1. Definiţi coordonatele.

Coordonate= secventa de n numere destinata pozitionarii unui punct intr-un spatiu n-

dimensional.
Obs: Intr-un sistem de referinta si coordonate coordonatele acestea sunt certificate de unitati de
masura.
2. Definiţi sistemul de coordonate;
Sistemul de coordonate=set de reguli matematice prin care este descrisa pozitia unui punct intr-
un anumit sistem de coordonate.
3. Definiţi sistemul de referinţă şi coordonate (CRS – Coordinate Reference System).
Sistemul de referinta si coordonate=cuprinde un sistem de coordonate relationat cu realitatea
prin intermediul unui datum.Un sistem de referinta si de coordonate este compus din doua parti:
- partea matematica=sistemul de coordonate;
- partea fizica=datumul , care poate fi: geodezic , ingineresc , vertical.
Datumul geodezic implica si definirea unui elipsoid: dimensiunile acestuia,pozitia si orientarea
acestuia in relatia sa cu Pamantul.
Obs :datumul geodezic si vertical va fi referit la Pamant.
4. Definiţi sistemul de referinţă (datumul);
Datum=parametru sau set de parametri care definesc forma si marimea Pamantului,precum si
pozitia originii ,scara si orientarea unui sistem de referinta si coordonate.
5. Definiţi componentele unui CRS geografic (2D);
 Sistem de coordonate elipsoidal=pozitia unui punct este data de
~ b semiaxa mica a elipsoidului;
~  complementul latitudinii reduse  ;
~ L longitudinea geocentrica;
 Datum geodezic=exprima relatiile de legatura intre sistemul de coordonate elipsoidal si
Pamant;cuprinde si definirea unui elipsoid.
6. Definiţi componentele unui CRS vertical;
 Sistem de coordonate ce depinde de gravitate.
 Datum vertical=descrie relatiile de legatura intre gravitatea Pamantului si altitudine.
De regula ,suprafata de referinta pentru altitudini este nivelul mediu al marilor ,determinat pe baza unor
masuratori efectuate zilnic pe o perioada lunga de timp.Ca referinta pentru altitudini poate fi utilizata si
suprafata unui elipsoid.
7. Definiţi componentele unui CRS compus;
 Sistem de referinta si coordonate geografic(2D)=ce cuprinde datum geodezic + sistem de coordonate
elipsoidal.
 Sistem de referinta si coordonate vertical=ce cuprinde sistem de coordonate ce depinde de gravitate +
datum vertical.
 Sistem temporal.

1
 8. Definiţi conform normelor europene componentele unui CRS geodezic;

Sistem de referinta Terestru Euroapean 1989 este compus din:

 Datum geodezic ETRS’89 – bazat pe elipsoidul GRS80(Sistem de Referinta Geodezic 1980);
GRS80-elipsoid echipotential (de nivel):U=U o=constant,U = potentialul normal al gravitatii,este
determinat in mod unic prin :
- (a,b) semiaxele elipsoidului;
-M masa interioara;
- viteza unghiulara;
Axa mica a elipsoidului de referinta este paralela la directia CIO.Primul meridian este paralel la
meridianul zero al longitudinilor adoptat de BIH.
 Sistem de coordonate elipsoidale
9. Definiţi conform normelor europene componentele unui CRS vertical;

EUVN (European Vertical Network) = sistem de altitudini de referinta relatat la campul gravitational.
- punctul zero – suprafata de nivel de referinta unde potentialul campului gravitational al
Pamantului este egal cu potentialul normal al elipsoidului;
Datumul vertical EVRS – realizat prin nivel zero al mareografului NAP(Normal Amsterdam Peil) , in
care numarul geopotential este zero.
UELN = Reteaua Europeana Unica de Nivelment.
Prima etapa de compensare s-a realizat in 1986.Incepand cu 1998 a fost extinsa prin retele
nationale de nivelment din Estonia si Letonia (1999), Romania(2000), Lituania (2001).Compensarea
datelor a fost realizata la centrul de calcul UELN.
10. Definiţi datumul geodezic ETRS89 şi datumul geodezic WGS89;

2
Datumul geodezic ETRS89 este datumul bazat pe elipsoidul GRS80 (Geodetic Reference System1980) si
sistemul de coordonate geodezice elipsoidale
GRS80-elipsoid echipotential (de nivel):U=U o=constant,U = potentialul normal al gravitatii,este
determinat in mod unic prin :
- (a,b) semiaxele elipsoidului;
-M masa interioara;
- viteza unghiulara de rotatie a Pamantului;
Axa mica a elipsoidului de referinta este paralela la directia CIO.Primul meridian este paralel la
meridianul zero al longitudinilor adoptat de BIH.
Datumul geodezic WGS84(World Geodetic System 1984) este un sistem de referinta de tip CTRF
(Conventional Terrestrial Reference Frame) definit pe baza a peste 1500 de puncte de referinta a caror
precizie relativa este de ordinul a circa 1-2 cm.Acest sistem de referinta cartezian geocentric are asociat
un elipsoid echipotential definit de 4 parametri:
~ a=semiaxa mare;
~C2,0 =coeficient armonic zonal normalizat de ordinul 2;
~ P =viteza unghiulara de rotatie a Pamantului;
~ K=G∙M=constanta gravitationala geocentrica(inclusiv atmosfera);
Pe baza celor 4 parametri si a teoriei elipsoidului echipotential se pot calcula alte elemente ca:
(f)=turtirea , (b) = semiaxa mica , s.a.
Obs: Parametrii elipsoidului WGS-84 sunt apropiati de sistemul GRS-80,diferind putin prin coeficientul
armonic zonal.De aici rezulta diferenta turtirii celor doi elipsoizi si o diferenta neglijabila a semiaxei mici.
11. Definiţi conversia şi transformarea de coordonate;
Conversia de coordonate=schimbarea coordonatelor bazata pe o relatie unu-la-unu ,dintr-un sistem de
referinta si coordonate in altul bazat pe acelasi datum.
Ex:CRS elipsoidal—cartezian, coord. geografice—coord. proiectate ,radiani—grade ,feet—metri
Obs:conversia de coordonate foloseste parametri care au valori constante(specificate) ,nu valori
determinate empiric.
Transformarea de coordonate=schimbarea coordonatelor dintr-un sistem de referinta si coordonate intr-
un alt sistem de referinta si coordonate bazate pe datumuri diferite ,printr-o relatie unu-la-unu.
Operatia de transformare se poate realiza daca se cunosc relatiile de legatura intre cele doua
datumuri.Aceste relatii pot fi impartite in doua categorii:
- set de formule care descriu matematic procesul de transformare;
- set de parametri de transformare=se stabilesc pe baza analizei unor statii de control cu coordonate
cunoscute in ambele sisteme.
Obs:transformarea de coordonate foloseste parametri determinati empiric pe baza unui set de puncte cu
coordonate cunoscute in ambele sisteme de referinta si coordonate.
12. Prezentaţi schema de conversie şi transformare de coordonate pentru CRS S42 (România) şi CRS
ETRS89 (Uniunea Europeană).

3
 13. La ce serveşte ETRS89 conform Ordinului Directorului general ANCPI / 2009 cu privire la
implementarea ETRS89 în România (Art.3) ?
Modernizarea reţelei geodezice naţionale a inclus în ultimii ani, folosirea din ce în ce
mai largă a tehnologiilor satelitare de poziţionare, care utilizează sisteme de referinţă şi
coordonate geocentrice. Asigurarea acestei infrastructuri moderne necesare determinării
poziţiei implică şi implementarea unui sistem de referinţă şi coordonate modern conform
tendinţelor actuale la nivel european. Susţinerea adoptării Sistemului de Referinţă şi de
Coordonate (SRC) ETRS89 în fiecare ţară din Europa vine în principal din partea
organizaţiilor care lucrează cu date spaţiale la nivel naţional şi internaţional.
Principalele argumente în favoarea unui SRC geocentric constau în:
• Conservarea preciziei ridicate a coordonatelor punctelor determinate pe
baza tehnologiilor GNSS şi implicit îmbunătăţirea calităţii reţelei
geodezice naţionale;
• Asigurarea compatibilităţii şi interoperabilităţii datelor spaţiale naţionale
cu standardele europene şi internaţionale;
• Realizarea produselor cartografice pan-europene în sistemele de referinţă
şi de coordonate europene.
14. Ce reprezintă pentru dumneavoastră ISO TC 19111 şi EUREF ?
ISO (Organizaţia Internaţională de Standardizare) este o federaţie mondială de
organisme naţionale de standardizare (comitete membre ale ISO).
ISO TC 19111 - acest standard international trateaza doar referentierea spatiala prin
coordonate.
• EUREF are sarcina să pună la dispoziţie un sistem de referinţă unic şi omogen pentru a
fi folosit în Europa în toate activităţile ştiinţifice şi practice ce au nevoie de georeferenţiere
şi navigaţie, cercetări în Ştiinţele Pământului şi aplicaţii multidisciplinare. Pentru aceasta,
EUREF va oferi baza ştiinţifică şi metodologia pentrucombinarea măsurătorilor
eterogene.
• EUREF a dezvoltat activităţi de intreţinere a ETRS89 si EUVN. ETRS89 oferă poziţii
geocentrice, 3D, cu precizii milimetrice, într-un sistem de referinţă omogen pentruEuropa,
în timp ce EUVN oferă aceleaşi lucrur ipentru altitudini;
• EUREF reprezinta baza pentru georeferentiere in Europa si a fost recomandata de EU
pentru a fi utilizat de Eurocontrol si EuroGeographics, in plus EUREF este perfect
pentruactivitati cartograficein Europa;

4
•EUREF coopereaza foarte strans cu EuroGeographics si cu Agentiile nationale de
Geodezie si Cartografie din Europa;
15. Ce reprezintă pentru dumneavoastră RTCM SC 104 şi EUPOS ?
RTCM SC 104 =Transmisie de date intre receptori GPS. RTCM(Radio Technical Commission for Maritime
Services – Comisia Tehnica de Frecvente Radio pentru Servicii Maritime) este organul de conducere pentru
transmisiile utilizate pentru servicii maritime
SC 104 = Special Committee 104 (Comitetul Special 104 al RTCM) a definit formatul pentru transmisiile corectiilor
GPS
Versiunea standard RTCM SC 104 a fost special conceputa pentru a transmite cerintele de pozitionare.
EUPOS = European Position Determination System = compus dintr-un grup international de experti ce provin din
domeniul Geodeziei , Cadastrului.
= proiect European privind implementarea unui serviciu de pozitionare
standardizat, denumit EUPOS (European Position Determination System)
=format din reprezentantii a 17 tari.
= grup de ţări central şi est-europene, elaborate
pentru realizarea la nivelul acestei zone a sistemului integrat de astfel de servicii
=dist medie intre statii:~70km

16. Care este standardul actual din România cu referire la realizarea reţelelor geodezice de îndesire şi de
ridicare ?

Reţea geodezică de îndesire

1. Reţeaua geodezică de îndesire se realizează astfel încât să asigure densitatea de puncte necesare în zona de
lucru şi în zona limitrofă, pentru executarea lucrărilor de introducere a cadastrului
general.
2. În configuraţia reţelei geodezice de îndesire vor fi incluse cel puţin 4 puncte din reţeaua
geodezică de sprijin, astfel încât poligonul format să încadreze toate punctele reţelei de îndesire.
3. Reţeaua geodezică de îndesire şi ridicare se execută prin metode cunoscute: triangulaţie, trilateraţie,
triangulaţie-trilateraţie, reţele de drumuiri poligonometrice, sau tehnologii geodezice bazate
pe înregistrări satelitare (Global Positioning System – GPS - sisteme globale de poziţionare). În cazul in care
coordonatele punctelor sunt determinate prin tehnologie GPS , la proiectarea reţelei se va ţine
seama de următoarele:
− reţeaua de îndesire şi ridicare trebuie să se sprijine pe minimum 4 puncte din reţeaua
geodezică de sprijin;
− punctele de sprijin vor trebui să fie uniform repartizate, atât în interiorul reţelei cât şi la
marginea acesteia;
− toate punctele noi vor fi determinate cu ajutorul a minimum trei vectori;
− se va prevedea determinarea punctelor de legătură dublu-staţionate în sesiuni diferite.
Numărul minim de sesiuni s într-o reţea cu p puncte şi cu utilizarea a r receptoare se calculează cu relaţia:
s = (p − n)/(r − n) pentru n ≥ 1
în care n este numărul punctelor de legătură între sesiuni.
Dacă un punct este staţionat de m ori atunci numărul de sesiuni se calculează cu relaţia:
s = m× p / r
4. Reţelele geodezice de îndesire se compensează ca reţele libere, prin încadrarea în configuraţia
lor a cel puţin 4 puncte din reţeaua geodezică de sprijin. Abaterea standard medie de determinare a
punctelor reţelei geodezice de îndesire nu trebuie să depăşească ± 5 cm în poziţie planimetrică şi se

5
calculează cu relaţia:

în care:
n = numărul de puncte din reţea,
Qxx , Qyy = elementele de pe diagonala principală a matricii cofactorilor(coeficienţilor de pondere) a necunoscutelor,
corespunzătoare coordonatelor X şi respectiv Y ale punctului i,
s0 = abaterea standard a unităţii de pondere.
5. După compensarea ca reţea liberă, se vor determina coordonatele plane ale punctelor reţelei de îndesire şi
ridicare în sistemul de proiecţie Stereografic 1970, printr-o transformare Helmert cu ajutorul a minimum 4 puncte
din reţeaua geodezică de sprijin.
6. Punctele din reţeaua de îndesire trebuie să asigure o densitate de 1 punct / 5 kmp, în extravilan şi 1 punct/kmp
în intravilan.

Reţea geodezică de ridicare

1. Reţelele geodezice de ridicare sunt create în scopul asigurării numărului de puncte necesare măsurătorilor
topografice şi cadastrale de detaliu. Punctele reţelelor geodezice de ridicare sunt determinate prin intersecţii
înainte, retrointersecţii, intersecţii combinate, drumuiri poligonometrice,
tehnologie GPS, utilizându-se puncte din reţeaua geodezică de sprijin şi de îndesire.
2. Densitatea unei reţele geodezice de ridicare se stabileşte în raport cu suprafaţa pe care se execută lucrările şi
cu scopul acestora. Reţelele geodezice de ridicare se proiectează astfel încât să se asigure determinarea
punctelor care delimitează unităţile administrativ-teritoriale şi intravilanele, precum şi a celor care definesc
parcelele/corpurile de proprietate. Se va asigura o densitate de cel puţin 1 punct/kmp în zonă de şes,
1punct/2kmp în zone colinare şi 1 punct/5 kmp în zone de munte.
3. Materializarea pe teren se va face cu o densitate impusă de configuraţia terenului şi densitatea
detaliilor (în principal limite de proprietate). Materializarea se va face, după natura solului, cu borne,
repere şi mărci standardizate. În intravilan, în zonele asfaltate sau betonate, materializarea se poate
face şi cu picheţi metalici cu diametrul de 25 mm şi cu lungimea de 15 cm , bătuţi la nivelul solului,
asigurând o densitate a punctelor de minim 4 puncte/kmp. Din fiecare punct materializat se vor asigura
vizibilităţi către cel puţin alte două puncte din reţeaua geodezică de îndesire şi ridicare sau din reţeaua
geodezică de sprijin.
4. Indiferent de instrumentele şi procedeele tehnice utilizate la executarea măsurătorilor, reţeaua
geodezică de ridicare se compensează ca reţea constrânsă pe punctele reţelelor de sprijin şi de
îndesire. Abaterea standard de determinare a unui punct nu trebuie să depăşească: ± 10 cm în
intravilan iar în extravilan ± 20 cm în zone de şes, ±30 cm în zone colinare, ±50 cm în zone de munte.
Aceasta se calculează cu relaţiile:

5. Documentaţia tehnică întocmită după executarea reţelelor geodezice de sprijin, îndesire şi ridicare supusă
operaţiunilor de recepţie va cuprinde:
− memoriul tehnic, cuprinzând descrierea generală a lucrării, metode de lucru, instrumente utilizate,
prelucrarea datelor (softul folosit, metoda de compensare a reţelei, abaterile standard, elipsa
erorilor pentru fiecare punct geodezic nou determinat), preciziile obţinute, etc.;
− schema dispunerii punctelor vechi şi noi, cu marcarea vizibilităţilor (schiţa vizelor);
− schema măsurătorilor efectuate (schiţa vizelor);

6
 − fişiere ASCII, pe suport magnetic, cu datele rezultate din măsurătorile de teren (denumirea/numărul
punctului de staţie, denumirile/numerele punctelor vizate, direcţii măsurate,
distanţe măsurate);
− descrierile topografice (anexa nr.8) şi schiţele de reperaj pentru punctele vechi şi noi;
− inventar de coordonate inclusiv pe suport magnetic (fişier ASCII conform modelului prezentat în anexa
nr.15);
- tabel din care să reiasă diferenţele dintre coordonatele vechi (puncte de ordinul I, II, III,
IV) şi coordonatele noi ale aceloraşi puncte, rezultate în urma compensării reţelei.

17. Care sunt în esenţă precizările din Ord.534/2001 cu privire la realizarea reţelelor GNSS(GPS) de
îndesire şi de ridicare?

În cazul in care coordonatele punctelor sunt determinate prin tehnologie GPS , la proiectarea reţelei se va ţine
seama de următoarele:
− reţeaua de îndesire şi ridicare trebuie să se sprijine pe minimum 4 puncte din reţeaua
geodezică de sprijin;
− punctele de sprijin vor trebui să fie uniform repartizate, atât în interiorul reţelei cât şi la marginea acesteia;
− toate punctele noi vor fi determinate cu ajutorul a minimum trei vectori;
− se va prevedea determinarea punctelor de legătură dublu-staţionate în sesiuni diferite.
Numărul minim de sesiuni s într-o reţea cu p puncte şi cu utilizarea a r receptoare se calculează cu relaţia:
s = (p − n)/(r − n) pentru n ≥ 1
în care n este numărul punctelor de legătură între sesiuni.
Dacă un punct este staţionat de m ori atunci numărul de sesiuni se calculează cu relaţia:
s = m× p / r
18. Prezentaţi modalitatea de realizare a măsurătorilor GNSS statice conform Deciziei nr.1/2008, a
Directorului Direcţiei de Geodezie şi Cartografie (Anexa 15a – Ord.634/2006 - ANCPI) ?

Modalitatea de realizare a măsurătorilor GNSS statice conform Deciziei nr.1/2008, a

Directorului Direcţiei de Geodezie şi Cartografie (Anexa 15a – Ord.634/2006 - ANCPI)
- coordonatele punctelor retelelor de indesire is ridicare se vor obtine prin determinari relative la Reteaua
GEodezica Nationala GNSS formata din statii GNSS permanente(clasa A) si borne de indesire (clasa B sau C).
- punctele retelelor geodezice de ridicare (minim 2 puncte) se vor determina prin metoda statica sau rapid
statica.
- reteaua geodezica de ridicare va fi incadrata in RGN_GNSS prin minim 2 puncte (2 statii GNSS
permanente ,2 borne clasa B sau C,o borna si o statie GNSS permanenta)

19. Prezentaţi modalitatea de realizare a măsurătorilor GNSS cinematice post-procesare conform Deciziei
nr.1/2008, a Directorului Direcţiei de Geodezie şi Cartografie (Anexa 15b Ord.634/2006 - ANCPI) ?

7
Modalitatea de realizare a măsurătorilor GNSS cinematice post-procesare conform Deciziei nr.1/2008, a
Directorului Direcţiei de Geodezie şi Cartografie (Anexa 15b – Ord.634/2006 - ANCPI) ?
In cazul determinarii coordonatelor punctelor de detaliu cu ajutorul tehnologiei GNSS se pot utilize metodele
de masutate (rapid) statica,cinematica sau pseudo-cinematica.Orice determinare de pozitie a punctelor de detaliu
se va face dupa realizarrea retelei geodezice de ridicare
Punctele retelei de ridicare vor constitui si puncte in care se va realize verificarea masuratorilor cinematice
prin determinarea lor si in mod cinematic(minim 2 puncte).

20. Prezentaţi modalitatea de realizare a măsurătorilor GNSS cinematice în timp real (RTK) conform
Deciziei nr.1/2008, a Directorului Direcţiei de Geodezie şi Cartografie (Anexa 15a – Ord.634/2006 –
ANCPI) ?
In cazul determinarii coordonatelor punctelor de detaliu cu ajutorul tehnologiei GNSS,se pot utiliza
metodele de masurare (rapid)statica,cinematica sau pseudo-cinematica.Orice determinare de pozitie a
punctelor de detaliu se va face numai dupa realizarea retelei geodezice de ridicare.Punctele retelei de
ridicare vor constitui si puncte in care se va realiza (auto)verificarea masuratorilor cinematice prin
determinarea lor si in mod cinematic(minim 2 puncte).
-numele proiectului(job);
-numele/identificatorul punctului determinat in mod RTK;
-data si ora cand s-a determinat punctul respectiv;
-varianta de determinare RTK:cu o statie de referinta reala sau virtuala;
-tipul de solutie pentru coordonatele determinate (fixed,float);
-coordonatele geocentrice ale punctelor de detaliu determinate (media celor 2 determinari pentru
punctele materializate ) si precizii in sistem geocentric cartezian si/sau elipsoidal;
Pentru punctele de detaliu materializate pe teren,care definesc limitele imobilului,se va realiza o dubla
determinare a coordonatelor in mod cinematic folosind una din variantele de mai jos:
-2 determinari(prin initializari) la momente de timp diferite folosind corectii diferentiale de la statii de
referinta reale diferite;
-2 determinari(prin initializari) la momente de timp diferite folosind corectii diferentiale de la o statie de
referinta reala si/sau una sau mai multe statii de referinta virtuale;
-2 determinari(prin initializari) la momente de timp diferite folosind corectii diferentiale de la aceeasi
statie de referinta;
Transcalculul coordonatelor determinate cinematic din sistemm geocentric in sistem national de
referinta se va realiza utilizand soft-ul TransDat pus la dispozitie in mod gratuit de catre ANCPI.
In zonele in care acest soft nu a fost implementat oficial se vor calcula parametrii locali de
transformare conform Ordinului Ministrului Administratiei Publice si se preziinta rezultatele.
21. In ce an şi în ce localitate a fost instalată prima staţie GPS permanentă din România ?
Prima statie GPS permanenta (BUCU) a fost instalata in anul 1999 in Bucuresti(in cadrul Facultatii de
Geodezie UTCB)
22. Care este numărul total de staţii GNSS permanente instalate în România de către ANCPI şi UTCB, până
la sfârşitul anului 2008 (conform www.rompos.ro) ?
48 statii, cu perspective extinderii pana la 73 de statii in 2009.
23. Ce reprezintă ROMPOS ?
ROMPOS este un sistem de determinare a pozitiei, un sistem complementar de pozitionare care furnizeaza
utilizatorilor informatii suplimentare (“ corectii diferentiale “) pe langa cele receptoinate direct de la
satelitii GNSS ,pentru a putea atinge precizii de pozitionare in timp real de nivel decimetric sau centimetric
.

8
 24. Care sunt serviciile furnizate de sistemul ROMPOS şi preciziile de poziţionare specifice fiecărui
serviciu?
ROMPOS® este un sistem de determinare a poziţiei care include următoarele tipuri de servicii:
-ROMPOS® DGNSS – pentru aplicaţii cinematice în timp real cu o precizie de poziţionare între 3m şi
0.5m
-ROMPOS® RTK - pentru aplicaţii cinematice în timp real cu o precizie de poziţionare între 0.5 şi 2cm
-ROMPOS® GEO (Geodezic) pentru aplicaţii postprocesare şi o precizie de poziţionare sub 2cm

ROMPOS® DGNSS (3m - 0.5m)

Sisteme Informatice Geografice (SIG), navigaţia vehiculelor, monitorizarea flotelor, navigaţie
maritimă şi aeriană, hidrografie, sprijinul autorităţilor publice (poliţie, pompieri, salvare), turism, ş.a.
ROMPOS® RTK (0.5m – 2 cm)
Cadastru, Sisteme informaţionale specifice diferitelor domenii de activitate (administraţie locală,
imobiliar-edilitar, utilităţi publice - apă, canal, gaze naturale), managementul dezastrelor, măsuratori în
construcţii şi inginerie, cercetare ştiinţifică, meteorologie, măsuratori batimetrice, s.a.
ROMPOS® GEO (sub 2 cm)
Reţele geodezice de sprijin şi de îndesire, reţele de sprijin pentru trasarea şi urmărirea în timp a
construcţiilor, Sisteme Informatice Geografice (SIG), geodinamică, fotogrammetrie aeriană, scanare laser,
cercetare ştiinţifică

ROMPOS® este sprijinit de un serviciu de conversie şi transformare a coordonatelor TransDat,

incluzând sistemele de referinţă ETRS89 şi S-42 (elipsoid Krasovski 1940, plan de proiecţie stereografic
1970), precum şi alte sisteme locale (ca de exemplu sistemul de proiecţie local Bucureşti). În viitor va fi
disponibil şi un serviciu pentru determinarea legăturii dintre altitudinile elipsoidale determinate pe baza
ROMPOS® şi altitudinile normale (Marea Neagră 1975, EVRS2000) prin determinarea (cvasi)geoidului pe
teritoriul României.

25. Care este modalitatea prezentă de contractare a serviciilor ROMPOS ?

1.Informarea generala si de detaliu disponibila pe site-ul ROMPOS (www.rompos.ro )sau prin Serviciul
HelpDesk (telefon,fax,e-mail)
2.Descarcarea de pe site-ul ROMPOS a unui Formular(contract) de inregistrare, completarea si
transmiterea acestuia la ANCPI-Centrul National de Servicii ROMPOS sau Oficiul de Cadastru si
Publicitate Imobiliara cel mai apropiat;
3.Aprobarea accesului la serviciile ROMPOS si semnarea contractului de prestari servicii intre furnizor
(ANCPI) si beneficir;
4.Comunicarea beneficiarului a modalitatii de acces la seviciul/serviciile contractate)

26**. Care sunt caracteristicile principale luate în considerare la achiziţia unui

receptor GNSS ?

Mai mult de douăzeci şi cinci de ani au trecut de cand primul SATELIT GPS a intrat
în orbita. În acest timp, a existat o evoluţie remarcabilă în proiectarea şi exploatarea
sistemului global de navigaţie prin satelit cu receptoare(GNSS). Exista o reducere a
dimensiunii şi a consumului de energie a unui receptor GNSS , care a fost posibila din

9
cauza evolutiei tehnologiei de semiconductoare, dar şi pentru că receptoarele GNSS pot
fi realizate digital, mai degrabă decât cu circuite analogice. Software-ul receptoarelor pot
realiza toate un semnal digital programabil de procesare cu ajutorul unui microprocesor
sau DSP. (A DSP is a specialized microprocessor adept at high-speed arithmetic and
real-time data transfer to and from the real world.) (Un DSP este un microprocesor
specializat de mare viteză cu timp real de transfer de date către şi de la lumea reală.).
Cele mai multe receptoare moderne GNSS nu sunt uşor adaptabile la schimbări în
frecvenţa de operare, structura de semnal, sau de operare de scenarii. Limitarea duratei
de funcţionare a receptorului GNSS va deveni din ce în ce mai importanta pentru ca noi
semnale de la sateliţii GPS sa poata fi detectate.
Receptorul GNSS trebuie:
-sa fie capabili si setati sa inregistreze date de la 8 sateliti simultan;
-unghiul de elevatie sa fie mai mic de 5 grade;
-sunt de preferat receptoarele care sa urmareasca toti satelitii GNSS vizibili;
-receptoarele GNSS si alte echipamente cum sunt computerele sa fie protejate impotriva
caderilor de current;
-receptoarele trebuie setate sa inregistreze date de la toti satelitii, inclusive de la cei mai
noi lansati.
27.Ce reprezintă pentru dumneavoastră caracteristicile L2C şi L5 disponibile
la un receptor GPS ?
L2c si L5 sunt semnale de frecventa, difuzate de sateliti GPS, utilizate ca semnale civile.
L2c este un nou code folosit de GPS, cu accesibilitate civila. Este un semnal mult mai puternic decat L1.
L5 va fi un semnal utilizat in curand de GPS, si va avea o frecventa mult mai mare decat L2c. Va putea fi utilizat si
in aplicatii maritime sau aeriene.
28**. Care sunt caracteristicile specifice ale unui receptor GNSS care are capabilitate RTK ?
Caracteristicile unui receptor GPS sunt:
- masurare cinematica in timp real (RTK)
-acuratete RTK si acuratete post-procesare
-frecventa ampla
-lucru in mod static dar si dinamic
-acuratete la pozitionare autonoma si in timp real
-adaptare la conditii atmosferice ..
Dezvoltarea receptoarelor GNSS include un număr mare de studii pentru a investiga existenta RTK –
ului la modelele de receptoare, acestea fiind noile condiţii limită , ca urmare a aparitiei sistemului Galileo
şi din cauza modernizarii GPS-urilor.
RTK Receiver Design cu L2 (semnalul civil) şi îmbunătăţirile performanţei acestora
Aparitia frecventei L2 a reusit sa imbunatateasca receptoarele RTK. Aceasta imbunatatire este mai
semnificativa in cazul in care receptorul dispune de dubla frecventa L1 si L2 , in comparatie cu
receptoarele ce dispun doar de frecventa L1.
Dar, de asemenea, un punct important de subliniat este evoluţia în funcţie de numărul de sateliţi
disponibili cu L2-CS. Cu doar câtiva sateliţi emisi, receptorul L2-CS are deja o performanţă mai bună decât
atunci când numai frecventa L1 este primita.
Îmbunătăţirea va fi si mai importanta , în cazul în care timpul va permite o pozitionare RTK mai fiabila şi
mai precisa. De asemenease se va lucra să se permită o mai rapidă soluţie de ambiguitate.
Pentru timp de bază cele mai utile îmbunătăţiri e durata medie necesară pentru a stabili ambiguitate,
care în cazul folosirii unui dual L1/L2-CS va fi de aproximativ numai un minut. Rezultatele arată, de
asemenea, o îmbunătăţire de performanţă, atunci când se utilizeaza L2-CS in loc de L2-P (Y) în dublă

10
frecvenţă pentru receptoare. Poate că atunci când se utilizează îmbunătăţirea L2-CS pare să nu fie atât de
important, ca şi în cazul cu o singură frecvenţă pe receptor, dar dubla frecvenţă a receptoarelor poate fi mai
complexa.
29. Care este sursa de erori sistematice cea mai problematică, care afectează receptoarele GNSS cu o
singură frecvenţă şi duce la limitarea lungimii vectorului de determinat ?
Ionosfera
30. Care sunt cele două fişiere de date necesare prelucrării datelor GNSS rezultate la măsurătorile realizate
prin metoda de măsurare statică ?
Efemeridele si Coordonatele
31. Cum se numeşte protocolul de comunicaţie utilizat pentru accesul la datele RTK furnizate de ROMPOS
sau un sistem similar ?
In cadrul Centrului National de Servicii ROMPOS se implementeaza un nou soft care va imbunatati
functionarea serviciilor. Din acest motiv in aceasta perioada serviciul RTK va functiona prin furnizarea de
corectii diferentiale in mod „single station” (de la fiecare statie). Utilizatorii vor accesa datele de timp real
(RTK) in format RTCM2.3 pe baza protocolului TCP/IP utilizand datele de conectare (adresa IP şi porturile
de acces aferente pentru fiecare statie).
32. Explicaţi conţinutul mesajelor RTCM de tip 1 şi 2;

Mesajul RTCM de tip 1 este pentru corectarea razei si e primul mesaj in codul fazei diferentiale de
pozitionare (DGPS). Calculeaza eroarea razei de masurare pentru fiecare inregistrare.
Measjul RTCM de tip 2 e genarat automat cand un set nou de efemeride ale satelitilor este receptat .
Calculeaza diferenta dintre efemeridele vechi si cele noi.E utilizat atunci cand statia de referinta transmite
un mesaj de tip 1.
32. Explicaţi conţinutul mesajelor RTCM de tip 18 şi 19;
Mesajul RTCM de tip 18 e purtatorul de faza cu datele necorectate si purtatorul de faza al datelor
corectate.
Mesajul RTCM de tip 19 este pseudo-distanta necorectata masurata si pseudo-distanta corectata.
32. Caracteristici principale ale receptorului Leica System 900;

* Concept de operare unitar

* Programe puternice pentru aplicatii
* Tehnologia SmartTrack GPS
* SmartCheck 30km RTK
* Foarte robust
* Programabil de catre utilizator
* Usor, modular
* Statie de referinta GPS
* Tastatura.

Leica GPS900 are software-ul de la bord uşor de folosit pentru un singur om.Face posibila
inregistrarea de puncte, cu sau fără cod şi atribut de informaţii.
Leica GPS900 este uşor de utilizat. GPS900 Rover este simplificată şi optimizata pentru a reduce
oboseala operatorului. Pictograma de pe bază, graficele aflate la bord, software-ul pot fi uşor exploatate
folosind ¼ VGA touchscreen. Instrumentul poate fi compatibil cu Leica TPS400, TPS800 Leica System
1200 şi TPS şi GPS. Dispune de RTK,GPS şi GLONASS - beneficiaza de receptionarea mai multor sateliti
decât vechile aparate
Standardele includ acum corectarea datelor proiectate de Leica Geosystems pentru a se asigura că
rezultatele sunt în concordanţă şi trasabile oriunde în reţea Noua tehnologie oferă poziţionarea exactă în
toate reţelele, indiferent de corecţia de date.

11
33. Caracteristici principale ale receptorului Topcon Hyper Pro GGD;
HiPer Pro caracteristici:
 compacta, uşoara
 frecvenţă duala, RTK GPS + urmărire.
 24 GPS + 11 sateliti GLONASS
 receptor complet integrat / antena.
 bluetooth integrat pentru comunicare
 controller
 long UHF radio
HiperPro are un design inovator, integrat ce cuprinde o transmisie radio UHF cu baza in receptor,
eliminând necesitatea de utilitati externe, aparate radio şi baterii. Topcon Channel Scan detectează
semnale radio şi compensează în mod automat schimbarea de canale, astfel încât HiPer Pro system sa
poata ţina toată ziua de lucru. HiPer Pro utilizeaza tehnologia avansata de comunicaţii fără fir (Bluetooth) .
Cablurile externe de la baterii, antene, aparate de radio şi RTK, oferă o completa utilizare a Hiper Pro,
integrata in sistemul RTK GPS. Cu HiPer Pro, există un numar mai mic de echipamente pentru transportu.
Gama HiPer Pro include Topcon GPS si technolgia de urmărire prin satelit GLONASS - aceasta
insemnand mai multa acoperire prin satelit, o crestere de performanţă şi o mai bună precizie pentru GPS.

Recapitulare

34. Clasificarea metodelor de poziţionare funcţie de starea de mişcare a receptorului;

 pozitionare statica=receptorul se afla in repaos;
 pozitionare cinematica=receptorul se afla in miscare;
 pozitionare combinata=receptorul trece alternativ din starea de repaos in starea de miscare;
35. Clasificarea metodelor de poziţionare funcţie de momentul în care se determină poziţia;
 pozitionare in timp real = pozitia este determinata in momentul efectuarii observatiilor satelitare;
 pozitionare in mod post-procesare = pozitia este determinata la un anumit interval de timp dupa
momentul efectuarii observatiilor satelitare;
36. Clasificarea metodelor de poziţionare funcţie de tipul observaţiilor extrase din semnalul satelitar;
 pozitionare cu coduri=corelarea semnalului satelitar receptionat cu codul propriu generat de receptor;
 pozitionare cu faza purtatoarei=folosind masuratori ale fazei purtatoare(“cycles”);
37. Precizaţi numărul minim de sateliţi necesari determinării unei poziţii tridimensionale absolute statice;
In cazul pozitionarii tridimensionale absolute statice:
 cu ajutorul codurilor – se determina coordonatele receptorului la fiecare epoca (t) cu ajutorul a minim 4
sateliti;
 cu ajutorul observatiilor fazei purtatoarei:
-nr.necunoscute:3 coordonate+nt (erori ale ceasului receptorului pentru nt epoci)+nj (nr.ambiguitati spre cei nj
sateliti);
n j  nt  observatii
3  n j  nt  necunoscute
n j  nt  3  n j  n t inecuatia se rezolva in nr. int regi :

n j  2 sateliti  nt  5 epoci de observatii

n j  3 sateliti  nt  3 epoci de observatii
n j  5 sateliti  nt  2 epoci de observatii

38. Discutaţi inecuaţia de mai jos, care apare în cazul poziţionării satelitare statice cu obs. de fază

12
(diferenţe simple de ecuaţii de obs.), cunoscând semnificaţia mărimilor care intervin:
nj • nt ≥ 3 + nj + nt nj – nr. de sateliţi;
nt – nr. de momente de înregistrare;
(nr. de ecuaţii ≥ nr.de necunoscute);
nj • nt ≥ 3 + nj + nt
nj – nr. de sateliţi
nt – nr. de momente de înregistrare;
(nr. de ecuaţii ≥ nr.de necunoscute);
Notatii: nj- nr.de sateliti observati simultan de un receptor (i)
nt- nr.de epoci de inregistrare spre cei nj sateliti
nj • nt –numarul total de observatii(nr.ecuatiilor)
Nr. de necunoscute=3 (coordonatele)+(nr.de ‘ambiguitati ‘ spre nj sateliti)+ nt (erori ale ceasului
receptorului pentru cele nt epoci)
Inecuatia reprezinta conditia de rezolvare a sistemului de ecuatii din cazul pozitionarii absolute cu
ajutorul observatiilor fazei purtatoarei.

Inecuatia se rezolva in numere intregi,de exemplu:

39. Explicaţi noţiunea de corecţie diferenţială DGNSS şi RTK ?;

In cadrul pozitionarii absolute diferentiale se determina pozitia unui receptor,de regula mobil
pe baza observatiilor directe spre sateliti si a unor corectii diferentiale transmise in timp real de la
un alt receptor fix ,numit si receptor-baza. Corecţiile transmise de receptorul bază pot fi corecţii de
pseudodistanţe (PRC-Pseudo-Range-Corrections) şi corecţii de variaţie a pseudodistanţelor (RRC-
Rate of Range Corrections). Aceste corecţii se pot determina utilizând pseudodistanţele
determinate pe baza codurilor transmise de sateliţi (varianta DGNSS – Differential GNSS) sau pe
baza măsurătorilor efectuate folosind faza undei purtătoare (varianta RTK – Real Time
Kinematic).
40. Precizaţi eroarea sistematică care se elimină la efectuarea diferenţelor simple de ecuaţii de obs. ale fazei
purtătoarei;
Se elimina corectia de ceas a satelitului observat.

41. Precizaţi eroarea sistematică care se elimină la efectuarea diferenţelor duble de ecuaţii de obs. ale fazei
purtătoarei;
Se elimina erorile de ceas ale celor doua receptoare (avand in vedere ca observatiile sunt simultane)
42. Precizaţi eroarea sistematică care se elimină la efectuarea diferenţelor triple de ecuaţii de obs. ale fazei
purtătoarei;

13
 Se elimina ambiguitatile .
43. Discutaţi inecuaţia de mai jos, care apare în cazul poziţionării satelitare cinematice cu obs. de fază(diferenţe
simple de ecuaţii de obs.), cunoscând semnificaţia mărimilor care intervin:
nj • nt ≥ 3nt + nj + nt nj – nr. de sateliţi; nt – nr. de momente de înregistrare;
(nr. de ecuaţii ≥ nr.de necunoscute);
nj • nt ≥ 3nt + nj + nt
nj – nr. de sateliţi;
nt – nr. de momente de înregistrare;
(nr. de ecuaţii ≥ nr.de necunoscute)
nj • nt –numarul total de observatii (nr.ecuatiilor)
3nt + nj + nt- numarul necunoscutelor unde: 3nt-coordonatele
nj- ambiguitatile
nj-corectiile de ceas ale receptorului B

Din inecuatie se obtine conditia adica nj trebuie sa fie mai mare decat 4 ,deci in cazul

pozitionarii relative cinematice este necesara receptionarea simulatana a minim 4 sateliti.

Pt observatiile statice se folosesc 2 receptoare A si B care efectueaza nj observatii de sateliti comuni pe perioada
a nt epoci de observatie folosind acelasi interval de inregistrare. Vor rezulta astfel nj * nt ecuatii.
 j  1 /    j AB(t )  N j AB  f j  AB(t )
unde numarul de necunoscute este:
-3 coordonate relative (ΔXB, ΔYB, ΔZB);
-nj numarul de ambiguitati spre cei j sateliti observatiisimultan;
-nt numar de diferente de corectii de ceas ale receptoarelor.
Conditia sistemului de ecuatii este: nj  nt  3  nj  nt
nj  3
Numarul de epoci de observare trebuie sa satisfaca inegalitatea: nt  ;
nj  1
Cazuri particulare:
-nj=1 satelit comun observat  nu exista solutie
-nj=2 sateliti comuni observati  nt≥5 epoci de observatii;
-nj=3 sateliti comuni observati  nt≥3 epoci de observatii;
-nj=4 sateliti comuni observati  nt>3 epoci de observatii;
44. Explicaţi notiunea de iniţializare a observaţiilor satelitare cinematice.
Initializarea reprezinta procesul prin care se determina ambiguitatile initiale .Metode de initializare:
-initializare statica pe un punct de coordonate cunoscute
-initializare statica pe un punct de coordonate necunoscute
-initializare prin permutarea antenelor (“antenna swap”)
-initializare in miscare (OTF-“on the fly”)

14