Planuri si harti topografice

7.1. Definitia planurilor si hartilor topografice

Planul topografic este reprezentarea grafica, micsorata la scara a unei suprafete
mici de teren, care se realizeaza la scari mai mari sau egale cu 1:10 000. Deoarece
suprafata cuprinsa pe un plan topografic este mai restrnsa, curbura Pamntului este
neglijata si nu se foloseste un sistem de proiectie.
Harta topografica este reprezentarea grafica, micsorata la scara a unor portiuni
mari din suprafata Pamntului sau ntreaga suprafata a acestuia. Din acest motiv, la
realizarea hartilor topografice se tine cont de curbura Pamntului si se foloseste un sistem
de proiectie. artile topografice se ntocmesc la scari mai mici de 1: !" 000.
#pre deosebire de plan, care contine mai multe detalii, harta da o imagine
de ansamblu, fiind mai saraca n detalii. Datorita acestui fapt, pozitia punctelor
pe planurile topografice are o precizie mult mai mare dect pe harti. De accea,
planurile topografice se folosesc pentru lucrarile de proiectare si amenajare a
teritoriului, pentru e$ploatarea unor resurse nat %%%i&&d urale, pentru constructii
etc.
7.2. Clasificarea planurilor si hartilor
Pentru clasificarea planurilor si hartilor se pot lua n considerare mai multe criterii, n
primul rnd scara de e$ecutie si apoi continutul, teritoriul cuprins, destinatia si
numarul culorilor.
Dupa scara, planurile topografice se mpart n:
' planuri topografice propriu'zise ntocmite la scara 1:10 000 sau 1:" 000(
' planuri topografice de situatie ntocmite la scara 1:! 000, 1:1000, 1:"00(
' planuri topografice de detaliu ntocmite la scara 1:!00, 1:100 si 1:"0, utilizate n
constuctii.
Dupa acelasi criteriu si hartile se divid n trei categorii:
' harti la scari mari, la care scara variaza ntre 1:!" 000 ) 1:!00 000(
' harti la scari mijlocii, cu scara cuprinsa ntre 1:!00 000 si 1:1 000 000(
' harti la scari mici, ntocmite la scari mai mici de 1:1 000 000, de e$. 1:".000
000( acestea fiind, n general, harti murale.
Dupa continut, hartile pot fi:
' harti generale(
' harti speciale sau tematice.
Din categoria hartilor generale fac parte hartile la scari mari si mijlocii, pe care sunt
reprezentate toate elementele geografice dintr'o regiune *relieful, reteaua
hidrografica, vegetatia, asezarile, caile de comunicatii etc.+, care pot fi utilizate ca
materiale de baza pentru ntocmirea hartilor la scari mai mici sau a hartilor speciale.
Din categoria hartilor speciale sau tematice fac parte acele harti care scot
n evidenta un anumit element al peisajului geografic. ,n cadrul acestora se
deosebesc harti fizico-geografice *harta geomorfologica, harta retelei
hidrografice, harta solurilor, harta vegetatiei etc.+ si harti economico'geografice
*harta asezarilor, harta resurselor, harta industriei, harta agriculturii etc.+.
Dupa teritoriul reprezentat, hartile pot fi:
' harti universale, care cuprind ntreaga suprafata a Pamntului( dupa modul de
reprezantare se deosebesc planigloburi *harta sub forma de elipsa+, planisfere *harta are
format dreptunghiular+ si mapamond *harta cuprinde cele doua emisfere reprezentate sub
forma circulara sau eliptica+(
' harti ale oceanelor si marilor(
' harti ale continentelor.
Dupa destinatie, hartile pot fi:
' harti scolare *didactice+(
' harti turistice(
' harti militare(
' harti maritime.
Dupa numarul culorilor se pot deosebi:
' harti monocrome *editate n alb'negru+(
' harti policrome *cu doua sau mai multe culori+.

a b
Fig. 7.1. Harti
universale
a- planiglob;
b- planisfera;
c- mapamond.


c
7.3. Elementele planurilor si hartilor
,n raport cu cadrul hartii, la un plan sau harta se deosebesc: elemente din
e$teriorul cadrului si elemente din interiorul cadrului.
7.3.1. Elemente din exteriorul cadrului hartii
Titlul si nomenclatura reprezinta primul lucru care atrage atentia la o harta.
-cesta este notat deasupra laturii de nord a hartii, apro$imativ n partea centrala, si este
reprezentat, n cazul hartilor la scari mari, prin numele localitatii celei mai importante din
regiunea cuprinsa pe harta, n timp ce pe hartile la scari mici apare scris teritoriul
reprezentat *tara, grup de tari, continent, etc.+.
Pentru planurile si hartile topografice editate n proiectia .auss ' /r0ger si
stereografica ' 1120, s'a folosit un sistem de numerotare format din litere mari si litere
mici, ct si din cifre, care poarta numele de nomenclatura. De e$emplu: 3'%4'5&'-'b.
-ceasta nomenclatura are la baza mpartirea conventionala a globului n zone si fuse
geografice.
Zonele sunt trasate n sens latitudinal, din 4
o
n 4
o
si sunt notate cu litere
majuscule de la - la 6 ncepnd de la 7cuator spre nord si sud. 8eritoriul
9omniei, cuprins ntre paralelele de 4%
o
%2: si 4&
o
1": latitudine nordica, este
acoperit de zonele /*40
o
'44
o
+, 3*44
o
'4&
o
+ si ;*4&
o
'"!
o
+. <ona 3 acopera n
ntregime tara noastra, zona / aflndu'se n sudul tarii, iar zona ; n partea de
nord.
Fig. 7.2. omenclatura foilor de harta la scara 1! 1 """ """
Fusele geografice se obtin prin trasarea de meridiane din 5
o
n 5
o
. 9ezulta un
numar de 50 de fuse, numerotate de la 1 la 50, de la meridianul de 1&0
o
*opus
meridianului .reen=ich+, de la vest spre est. Peste teritoriul tarii noastre, cuprins ntre !0
o
1": si !1
o
41: se suprapun fusele %4 *1&
o
'!4
o
+ si %" *!4
o
'%0
o
+.
Prin urmare, la scara 11 !!! !!! *fig.2.!+, teritoriul 9omniei este
cuprins n cea mai mare parte pe foile 3%4 si 3%" si partial pe foile /%4 si /%",
n partea de sud, si ;%4 si ;%", n parteade nord.
"omenclatura foilor de harta pentru scarile 1 #!! !!!, 1 $!! !!! si 1 1!! !!! se
obtine pornindu'se de la trapezul de 4
o
$ 5
o
corespunzator scarii 1: 1 000 000.
%stfel, pentru foile de harta la scara 1 #!! !!! trapezul de la scara 1:1 000 000 se mparte n
patru parti, cu dimensiunile de !
o
n latitudine si %
o
n longitudine, fiecare nou trapez
obtinut notndu'se cu primele litere mari ale alfabetului latin: -, >, ? si D. Prin
urmare, nomenclatura va fi cea a trapezului de la scara 1:1 000 000 *3 ' %"+, la care se
adauga una din cele patru litere.
Pentru a se obtine nomenclatura unei foi de harta la scara 1 $!! !!!, trapezul de
la scara 1:1 000 000 se mparte n sase parti, att n latitudine, ct si n longitudine,
obtinndu'se %5 de trapeze, notate cu cifre romane, fiecare avnd cte 40
@
n latitudine si
1
o
n longitudine.
Fig. 7.&. "omenclatura foilor de harta la sc. 1 1 !!! !!!,
1 #!! !!!, 1 $!! !!! si 1 1!! !!!
Pentru scara 11!! !!!, trapezul de la scara 1:1 000 000 se mparte n 1! parti n
latitudine si longitudine obtindu'se 144 de trapeze, notate cu cifre arabe, fiecare avnd
ct !0: n latitudine si %0: n longitudine.
"omenclatura foilor de harta la scara 1#! !!! se obtine prin mpartirea unui
trapez corespunzator unei foi la scara 1:100 000 n patru parti a cte 10: n latitudine si
1": n longituine, acestea notndu'se cu primele patru litere mari ale alfabetului latin,
adica -, >, ? si D.
Fig. 7.'. "omenclatura foilor de harta la sc. 1#! !!! si 1$# !!!

Din mpartirea unei foi la scara 1: "0 000 n patru parti, avnd n latitudine ":, iar
n longitudine 2:%0::, vor rezulta patru foi la scara 1 $# !!!. -cestea se noteaza cu
primele patru litere mici ale alfabetului latin *a, b, c si d+. Deci, la nomenclatura hartii la
scara 1: "0 000 se adauga una din cele patru litere mici.
Fig. 7.#. "omenclatura foilor de harta la scara 1 1! !!! ()-&#-$!-*-c-'+,
1# !!! ()-&#-$!-*-c-'-, +si 1$ !!! ()-&#-$!-*-c-'-,-$+
Pentru scara 1 1! !!! se mparte foaia de la scara 1:!" 000 n patru parti, cu
dimensiunile de !:%0A n latitudine si %:4"A n longitudine, care se noteaza cu cifre arabe
de la 1 la 4, la nomenclatura foii de harta la scara 1:!" 000 adaugndu'se una din cele
patru cifre de la scara 1:10 000.
Pentru scara 1 # !!! se mparte foaia de la scara 1:10 000 n 4 parti cu
dimensiunile de 1:1"A n latitudine si 1:"!A n longitudine, fiecare trapez
notndu'se cu cifre romane de la @ la @6, care se adauga la nomenclatura foii de
la 1:10 000.
Pentru planul la scara 1$ !!!, foaia de la scara 1:" 000 se mparte n patru parti
cu dimensiunile de %2:"0A n latitudine si "5:!"A n longitudine, care se noteaza cu cifre
arabe 1, !, %, 4, adaugate la nomenclatura planului de la scara 1: "000.
%lte elemente -nscrise deasupra laturii de nord a hartii sunt:
' denumirea proiectiei cartografice(
' codul hartii, pentru evidenta n sistem automazizat(
' caracterul hartii.
.lementele reprezentate sub latura de sud a hartii se refera la:
' indicatii privind valorile declinatiei magnetice, a convergentei meridianelor si a
abaterii medii a acului magnetic(
' schema declinatiei magnetice, a convergentei meridianelor si a abaterii medii a
acului magnetic(
' schema si dimensiunile trapezului(
' scara numerica si scara grafica simpla(
' graficul de panta(
' schema frontierelor de stat si limitele administrative ale teritoriilor judetene,
municipale, orasenesti si comunale(
' indicatii redactionale.
Pe toate cele patru laturi ale hartii, cadrul e$terior este ntrerupt pentru a fi
trecuta nomenclatura hartilor vecine.
Fig.7./. .lementele din e0teriorul cadrului hartii
1- 1enumirea proiectiei cartografice;$- "omenclatura hartii; &- 2odul
hartii;
'- 2aracterul hartii;#- "omenclatura hartilor vecine;/- ,ndicatii privind
valorile declinatiei magnetice, a convergentei meridianelor si a abaterii
medii a acului magnetic;7- 3chema declinatiei magnetice, a convergentei
meridianelor si a abaterii medii a acului magnetic; 4- 3chema si
dimensiunile trapezului;5- 3cara numerica si scara grafica simpla;1! -
6raficul de panta;11- 3chema frontierelor de stat si limitele administrative
ale teritoriilor 7udetene, municipale, orasenesti si comunale;1$- ,ndicatii
redactionale.
7.3.2. #adrul hartii
7ste reprezentat printr'un sistem de linii care marginesc suprafata cartografica.
-cesta cuprinde: cadrul interior, cadrul geografic si cadrul ornamental.
2adrul interior este constituit din paralele si meridiane care delimiteaza suprafata
cartografiata, n fiecare colt al sau fiind notate valorile acestora.
2adrul geografic se traseaza la apro$imativ & mm fata de cadrul interior si este
alcatuit din doua linii paralele, ntre care sunt marcate, prin segmente, dimensiunile
gradelor sau ale fractiunilor de grad, att n latitudine, ct si n longitudine. Datorita
acestui fapt, cadrul geografic permite determinarea coordonatelor geografice ale oricarui
punct sau fi$area pe harta a oricarui punct ale carui coordonate geografice sunt
cunoscute.
2adrul e0terior se traseaza foarte aproape de cadrul geografic, mai mult pentru
estetica hartii, de unde si denumirea de cadru ornamental. Pe cele patru laturi ale hartii, la
jumatate, cadrul e$terior este ntrerupt pentru a fi trecuta nomenclatura hartilor vecine.
7.3.3. Elemente din interiorul cadrului hartii
-cestea sunt reprezentate prin reteaua rectangulara, elemente de
planimetrie, elemente de altimetrie si inscriptiile din interiorul hartii.
a$ %eteaua rectangulara reprezinta un sistem de linii drepte paralele cu a$ele de
coordonate adoptate, adica prezinta proiectia ecuatorului si a meridianului a$ial al
fiecarui fus.
9eteaua rectangulara are aspectul unei retele de patrate (de unde si denumirea de
retea geometrica+ trasate numai pe hartile topografice realizate la scarile 1: !" 000 ) 1:
!00 000. 3aturile patratelor, reprezentate printr'un numar ntreg de Bilometri (fapt pentru
care mai este cunoscuta si sub numele de retea 8ilometrica+, difera n functie de scara
hartii, dupa cum urmeaza:
' 4 cm pe hartile la scara 1: !" 000(
' ! cm pe hartile la scarile 1: "0 000, 1: 100 000 si 1: !00 000.
6alorile retelei Bilometrice sunt nscrise ntre cadrul interior si cel geografic, prin
grupe de 4 cifre, la colturile foii de harta. ,ntre acestea se trec numai ultimele doua cifre
ale Bilometrilor ntregi. Pe laturile de nord si de sud ale hartii, prima cifra din grupul celor
patru arata numarul fusului, deci se iau n calcule numai urmatoarele % cifre.
&$ Elemente de planimetrie se refera la proiectia pe orizontala a obiectelor si a
suprafetelor de pe teren, a caror reprezentare pe planuri si harti se realizeaza cu ajutorul
semnelor conventionale.
Principiile care stau la baza alegerii si desenarii semnelor conventionale sunt
' forma semnului sa fie ct mai asemanatoare cu a obiectului pe care l reprezinta(
' semnul conventional sa fie astfel ales, nct sa se poata desena usor(
' toate lucrarile n constructie, precum si cele din subteran *tuneluri, galerii etc.+
se reprezinta prin linii ntrerupte(
' cu ct obiectul pe care l reprezinta semnul conventional este mai important, cu
att semnul va fi redat mai pronuntat, cu linii mai groase si invers.
.lementele caracteristice semnelor conventionele sunt: marimea, forma si culoarea.
9arimea arata importanta obiectului reprezentat, iar forma si culoarea, destinatia
acestuia.
Forma semnelor conventionale este variata. -ceste pot fi intuitive, adica sa
aminteasca prin forma lor obiectul reprezentat sau geometrice, sub forma de cercuri,
patrate, dreptunghiuri etc.
2ulorile se folosesc pentru desenarea semnelor conventionale si ajuta la
interpretarea mai usoara a hartii, ca de e$emplu:
' albastru nchis pentru malurile apelor, adncimi, mlastini, fntni(
' albastru deschis pentru suprafata apelor *lacuri, fluvii, mari si oceane+(
' maro pentru relief *curbe de nivel, altitudini sau adncimi, rpe, etc+(
' verde pentru paduri si livezi(
' portocaliu pentru autostrazi, sosele(
' violet pentru frontiere de stat(
' negru pentru restul detaliilor de pe harta.
1upa modul de folosire, semnele conventionale de planimetrie se pot gupa n: semne
conventionale de contur, semne conventionale care nu tin seama de scara si semne
conventionale e$plicative.
3emnele conventionale de contur sunt utilizate pentru a reprezenta pe harta detalii
ce pot fi redate la scara hartii, cum ar fi paduri, gradini, mlastini etc., ale caror limite se
reprezinta prin figuri asemenea cu cele de pe teren.
3emnele conventionale care nu tin seama de scara sunt reprezentate prin detalii
de dimensiuni mici, care sunt e$agerate pentru a fi reprezentate, ca de e$emplu reteaua de
comunicatii, o fntna, un izvor etc.
3emnele conventionale e0plicative contin toate notarile conventionale de pe harti,
care se folosesc, de regula, mpreuna cu semnele de contur. 7$emplu: n interiorul unui
areal de padure apare un semn sub forma unui copac, care arata felul padurii *de foioase,
conifere sau mi$te+( lnga copac poate apare o fractie sub forma n care
numaratorul arata naltimea, numitorul arata grosimea, iar ultima cifra *"+ reprezinta
distanta dintre copaci.
8oate semnele conventionale sunt strnse sub forma unei colectii, cunoscute sub
numele %tlas de semne conventionale.
c$ Elemente de altimetrie. Pentru ca planul sau harta topografica sa e$prime ct
mai fidel realitatea de pe teren, este necesar ca alaturi de elementele de planimetrie sa fie
reprezentate si formele de relief.
9eprezentarea reliefului pe planuri si harti topografice se realizeaza prin mai
multe metode, mai utilizate fiind metoda curbelor de nivel, metoda tentelor hipsometrice
si metoda hartilor n relief.
9etoda curbelor de nivel este cea mai utlilizata, mai e$presiva si mai precisa
metoda de reprezentare a reliefului, permitnd rezolvarea urmatoarelor probleme:
' determinarea nfatisarii generale a reliefului(
' densitatea fragmentarii reliefului(
' diferenta de nivel dintre punctele cotate(
' nclinarea pantelor(
' realizarea profilului topografic.
?urba de nivel reprezinta proiectia n plan orizontal a liniei care uneste punctele
cu aceeasi altitudine pe suprafata terestrea. ?urbele de nivel mai sunt cunoscute si sub
denumirea de curbe hipsometrice sau izohipse.
?urbele de nivel se obtin prin intersectia imaginara a suprafetei terestre cu planuri de
referinta orizontale, situate la naltimi succesive, la distante egale si paralele ntre ele.
Proiectnd conturul acestor planuri pe harta se obtin curbele de nivel, care redau
nfatisarea din natura a reliefului.
Fig. 7.7. :btinerea curbelor de nivel
Distanta constanta, masurata pe verticala ntre planurile orizontale de intersectie a
terenului se numeste echidistanta, notata pe harti cu litera 7. 7chidistanta are ntotdeauna
aceeasi valoare n cadrul unei harti, variind n functie de scara hartii si de comple$itatea
reliefului. ?u ct echidistanta este mai mica, cu att relieful este mai bine reprezentat pe
harta.
#patiul dintre doua curbe de nivel pe harta nu reprezinta echidistanta, ci proiectia
pe orizontala a suprafetei terestre.
,n functie de echidistanta curbele de nivel sunt de mai multe feluri:
- normale, care se desemneaza prin linii continui normale
- principale, care apar pe harti sub forma unor linii mai groase
- a7utatoare, care se traseaza sub forma unor linii ntrerupte
- accidentale, care se traseaza prin linii punctate
Fig.7.4. ;ipuri de curbe de
nivel
a < principale; b < normale;
c < a7utatoare; d - accidentale.

6aloarea echidistantei, att a curbelor de nivel principale, ct si a curbelor de
nivel normale este trecuta pe fiecare harta, sub scara.
?urbele de nivel ajutatoare sunt trasate la 1C! din valoarea echidistantei curbelor
de nivel normale, iar curbele de nivel accidentale se traseaza, de obicei, cu 1C4 din
valoarea curbelor de nivel normale.
6aloarea echidistantei curbelor de nivel este n functie de scara hartii si de gradul de
fragmentare al reliefului, fiind mai mare *10, !0, "0, 100 m+ pe hartile la scara mica,
cu relief accidentat si mai mica *1, !, " m+ pentru planuri si harti ntocmite la scari
mari, cu relief neted. De e$emplu, pe harta la scara 1:!".000 echidistanta curbelor de
nivel este de 10 m pentru regiunile cu relief accidentat si " m pentru regiunile de
cmpie.
Pentru o mai usoara interpretare a reliefului, din loc n loc, pe curbele de nivel
principale, se nscriu valorile acestora, cifrele fiind orientate cu baza spre vale, ceea ce
faciliteaza determinarea directiei de nclinare a terenului
Fig.7.5. =nscrierea
valorilor
pe curbele de nivel

Dn alt indiciu al directiei de nclinare a terenului l constituie indicatoarele de
panta *bergstrichuri+, reprezentate prin liniute scurte, trasate perpendicular pe curbele de
nivel, ndreptate n josul pantei.
Fig.7.1!. ,ndicatoare de panta pe curbele de nivel
a < mamelon; b < depresiune
Eorma pantei reiese din modul n care aceasta este ilustrata prin curbe de nivel.
Panta uniforma este reprezentata prin curbe de nivel egal departate ntre ele. 3a forma
concava curbele de nivel sunt mult mai dese spre vrful pantei rarindu'se spre baza, n
timp ce la cea conve$a curbele de nivel devin tot mai rare spre vrf si mai apropiate spre
piciorul pantei. ,n cadrul pantelor neregulate, curbele de nivel se raresc sau se apropie n
functie de configuratia terenului.
Fig. 7.11. Forma pantei din mersul curbelor de nivel
a < uniforma; b < concava; c < conve0a; d < neuniforma
?urbele de nivel nainteaza pe dealuri *au forma conve$a+ si se retrag pe vai *au
forma concava+.
Fig. 7.1$. ;raseul curbelor de nivel pe
dealuri si vai


?urbele de nivel care se afla fata n fata sunt egale ca valoare.
Fig. 7.1&. 2urbe de
nivel
fata -n fata

?u ct curbele de nivel sunt mai dese, cu att panta este mai mare si invers, cu ct
sunt mai rare, cu att panta este mai mica. ,n cazul pantelor foarte abrupte curbele de
nivel se pot atinge, dar nu se pot ntretaia. ?u ct curbele de nivel sunt mai multe, cu
att altitudinea este mai mare si cu ct sunt mai putine, cu att altitudinea este mai
mica.
Fig. 7.1'. %spectul curbelor de nivel -n
cazul pantelor domoale (a+ si abrupte (b+.

Pe orice drum s'ar merge ntre doua curbe de nivel, se va parcurge aceeasi
altitudine egala cu echidistanta. ;ergnd de'a lungul unei curbe de nivel, nici nu se urca
nici nu se coboara.
Fig. 7.1#. >elatie distanta -
echidistanta
d1 ? d$ ? d& ? . (1! m+

Pe lnga curbele de nivel, pe harti se mai ntlnesc si cote. -cestea se gasesc sub
forma unor puncte nsotite de un numar ce e$prima valoarea altitudinii.
De asemenea, mai pot apare unele accidente de teren, cum ar fi gropi, maluri
abrupte, viroage, diguri si unele cifre nsotitoare ce dau indicatii asupra altitudinii relative
a acestora.

Fig.7.1/. 2ota pe harta topografica Fig. 7.17. >eprezentarea unei viroage
Pentru reprezentarea pe harta a prabusirilor, stncilor etc., se recurge la semne
conventionale.
Fig.7.14. >eprezentarea unei zone
st@ncoase



9etoda tentelor hipsometrice consta n colorarea diferita a spatiilor dintre curbele
de nivel. 7ste foarte utilizata pentru reprezentarea reliefului pe hartile generale, la scari
mici, fiind foarte e$presiva si n acelasi timp precisa.
De obicei, cmpiile se coloreaza n verde, regiunile de dealuri si podisuri cu galben, iar
regiunile montane cu maro.
Hartile -n relief constituie un mijloc modern de reprezentare a reliefului. -cestea
se imprima pe un material de baza ce poate fi usor modelat *de obicei plastic+, dupa care
harta respectiva este supusa unei operatiuni de vacumare n masini speciale, obtinndu'se
imaginea n relief a terenului reprezentat.
,n concluzie, metoda curbelor de nivel este cea mai importanta pentru reprezentarea
reliefului pe planuri si harti. Prin folosirea cotelor si a semnelor conventionale, aceasta
devine si mai e$presiva, dnd posibilitatea descifrarii mai rapide a reliefului.
d$ 'nscriptiile din interiorul hartii formeaza scrierea hartii *denumiri de localitati,
ape, unitati de relief etc.+ si faciliteaza interpretarea semnelor conventionale la care se
refera.
3crierea hartilor a constituit si constituie o preocupare permanenta pentru
specialisti, n ideea rezolvarii ct mai favorabile a acestei probleme.
-stfel, pentru foile din harta internationala la scara 1:! "00 000, la a carei
realizare a participat si tara noastra, a fost adoptat alfabetul latin scris sub forma oficiala a
fiecarui stat. n tarile care folosesc alt alfabet *chirilic, grec sau o serie de dialecte+ a fost
utilizat tot alfabetul latin, prin transliterarea oficiala, recunoscuta pe plan international.
De e$emplu, pe foaia F#ofiaA pe care apar printre altele si o parte din .recia si
8urcia se folosesc denumirile de Hellas pentru .recia sau ;Ar8iBe pentru 8urcia.
,n unele cazuri denumirile apar pe harti sub forma lor oficiala, iar n paranteza
denumirea intrata n uz n limba romna, ca de e$emplu )ondon *3ondra+.
Dn rol deosebit de important l prezinta diferite caractere de litere utilizate pentru
scrierea denumirilor.
Pentru localitati numele capitalei tarii se scrie cu caracter roman, drept,
majuscul( n cazul oraselor se foloseste scrierea bloc, drept, cu litere majuscule( pentru
comune, tot scriere bloc, drept, dar minuscul( pentru sate, se foloseste scrierea bloc,
nclinat la dreapta, minuscul.
Pentru denumirile unitatilor de relief se foloseste scrierea bloc, nclinat la dreapta,
minuscul.
"umele padurilor se scrie cu caracter bloc, drept, minuscul.
Pentru denumirile marilor si fluviilor se foloseste scrierea cursiva, nclinat la
dreapta, majuscul, iar pentru denumirile lacurilor, r@urilor si izvoarelor tot scrierea
cursiva, nclinat la dreapta, dar minuscul.
Pentru caile de comunicatii se foloseste scrierea bloc filiform, drept, majuscul.
Pentru cotele de detaliu si valorile curbelor de nivel se folosesc cifre romane din
scrierea bloc filiform, nclinat spre dreapta.
#crierea denumirilor ncepe cu litera majuscula numai pentru numele
proprii. Gumele generice ca deal, fluviu, insula etc. se scriu cu litera mica.
,n general, scrierea denumirilor pe harti are n vedere:
' sa nu suprancarce harta(
' sa fie asezate pe locurile descongestionate(
' sa nu acopere prea mult contururile(
' sa fie respectata naltimea literelor(
' sa nu se intersecteze, pe ct posibil, desenul sau conturul altor elemente.
%mplasarea denumirilor pe harti are n vedere citirea usoara si comoda a hartilor.
1enumirile localitatilor se amplaseaza, de obicei, n partea dreapta sus. Daca nu
este posibil, se alege una din solutiile prezentate n figura urmatoare.
Fig 7.15. %mplasarea denumirii unei localitati
Denumirile localitatilor situate la granita, trebuie sa fie situate n
ntregime pe teritoriul statului caruia i apartin. ,n ceea ce priveste orientarea
denumirilor, acestea sunt scrise ntotdeauna pe directia vest'est, constituind un
element util pentru orientarea hartilor.
Pentru reteaua hidrografica, denumirile se scriu deasupra fluviilor sau rurilor, pe
portiunea lipsita de alte detalii.
1enumirile oceanelor si marilor sau ale lacurilor mari sunt dispuse dupa o linie
usor curbata, orientata pe a$a de cea mai mare ntindere.
Pentru unitati de relief denumirile vor fi astfel plasate nct sa cuprinda si sa
delimiteze ntreaga lungime a acestora.
1enumirile tarilor vecine se amplaseaza pe portiunea cu care se nvecineaza.
7.4. Importanta hartilor
artile au o importanta practica deosebita, fiind utilizate n numeroase
domenii de activitate.
;arile transformari ale peisajului, ca mpaduriri, desecari, ndiguiri, sisteme de
irigatii au fost concepute mai nti pe planuri si harti si apoi au fost transpuse pe teren.
Hrganizarea transporturilor feroviare, rutiere, fluviatile si maritime nu poate fi
conceputa fara transpunerea acestora pe planuri si harti.
De asemenea, n activitatea de prospectare si valorificare a resurselor naturale,
planurile si hartile si gasesc o larga utilizare.
9ealizarea tuturor constructiilor pe suprafata terestra se face pe baza planurilor de
detaliu.
Dn rol deosebit de important l are harta si n operatiunile militare.
arta ajuta la ntelegerea mai usoara a unor fenomene si procese fizico'
geografice, social'economice, ct si n munca de educare si culturalizare a oamenilor.
Datorita procedeelor moderne de realizare, imaginea hartilor s'a schimbat foarte mult,
acestea devenind mai atractive si mai usor de interpretat pentru cei care le folosesc.
Eata de cele prezentate, apare pe deplin justificata aprecierea lui .. 6slan, care
spunea ca ,,o harta -nseamna o mare economie pentru -nvatatura, ........ ca toate stiintele,
ori de c@te ori au putut, s-au folosit si se folosesc tot mai mult de harta.C