Cuprins:

I. RESURSELE AGROTURISTICE ȘI TURISTICE NATURALE

1. STUDIU PRIVIND POZIȚIA ȘI ACCESIBILITATEA

1.1. Așezare și poziție în teritoriu
1.2. Accesibilitate și infrastructură generală

2. STUDIU PRIVIND CADRUL NATURAL

2.1. Relieful zonei (unități montane, deluroase și podiș)
2.2. Clima
2.3. Vegetația
2.4. Fauna
2.5. Oglinzi de ape, ape minerale și termale, nămoluri terapeutice, etc.
2.6. Ocrotirea naturii

II. RESURSE AGROTURISTICE ȘI TURISTICE ANTROPICE CREATE DE

OAMENI

3. STUDII PRIVIND CADRUL SOCIAL-ECONOMIC

3.1. Populația și așezările umane
3.2. Structura populației
3.3. Industria
3.4. Agricultura și silvicultura
3.5. Dotări tehnico-edilitare (energie, apa, canal, încălzire, parcuri, etc.)
3.6. Dotări comerciale, sanitare și sportive (magazine, spitale, terenuri de sport)
3.7. Servicii pentru populație (poștă, telefon, autoservire, depanare, frizerie )

4. STUDIU PRIVIND CADRUL CULTURAL – ISTORIC

4.1. Dotări culturale (cămine și case de cultură, biblioteci, cinematografe)
4.2. Valori entografice și folclorice (arhitectura tradițională, instalații și tehnici
populare, port popular, folclor muzical coregrafic și literar, sărbători folclorice,
festivaluri, obiceiuri, tradiții și ritualuri sătești).
4.3. Monumente și situri
4.4. Monumente și ansambluri de arhitectură
4.5. Case memorial
4.6. Zone istorice rurale și urbane
4.7. Muzee
4.8. Mănăstiri, catedrale și biserici
5. SERVICII AGROTURISTICE DIN ZONĂ
5.1. Servicii de cazare (structure de primire-tiputi, clasificare, dotări, etc.)
5.2. Servicii de alimentație (mic dejun, demipensiune, pensiune complete,
gastronomie, rețete tradiționale, cură de produse naturale realizate în
gospodărie sau în ferme, etc.)
5.3. Servicii de agreement (plimbări, sport, drumeții, echitație pescuit și vânătoare,
turism cultural, religios, balnear, de congrese și conferințe, etc.)

6. STUDIU PRIVIND CALITATEA MEDIULUI

6.1. Poluare datorită activităților economice (industrie, agricultură, zootehnie,
silvicultură, prestări servicii către populație , turistice și de agrement
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE/ web-grafie SELECTIVĂ
 1. STUDIU PRIVIND POZIȚIA ȘI ACCESIBILITATEA
1.1 Așezare și poziție în teritoriu

Comuna Goicea este poziționată în partea de sud-vest a României, respectiv

în sudul Olteniei. (Fig.1) În ceea ce privește poziționarea comunei în cadrul județului,
putem spune că aceasta este situată în sudul județului Dolj, la circa 8 kilometri distanță
de Dunăre și la 55 de kilometri de orașul Craiova, centrul administrativ al județului.

Oraşele cele mai apropiate sunt oraşul Segarcea, la cca. 25 km N de Goicea

şi municipiul Băileşti, la cca. 35 km V de Goicea . Comuna Goicea are o singură
localitate componentă: Goicea – localitatea reşedinţă de comună, care a rezultat prin
unirea, în 1968, a localităţilor Goicea Mare, Goicea Mică şi Popoviceni şi a fost stabilită
prin Legea nr. 84/2004privind reorganizarea unor unităţi administrative, prin care
localitatea componentă Cârna se separă de Goicea, devenind comună.

Comuna Goicea se învecinează cu următoarele unităţi administrative

teritoriale:

 la N: comuna Bârca şi comuna Urzicuţa

 la E: comuna Măceşu de Sus şi comuna Măceşu de Jos
 la S: comuna Cârna
 la V: comuna Bistre
Coordonatele Comunei Goicea sunt:43° 55′ 13″N și 23°37′9″ E.

Fig.1 Harta Județului Dolj- Goicea

Sursa: http://www.comune.ro/?/judet/ijud18/
 1.2. Accesibilitate și infrastructură general

Judeţul Dolj este situat la intersecţia coridoarelor pan-europene IV şi VII,

pentru care sunt prevăzute în continuare investiţii importante în infrastructură până în
2030, dar nu dispune, până în prezent, de drum sau cale ferată de mare viteză, care să
îi asigure o legătură rapidă cu ceilalţi poli urbani din ţară şi Europa de SE.
La nivelul judeţului, în 2014 drumurile naţionale se aflau într-o stare bună, în
proporţie de 89% fiind modernizate, dat fiind faptul că în ultimii ani s-au făcut investiţii
importante în modernizarea lor, dar drumurile judeţene au fost modernizate în proporţie
de mai puţin de o treime, iar cele comunale în proporţie de mai puţin 20% (sub media
naţională şi regională), aşa cum relevă. Strategia de dezvoltare economic -socială a
Judeţului Dolj pentru perioada 2014 -2020
DJ 561 (Podari - Dunăreni), DJ 561H (Goicea -Măceşu de Sus) şi DC 2A
(Bârca-Goicea - Bistreţ) asigură legăturile între comuna Goicea şi restul localităţilor din
judeţ (Fig.2). Drumul judeţean DJ 561, care traversează teritoriul UAT Goicea de la N la
S a fost reabilitat cu finanaţare nerambursabilă din POR 2007- 2013, ca şi DJ 652 şi DJ
606, drumuri judeţeane cu o lungime totală de 95,2 km şi cu o valoare cumulată a
investiţiei de peste 37,3 mil. Euro. DJ 561 şi DJ 561H sunt asfaltate (îmbrăcăminte
asfaltică uşoară).
DJ 561este coectat la reţeaua TEN -T şi se află în stare bună, fiind unul dintre
cele mai tranzitate drumuri judeţene (peste 2.000 de vehicule/zi). DC 2A se regăseşte în
lista drumurilor comunale în stare rea în Strategia de dezvoltare economic -socială a
judeţului Dolj pentru perioada 2014 -2020.

Fig. 2 – Infrastructura Goicea

Sursa: http://comuna.info/harta-goicea-dj/
2. STUDIU PRIVIND CADRUL NATURAL

2.1. Relieful zonei (unități montane, deluroase și podiș)

Relieful comunei Goicea se identifică cu relieful județului Dolj, care este

predominant de câmpie, ca în toate judeţele dunărene. Spre partea vestică se observă
și o ușoară înclinare spre lunca Desnățuiului.

Relieful Caracterisitic teritoriului comunei Goicea este alcătuit din relieful

specific de luncă şi terase inferioare ale Dunării (comuna fiind situată la cca. 8 km N de
Dunăre), cuprinzând zona de confluenţă cu terasa inferioară a Desnăţuiului şi având o
altitudine cuprinsă între 20 şi 45 m deasupra nivelului mării şi o altitudine relativă de 5 -
12 m.
2.2. Clima
Din punct de vedere al condiţiilor climatice, localitatea se situează într-o
zonă cu climat temperat – continental, specific zonei de câmpie, cu unele influenţe
submediteraneene, cu tendinţe de ariditate şi perioade frecvente de secetă.
Temperatura medie anuală este cuprinsă între 10 -11,8°C.
Temperaturile medii cele mai ridicate sunt in luna iulie, sub influenţa maselor
de aer tropical sau continental, din E,acestea fiind în jurul valorii de 22,8 °C. Ianuarie
are cea mai scăzută temperatură medie a anului, sub influenţa maselor de aer rece
care se deplasează dinspre E continentului, aceasta fiind de -1,1 °C. (Tabelul 1).
Temperatura maxima absolută a fost de peste 41°C şi temperatura minimă
absolută de -31°C.
Primul îngheţ se înregistrează de regulă în ultima decadă a lunii octombrie
(după 25 octombrie), iar ultimul în prima decadă a lunii aprilie. Anual se poate vorbi de o
durată medie de 100 de zile cu îngheţ şi de un interval de peste 200 zile fără îngheţ.
Precipitaţiile înregistrează o medie de 500 mm/an, fiind mai scăzute decât în
restul teritoriului. Cea mai mică cantitate de ploaie cade în luna septembrie. Media
acestei luni este de 36 mm. Cu o medie de 73 mm, cea mai mare cantitate de
precipitații scade în luna iunie (Fig. 3.).
 Direcţia vânturilor dominante iarna este E NE-SV, iar vara V SV-NE

Fig. 3. – Climograma Goicea

Sursa: https://es.climate-data.org/europe/rumania/dolj/goicea-836726/
Tabelul 1

Temperaturi medii anuale

Ian Feb Mar Apr Mai Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec

Temperatura
-1.1 1.4 6.2 12.4 17.5 20.8 22.8 22.4 18.3 12.4 6.4 2
medie (°C)

Temperatura
-4.3 -2 1.7 6.9 11.8 15 16.7 16.3 11.9 7.1 2.6 -0.3
min. (°C)

Temperatura
2.1 4.8 10.8 18 23.3 26.7 29 28.6 24.7 17.8 10.2 4.4
max. (°C)

Temperatura
30.0 34.5 43.2 54.3 63.5 69.4 73.0 72.3 64.9 54.3 43.5 35.6
media (°F)

Temperatura
24.3 28.4 35.1 44.4 53.2 59.0 62.1 61.3 53.4 44.8 36.7 31.5
min. (°F)

Temperatura
35.8 40.6 51.4 64.4 73.9 80.1 84.2 83.5 76.5 64.0 50.4 39.9
max. (°F)

Precipitații
39 40 43 50 63 73 53 42 36 36 53 50
(mm)
 2.3. Vegetația

O mare parte din sudul județului este acoperită de lanuri bogate, vegetația fiind
specifică zonei de stepă. În trecut, Câmpia Olteniei era acoperită de păduri de stejar care
alternau cu tufărișuri. Influențele climatice și intervenția omului au determinat modificarea
învelișului vegetal.
Vegetaţia naturală este cea de stepă şi silvostepă, fiind alcatuita din păduri de
stejar, frasin, ulm, arţar, tei şi vegetaţie specifică stepei, dar se mai regăseşte pe
suprafeţe foarte restrânse, peisajul fiind puternic antropizat, pe cea mai mare parte a
teritoriului comunei, vegetaţia naturala fiind înlocuită cu culturi agricole.
Perdelele de protecţie alcătuite din salcâm au ca scop să diminueze efectul
vântului.
2.4. Fauna
Fauna prezintă o mare varietate de specii de animale şi păsări încadrându -se
în fauna caracteristică zonei joase de câmpie: vulpi, iepuri, mistreţi, căpriori, mierle,
gaiţe, hârciogul, şobolanul de câmp, etc.
Fauna terestră și acvatică a suferit modificări generate de vânatul și pescuitul
abuziv, multe dintre speciile care populau teritoriul județului Dolj supraviețuind în număr
mic sau dispărând cu totul. Dintre speciile care populează regiunile de luncă predomină
lișița, barza, egreta precum și unele specii de rozătoare.

2.5. Oglinzi de ape, ape minerale și termale, nămoluri terapeutice, etc

Reteaua hidrografică (permanentă) este formată din râul Desnăţui, a cărui
albie a fost rectificată în dreptul loca lităţii în perioada 1963 -1964, după 1972 demarând
realizarea digului care protejează în prezent comuna împotriva riscului de inundaţii.
Reţeaua hidrografică a regiunii este tributară Dunării, fiind formată din pârâul
Desnăţui, care se varsă în lacul Bistreţ şi afluentul lui Baboia. În timpul verilor secetose,
Baboia are un debit deosebit de scăzut. Debitul său creşte brusc în timpul ploilor şi
produce inundaţii. Pemtru a pune capăt revărsărilor s-au efectuat lucrări de înălţare a
malurilor şi de regularizare a cursurilor.
Pârâul Baboia izvorăşte din preajma locaităţilor Orodel şi Cornul. Cele două
braţe ale sale se unesc în prejma localităţilor Vârtop şi cele două primesc un afluent ce
vine spre Pleniţa, formează un singur curs ce trece prin Galicea Mare, prin dreptul
localităţii Galiciuica, şi-şi continuă cursul spre est trecând prin localitatea Afumaţi şi se
varsă spre Desnăţui între Bârca şi Goicea.

2.6. Ocrotirea naturii

Ariile naturale protejate infiintate in Romania, inclusiv siturile Natura 2000 - arii
naturale protejate de interes European - reprezinta 23% din suprafata tarii, iar din acest
areal padurile reprezinta 45% din fondul forestier national. Parcurile nationale si
naturale (fara Delta Dunarii) reprezinta doar 5% din suprafata Romaniei.
Conform datelor publicate la sfarsitul lunii ianuarie 2016 de Societatea
Ornitologica Romana (SOR), Romania detinea, la nivelul anului 2015, un numar de
1.486 de arii naturale protejate, in crestere cu 156,6% fata de anul de referinta 1990.
Statistica prezentata cu ocazia implinirii a 25 de ani de mediu indica faptul ca, la
sfarsitul anului trecut, pe plan national existau 13 parcuri nationale si 15 parcuri naturale.
De asemenea, Reteaua Natura 2000 din Romania cuprindea 383 de Situri de
Importanta Comunitara (SCI), respectiv 148 de Situri de Protectie Avifaunistica (SPA);
printer acestea întâlnindu-se și Goicea – Măceșul de sus (ROSPA0155 Goicea-Macesu
de Sus; sursa- https://www.hotnews.ro)

3. SERVICII AGROTURISTICE DIN ZONĂ

3.1. Populația și așezările umane

Evoluţia istorică a aşezării indică o creştere continuă a populaţiei începând din
1891, când se înregistra un număr de 2.100 locuitori şi până în 1992, când se
înregristrau 5.188 locuitori. Trebuie însă ţinut cont de faptul că în 1992, ca şi mai târziu,
până în 2004, când a avut loc reorganizarea administrativă, comuna Goicea includea şi
actuala comună Cârna.
Ulterior, evoluţia demografică a comunei Goicea indică o descreştere continuă,
astfel că de la un total de 3.059 locuitori în 2004 să ajungă la 2.615 de locuitori în 2015,
ceea ce înseamnă o scădere cu 14,51% în ultimii 10 ani.
 Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Goicea se
ridică la 2.760 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 3.134 de locuitori.
Din punct de vedere al numărului de locuitori, la ora actuală comuna se
situează în categoria comunelor de mărime medie (2.615 locuitori înregistraţi în 2015,
conform datelor furnizate de beneficiar).
Teritoriul administrativ are, potrivit datelor furnizate are o suprafaţă de 5.884ha
(5.887 ha conform PUG 2006 preliminar), din care:
-intravilan: 325 ha (potrivit PUG 2006 preliminar),
-extravilan: 5.559 ha (5.562 ha potrivit PUG 2006 preliminar).
La nivelul judeţului, potrivit analizei care fundamentează Strategia de
dezvoltare economic -socială a Judeţului Dolj pentru perioada 2014 – 2020, în mediul
rural, fondul construit este învechit şi nemodernizat la standardele actuale, mai mult de
jumătate fiind expuse unui risc seismic ridicat.
Peste 50% din locuinţele din judeţ, în special cele din mediul rural, nu ating
gradul de echipare şi dotare, baie şi apă caldă, instalaţie de canalizare (aprox. 45%),
instalaţie de alimentare cu apă (aprox. 33%), iar în ceea ce priveşte încălzirea, la nivelul
judeţului, 60% sunt prevăzute cu sobe pe combustibil solid, în comuna Goicea fiind
practic 100%.
De asemenea, peste jumătate din fondul locativ este construit din materiale cu
o rezistenţă redusă în timp –cum sunt paianta şi chirpiciul –ceea ce face ca aceste
lcouinţe să fie mai expuse la risc seismic. O cincime din locuinţele din judeţ au fost
abandonate, în special în localităţile în curs de depopulare.
În comuna Goicea există o singură construcţie de locuinţe multifamiliale,
proiectată cu 12 apartamente, dintre care doar 8 mai oferă în prezent condiţii adecvate
de locuire. În rest, fondul locativ este format din locuinţe individuale preponderent
izolate pe lot.
Nu au mai fost construite alte locuinţe din fonduri de stat, iar întoarcerea
tinerilor de la oraş, unde a devenit foarte costisitoare procurarea unei locuinţe, dorinţa
acestora de a avea propria locuinţă, sunt câteva elemente cere au condus la orientare
populaţiei către construirea de locuinţe individuale. În ceea ce priveşte condiţiile de
locuire, statistic, din totalul locuinţelor comunei (1.497 în 2004, 1.518 în 2014) şi
suprafaţa totală locuibilă (62.906 mp în 2004, 96.010 mp în 2014), raportată la numărul
de locuitori ai comunei (3.059 în 2004, 2.635 în 2014 şi 2.615 în 2015), respectiv la
numărul total de gospodării (1.285 în 2004, 1.285 şi în 2011), rezultă următorii
indicatori:-suprafaţa locuibilă medie a unei locuinţe este în prezent de 53,24 mp –mai
mare decât media pe judeţ (48,6 mp), ca şi decât pe cea din mediul rural din judeţul Dolj
(45,5 mp), dar şi urban (51,9 mp) –ceea ce înseamnă că locuinţa medie pentru comuna
Goicea este o locuinţă mica -medie, cu 2-3 camere.
Acest indicator a înregistrat la nivel de comună o creştere faţă de anul 2004
(42,02 mp), dar această creştere trebuie interpretată în raport cu modificările de natură
administrativă pe care comuna le-a înregistrat.
Cu toate acestea, pe datele furnizate, atragem atenţia asupra faptului că
suprafaţa locuibilă pare să înregistreze o creştere foarte mare în ultimul deceniu
(33.104 mp, adică cu mai mult de 50%), în raport cu creşterea numărului de locuinţe în
acest interval de 10 ani (care este de doar 21 de locuinţe).
Suprafaţa locuibilă medie pentru o persoană este în prezent de 36,43 mp, de
asemenea mai mare decât în 2004 (20,56 mp) şi mai mare decât media pe judeţ 20,8
mp.
Notăm din nou aceeaşi variaţie a suprafeţei locuibile, conform datelor furnizate
de numărul de persoane într-o locuinţă este 1,73, dar mai mic decât în anul 2004
(2,04).
Acest indicator trebuie coroborat cu scăderea populaţiei comunei-raportul între
numărul total de gospodării şi numărul total de locuinţe este 0,85, şi se menţine la
nivelul anului 2004, indicator ce arată un excedent de locuinţe, excedent provenit în
special din abandon.
Din această analiză rezultă că în acest moment nu este previzibilă o
dezvoltare majoră a fondului de locuinţe al comunei pentru următorii ani, care să
justifice o extindere a intravilanului actual prin includerea de terenuri cu funcţiunea de
locuinţe şi funcţiuni complementare.
 3.2. Structura populației
În analiza care a fundamentat PUG 2006 se nota faptul că la nivelul comunei
Goicea se înregistrase o scădere semnificativă a populaţiei între recensământul din
1977 şi cel din 2002, mai pronunţată în ceea ce priveşte satul , pe atunci reşedinţă de
comună , Goicea, adică peste 30%. Pentru perioada cuprinsă între 2006 şi 2017,
potrivit datelor transmise de beneficiar, evoluţia populaţiei, pe sexe, este următoarea
(Tabelul 2).

Tabelul 2
Evoluția populației pe sexe

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

M 1.474 1.445 1.418 1.384 1.356 1.347 1.320 1.304 1.289 1.283 1.267 1.258

F 1.585 1.549 1.521 1.503 1.461 1.436 1.431 1.424 1.401 1.387 1.368 1.357

Total 3.059 2.994 2.939 2.887 2.817 2.783 2.751 2.728 2.690 2.670 2.635 2.615

Se poate observa că începând din anul 2004, după separarea de actuala

comună. Cârna, fostă localitate componentă Dunăreni a comunei Goicea, populaţia a
scăzut constant până în anul 2015, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de
Statistică prin grija beneficiarului.
Se observă că în ultimii 10 ani, numărul de locuitori a scăzut la nivel de
comună cu cca. 14,5% în 2015 (faţă de 2004). Structura populaţiei prezintă o
importanţă deosebită pentru dezvoltarea economică şi socială a teritoriului.
Evoluţia populaţiei comunei este, la rândul ei, condiţionată de sporul natural,
mişcarea naturală şi mişcarea migratorie.
 Mişcarea migratorie a fost activizată de industrializare, urbanizare şi de
modernizarea agriculturii în judeţul Dolj şi în întreaga ţară.
În ceea ce priveşte fenomenele demografice, sporul natural în perioada 2006-
2017 este ilustrat în Tabelul 3:

Tabelul 3
Sporul natural 2006-2017

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Născuți
34 33 22 22 23 26 23 31 32 21 25 20
vii

Decedați 84 98 75 81 73 86 81 73 70 59 66 59
Spor
-50 -65 -53 -59 -50 -60 -58 -42 -38 -38 -41 -39
natural

Totodată sporul migratoriu a scăzut, datorită declinului economic şi

disponibilizărilor masive din marile centre industriale, parte din salariaţii concediaţi
întorcându-se în mediul rural, de unde proveneau; valorile negative anterioare au
devenit la un moment dat pozitive.
În ultimii ani, din cauza declinului economic, a schimbărilor socio-economice
(scăderii nivelului de trai), mediul rural al judeţului se confruntă cu o scăderea continuă
a populaţiei, determinată deopotrivă de migraţie, scăderea natalităţii si creşterea
mortalităţi, fenomene care au început încă din anii '80.
Datele referitoare la fenomenele migratorii au permis următoarea analiză
(Tabelul 4):
Tabelul 4
Fenomenele migratorii

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Stabiliri de domiciliu
în localitate 24 47 68 82 72 79 38 68 60 66

Plecări cu domiciliu
34 39 68 71 58 13 15 61 45 47
din localitate
TOTAL -10 8 0 -1 14 66 23 7 15 19
Stabiliri de reședință
84 18 9 22 17 21 17 10 11 13
în localitate

Plecări cu reședință
75 20 20 19 25 26 23 31 15 17
din localitate
TOTAL 9 -2 -11 3 -8 -5 -6 -21 -4 -4
TOTAL GENERAL 1 6 -11 2 6 61 17 -14 11 15

Se notează valoarea maximă a sporului migratoriu la nivelul anului 2013, an în

care s-au înregistrat cele mai multe stabiliri de domiciliu în comuna Goicea şi de
asemenea trendul ascendent în ultimii doi ani analizaţi.
A doua analiză pe datele transmise de beneficiar a urmărit stabilirea unor
tendinţe în ceea ce priveşte întemeierea de noi gospodării, dar pentru această analiză
singurele informaţii oficiale au fost cele referitoare la căsătoriile înregistrate anual, între
2006 şi 2017, situaţie care se prezintă după cum urmează (Tabelul 5):

Tabelul 5
Căsatoriile înregistrate anual

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Căsătorii 92 10 5 17 13 - 2 8 7 5

Divorțuri 14 - 1 - - 109 72 1 - 2

Din acest punct de vedere se poate observa că numărul cel mai mare de
căsătorii s-a înregistrat undeva pe la începutul intervalului analizat (2008), înaintea
perioadei de declin economic, după care fenomenul înregistrează o descreştere mai
mult sau mai puţin continuă până în prezent, dar valori mai mari ale numărului de
divorţuri s-au înregistrat în 2013 şi 2014.
Cu alte cuvinte, numărul de tinere familii a crescut substanţial la începutul
intervalului în analiză şi a scăzut vizibil în 2013– când nu s-a înregistrat nicio căsătorie
şi în anul următor. Totuşi, în ultimii ani ambele fenomene au înregistrat valori
nesemnificative.
Populaţia comunei, reprezentată pe grupe de vârstă, raportată la populaţia
rurală a judeţului Dolj, se prezintă astfel (Tabelul 6):

Tabelul 6

Populația comunei Goicea Populația rurala a județului Dolj

Grupa de vârsta
(ani)
Nr. Persoane Procent Nr. Persoane Procent

0-19 484 17,75 59662 18,85

20-64 1409 51,63 182466 57,65

>64 835 30,62 74379 23,50

Total 2728 100 316507 100

Se poate observa procentul mare al populaţiei cuprinse în grupa de vârstă de

peste 65 de ani, care la nivelul judeţului se situează sub un sfert din totalul populaţiei
rurale a judeţului, iar în comuna Goicea este de peste 30%, mai mult decât dublul
populaţiei tinere, din grupa de vârstă 0-19 ani, precum şi procentul mult mai scăzut al
populaţiei apte de muncă faţă de cel judeţean.
În plus, procentul cel mai mic, al grupei de vârstă 0-19 ani, determinat de mai
multe cause, între care scăderea natalităţii şi migraţiei, ridică problema asigurării
necesarului de forţă de muncă
pe termen lung.
Din valorile corespunzătoare grupelor de vârstă prezentate în tabel se poate
observa că ponderea populaţiei tinere (sub 20 ani) se află sub media înregistrată în
mediul rural la nivelul judeţului Dolj (respectiv 17,75%faţă de 18,85%).
 Majoritatea locuitorilor sunt români (98,04%). Pentru 1,85% din populație,
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea
locuitorilor sunt ortodocși (97,43%). Pentru 1,85% din populație, nu este cunoscută
apartenența confesională (Graficul 1 și Graficul 2).

Componența etnică a Componența confesională

comunei Goicea a comunei Goicea
120 120

100 100

80 80

60 60

40 40

20 20

0 0
98.04 1.85 0.1 97.42 1.84 0.72

Români Necunoscută Altă etnie Ortodocși Necunoscută Altă religie

Graficul 1 Graficul 2

3.3. Industria
Poziția geografică la care se adaugă și tezaurele monetare descoperite pe
cuprinsul comunei ilustrează practicarea agriculturii și creșterii animalelor din cele mai
vechi timpuri.
Potenţialul economic al comunei Goicea este dat de localizare, de condiţiile
naturale specifice, ca şi de profilul economic al comunei, în speţă agricol, principalele
activităţi fiind legate de cultivarea terenurilor agricole şi creşterea animalelor pentru
consum propriu.
Trei ateliere de tâmplărie şi o moară funcţionează şi astăzi, iar agricultura constă
în tehnologia modernă adusă de arendaşii înstăriţi, care au salvat pământul uitat de
proprietarii care nu il mai pot lucra. „Pe raza localităţii exista 3.300 de ha sunt arendate
de S.C Oltyre S.A. Craiova, cu sediul la Segarcea. Oamenii primesc anual 800 de kg/ha
fie de grâu, fie de porumb, fie jumate-jumate, după cum a solicitat fiecare.
Alt investitor este Il Solde Farms, care aparţine unui scoţian cu 650 de ha luate
în arendă şi cultivate cu grâu, porumb, floarea-soarelui, dar şi soia, însă mai sunt şi
arendaşi care au 100-150 de ha, dar aceştia sunt mai puţin tehnologizaţi.
În sectorul particular activitatea se desfăşoară preponderent în cadrul societăţilor
comerciale, dar şi al asociaţiilor familiale cu profil agricol, fără personalitate juridică. Din
clasificarea terenurilor cuprinse în teritoriului administrativ al comunei pe categorii de
folosinţă a rezultat o suprafaţă de 4.940 ha teren arabil dintr-un total de 5.884 ha teren
agricol (conform Recensământului General agricol din 2010 –date furnizate de
beneficiar).
Suprafeţele cultivate, dar şi producţiile medii la hectar au crescut semnificativ în
ultimul deceniu, dar rămân sub media naţională şi europeană. Potrivit datelor furnizate
de beneficiar, totalul salariaţilor în domeniul agriculturii, silviculturii şi pescuitului este de
7 la nivelul anului 2014.
Dezafectarea fostelor sectoare zootehnice a condus la scăderea efectivelor de
animale, mare parte din fondul animalier fiind achiziţionat de către locuitorii comunei.
Tot potrivit datelor furnizate, la nivelul anului 2014 în comună funcţionează 17
întreprinderi cu un total de 17 angajaţi. Activitatea economică de tip industrial este
legată în principal de activitatea agricolă, 2 mori, dintre care una nu mai este în
funcţiune.
În spaţiul şcolii dezafectate se intenţionează amenajarea unui atelier de
tâmplărie PVC.
În prezent pe teritoriul comunei se desfăşoară şi alte activităţi în cadrul unor
unităţi din domeniul serviciilor (instituţii şi servicii publice).
Tinerii din Goicea sunt interesaţi să-şi dezvolte propria afacere în agricultură.
Nu mai puţin de 12 proiecte pe Măsura 1.1.2. au fost depuse şi selectate pe apicultură,
legumicultură şi creşterea animalelor.

3.4. Agricultura și silvicultura

 La nivel judeţean, agricultura se confruntă cu mai multe aspecte, între care
creşterea cantităţii de îngrăşăminte chimice, în paralel cu modernizarea fermelor şi
utilizarea tehnologiilor moderne, dar şi cu scăderea continuă, în ultimii ani, a efectivelor
de animale în zootehnie (cu excepţia ovinelor, caprinelor, păsărilor şi albinelor), dintre
care 90% se află în gospodăriile populaţiei, în lipsa unor ferme mari.
65% dintre terenuri sunt lucrate de populaţie, pe parcele mici, fără mijloace
mecanizate, iar asociaţiile agricole sunt foarte slab reprezentate.
Cea mai mare parte a producţiei de cereale merge la export, ceea ce indică
lipsa capacităţii de procesare; astfel, valoarea adăugată este transferată către alte state.
Livezile din judeţ sunt îmbătrânite şi au o productivitate scăzută.
Repunerea în posesie pe terenurile agricole a creat premisele dezvoltării
sectorului particular, care în prezent este determinant în ceea ce priveşte producţia
agricolă, dar în lipsa iniţiativei de asociere, precum şi a serviciilor, productivitatea
rămâne scăzută.
Cu toate că cerere există, culturile ecologice se practică pe suprafeţe mici, iar
în ceea ce priveşte certificarea produselor tradiţionale, numărul produselor certificate
până în prezent este foarte scăzut. Terenurile agricole sunt în totalitate cultivate cu grâu,
proumb, floarea-soarelui.
Zootehnia şi sectorul serviciilor agricole sunt subdezvoltate.
Profilul agricol dominant este cultura plantelor cerealiere, culturi mari. Dar
zona are şi o tradiţie viticolă îndelungată, vinurile din zona Segarcea fiind recunoscute
şi premiate intern şi internaţional.
Firmele care au pământ arendat in Goicea au obţinutproducții de până la 5
t/ha de grâu și 2,5-3 t/ha de floarea-soarelui.
Prin intermediul APIA, Primăria Goicea, care deţine 451 de ha de păşune, a
achiziţionat utilaje pentru igienizarea izlazului.
Păşunea este situată la 17 km de localitate. Fiind o zonă inundabilă, investiţia
poate să nu aibă rezultate imediate.
Aşadar, pe varianta admisă de către APIA, aceea de achiziţionare de utilaje, s-
au luat cositoarea rotativă şi tractorul cu încărcător frontal, care au fost de mare folos,
pentru igienizarea izlazului.
 3.5. Dotări tehnico-edilitare (energie, apa, canal, încălzire, parcuri, etc.)
În comună există sistem de alimentare cu apă, care deserveşte şi principalele
obiective de utilitate publică. Acest sistem a fost extins pentru a asigura alimentarea
întregii comune, existând posibilitatea asigurării apei potabile pentru locuitori sau în
zonele economice, prin captări ale apei freatice.
Locuitorii utilizează în prezent şi apa provenind din puţuri forate, dar apa
captată nu are calitatea chimică şi bacteriologică necesară conform STAS 1342.
De asemenea, lucrările de canalizare în sistem unitar s-au executat parţial, în
restul comunei fiind utilizat sistemul local (haznale), iar canalizarea pluvială este parţial
rezolvată prin colectarea în şanţurile descoperite care mărginesc drumurile pe ambele
părţi, actualmente propuse pentru modernizare, ca proiecte prioritare.
Staţia de epurare a fost de asemenea realizată dar se află într-un trup izolat
faţă de intravilanul localităţii.
Comuna este alimentată cu energie electrică din sistemul naţional, prin
racorduri aeriene până la posturile de transformare, reţeaua de distribuţie acoperind
întreaga localitate.
Comuna este electrificată integral, gospodăriile fiind alimentate de la reţeaua
electrică existentă.
În comună funcţionează 6 posturi de transformare.
În ultimii ani au fost înnoite reţeaua de stâlpi şi circuitele electrice. Întrucât nu
există capacităţi excedentare la furnizarea energiei electrice, toate obiectivele
industriale noi îşi vor realiza posturi de transformare proprii.
Prezenta documentaţie stabileşte zone (coridoare) şi măsuri de protecţie a
reţelei de alimentare cu energie electrică în concordanţă cu reglementările în vigoare
Pentru încălzire se folosesc sisteme individuale (sobe și centrale cu
combustibil solid), atât pentru locuinţe cât şi pentru celelalte funcţiuni.
Instituţiile publice sunt dotate cu centrale termice pe combustibil solid. Nu
există reţea şi instalaţii pentru alimentarea cu gaze a obiectivelor existente.
Pentru prepararea hranei se folosesc butelii iar în localitate există puncte de
vânzare (schimb butelii).
 În localitate există racorduri la reţeaua telefonică fixă existentă în lungul
traseului drumului judeţean DJ 561.
Extinderea şi modernizarea reţelelor existente de echipare tehnico-edilitară la
nivelul întregii comune (inclusiv iluminat public stradal) este unul din obiectivele de
utilitate publică prevăzute în prezenta documentaţie, fiind în acelaşi timp unul din cele
mai importante obiective derivate din obiectivul major al creşterii calităţii vieţii locuitorilor
şi important indicator al confortului urban la nivelul întregii comune.
Suprafaţa totală aferentă este de 0,40ha

Zona de spaţii verzi şi amenajate, include:

 Parcul „Dumitru Dinişor”, care a fost amenajat în anul 1962 şi care a reprezentat
o importantă atracţie turistică în zonă, având o grădină zoologică. În prezent
acest parc a fost reabilitat (Fig. 4).
 parc care urmează a fi reabilitat printr-un proiect european şi redat circuitului
pentru agreement
 stadionul central şi terenul de fotbal amenajate, în incinta parcului „Dumitru
Dinişor” Suprafaţa totală a zonei de spaţii verzi şi amenajate, turism, agreement
şi sport este de 14,65ha. Probleme, disfuncţionalităţi: Pe teritoriul comunei nu
există unităţi turistice sau alte amenajări pentru agrement pentru populaţie, cu
excepţia celor două parcuri, dintre care unul a fost reabilitat.
 stadionul central şi terenul de fotbal amenajate, în incinta parcului „Dumitru
Dinişor”
 Fig. 4. – Parcul Dumitru Dinișor-Goicea
Sursa: http://www.gds.ro/Local/2015-11-23/goicea-incearca-sa-tina-pasul-cu-europenizarea/

3.6. Dotări comerciale, sanitare și sportive (magazine, spitale, terenuri

de sport)
Probleme, disfuncţionalităţi pe teritoriul comunei este faptul că nu există unităţi
turistice sau alte amenajări pentru agrement, cu excepţia celor două parcuri, dintre care
unul a fost reabilitat. Funcţiunea urmează a fi completată cu locuri de joacă şi o bază
sportivă.
În zona de spaţii verzi şi amenajate, turism, agrement şi sport sunt amplasate
următoarele obiective de utilitate publică:
 gospodăria de apă cu puţurile de captare, cu rază de protecţie de
10m, incluse în zona verde care serveşte şi ca zonă de protecţie.
În cadrul comunei funcţioneză mai multe puncte comerciale, unităţi comericale
alimentare şi nealimentare private (societăţi comerciale şi asociaţii familiale).
Din punct de vedere al sănătății, în comuna Goicea există:
 două cabinete medicale individuale (medicină de familie), cu un
număr total de doi medici de familie (Fig.5).
 un cabinet stomatologic individual cu un singir medic stomatolog
 doua farmacii (unitate privată)
 dispensar veterinar
 Personalul mediu sanitar totalizează 4 persoane.
 Fig. 5.- Dispensar Goicea
Sursa: http://www.cvlpress.ro/07.11.2011/sub-povara-anilor-goicea

Gospodăria comunală deține:

 3 cimitire ortodoxe, 2 amplasate la limita
intravilanului şi cel de-al treilea, la
ieşirea spre Cârna
 Platformă de gunoi (dezafectată,
conform normelor de protecţie a
mediului)
 staţia de sortare şi transfer Goicea,
realizată în cadrul proiectului “Sistem de
Management Integrat al Deşeurilor în
Judeţul Dolj”, Fig. 6.- Baza Sportiva Goicea
 o baza sportive (Fig. 6.) Sursa: https://adevarul.ro/locale/

3.7. Servicii pentru populație (poștă, telefon, autoservire, depanare,

frizerie)
Dotările minime obligatorii necesare în vederea servirii tuturor satelor din cadrul
comunei respective sunt:
 sediu de primărie;
  grădiniţă, şcoală primară şi gimnazială;
 dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic;
 poştă, servicii telefonice;
 sediu de poliţie şi de jandarmerie;
 cămin cultural cu bibliotecă;
 magazin general, spaţii pentru servicii;
 teren de sport amenajat;
 parohie;
 cimitir;
 staţie/haltă C.F. sau staţie de transport auto;
 dispensar veterinar;
 sediu al serviciului de pompieri;
 puncte locale pentru depozitarea controlată a deşeurilor;
 alimentare cu apă prin cişmele stradale.”
Una dintre unităţile cu destinaţie special este sediul poliţiei, proprietate MAI,
Parter, în stare bună. În cadrul unui proiect în parteneriat cu oraşul înfrăţit Vevey din
Elveţia, pe un tren din incinta căminului cultural s-a construit o remiză pentru pompieri.
Zona instituţiilor publice şi serviciilor grupează principalele instituţii şi dotări în
zona centrală a localităţii, dar cuprinde şi unităţi dispersate în intravilanul comunei, între
cele mai sus enumerate. Poziţionarea în intravilan este determinată de accesibilitate, de
o bună relaţionare prin principalele circulaţii cu celelalte zone funcţionale ale comunei.
Suprafaţa aferentă este de 4,20ha.
Reţele telefonice, cablu, internet Primăria are centrală telefonică proprie.
Oraşul beneficiaza de servicii de televiziune prin cablu.Primaria, şcoala beneficiază de
internet, televiziune prin cablu.În zonă există acoperire uniformă pentru reţelele de
telefonie mobilă.
Zona instituţii publice şi servicii este rezervată în continuare principalelor
instituţii publice şi servicii de interes general:
 servicii administrative
 Instituţiile de învăţămât
  Cultură
 Culte
 sănătate
 unităţi comerciale şi de servicii
Zona instituţiilor publice şi serviciilor se va concentra în continuare în zonele
centrale ale localităţilor, dar va cuprinde şi unităţi dispersate în intravilanul comunei, pe
cât posibil în zonele centrale ale celorlalte unităţi teritoriale de referinţă (UTR-uri)
delimitate în intravilan cu funcţiunea de locuire, pentru o cât mai bună accesibilitate, fie
că e vorba de instituţii publice şi servicii (ex. –de învăţământ), fie că e vorba de unităţi
comerciale.
Tot în zona centrală se afla si oficiul postal al comunei Goicea.
Se recomandă, deci, ca unităţile dispersate să fie localizate în centrele de
greutate ale UTR-urilor cu funcţiunea dominantă de locuire. Organizarea zonelor
instituţiilor publice şi serviciilor are drept scop definirea unor ansambluri coerente şi
reprezentative în zonele centrale ale localităţilor. Documentaţia propune realizarea unui
târg săptămânal, precum şi a unei pieţe agroalimentare în cadrul sectorului zootehnic,
propus pentru dezvoltarea platformei industriale.

4. STUDIU PRIVIND CADRUL CULTURAL – ISTORIC

Scurt istoric:
Actuala comună Goicea s-a constituit în anul 1968, ca urmare a aplicării legii
de reorganizare administrativ-teritorială a României.
Comuna a luat ființă din unificarea localităților Goicea Mică, Goicea Mare și
Popoviceni, care erau, până la acea vreme, comune de sine stătătoare.
Satul Goicea a fost atestat documentar la 4 aprilie 1575, într-o scrisoare
adresată boierului Barbu Postelnic de domnitorul Alexandru Voievod, acesta din urmă
atrăgându-i atenția că pescuise în bălțile aflate în proprietatea mânăstirii Tismana.
Potrivit unei legende, în jurul anului 1400, un cioban, care a coborât cu oile
sale din munții Transilvaniei, avea trei fete, numite Ciuta, Goicea și Dulceana. După
moartea tatălui lor, cele trei fiice au moștenit locul pe care se află astăzi localitatea, iar
fiicele au botezat satul după numele celei mai frumoase dintre ele. În anul 1970, în
centrul comunei a fost ridicată o statuie ce le înfățișează pe cele trei surori.

4.1. Dotări culturale (cămine și case de cultură, biblioteci,

cinematografe)
În cee ace priveste învăţământul, comuna Goicea deține:
 2 grădiniţe, cu 71 de copii (2014) şi personal didactic format din 3
persoane (Fig.7).

Fig. 7 – Gradinita Goicea Sursa: https://www.tripmondo.com/romania/dolj/comuna-goicea/goicea/

 1 şcoală gimnazială cu un număr de 173 elevi (2014), dintre care 92

înscrişi în învăţământul primar şi 81 în învăţământul gimnazial şi
personal didactic format din 7 persoane.
Numărul total al sălilor de clasă şi cabinetelor şcolare este de 10, iar numărul de
laboratoare şcolare este de 3. Școala este dotată cu un număr total de 19 PC-uri.
Pentru învăţământul liceal tinerii comunei pleacă la liceele din Bârca,
Segarcea, Craiova şi mai puţini către Băileşti, dat fiind faptul că infrastructura de
transport către primele trei localităţi este mai bună.
Din punct de vedere cultural, în Goicea există:
 2 cămine culturale, dintre care unul urmează să fie transformat în club
al copiilor
 2 biblioteci, din care una publică; număr total de volume:20.599
Zona centrală cuprinde sediile instituţiilor publice reprezentative ale localităţii:
primărie, şcoala cu clasele I-VIII şi cele două grădiniţe, căminul cultural, Biserica
„Cuvioasa Paraschiva”, poliţia.
 Instituţii publice şi servicii se găsesc dispersate şi în afara zonei Centrale
Probleme, disfuncţionalităţi: în prezent, căminul cultural din zona centrală a fost
reabilitat, în vreme ce al doilea cămin cultural, pe fondul scăderii şi îmbătrânirii
populaţiei, precum şi unificării localităţilor anterioare într-o singură localitate
componentă a comunei, a fost tot mai puţin utilizat cu funcţiune culturală şi este propus
pentru reabilitare şi schimbare destinaţie: club copii.
Comuna Goicea s-a implicat în proictul derulat la nivelul judeţului Dolj de
Biblioteca judeţeană” Alexandru şi Aristia Aman” pentru deschiderea de centre
informatice în comunele şi municipiile doljene. „Biblionetul” a adus patru calculatoare în
spaţiul asigurat de autorităţie locale, pe care se lucrează deja, copiii fiind cei mai
încântaţi de această noutate.

4.2. Valori entografice și folclorice (arhitectura tradițională,

instalații și tehnici populare, port popular, folclor muzical
coregrafic și literar, sărbători folclorice, festivaluri, obiceiuri,
tradiții și ritualuri sătești).

Traditiile romanilor, cintecele populare, jocurile au inceput sa fie uitate chiar si

la sate. In comunele oltene de pe malul Dunarii, oamenii incearca totusi sa pastreze vii
aceste obiceiuri care au stirnit invidia altor popoare. In comuna Goicea, cea mai veche
asezare atestata in Oltenia, citiva oameni iubitori de traditii romanesti au pus bazele
unui ansamblu artistic care si-a cistigat reputatia in toata tara, desi membrii lui nu
primesc nici o retributie.
La Goicea, muzica populară autentică este căntată de membrii ansamblului
"Marin Chisăr". Lăutăria este o meserie veche la Goicea, iar asta se simte.
 Oamenii locului au muzica in sănge şi duc totul la perfecţiune.
Atăt de vechi sunt unele căntece, incăt vorbesc despre domnitori, domniţe, despre viteji
şi strămoşi, iubire şi voie bună.
Nucleul tarafului il constituie patru lăutari bătrăni. Eh, nu atăt de bătrăni in ale
toamnelor scurse peste viaţa lor, ci in ale lăutăriei. Muşat Tudor, Gheorghe Gigea,
Marin Gigea şi Dorel Zamfir sunt lăutarii ăi mai buni ai locului, ăi mai cu experienţă şi
căntece minunate. Şeful lor, directorul de cămin cultural Marin Stărcu, creator de
ansambluri populare, coregraf şi mare dansator de jocuri populare.
Cinci oameni care, la Festivalul Jurnalului Naţional, vă vor incănta cu
măiestria şi cu arta lor. Taraful de la Goicea vine in faţa dumneavoastră intr-o formulă
de cinci. Patru lăutari şi un mare dansator de jocuri populare olteneşti.
Căminul cultural din Goicea a fost amenajat, în mod special, pentru Ansamblul
Folcloric „Marin Chisăr”, care este condus de renumitul coregraf Marin Stârcu. „Anul
trecut au cumpărat costume populare olteneşti în valoare de 240 de milioane de lei cu
care participă la toate festivalurile la care sunt invitaţi
O altă mândrie a localităţii este şi echipa de fotbal „Unirea” Goicea, pentru
care Primăria a construit o bază sportivă modernă.
În mijlocul parcului îţi atrage atenţia o statuie realizată în 1983, ce prezintă
legenda locală. Se zice că pe la 1400 ar fi venit un oier din Sibiu aici, care avea trei fete.
Acestea ar fi primit ca moştenire locul în care se află localitatea, iar ele au numit-o după
cea mai frumoasă dintre cele trei surori: Goicea.

4.3. Monumente și situri, Monumente și ansambluri de arhitectură,

Case memorial, Zone istorice rurale și urbane, Muzee, Mănăstiri,
catedrale și biserici

Biserica Hramul Sfântul Gheorghe este o biserică construită după al doilea

război mondial, între 1945 și 1949. Inițial era formată din două încăperi, dar în următorii
ani a fost mărită și a rămas așa până în prezent. În curtea bisericii sunt înmormântați
localnici din Goicea căzuți pe front.
Biserica Izvorul Tămăduirii este cea mai mare și cea mai veche biserică din
Goicea, fiind considerată biserică făcătoare de minuni, unde foarte mulți oameni s-au
vindecat de boli incurabile. Este unică în România și, deși este cea mai veche din
comună, se află în cea mai bună stare. De aceea aici vin anual 10.000 - 20.000 de
vizitatori din alte județe sau chiar alte țări. Biserica a fost ridicată în anii 1800. Inițial era
din lemn, apoi, în anul 1862, a fost reconstruită din cărămidă. La începutul secolului XX,
ea a devenit neîncăpătoare pentru enoriași și a fost demolată, pentru a fi construită altă
biserică, mai mare. Lucrările au durat trei ani (1912-1915). După terminare, picturile au
fost realizate de celebrul pictor Corneliu Baba. (Fig.8).
Biserica Cuvioasa Paraschiva a fost construită în 1848, inițial din lemn, iar în
1956 a fost reconstruită din cărămidă. Este construită aproape de centrul comunei, în
Goicea Mare. Este o clădire de dimensiuni modeste, ridicată numai cu ajutorul
bunăvoinței credincioșilor. Anterior, ei fuseseră nevoiți să se deplaseze pe jos aproape
doi kilomerti pâna la biserica din Goicea Mică. Biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1856) în
sat Goicea, comuna Goicea, monument istoric (poziţia 491 din Lista Monumentelor
Istorice 2010 Dolj, cod LMI: DJ-II-m-B-08284)(Fig.9).

Fig. 8 - Biserica Izvorul Tămăduirii

 Sursa: https://www.tripmondo.com/romania/dolj/comuna-goicea/goicea/

Fig. 9 - Biserica Cuvioasa Paraschiva - Goicea

Sursa: https://www.tripmondo.com/romania/dolj/comuna-goicea/goicea/
Vizavi de primărie este Căminul Cultural, o clădire mare ce are în faţă un
monument ridicat în cinstea eroilor din Primul şi al Doilea Război Mondial, din Goicea
Mare şi Popoviceni, de pe vremea când existau aceste sate. Acum, este doar unul
singur: satul Goicea din comuna Goicea.
Muzeul Casa Goicea este o casă cu două încăperi şi tindă mediană; cărămidă;
mortar de ciment; acoperiş în patru ape; învelitoare din ţiglă de fabric (Fig. 10).
 Fig. 10 - Casa Goicea
Sursa: http://monumente-etnografice.cimec.ro/muzee-in-aer-
liber.asp?ID=67D79FE3E67C485294084EFADE8850FF

5. SERVICII AGROTURISTICE DIN ZONĂ

5.1. Servicii de cazare (structure de primire-tiputi, clasificare, dotări,

etc.)
Momenta, în Goicea nu există servicii de cazare, insă, în a doua jumatate a
anului 2019 va fi inaugurată o pensiune de 3 stele realizata pe Fonduri Europene de
catre un antreprenor din comuna Goicea.
Pensiunea va dispune de următoarele dorări:
 10 camere cu baie proprie
 Sala de mese
 Sala conferințe
5.2. Servicii de alimentație (mic dejun, demipensiune, pensiune
complete, gastronomie, rețete tradiționale, cură de produse
naturale realizate în gospodărie sau în ferme, etc.)
 În Comuna Goicea există un restaurant destinat organizarii diferitelor
evenimente asigurând totodată si servicii de alimentație. Pensiunea care se va
inaugural la jumatatea anului 2019 va dispune de servicii care include micul dejun sau
demipensiune.

5.3. Servicii de agreement (plimbări, sport, drumeții, echitație pescuit

și vânătoare, turism cultural, religios, balnear, de congrese și
conferințe, etc.)

Potrivit Strategiei de dezvoltare economico-socială a Judeţului Dolj pentru

perioada 2014 –2020, potenţialul turistic al judeţului este insuficient valorificat,
obiectivele existente nefiind promovate şi exploatate adecvat. Infrastructura de turism
judeţeană se dezvoltă în acest moment pe seama investiţiilor private. (Fig.11).
Deşi numărul de turişti, inclusiv străini, creşte, turismul este preponderant unul
de tranzit, iar capacitatea de cazare existentă este utilizată la cca. 20%.
Au fost concepute trasee turistice tematice transfrontaliere în cadrul unor
proiecte finanţate din fonduri europene, dar proiectele nu au fost încă implementate.
Pe teritoriul comunei nu există unităţi turistice, dar există amenajări pentru
agrement: 2 parcuri, unul dintre ele fiind Parcul „Dumitru Dinişor”, care a fost amenajat
în anul 1962 şi care a reprezentat o importantă atracţie turistică în zonă, având o
grădină zoologică.
De asemenea, în incinta parcului au fost amenajate un stadion (central) şi un
teren de fotbal. În prezent acest parc a fost reabilitat.
Cel de-al doilea parc urmează a fi reabilitat printr-un proiect european şi redat
circuitului pentru agrement.
Zona de spaţii verzi şi amenajate, turism, agrement şi sport include:
 Parcul „Dumitru Dinişor
 Un parc care urmează a fi reabilitat printr-un proiect european şi redat circuitului
pentru agreement
 stadionul central şi terenul de fotbal amenajate, în incinta parcului „Dumitru
Dinişor”
 Probleme, disfuncţionalităţide pe teritoriul comunei este inexistă de unităţi
turistice sau alte amenajări pentru agrement pentru populaţie, cu excepţia celor două
parcuri, dintre care unul a fost reabilitat.
Funcţiunea urmează a fi completată cu locuri de joacă şi o bază sportivă.
În zona de spaţii verzi şi amenajate, turism, agrement şi sport sunt amplasate
următoarele obiective de utilitate publică:
 gospodăria de apă cu puţurile de captare, cu rază de protecţie de 10 m, incluse
în zona verde care serveşte şi ca zonă de protecţie

Fig. 11 – Zone turistice în Oltenia

Sursa: Planul de dezvoltare rurala 2014-2020
6. TUDIU PRIVIND CALITATEA MEDIULUI
6.1. Poluare datorită activităților economice (industrie, agricultură,
zootehnie, silvicultură, prestări servicii către populație)

Potrivit Strategiei de dezvoltare economico-socială a judeţului Dolj pentru

perioada 2014-2020: “Intervenţiile umane cu impact negativ asupra peisajului sunt
distrugerea (dezvoltare urbanistică, schimbarea funcţiilor terenurilor, defrişări),
degradarea (amenajarea spaţiilor urbane, urbanism intensiv, acumulări de deşeuri) şi
agresiunile (activităţi economice şi turistice).
Principalele consecinţe sunt fragmentarea habitatelor; restrângerea sau
eliminarea unor tipuri de habitate sau ecosisteme, dispariţia sau reducerea efectivelor
unor specii, peisaj, destructurarea şi reducerea capacităţii productive a componentelor
biodiversităţii din sectorul agricol.
 La nivelul judeţului Dolj presiunile antropice asupra biodiversităţii sunt:
pescuitul ilegal, braconajul, abandonarea deseurilor si constructii neautorizate de
locuinte în perimetrul sau apropierea ariilor naturale protejate.”
De asemenea strategia judeteana atrage atentia asupra impactului actiunilor
de desecare a luncii inundabile a Dunarii, construirii lacurilor de acumulare si defrisarilor
masive, care “au dus la reducerea fertilizarii naturale a terenurilor inundabile, salinizare,
desertificare, eroziune, perturbarea regimului hidrologic, colmatarea lacurilor si
modificari climatice.
Despadurirea aproape completa a câmpiei din judetul Dolj si luarea în
exploatare agricola a terenurilor (inclusiv cele nisipoase), au dus la instabilitatea
ecosistemelor naturale, a terenurilor nisipoase (reactivarea nisipurilor sub actiunea
vântului).
La nivelul judetului se noteaza existenta unor surse de poluare a mediului, în
special a solului si apelor, precum si a riscurilor naturale de inundatii si alunecari de
teren. În ceea ce priveste riscul la cutremur, sunt în general supuse acestui risc
constructiile care au fost realizate fara fundatie si armare corespunzatoare si
constructiile situate pe panta terenurilor.
Pentru eliminarea riscului de regula se instituie în zonele în panta interdictie de
construire pentru toate terenurile situate pe o panta mai mare de 15-16 %, iar la
solicitarea autorizatiei de construire se verifica daca în proiect este prevazuta fundatie
armata, daca sunt încastrate sub adâncimea de înghet si daca structura de rezistenta
este corespunzatoare.
Pe teritoriul administrativ al comunei nu au fost delimitate zone de riscuri
naturale la alunecari sau inundatii.
Asa cum s-a subliniat anterior, activitatile economice ce se desfasoara pe
teritoriul administrativ al comunei nu sunt poluante, în zona desfasurându-se activitati
preponderent agricole.
Poluarea produsa prin utilizarea combustibilor solizi pentru încalzire pe timpul
sezonului rece de catre populatie este încadrata ca nesemnificativa, potrivit prevederilor
legale.
 CONCLUZII :
Turismul (agroturismul) este doar unul dintre domeniile prin care sectorul
tertiar sepoate dezvolta mai mult pe teritoriul comunei, alaturi de serviciile pentru
agricultura.
Datorita resurselor de teren arabil exista posibilitatea de a dezvolta puncte de
colectaresi prelucrare legume, fructe, linii de morarit si panificatie, iar prin revigorarea
zootehnieila scara mare – magazii de colectare si prelucrare a produselor animaliere –
carne,lapte, lâna, tabacarie.
În ceea ce priveste promovarea turistica a comunei, Goicea este situata în
zonaDunarii, la numai 8 km distanta de aceasta, detine o biserica monument istoric, un
parccare, în perioada sa de glorie reprezenta o atractie turistica nu doar pentru locuitorii
dinlocalitatile imediat învecinate ci si pentru populatia din zone mai îndepartate
alejudetului, precum si un obiectiv important pe harta turismului ecumenic – o
bisericapictata de un important pictor român, cunoscuta ca biserica facatoare de minuni,
cu unaflux de 10.000 pâna la 20.000 de vizitatori anual, atât din tara cât si din
strainatate.
În prezent, pe lânga dezvoltarea agriculturii, se desfasoara un vast program
dedezvoltare a industriei satesti, care va avea un rol hotarâtor în ridicarea economica
aacestui teritoriu. Cresterea productiei globale agricole, an de an, se datoreste
spoririibazei tehnico-materiale a agriculturii, ridicarii productiei medii la hectar si pe cap
deanimal, îmbunatatirii structurii culturilor si practicarea asolamentelor,
generalizareatehnologiilor moderne de cultura.
Beneficiind de o localizare si o configuratie a reliefului, a legaturilor cu centrele
urbanesi de conditii climatice favorabile, pe fondul oportunitatilor oferite de programele
UE dedezvoltare si explorând directiile indicate de Strategia de Dezvoltare Economico-
Socialaa Judetului Dolj pentru perioada 2014 – 2020, pentru Comuna Goicea se
identifica, înanaliza care fundamenteaza actualizarea Planului Urbanistic General,
premisele uneidezvoltari strategice, durabile.
Aceasta analiza a abordat scenariile de dezvoltare de la scara macro catre
scaralocalitatii, bazându-se pe strategiile de dezvoltare definitivate în acest moment la
nivelnational, regional si judetean ca si pe exemplele de buna practica existente si
carefunctioneaza deja în tara si în lume.
În contextul actual dezvoltarea economica trebuie sustinuta de o strategie de
dezvoltaredurabila pe termen mediu si lung, cu o viziune clara de dezvoltare, cu
programe siproiecte care sa valorifice patrimoniul local, specificul local, produsul local.
Propunerile pe care le formuleaza prezenta documentatie vin în întâmpinarea
acestei nevoi de identificare si promovare a valorilor locale, prin instituirea unui set de
reguli care sa protejeze cadrul construit autentic, sa refunctionalizeze imobile ce pot
primi functiuni legate de promovarea turistica a comunitatii locale.
De aceea transmiterea folclorului local, a mestesugurilor recunoscute, înfiintarea
de ateliere de pictura pe sticla si lemn, de sculptura – tabere de creatie, dupa cum
sugereaza chiar strategia judeteana de dezvoltare economico-sociala – organizarea
unor evenimente culturale sau economice care sa devina traditionale, sunt
doarmodalitati de sprijinire a economiei locale si pentru o parte dintre ele au fost
identificatelocatii posibile în contextul transformarilor la care asistam.
Considerând ca premisele naturale favorabile pot fi completate cu o serie de
masuricare sa relanseze economia locala – dintre care unele fac obiectul
prezenteidocumentatii – reiteram ideea ca este greu de anticipat evolutia demografica
la nivelulcomunei în decursul urmatorului deceniu, daca aceasta se va antrena într-o
proportiemai mare în activitatile care vor conduce la dezvoltarea economica a
comunitatii, darapreciem ca proiectele deja lansate pentru completarea echiparii
tehnico-edilitarereprezinta un pas important în directia dezvoltarii comunei si a cresterii
calitatii vietii locuitorilor sai.
 BIBLIOGRAFIE/ web-grafie SELECTIVĂ

1. http://www.comune.ro/?/judet/ijud18/
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Goicea,_Dolj
3. http://www.cvlpress.ro/07.11.2011/sub-povara-anilor-goicea-
%E2%80%9Eintinereste%E2%80%9D/
4. http://comuna.info/harta-goicea-dj/
5. https://es.climate-data.org/europe/rumania/dolj/goicea-836726/
6. http://www.gds.ro/Local/2015-11-23/goicea-incearca-sa-tina-pasul-cu-
europenizarea/
7. http://www.cvlpress.ro/07.11.2011/sub-povara-anilor-goicea
8. https://adevarul.ro/locale/
9. https://www.tripmondo.com/romania/dolj/comuna-goicea/goicea/
10. https://www.tripmondo.com/romania/dolj/comuna-goicea/goicea/
11. https://www.tripmondo.com/romania/dolj/comuna-goicea/goicea/
12. http://monumente-etnografice.cimec.ro/muzee-in-aer-
liber.asp?ID=67D79FE3E67C485294084EFADE8850FF
13. http://apmdj-old.anpm.ro/pages/cautare/DRUMURI
14. http://www.anpm.ro/documents/19431/2444641/Memoriu_Actualizare+PUG+Bar
ca.pdf/990b177c-e287-407c-b476-17653b3f0817
15. https://ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%C4%82RIA_GOICEA/93560#
16. http://www.institutiilestatului.ro/showprimarie.cfm?id=1557&hid=596F713F9A737
6FE90A62ABAAEDECC2D&aid=18
17. http://www.radiooltenia.ro/23-de-noi-situri-din-romania-devin-arii-naturale-
protejate/
18. http://www.manpres.ro/Ocrotirea+naturii+si+a+mediului+inconjurator-p3737
19. https://www.green-report.ro/pgazeta-de-sud-statie-de-sortare-deseurilor-la-
goiceap/
20. http://apmdj-old.anpm.ro/docfiles/view/80873
21. https://m.jurnalul.antena3.ro/campaniile-jurnalul/tarafuri-si-fanfare/-103980.html
22. http://www.cvlpress.ro/27.03.2015/serviciu-public-comunitar-local-de-evidenta-a-
persoanelor-si-in-localitatea-goicea/
23. https://www.lapensiuni.ro/pensiuni-oltenia/dolj/goicea
24. Planul de dezvoltare rurala 2014-2020
25. Petre - Gigea Corun, Comuna Goicea cu oameni și fapte. Monografie
sentimentală, Fundația ”Scrisul românesc„, Craiova, 2006