate, n cazul celor pe termen mediu i lung, fiind necesar implementarea lor pe toat durata de activitate a satului de vacanta . Responsabil pentru aplicarea acestor msuri de reducere a impactului este beneficiarul planului, care trebuie s asigure resursele necesare implementrii lor corespunztoare. Ca urmare a implementrii unor msuri precum amenajarea peisagistic prin plantarea unor specii autohtone, pe lng minimizarea impactului asociat activitilor hoteliere, se va asigura pe termen mediu i lung un uor impact pozitiv, odat prin ncadrarea foarte bun n zon a satului de vacanta, ct i prin asigurarea unor noi locuri de hrnire i cuibrit pentru speciile din zon, contribuind astfel la creterea calitii biodiversitii din zon. Masuri de reducere a impactului asupra habitatelor si speciilor de plante si fauna protejate Avnd in vedere ca nici una dintre speciile si habitatele prioritare de interes conservativ din ROSCI 0065 Delta Dunarii, ROSCI 0066 Delta Dunarii-zona marina si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe nu a fost identificata in zona planului propus, precum si ca
nu a fost identificat nici un tip de impact asupra acestora, concluzionam ca nu sunt necesare masuri de reducere a impactului deoarece acesta este inexistent. Se impune respectarea cu strictete a conditiilor impuse prin Autorizatia de mediu (care va fi revizuita in urma realizarii lucrarilor prevazute prin PUZ).
9.6. Masuri de diminuare a impactului produs de zgomot si vibratii Masuri de diminuare a impactului zgomotului si vibratiilor pe perioada desfasurarii lucrarilor de restructurare-modernizare: - desfasurarea lucrarilor strict pe amplasamentul supus planului va determina o limitare a zgomotelor produse de trafic in zona; - vor fi utilizate numai utilajele si vehiculele cu inspectia tehnica la zi; - se va respecta programul de lucru pe timpul zilei . Masuri de diminuare a impactului zgomotului si vibratiilor pe perioada functionarii satului de vacanta : - se interzice amplasarea unor statii de amplificare in exteriorul cladirilor .
Calendarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului Masurile de reducere a impactului se vor desfasura dupa urmatorul calendar :
Nr. crt. 1. -lucrrile se vor efectua n afara perioadelor de cuibrit i cretere a puilor pentru psrile identificate n zona monitorizata -perioada din zi optim pentru desfurarea lucrrilor -exclus perioada titular 15 -se va evita suprapunerea cu perioadele foarte active din zi pentru speciile de psri identificate titular Masura Perioada Responsabil Observatii
mai 15 iulie, -nu trebuie s depeasc intervalul orar 09 17

00 00
2.
- se vor amenaja spatii pentru depozitarea materialelor de constructie, pentru a se evita antrenarea lor in apa - plantarea unor specii de arbori si arbusti autohtoni
- pe perioada de constructie - pe perioada de constructie
3.
titular
-va contribui la incadrarea satului vacanta zona crea locuri hranire cuibarit si de in va noi de si
Pg.119/137
SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea, str. Luminitei , nr. 1B J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067 3. - se va achizitiona material absorbant pentru inlaturarea pierderilor petroliere pe sol si apa 4. accidentale de produse -pe perioada titular de constructie si functionare -pe perioada titular de constructie si functionare - in perioada de functionare - in perioada de functionare titular titular
- deseurile menajere vor fi depozitate selectiv, intr-un spatiu special amenajat si va fi predat societatilor autorizate
5. 6.
Nu se vor utiliza surse de zgomot (difuzoare audio externe ) Ambarcatiunile utilizate pentru plimbarea turistilor vor fi dotate cu motoare de mica putere si se vor deplasa numai pe traseele turistice autorizate de RBDD
Responsabil pentru implementarea masurilor de reducere este titularul, SC Sat de Vacanta Gura Portitei SRL, care va aloca sumele necesare implementarii. De mentionat este faptul ca pe amplasament se deruleaza un plan de management al deseurilor generate de la activitatile existente. Se recomanda actualizarea acestuia, luand in considerare modificarile care se vor realiza prin PUZ.
Pg.120/137
10.EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA , INCLUSIV ORICE DIFICULTATI (CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE
10.1. Introducere Directiva SEA ( Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2001/42/EC din 27.06.2001 privind Evaluarea impactului anumitor Planuri si Programe asupra mediului ) a fost transpusa in legislatia romaneasca prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. La art.16 , alin (1) se mentioneaza ca: titularul planului/programului proiecteaza alternative posibile, luand in considerare obiectivele si aria geografica a planului sau programului () . Pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal Restructurare si modernizare sat vacanta Gura Portitei, s-au avut in vedere mai multe alternative/solutii si variante pentru a imbina obiectivele beneficiarului si cerintele regulamentului de urbanism, ale prevederilor legale pe linie de mediu, ale prevederilor legale referitoare la sanatatea publica. In cadrul procesului de realizare a PUZ-ului, s-au analizat doua alternative dupa cum urmeaza: alternativa 0: este situatia in care potentialul de dezvoltare al zonei vizate ramane nevalorificat, situatia in care planul nu se realizeaza; alternativa 1: este situatia in care propunerea de amenajare a teritoriului pe o parcela cu suprafata de 5 ha are in vedere stabilirea de reglementari in vederea aducerii la zi, in concordanta atat cu reglementarile H.G.1516/2008, cat si cu cerintele turistului ce fata de acum 10 ani a evoluat ca pretentii. 10.2. Prezentarea alternativelor Alternativa 0, reprezentata de alegerea neimplementarii planului, este solutia prin care cadrul natural ramane intact. In contextul socio-economic actual, aceasta solutie ar conduce la limitarea turismului, degradarea constructiilor existente si influente negative asupra factorilor de mediu (turism necontrolat, gestionare defectuoasa a deseurilor, etc). Aceasta solutie nu confera avantaje semnificative privind conservarea biodiversitatii deoarece regenerarea biodiversitatii este un proces ce se deruleaza pe mai multe zeci de ani, iar rezultatele scontate ar putea fi din nou afectate de factorul antropic. Speciile de pasari vizate cu masuri de conservare din situl Natura 2000 necesita areale mult mai mari dect suprafata vizata, iar habitatul ce asigura supravietuirea pe termen lung a acestora este habitatul forestier, habitat inexistent in perimetru. In ceea ce priveste obiectivele declarate ale principiului dezvoltarii durabile, aceasta solutie nu corespunde tendintelor de dezvoltare economica si sociala din judetul Tulcea. Alternativa 1 in aceasta varianta de plan amplasarea panourilor fotovoltaice se realiza in partea de Nord a satului de vacanta , intr-o zona inclusa in zona de protectie stricta
Periteasca-Leahova . Avand in vedere interdictiile legale de constructie in zonele strict protejate , s-a optat pentru relocarea panourilor fotovoltaice in afara acesteia . Alternativa 2, este solutia prezentata prin PUZ, solutie ce imbina in mod armonios cele trei elemente ale dezvoltarii durabile si anume mediul inconjurator, economia si elementul social. Solutia presupune amenajarea spatiului astfel inct zona sa devina o zona de mai mare atractie turistica. Restructurarea si modernizarea satului de vacanta, presupune utilizarea spatiului astfel inct constructiile sa nu se constituie ca un ansamblu compact, ci ca unul aerisit ce permite perspective complete asupra peisajului. Prin acest concept s-a creat un echilibru intre factorul mediu, factorul economic si cel social. Solutii tehnice si tehnologice alternative: Nu este cazul. Solutii privind alimentarea cu apa: Nu este cazul, deoarece in zona amplasamentului exista alimentare cu apa. Solutii privind evacuarea apelor uzate: Nu este cazul, deoarece in zona amplasamentului exista retea de canalizare si statii de epurare. Solutii privind asigurarea agentului termic: Se propune amplasarea unui numar de 890 panouri fotovoltaice (l,2 x l,7 m), avand o putere totala instalata de 0,2 MW. Suprafata totala pe care vor fi amplasate panourile, va fi de cca 3200 mp, iar modul de amplasare va fi pe traverse din beton asezate pe nisip (pamant),cu structura metalica galvanizata. Pentru climatizare se vor utiliza pompe de caldura APA-AER. In Satul de vacanta Gura Portitei exista trei centrale termice complet automatizate (amplasate una ape insula si doua in zona complexului turistic) de tip BUDERUS LOGANO GE 315 dotate cu boiler de 1000 l/fiecare , care functioneaza cu motorina calorica si au un consum de 8-12 l/ora. Aceste centrale termice se vor pastra si vor fi utilizate in cazul in care se vor defecta pompele de caldura. Deoarece obiectivele unei strategii durabile presupun crearea unui echilibru ct mai solid intre elementele mai sus enumerate, aceasta solutie a fost considerata ca fiind una viabila. Alternativele alese au fost simple in principal datorita aspectului terenului si mai ales datorita folosintei actuale a terenului-care are aceeasi utilizare si acelasi proprietar. Alternativele identificate pentru toti factorii de mediu au fost redate in capitolele de mai sus, neidentificandu-se surse de poluare. Pentru evaluare s-au facut vizite pe teren, s-au folosit informatii GIS si informatiile existente pe pagina de internet a Agentiei de Protectie a Mediului Tulcea si a Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Totodata s-a tinut cont de biologia si ecologia speciilor identificate in perimetru, a specilor si habitatelor listate in literatura de specialitate si formularul standard Natura 2000.
Pg.122/137
11.DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI
Introducere Monitorizarea performantelor de mediu ale implementarii Planului Urbanistic Zonal este necesara pentru a identifica orice impact de mediu neprevazut, astfel incat sa se poata interveni cu actiuni de corectare. Monitorizarea biodiversitatii Fata de masurile prezentate anterior, se recomanda implementarea unui program de monitorizare a biodiversitatii in zona adiacenta amplasamentului studiat pe perioada de constructie si in perioadele de activitate, pentru a putea observa evolutia biodiversitatii si a putea stabili masuri suplimentare in cazul in care se constata ca impactul evaluat initial se modifica, in scopul readucerii acestuia la un nivel minim acceptat. In acest sens se propune spre implementare urmatorul program de monitorizare:
Tabel nr.14 Program de monitorizare
PLAN MONITORIZARE FAUNA GRUPARE TAXONOMICA Reptile OBIECTIVE Monitorizarea populatiilor de reptile prezente in cadrul amplasamentului si in vecinatate ; Minimizarea impactului pe durata demolarii/constuctie/functionarii satului de vacanta . Continuarea monitorizarii raspndirii speciilor cuibaritoare in apropierea amplasamentului; Monitorizarea etologiei speciilor de pasari cuibaritoare att pe perioada de pregatire ct si pe perioada de functionare. Monitorizarea dinamicii migratiei in perimetrul amplasamentului ct si zonele adiacente; Monitorizarea comportamentului speciilor de pasaj pe durata functionarii satului de vacanta, in vederea asigurarii unorconditii optime de pasaj. Monitorizarea deplasarilor sezoniere ale populatiilor de gste in sectorul lor de iernare; Monitorizarea speciilor de mamifere rezidente din zona adiacenta amplasamentului studiat. INDICATORI Identificarea tuturor speciilor de reptile; Derularea lucrarilor doar in perioadele recomandate. Evidentierea comportamentului pasarilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul initial; Respectarea perioadelor recomandate. Completarea datelor actuale cu cele obtinute din programul de monitorizare; Evidentierea comportamentului pasarilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul initial. Completarea datelor actuale cu cele obtinute din programulde monitorizare. Completarea datelor actuale cu cele obtinute din programul de monitorizare.
Pasari cuibaritoare
Pasari de pasaj
Pasari oaspeti de iarna Mamifere
Programul de monitorizare trebuie sa se desfasoare conform studiului efectuat pentru identificarea starii initiale si a potentialelor efecte asupra mediului, fiind propriu zis o continuare a acestuia, in vederea corelarii datelor deja obtinute, astfel inct sa poata releva date referitore la toate categoriile de animale posibil a fi prezente in zona adiacenta de studiu, si anume: amfibieni, reptile, pasari cuibaritoare sau oaspeti de vara, pasari sedentare, pasari oaspeti de iarna si pasari migratoare, care pot migra pe deasupra amplasamentului, mamifere, precum si
evolutia acestora ca urmare a implementarii prezentului plan. Tinnd cont de aceste considerente, se vor utiliza aceleasi doua metode distince de colectare si evaluare a datelor, si anume: metoda transectelor in puncte pentru speciile cuibaritoare, sedentare si care ierneaza, si metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare. Perioadele in care se vor efectua monitorizarile avifaunei se vor face tinnd cont de perioadele favorabile pentru colectarea fiecarui set de date. In acest sens, este recomandabil ca in cadrul fiecarui stagiu de monitorizare sa fie alocat un numar suficient de zile de colectare a datelor care sa cuprinda toate etapele unui stagiu, dupa cum urmeaza: 1. pasari cuibaritoare: un numar de 4 deplasari care sa acopere att perioada de cuibarit ct si cea de crestere a puilor; 2. pasari de pasaj (migratoare): un numar de 6 deplasari pentru fiecare perioada de migratie (de primavara sau de toamna) care sa cuprinda inceputul, vrful si sfrsitul perioadei de migratie; 3. pasari oaspeti de iarna: un numar de 5 deplasari care sa cuprinda venirea pasarilor in cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare si plecarea lor catre locurile de cuibarit; 4. pasari sedentare: se vor monitoriza in cadrul deplasarilor pentru pasarile cuibaritoare si cele care ierneaza. Suprafata cuprinsa in planul de monitorizare este reprezentata de suprafata amplasamentului, la care se adauga zonele invecinate care contin acelasi tip de habitate ca si amplasamentul. Aceste zone invecinate (pe o raza de 1 km in jurul amplasamentului) reprezinta de fapt zonele martor care sunt un punct de referinta intre situatia initiala din cadrul amplasamentului si cea finala, dupa realizarea lucrarilor prevazute in PUZ. Datele colectate in cadrul programului de monitorizare se vor analiza si se vor raporta catre Administratia Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii.
Monitorizare PUZ Pentru Planul Urbanistic Zonal analizat : Restructurare si modernizare sat vacanta Gura Portitei-intravilan com. Jurilovca, judetul Tulcea, se recomanda monitorizarea urmatorilor factori de mediu, dupa cum este mentionat in tabelul nr. 15: Tabelul nr.15 Monitorizarea factorilor de mediu
Monitorizare factorilor de mediu in faza de exploatare Calitatea apei epurate Indicatori monitorizati date meteorologice, cantitate de precipitatii, temperatura, directia predominanta a vntului principalii indicatori de calitate a apelor uzate epurate, in conformitate cu NTPA 001/2002 -indice de tasare -stare fizica generala Frecventa pe durata determinata, la solicitarea autoritatilor de mediu Inainte de evacuare in statia de epurare Conform recomandarilor din Studiul geotehnic efectuat La solicitarea Interventie La depasiri ale CMA Observatii Pana la remedierea defectiunilor se vor sista lucrarile de constructii Se va stabili in functie de indicatorul depasit masurile de remediere
La depasiri ale CMA
Stabilitatea terenului, structurile de rezistenta Calitatea emisiilor
La modificari semnificative a valorilor inregistrate La depasiri ale Pana la

Pg.124/137
-conform Ordinului
de poluanti in perioada executiei constructiei si de la centrala termica Gestiunea deseurilor
SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea, str. Luminitei , nr. 1B J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067 Ord.592/2002 autoritatilor de CMA CO, SOx, NOx,COV, mediu pulberi
remedierea defectiunilor se vor sista lucrarile iar focul in centrala termica va fi stins
Conform HG 856/2002 si Legii nr. 211/2011 privind regimul deeurilor;
In timpul fazei de executie cat si dupa, la solicitarea autoritatilor de mediu
Titularul planului va prezenta anual un raport de monitorizare, intocmit de specialisti-biologi, ecologi ,inainte de sfarsitul primului trimestru al anului cuprins in raportul de monitorizare. Rezultatele monitorizarii vor fi depuse la ARBDD.
Tabel nr. 16 : frecventa monitorizarii in perioada de constructie si postconstructie Specii monitorizate Pasari cuibaritoare Pasari de pasaj ( migratoare ) Pasari oaspeti de iarna Pasari sedentare Frecventa monitorizare perioada constructie 6 deplasari in perioada 15 aprilie-15 iunie 8 deplasari in perioada martieaprilie si augustoctombrie 4 deplasari in perioada noiembrie-februarie Se vor monitoriza in cadrul deplasarilor pentru pasarile cuibaritoare si cele care ierneaza Se vor monitoriza in cadrul deplasarilor pentru pasari Se vor monitoriza in cadrul deplasarilor pentru pasari Se vor monitoriza in cadrul deplasarilor pentru pasari Se vor monitoriza in cadrul deplasarilor pentru pasari Frecventa monitorizare postconstructie 4 deplasari in perioada 15 aprilie-15 iunie 6 deplasari in perioada martieaprilie si august-octombrie 5 deplasari in perioada noiembrie-februarie Se vor monitoriza in cadrul deplasarilor pentru pasarile cuibaritoare si cele care ierneaza Se vor monitoriza in cadrul deplasarilor pentru pasari Se vor monitoriza in cadrul deplasarilor pentru pasari Se vor monitoriza in cadrul deplasarilor pentru pasari Se vor monitoriza in cadrul deplasarilor pentru pasari
Mamifere Nevertebrate Reptile Amfibieni
Titularul de activitate in cadrul modelului de monitorizare propus, va avea obligatia de a preleva probe, de a efectua analize si masuratori conform programului de monitorizare si automonitorizare. Se va mentiona care sunt procedeele de esantionare si masurare pentru masuratorile periodice, continue si discontinue, prevazute a fi realizate pentru monitorizarea activitatii din punct de vedere a protectiei mediului (poluantii in aer si apa). Daca se considera necesar de catre autoritatea locala de protectie a mediului, se vor include si informatii privind procedeele de esantionare si masurare pentru masuratorile periodice prevazute a fi realizate pentru monitorizarea impactului activitatii asupra factorilor de mediu sol, sanatatea populatiei, biodiversitate, etc. Analizele si determinarile necesare pentru controlul calitatii componentelor de mediu vor fi realizate de laboratoare atestate pe baza de contract. Totodata exista urmatoarele obligatii : se va stabili modalitatea de actiune in caz de urgenta;
se va preveni si se vor lua masuri concrete in caz de accidente; se va raporta orice accident si situatie de urgenta. Un sistem competitiv si eficient de monitorizare si evaluare a impactului PUZ asupra mediului va contribui nu doar la prevenirea unui posibil impact negativ asupra mediului al programului, ci si la amplificarea efectelor pozitive, atat in ceea ce priveste mediul, cat si calitatea planului analizat. Studiul privind vegetatia din zona analizata a fost efectuat dupa metodele europene de fitocenologie, desfasurandu-se in etape diferite: - etapa pregatitoare - la aceasta etapa s-au analizat scopul si sarcinile propuse pentru studiu, a fost consultata literatura stiintifica de specialitate cu privire la metodele de cercetare si studiile efectuate anterior in zona, la conditiile fizico-geografice ale regiunii (relief, solurile, structura geomorfologica, reteaua hidrografica, clima) si au fost stabilite perioadele optime pentru efectuarea identificarilor in teren. - etapa cercetarilor de teren - la aceasta etapa s-au efectuat lucrari ce constau in efectuarea descrierilor geobotanice, fotografiere, fixare pe harta-schematica a punctelor cercetate, in teren, in vederea determinarii ulterioare a speciilor si a habitatelor de interes comunitar unde a fost cazul (Determinarea speciilor a fost realizata cu ajutorul cheilor de determinare din publicatii de specialitate [Ciocarlan, 2000]). Vegetatia fitocenozelor a fost studiata de la periferia zonei avute in vedere spre interior, folosind metoda cercetarilor pe itinerar. Suprafata ce urma a fi strabatuta a fost stabilita astfel, incat sa cuprinda toate tipurile fitocenotice existente. - etapa de incheiere - a cuprins prelucrarea datelor in vederea determinarii certe a speciilor si asociatiilor vegetale, a prezentei/absentei speciilor de plante si de habitate de interes conservativ. Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile detaliate in formularele standard Natura 2000 au fost detaliate in subcapitolul specific. Metodele utilizate se recomanda a se utiliza si pentru monitorizarea constructie si postconstructie.
Pg.126/137
12.REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC AL INFORMATIEI FURNIZATE IN RAPORTUL DE MEDIU

Conform HG nr. 1076/2004 privind evaluarea de mediu a unor planuri/programe pentru Planul Urbanistic Zonal: RESTRUCTURARE SI MODERNIZARE SAT VACANTA GURA PORTITEI intravilan localitatea Jurilovca, judetul Tulcea au fost organizate Grupuri de Lucru pentru identificarea problemelor de mediu. Observatiile /recomandarile/problemele ridicate de catre participanti au fost consemnate in Procesele verbale intocmite de reprezentantul ARBDD si pot fi consultate la sediul ARBDD Tulcea, la titular, expert de mediu. Informatii generale Titlul lucrarii: PLAN URBANISTIC ZONAL RESTRUCTURARE SI MODERNIZARE SAT VACANTA GURA PORTITEI intravilan localitatea Jurilovca, judetul Tulcea Titularul / beneficiarul lucrarii: SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL Jurilovca Autorul atestat al Raportului de Mediu: SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea Adresa : str. Luminitei, nr. 1B, Tulcea, judet Tulcea, Telefon/Fax: 0340-104.067 Planul Urbanistic Zonal (PUZ) reprezinta documentatia prin care se asigura conditiile de amplasare, dimensionare, conformare si servire edilitara pentru Restructurare si modernizare Sat Vacanta Gura Portitei, din com. Jurilovca, judetul Tulcea. Documentatia pentru PUZ argumenteaza posibilitatea din punct de vedere urbanistic a realizarii obiectivului propus, tinnd cont de obligatiile prevazute in Certificatul de Urbanism precum si de prevederilor altor reglementari de urbanism. Terenul in suprafata de 5 ha se afla in intravilanul comunei Jurilovca, fiind situat pe amplasamentul fostului Punct Pescaresc Gura Portitei. Suprafata analizata de prezenta documentatie este un teren ce prin Planul Urbanistic General al comunei Jurilovca a fost delimitat ca trup separat de Intravilan, mai exact TRUP 9, zona de institutii si servicii, subzona de sport-turism. Vecinatatile planului sunt : la Nord si Sud Rezervatia Biosferei DELTA DUNARII, la Est Zona Litoral Plaja MAREA NEAGRA, la Vest Canalul de Centura al Rezervatiei Biosferei DELTA DUNARII. Amplasamentul are acces atat la mare, cat si la lacul Razelm prin intermediul canalului Golovita Referitor la interventiile care se vor realiza asupra constructiilor de pe amplasament anterior edificate, acestea sunt : Doua din acestea, Statia de epurare (P) si Vila Delfinul (P+1+M), nu vor suferi alte interventii decat cele de refaceri finisaje si instalatii. Sase constructii parter: Magazin C6, Spalatorie C8 Terasa acoperita din lemn C77, Beach bar din lemn C78, Piscina din beton C79, anexa din lemn cu stuf C80 vor fi demolate. Casutele tip camping C52, C53, C74, C75, C76 vor fi de asemenea demolate; iar casutele CI,C2 , C49, C50, C51 vor fi reabilitate si relocate. Patru constructii se vor aduce la regimul de inaltime P+ 1 +M acestea fiind: Vila Egreta CI, Discoteca C7, Grup administrativ C9 P+M si Restaurant Cll P+M . Se propune construirea a cincispreze constructii noi cu regim de inaltime P+ 1 +M pe terenul, liber de constructii, obtinut prin demolarea urmatoarelor cladiri: Garsoniera C2, Grup
social 2 C3, Chiosc C4, Cherhana C5, Umbrar 2 CIO, Magazie C13, Gratar C 14, Depozit carburanti C15, Casa pescarilor C16, Umbrar l C17, Grup social l C18. Treisprezece constructii parter vor fi demolate, iar casutele tip camping vor fi relocate. Patru constructii se vor aduce la regimul de inaltime P+1+M. Se propune construirea a cincisprezece constructii noi cu regim de inaltime P+1+M. Zona de piscine: in afara zonei costiere, care are interdictie de construire conform legislatiei. La faza DTAC, titularul proiectului va stabili impreuna cu proiectantul/arhitectul locul exact de amplasare si numarul piscinelor , astfel incat sa fie respectata legislatia cu privire la zona costiera . De asemenea se propune amplasarea unui numar de 890 panouri fotovoltaice (l,2 x l,7 m), avand o putere totala instalata de 0,2 MW. Suprafata totala pe care vor fi amplasate panourile, va fi de cca 3200 mp, iar modul de amplasare va fi pe traverse din beton asezate pe nisip (pamant),cu structura metalica galvanizata , imprejmuite cu un gard metallic .Pentru climatizare se vor utiliza pompe de caldura APA-AER. Fazele de desfasurare a planului supus avizarii sunt: Faza constructiei: Pregatirea locului de realizare a constructiilor prin demolarea celor existente (asa cum au fost ele descrise mai sus); Realizarea fundatiilor; Construirea propriu-zisa a constructiilor noi; Conectari electrice la reteaua existenta in zona; Racordari la reteaua de alimentare cu apa si cea de canalizare existenta in zona; Faza de functionare; Faza de demolare Satul de vacanta se prognozeaza a functiona nelimitat. Sunt posibile pe viitor si alte lucrari de modernizare, care sa necesite lucrari de demolare a unor constructii, insa satul de vacanta per ansamblu nu se va demola, iar activitatea turistica va continua Durata de executie a lucrarilor de restructurare-modernizare sat de vacanta 2-3 ani. Durata etapei de functionare: Functionarea este prognozata a fi nelimitata in conditii normale de stabilitate economica si politica . Racordarea la Sistemul Energetic National se va face la reteaua electrica existenta in zona. Alimentarea cu apa se va face conform Autorizatiei de mediu nr. 885/07.08.2008 revizuita, emisa de ARBDD Tulcea; pe amplasamentul Satului de vacanta Gura Portitei exista alimentare cu apa (put forat cu adancimea de 4 m care are legatura cu canalul de centura, prin intermediul statiei de pompare SP1 (constructie supraterana) amplasata langa statia meteo. Se va pastra acest mod de alimentare cu apa si cladirile restructurate/modernizate se vor racorda la reteaua existenta. Evacuarea apelor uzate se va face in reteaua de canalizare existenta, conform Autorizatiei de Gospodarire a Apelor nr.21/mai 2012 si a adresei Sistemului de Gospodarire a Apelor nr.4662/03.12.2012. Exista o statie de epurare ape uzate mecano-biologica tip AS MONOCOMP 300 in suprafata de 149,38 mp si trei statii de epurare cu namol active tip FAST 50/60/80. Amplasamentul planului urbanistic zonal propus a se aviza este situat in intravilanul comunei Jurilovca, intr-un ecosistem antropic specific, iar din punct de vedere al pozitiei fata de ariile naturale protejate, amplasamentul Satului Turistic Gura Portitei este inclus in ROSCI 0065 Delta Dunarii, in imediata vecinatate a ROSCI 0066 ,,Delta Dunarii-zona marina si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe , fiind situat in zona economica a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.
Pg.128/137
Integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI 0065 DELTA DUNARII, ROSCI 0066 DELTA DUNARII-ZONA MARINA si ROSPA0031 DELTA DUNARII SI COMPLEXUL RAZIM-SINOE NU va fi afectata de planul propus deoarece: 1. Nu se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar; 2. Nu se fragmenteaza habitatele de interes comunitar; 3. Nu are impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar; 4. Nu se produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariilor naturale protejate de interes comunitar. In cadrul planului nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ROSCI 0066 Delta Dunariizona marina, ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe, ROSCI 0065 Delta Dunarii si din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Realizarea lucrarilor de restructurare-modernizare propuse prin PUZ nu prezinta efecte negative asupra biodiversitatii locale, asupra speciilor /habotatelor protejate din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si indeplineste obiectivele de protectie a mediului inconjurator, incadrndu-se in principiile dezvoltarii durabile. Activitatea economica, de altfel punctiforma la scara ariilor naturale protejate, nu este generatoare de fragmentare de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul acestora si nu va periclita integritatea acestora. Practic impactul cumulativ nu poate exista, deoarece pe amplasament nu exista specii si habitate de interes comunitar. In urma investigatiilor din teren efectuate in zona de interes, pe amplasament nu au fost identificate specii si habitate protejate. Avand in vedere ca nu avem specii si habitate afectate de implementarea planului, rezulta ca nu va fi nevoie de inlocuirea acestora. Se apreciaza ca dupa finalizarea lucrarilor si interventiilor pe amplasament se va putea utiliza terenul in continuare pentru activitatile de pe amplasament. PRIN IMPLEMENTAREA ACESTUI PLAN URBANISTIC ZONAL NU SE VOR AFECTA HABITATE COMUNITARE/PROTEJATE, NU SE VOR REDUCE POPULATIILE SPECIILOR DE PLANTE, PASARI, NEVERTEBRATE, AMFIBIENI, REPTILE, MAMIFERE, PESTI DE INTERES COMUNITAR SI A SPECIILOR DE PLANTE, PASARI, NEVERTEBRATE, AMFIBIENI, PESTI, REPTILE, MAMIFERE RARE CONFORM LISTEI ROSII NATIONALE, MOTIV PENTRU CARE ELABRATORUL RAPORTULUI DE MEDIU RECOMANDA CONTINUAREA PROCEDURII DE AVIZARE SI EMITEREA ACTULUI DE REGLEMENTARE.
Pg.129/137
BIBLIOGRAFIE
- Ciocrlan V. 1994. Flora Deltei Dunarii. Editura Ceres, Bucuresti. - Donita, N., Doina Ivan, Coldea, Gh., Sanda V., Popescu, A., Chifu, Th., Mihaela PucaComanescu, Mititelu, D., Boscaiu, N., 1992, Vegetatia Romniei, Editura Tehnica Agricola, Bucuresti - Dihoru Ghe., Negrean G. 1976. Sintaxoni specifici Deltei Dunarii. Muzeul Deltei Dunarii, Peuce, Tulcea. Vol. 5. - Dihoru Ghe., Negrean G 2009. Cartea rosie a plantelor vasculare din Romania. Editura Academiei Romane, Bucuresti - Gafta D., Owen M., 2008 Manualul de interpretare a habitatelor NATURA 2000 din Romania - Popescu A., Sanda V., Oroian Silvia 1997. Vegetatia Deltei Dunarii. Muzeul judetean Mures, Marisia. Vol. 25. - Sanda V., Arcus Mariana 1999, Sintaxonomoa gruparilor vegetale din Dobrogea si Delta Dunarii, Editura Culturala Pitesti - Sanda V., Popescu A. Nedelcu G. A. 1991. Caracterizarea vegetatiei din Delta Dunarii. Acta Bot. Horti Buc. - Sanda V., llerer Kinga, Burescu P. 2008. Fitocenozele din Romnia. Sintaxonomie, structura, dinamica si evolutie. Edit. Ars Docendi, Univ. Bucuresti. - Sanda V., Vicol Ioana, Stefanut S. 2008. Biodiversitatea ceno-structurala a invelisului vegetal din Romnia. Edit. Ars Docendi, Univ. Bucuresti. - Mihai Petrescu , Dobrogea si Delta Dunarii conservarea florei si habitatelor , Tulcea 2007 - Victor Ciochia , Aves Danubii-Pasarile Dunarii de la iIzvoare la varsare, Ed. Pelecanus, Brasov , 2001 - Societatea Ornitologica Romana , Grupul Milvus -Ariile de Importanta Avifaunistica din Romania , Targu-Mures, 2008 *** 2006 Delta Dunarii III. Studii si cercetari de stiintele naturii si muzeologie *** INTERPRETATION MANUAL OF EUROPEAN UNION HABITATS EUR 27.July 2007 *** OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice cu modificarile si completarile ulterioare. *** Ordin 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania , modificat si completat prin Ordinul 2387/2011 *** HG nr. 971/2011 care modifica si completeaza HG nr. 1284/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta avifaunistica, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania *** Ordin 19/2010 privind aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor natural protejate de interes comunitar *** Ordin 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proeicte publice si private *** Directiva Consiliului 92/43/CEE-Directiva Habitate *** Directiva 79/406/CEE Directiva Pasari *** http://www.ddbra.ro *** www.mmediu.ro
Pg.130/137
ANEXE
Pg.131/137
Pg.132/137
Pg.133/137
Pg.134/137
Curriculum Vitae Europass

Informaii personale
Nume / Prenume
Adresa(e) Mobil E-mail(uri) Naionalitate(-ti) Data naterii Sex
Stavarache Ionu Florentin

Balizei, Nr. 27, 820230 Tulcea (Romnia) +40749785153 florin_greeny@yahoo.com Romn 06/11/1985 masculin
Locul de munc vizat/ Biolog Domeniul ocupaional Experiena profesional

Perioada Funcia sau postul ocupat Activiti si responsabiliti principale Numele i adresa angajatorului Perioada Funcia sau postul ocupat Activiti si responsabiliti principale Numele i adresa angajatorului Septembrie 2012 prezent Biolog Persoan Fizic Autorizat Monitorizare ornitofaun, chiropterofaun; colectare de date, analiz i prelucrare, elaborarea rapoartelor specifice domeniilor de activitate. SC Wildlife Management Consulting SRL Aprilie 2012 - August 2012 Tehnician Biolog Monitorizarea psrilor n situl ROSPA 0082 Munii Bodoc Baraolt, respectiv n situl ROSPA 0075 Mgura Odobesti Societatea Ornitologic Romn Bd. Hristo Botev, nr.3, ap. 6, 030231 Bucureti (Romnia) Aprilie 2011 - Noiembrie 2011 Tehnician Biolog Monitorizarea migraiei psrilor rpitoare de zi din zona Orova Societatea Ornitologic Romn Bd. Hristo Botev, nr.3, ap. 6, 030231 Bucureti (Romnia) Martie 2010 prezent Ghid turistic Organizarea tururilor n Delta Dunrii i Dobrogea, transferuri de la i la aeroport, traductor IBIS TOURS Str. Dimitrie Sturza nr. 6, 820123 Tulcea (Romnia) Martie 2010 prezent
Pg.135/137
Perioada Funcia sau postul ocupat Activiti si responsabiliti principale Numele i adresa angajatorului
Perioada
SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea, str. Luminitei , nr. 1B J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067 Funcia sau postul ocupat Activiti si responsabiliti principale Numele i adresa angajatorului Ghid turistic Organizarea tururilor n Delta Dunrii i Dobrogea, transferuri de la i la aeroport, traductor Atu Travel Petre Ispirecu nr. 38, bl. p72b, ap. 2, 051025 Bucureti (Romnia) Martie 2008 Voluntariat Participare la cursurile teoretice i practice oferite la ntlnirea pentru pregtirea voluntarilor participani la programul Monitorizarea Psrilor Comune Societatea Ornitologic Romn Bd. Hristo Botev, nr.3, ap. 6, 030231 Bucureti (Romnia) Octombrie 2005 prezent Voluntariat Participare la International World Birdwatching Day Societatea Ornitologic Romn Bd. Hristo Botev, nr.3, ap. 6, 030231 Bucureti (Romnia) Ianuarie 2002 prezent Voluntariat Recensmntul anual al psrilor de ap, IWC (International Waterbird Census) Societatea Ornitologic Romn Bd. Hristo Botev, nr.3, ap. 6, 030231 Bucureti (Romnia)
Educaie i formare
Perioada Numele i tipul instituiei de nvmnt/furnizorului de formare Perioada Calificarea/diploma obinut Disciplinele principale studiate/competenele profesionale dobndite 2010 prezent Facultatea de Biologie (Universitatea "Alexandru Ioan Cuza") Iai 2005 - 2008 Certificat de agent n turism Limba romn Matematic Limba englez Marketing Contabilitate nfiinarea unei agenii de turism Colegiul Economic "Delta Dunrii" Tulcea
Numele i tipul instituiei de nvmnt/furnizorului de formare
Aptitudini i competene personale

Limba matern Limbi strine cunoscute Autoevaluare Nivel european (*)
Ascultare
Romn
nelegere
Citire
Vorbire
Participare la conversaie Discurs oral
Scriere
Pg.136/137
Englez Italian
B2 C2
Utilizator independent Utilizator experimentat
B2 C2
B1 C2
Utilizator Utilizator B1 B1 independent independent Utilizator Utilizator C2 experimenta C1 experimentat t
Competene i abiliti sociale
Spirit de lucru n echip Capacitate bun de comunicare
Competene i aptitudini organizatorice
- experien n managementul de proiect, ca urmare a activitilor de colaborare n proiectele expuse anterior; - bun organizator de concursuri datorit unei participri active la Grupul de Ornitologie Dendrologie - Silvicultur din cadrul Palatului Copiilor Tulcea; - ctigarea a numeroase concursuri pe teme legate de natur; - susinerea de lucrri tiinifice i participarea la sesiuni de lucrri tiinifice; - participarea la programe de monitorizare a Gtei cu gt rou (Branta ruficollis) din 2002 pn n prezent. *ambele proiecte fiind coordonate de Societatea Ornitologic Romn
Competene i aptitudini tehnice
- experien n lucrul cu GPS-ul, dobndit n urma colaborrilor n proiectele expuse anterior - o bun stpnire a instrumentelor Microsoft Office (Word, Excel i PowerPoint); - cunotine de instalare a sistemelor de operare ( Windows Xp, Windows Vista i Windows 7); - cunotine elementare ale aplicaiilor de grafic pe calculator (Adobe Illustrator, Photoshop, Digital Photo Professional, ACDSee).
Competene i aptitudini de utilizare a calculatorului
Alte competene i aptitudini
- birdwatching; - fotografia; - plimbri n natur; - hiking; - ciclism; - notul.
Permis de conducere
Informaii suplimentare Persoan Fizic Autorizat n domeniul Consultanei de Mediu

12 ani de experien n monitorizarea ornitofaunei 2012 - Membru fondator al Organizaiei Nonguvernamentale Sistemis 2002 - Membru activ la Societatea Ornitologic Romn
Pg.137/137

Raport de Mediu - Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - 2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Mediu - Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei - 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RESTRUCTURARE SI MODERNIZARE SAT VACANTA GURA PORTITEI intravilan comuna Jurilovca, judet Tulcea

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Fig. 1 amplasarea puturilor de mare adancime si a pompelor de caldura

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Fig.2 - Retea electrica existenta

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Fig. 4 zonarea functionala a terenului

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Fig.5 localizare amplasament pe ortofoplan ( sursa Google-Earth)

Coordonatele Stereo 1970 ale amplasamentului sunt prezentate in tabelul nr.2:

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Fig.6- Imagini de pe amplasament foto original Badea Gh.

Fig. 7- Imagini de pe amplasament foto original Badea Gh.

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Codul deseului conform HG 856/2002 17 05 03 02 01 03 20 01 08 20 01 39 19.08.05

Deseu Hartie si carton Sticla Metal Plastic Alte deseuri

Cantitate deseu (kg/an) 2194.56 960.12 685.8 1645.92 8229.6

Cod deseu 20 01 01, 15 01 01 20 01 02 20 01 40 20 01 39, 15 01 02 20 01 99

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

unde: S suprafeele utilizate pentru turism, exprimate in m2 sau ha

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Fig. 9 harta traseelor turistice in RBDD

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Fig. 10 accesul pe amplasament

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Fig. 11-12 traseu spre Gura Portitei ( via Vadu )

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Alte specii importante de flora si fauna

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL

Beneficiar SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL