Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Serediuc
Transformări de datum geodezic
Corneliu SEREDIUC, Prof. univ. dr. ing. mat., APIA Bucureşti, România,
serediuc_corneliu@yahoo.com
1. Introducere
- 129 -
Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia RevCAD – Revista de cadastru
orientare. În acest caz se pune problema eliminării (reducerii) efectelor acestor distorsiuni pe baza
datelor redundante existente.
- 130 -
C. Serediuc
Transformări de datum geodezic
singură staţie datum, iar reţeaua punctelor de control este legată de această staţie, (c) axa Z coincide
cu axa mică a elipsoidului de referinţă, axa X trece prin punctul ϕ = 00 , λ = 00 , iar axa Y
completează sistemul de coordonate rectangular.
În cazul României sunt unele iniţiative oficiale pentru definirea unui datum naţional.
În ciuda modurilor diferite de definire a datumurilor sistemelor de coordonate (GPS sau
convenţional), toate datumurile geodezice pot fi referite la un alt datum sau la oricare din
datumurile spaţiale globale cu ajutorul modelelor de transformare.
Distorsiunile unei reţele geodezice, în funcţie de precizia dorită şi distanţa dintre punctele
reţelei, cer să se facă o deosebire între: (a) parametrii modelului global (universal) folosiţi pentru a
lega două datumuri omogene obţinute din date corespondente ale unei reţele distribuite global; (b)
parametrii naţionali, obţinuţi de autoritatea naţională de geodezie, destinaţi să se folosească pe un
spaţiu mare, prin care se leagă un datum cu sateliţi de un datum geodezic naţional; (c) parametrii
locali, determinaţi pentru orice zonă dată, prin care se leagă o reţea de ridicare locală GPS/terestră
la o reţea existentă.
Rezultatele unor măsurători GPS într-o reţea 3D constrânsă minimal sunt, în general,
folosite limitat de un utilizator, care, de cele mai multe ori, are nevoie de coordonatele punctelor
într-un datum geodezic definit. Datumul poate fi (a) cel adoptat la construirea sistemului GPS (de
exemplu, WGS84, Krasovski 1963, PZ90 etc), sau (b) datum geodezic local convenţional, care
leagă două sisteme distincte (unul pentru componentele orizontale(planimetrice) şi unul pentru
componenta altimetrică).
La transformările de datum apar următoarele probleme determinate de: (a) relaţiile
matematice între diversele sisteme de coordonate folosite: carteziene, elipsoidale, topocentrice; (b)
definirea transformării între sisteme de coordonate 3D, care implică o reţea GPS şi puncte ale unei
reţele locale de control; (c) determinarea înălţimii GPS relativă la procesul de transformare şi la
obţinerea directă a înălţimii; (d) validarea reţelei şi constrângerea ei, care implică realizarea unei
reţele GPS consistente într-un datum local pe baza informaţiilor locale date de punctele de control
(cu coordonate cunoscute).
Transformarea GPS se poate realiza (a) folosind parametrii de transformare publicaţi
oficial, sau (b) determinând parametrii de transformare corespunzători.
Când se determină parametrii de transformare între un datum GPS şi un datum geodezic
local, punctele cu coordonate cunoscute într-un datum geodezic local trebuie staţionate într-o
campanie de măsurători GPS.
În această lucrare se prezintă problemele relative la transformarea rezultatelor măsurării
GPS între sisteme de coordonate şi integrarea lor în datumuri convenţionale de măsurare.
Procedurile sunt aplicabile la combinarea a două măsurători GPS, care leagă datumul GPS de alt
datum spaţial şi în acelaşi fel două reţele terestre.
- 131 -
Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia RevCAD – Revista de cadastru
- 132 -
C. Serediuc
Transformări de datum geodezic
0 sin ϕ
1 − e 2 sin 2 ϕ
(ϕ , λ , h) coordonatele geodezice ale punctului de transformat. Pentru mai mult decât un
punct matricea Jacobiană este:
- 133 -
Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia RevCAD – Revista de cadastru
J1 0 0 L 0
0 J2 0 L 0
J = 0 0 J3 L 0
(10)
M M M O M
0 0 0 L J n
O alternativă care duce la coordonate 2D este sistemul topocentric local. Planul orizontal
este tangent într-un punct cu coordonatele ( X 0 , Y0 , Z 0 ). Componentele ( x, y, h ) formează un sistem
topocentric cartezian. Transformarea coordonatelor carteziene într-un coordonate topocentrice se
face cu relaţia:
rT = R ( r − r0 ) (14)
unde: rT = ( x, y, h)T , r = ( X , Y , Z )T , r0 = ( X 0 , Y0 , Z 0 )T
− sin ϕ cos λ − sin ϕ sin λ cos ϕ
R = − sin λ cos λ 0 (15)
cos ϕ cos λ cos ϕ sin λ sin ϕ
- 134 -
C. Serediuc
Transformări de datum geodezic
8. Concluzii
Datumurile geodezice permit coordonatelor punctelor de staţie să fie introduse riguros într-o
reţea geodezică dată. Seturile de coordonate se specifică sub forma unor componente carteziene
( X , Y , Z ) sau ca valori elipsoidale ( ϕ , λ , h ) şi se convertesc dintr-un sistem de coordonate în altul
folosind relaţiile date mai sus. În fiecare din aceste cazuri există implicat un datum origine.
Într-o reţea compensată cu un datum specificat rezultă un set de coordonate unic pentru toate
punctele reţelei. La o recompensare a aceleiaşi reţele, dar cu constrângeri diferite sau cu seturi de
date noi actualizate, va rezulta un alt set de coordonate, cu toate că datumul rămâne neschimbat.
Diferenţele între cele două seturi de coordonate pot fi ajustate cu ajutorul unui model de
transformare.
Modelele de transformare, în contextul măsurătorilor GPS, au două roluri:
(a) de a lega două datumuri (datumul sateliţilor GPS de un datum geodezic local),
(b) de a lega două seturi de coordonate (fie două reţele GPS, fie două reţele geodezice
locale)
Modelele de transformare se folosesc pentru a lega sisteme de referinţă şi trebuie făcută o
deosebire între datumurile transformate şi seturile de date transformate.
La aplicarea metodei celor mai mici pătrate, parametrii de transformare se tratează ca nişte
cvasiobservaţii şi li se asociază o matrice de varianţă-covarianţă apriori. Într-o compensare, unii
parametri pot fi ficşi sau pot fi estimaţi ca parametri liberi. În orice compensare cu metoda celor mai
mici pătrate trebuie să se cunoască corect matricea de varianţă-covarianţă asociată observaţiilor
(coordonatelor). În acest context este necesar să se facă deosebirea între precizie şi acurateţe. În
acest context apar unele probleme de analiză, care trebuie să fie clarificate, cum ar fi: impactul pe
care îl are matricea de varianţă-covarianţă asupra geometriei reţelei geodezice, efectul distorsiilor
în reţele geodezice date, verificarea rezultatelor şi aplicarea unor teste statistice pentru a stabili
calitatea modelului de compensare.
În practică, matricea de varianţă-covarianţă pentru un set de coordonate, folosită ca dată de
intrare pentru determinarea parametrilor de transformare, este plină, deoarece între coordonatele
punctelor ( X , Y , Z ) unei reţele geodezice sunt corelaţii între puncte. Totuşi, rareori un topograf are
acces la informaţia conţinută în matricea de varianţă-covarianţă pentru punctele unei reţele de
- 135 -
Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia RevCAD – Revista de cadastru
control terestre. Din această cauză, de cele mai multe ori matricea de varianţă-covarianţă se
presupune diagonală, cu varianţe determinate aproximativ (empiric) pe diagonală şi în rest nule.
9. Bibliografie
1. Dragomir V., Ghiţău D., Mihăilescu M., Rotaru M., Teoria figurii Pământului, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1977;
2. Luthardt Jean, Bundesamt für Kartographie und Geodäsie (BfKG), CRS RO – Webseiten und
Testrechnungen (e-mail), Leipzig, 2003;
3. Pearse M., Crook C., Recommended transformation parameters from WGS84 to NZGD49,
Geodetic System Tehnical Report, Land Information, New Zealand, 1997;
4. Serediuc C., Teoria erorilor de măsurare, Academia Tehnică Militară, Bucureşti, 1997;
5. Serediuc C., Constanta transformării Helmert cu 7 parametri, Revista de cadastru nr. 5, Alba
Iulia, 2005;
6. Serediuc C., Consideraţii asupra sistemelor de coordonate şi coordonatelor folosite în reţele
geodezice convenţionale şi GPS, Revista de cadastru nr. 6, Alba Iulia, 2006.
- 136 -