UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR A BANATULUI

REGELE MIHAI I AL ROMNIEI DIN TIMIOARA

FACULTATEA DE AGRICULTUR
SPECIALIZAREA INGINERIA I PROTECIA MEDIULUI N AGRIOCULTUR

REFERAT
LA DISCIPLINA CONSERVAREA NATURII

STUDENT
JURCA VIOREL COSMIN
STUDENT ANUL IV

TIMIOARA
2015

PARCUL NATURAL PORTILE DE FIER

Declarat n 1998, acest parc este cel mai mare din Romnia, cuprinde 14 rezervaii
tiinifice cu protecie integral, aflate de-a lungul Defileului Dunrii i Porilor de Fier pn la
Schela Cladovei. Aceast zon deosebit de complex este n bun parte pregtit pentru a intra n
circuitul de valori cultural-turistice al Europei. La Drobeta Tr. Severin, Orova, Berzeasca i
Moldova Nou s-au format Centre de Informare ale Parcului, dotate cu expoziii, material
documentar, urmnd ca n cadrul acestor structuri s se deruleze programe de ocrotire i studiere
a habitatelor din acest spaiu carpato-dunrean.
Defileul i Clisura Dunrii Cazanele
ntinzndu-se pe o suprafa de 120 km, de la Bazia pn la Porile de Fier, este cel mai
lung defileu de pe cursul Dunrii i unic n Europa prin grandoarea configuraiei sale. Prezint o
succesiune de bazinete depresionare ce alterneaz cu clisuri, n Cazanele Mari i Mici limea
fluviului ncorsetndu-se pe alocuri pn la 150 m.n urma construirii hidrocentralei la Porile de
Fier, prin dimensiunea noului lac de retenie, Defileul Dunrii i ndeosebi zona Cazanelor au
scpat de grozvia nvolburrii apelor prin strmtorile marcate de versanii abrupi. S-au numit
Cazane pentru c aici, prin coridoare cu fiorduri, apa prea c fierbe clocotitor i ntunecat. Firul
apei zigzaga dup cum i fcuse loc pentru albie printre stnci. Acest aspect se vede i azi de pe
puntea vasului, care o dat ajuns n Cazanele Mari trece dintr-un golf ntr-altul ocolind perei
stncoi ce apar brusc n faa vasului, ns acest decor nu mai este nfricotor. Linitea lacului
urc pn la intrarea Dunrii n ar, la Bazia, i se simte pn la Belgrad.
Pornind de la Orova, mai sus n dreptul localitii Eelnia ncepe intrarea n Cazanele
Mici. Drumul prin Defileu se parcurge pe ap sau pe uscat. oseaua este spat n stnc pe mai
multe poriuni. n dreptul fostei localiti Ogradena, vasul se apropie de malul srbesc pentru a se
citi inscripia de pe Tabula Traiana, amintind drumul legiunilor romane din anii 101-104, cnd
meterii au tiat muntele pentru a construi oseaua pe malul srbesc. La km D 967,3 peretele
Ciucarului Mic este despicat de Valea Mraconiei. Vasele i mainile staioneaz aici pentru a
vizita complexul turistic cu acelai nume. La prima vedere: chipul dacic al lui Decebal dltuit n

stnc i mnstirea Mraconia parc rsrind din fluviu. Mai sus, pe valea dintre muni se poate
vizita micul golf al Mraconiei nconjurat de cabane, tabra de elevi, tabra de pictur
La km D 970 lacul se lete brusc formnd Golful Dubovei, de aici n sus intrndu-se n
spectacolul Cazanelor Mari, unde Dunrea strbate abrupturile albe ale Ciucarului Mare (cota
maxim 318 m) i vizavi ale tirbtului Mare (cota maxim 768 m), albia fluviului avnd aici
limea minim de 150 m i adncimea maxim de 80 m. Grandoarea Cazanelor Mari se vede
aici numai navignd pe Dunre, oseaua ocolind masivul muntos.
Mai sus, la km D 985 se afl necate ruinele cetii medievale Tri Kule (sec. XIV), din
care se mai vd dou turnuri rsrind din ap. La km D 1000 apar stncile calcaroase ale
Grebenului, oseaua strbate, deasupra lacului, peste roci mrnoase i calcare rocate.
Mai sus, unde ncepe intrarea (din amonte) n Cazanele Mari, nete din ape un pinten
al stncii Babacai, loc unde altdat marinarii staionau i fceau rugciuni, cci urma coborrea
n fioroasele Cazane.
Cele dou Cazane formeaz o rezervaie complex pe o suprafa de 150 ha. Spectacolul
este oferit de naltul decor, munii se vd n toat verticalitatea lor cobornd abrupt pe maluri,
adncindu-se n fluviu, tiai de fluviu de-a lungul pereilor stncoi.
Vegetaia cuprinde specii rare, submediteraneene: Clopoeii Cazanelor, mojdreanul,
crpinia, lemnul rios, alunul i viinul turcesc, stejarul pufos, ararul trilobat, liliacul slbatic,
stnjeneii de stnc, Laleaua de Cazane, specie unic pe glob. Specifice zonei sunt i reptilele:
broasca estoas de uscat, vipera cu corn, oprlele rare (Laceratele tauric, muralis, particola),
insecte: fluturii de peter, scorpionul carpatic etc. La vinia se afl rezervaie paleontologic,
format din depozite fosilifere jurasice i danubiene. Punctul fosilifer vinia, pe prul
Saraoschi, cu calcare bogate n amonii (peste 60 de forme, unele ca nite melci uriai,
contemporani cu dinozaurii), se poate vizita numai cu vaporul n locul numit Pescrie.
Senzaionale sunt descoperirile arheologice din peterile Defileului: peterile Clemente i
Cuina Turcului de la Dubova, cu obiecte antropomorfe din epipaleolitic: ceramic, obiecte de
podoab (cele mai vechi din Romnia), unelte de piatr cioplit, unelte folosite de pescari i
vntori n urm cu peste 15.000 de ani. Alte obiecte sugereaz c grecii ntreineau legturi

comerciale cu locuitorii din Clisur. Localnicii au descoperit Petera cu picturi (Chindia) care
dateaz din epoca metalelor. Petera Ponicova este cea mai mare i cea mai spectaculoas din
Defileu. Se afl n Ciucarul Mare, pe o lungime de 1166 m, strpuns de prul Ponicova. Are
mai multe galerii, din care Galeria Liliecilor de peste 100 m lungime, 60 m lime i 30 m
nlime - o mirabil catedral subteran. Petera Veterani este imens i umanizat, a fost
folosit ca punct strategic de daci i romani, de austrieci i turci, putnd adposti peste 700 de
soldai. A fost fortificat de generalul austriac Veterani, de unde i numele peterii.

VISIN TURCESC - PRUNUS MAHALEB

Nume engleza :Mahaleb Cherry, English cherry, Rock cherry, St. Lucie cherryAlte nume
:MahalebPartea folosita :Interiorul moale al samburilor fructelor (boabe), de culoare bej
deschisa, de forma elipsoida (cca. 5 mm lungime).Familia de plante :Rosaceae (familia
trandafirului), subfamilia Prunoidae.

Sursa foto : throughthewest.co

Descrierea plantei si cultivare :Frunzele visinului turcesc sunt ovale, cu marginea
dintata, cu lungimea de 2,5-5 cm, aproape la fel de late pe cat sunt de lungi. Crengile si coditele
frunzelor nu au spini. Florescentele au in mod obisnuit mai putin de 10 flori intr-un racem.\
Arborele de visin turcesc poate atinge inaltimi de 3-6 m.
Descrierea condimentului :Boabele de visin turcesc sunt foarte aromate si amarui la
gust. Textura lor este moale. Dupa ce sunt mestecate un timp, ele dezvolta o aroma subtila de
migdale amare.Pregatire si depozitare :Peste tot boabele de visin turcesc sunt folosite fin

macinate. Totusi condimentul trebuie pastrat intreg, fiindca isi pierde repede calitatile. Chiar si
asa, nu se poate pastra mai mult de doi ani.Origine :Visinul turcesc creste din abundenta in Asia,
dar si in Europa de est si centrala, unde prefera climatul cald si uscat. Utilizarile sale culinare
sunt restrictionate la sud-estul Europei (Grecia si Armenia) si vestul Asiei (Turcia, Liban, Siria).
Cel mai mare exportator de visin turcesc este Siria.
Etimologie :Denumirile mahlab in araba si mahaleb in ebraica indica o origine
comuna. Denumirea in engleza mahaleb cherry preia termenul arab si ii adauga determinantul
cherry, care inseamna cires. Alte denumiri europene procedeaza similar, adaugand denumirii
cires un adjectiv. Termenul cires are multe rude in Europa: cherry in engleza, Kirsche in
germana, cseresznye in maghiara, kirss in estona, kerasi in greaca, geras in armeana.
Toate deriva din grecescul kerasos (cires).Utilizari culinare :Fructele de visin turcesc sunt
mici (1 cm) si au pulpa subtire. Samburii lor contin acest condiment neobisnuit, a carui aroma
delicata este dominata de gustul amar. Aroma si gustul ii confera un caracter unic, mai ales in
combinatie cu dulciuri, daca este dozat corespunzator.
In Grecia visinul turcesc este folosit la prepararea specialitatii tsoureki, un fel de briosa
care se consuma de Pasti si a vasilopita, un fel de placinta cu branza, consumata tot cu aceeasi
ocazie.
In Asia de vest, condimentul este cunoscut in bucatariile libaneza si armeana. Un
exemplu estechorak, din Armenia, o paine dulce (asemanatoare cu tsoureki).

QUERCUS PUBESCENS (TUFAN, STEJAR PUFOS)

Increngatura : Magnoliophyta
Clasa : Magnoliopsida
Ordinul : Fagales
Familia : Fagaceae
Genul : Quercus
Specia : Quercus pubescens
Descriere : Are rmurele anuale proase. Ghindele cu solzii cupei alipii au maturaie
anual. Crete mai puin nalt dect celelalte specii. Frunzele sunt mai mici, lung-peiolate, pe
dos des proase, iar ghindele au pedunculii scuri. Specie mediteranean i central european, la
noi rspndit mai mult n locuri joase, cu expoziie predominant-sudic i cu substrat calcaros,
intalnita adesea n silvostep.
Caracteristici
Este un arbore mic (de pn la 10 metri nlime), cu o coroan larg, uneori arbust.
Trunchiul este de multe ori sinuos. Lstarii tineri sunt puternic pufoi.

Frunzele au 510 cm lungime, foarte variabile n form i dimensiune, cu 4-8 perechi

de lame contondente sau ascuite, de culoare verde nchis, pn la sub gri-verde. Cupola din jurul
ghindei, de asemenea este pufoas.

BIBLIOGRAFIE

www.eukarya.ro/enciclopedie/regnul.../prunus-mahaleb-visin-turcesc
ro.wikipedia.org/wiki/Stejar_pufos