Sunteți pe pagina 1din 22

Tehnici si tehnologii moderne de achizitie a datelor spatiale PROIECT: Sisteme de pozitionare GPS.

Studii de caz

Student:

Furdui Alin Plic Amalia Maria Mateiu Radu Bogdan

Cadru Didactic: Tudor Borsan

GNSS - Global Navigation Satellite System


1.1.Pozitionarea cu tehnologia GNSS

Termenul Global Navigation Satellite System (GNSS) a fost introdus pentru a desemna toate sistemele de navigaie bazate pe satelii. Global Positioning System (GPS) este un sistem global de navigare prin satelit (GNSS Global Navigation Satellite System) dezvoltat de ctre Departamentul de Aprare al Statelor Unite. Aceasta este singurul GNSS pe deplin funcional din lume. Se folosete de o constelaie de 24 pana la 32 satelii de pe orbita medie a Pmntului care transmit semnale precise de tip microunde, care permit receptoarelor GPS sa-si determine locaia, timpul, i viteza de deplasare. Numele oficial al GPS-ului este NAVSTAR GPS..

1.2.Sistemul de pozitionare GPS

Ca subsisteme ale GNSS se cunosc: > NAVSTAR-GPS (NAVigation System with Timing And Ranging Global Positioning System respectiv Sistem de navigaie pentru urmrire i distribuie - sistem de poziionare global), dezvoltat n SUA i cunoscut mai ales ca GPS, funcional pentru folosina civil parial din 1992 i complet din 1995; > GLONASS (GLObalnaya NAvigatsionnaya Sputnikova Sistema) ca sistem global satelitar de navigaie), realizat de Federaia Rus, operaional din 1986;

> GALILEO EGNOS (European Geostationary Navigation Overlay Service) ca ncercare european, n curs de implementare, cu etap intermediar 20052006 i final n 2008, sistemul fiind interoperaional cu primele dou.

1.2.1.Alctuire. Funcionare

Structura sistemului GPS


Denumirea corect a sistemelor de poziionare global folosite n geodezie ar fi GPS - NAVSTAR, GPS GLONASS respectiv GPS GALILEO. Iniial GPS a fost proiectat numai pentru aplicaii militare. Curnd, dup ce acest obiectiv a fost atins a devenit evident ca GPS va putea fi folosit i pentru scopuri civile pstrnd totui anumite proprieti numai pentru domeniul militar. Primele doua aplicaii civile au fost navigaia maritim si msurtorile tereste. Un sistem de poziionare global, oricare ar fi el, este constituit din trei segmente, fiecare cu funcii bine precizate: -segmentul spaial ; -segmentul de control ; -segmentul utilizator.

2.0. Metode si procedee de lucru

Prin pozitionare se intelege determinarea pozitiei obiectelor stationare sau aflate in miscare (mobile) prin una din cele doua metode prezentate Metodele de masurare GPS se pot clasifica in doua categorii dupa cum urmeaza : Metode clasice - Metoda statica - Metoda rapid-statica - Metoda kinematica

Metode moderne -Metoda RTK

Metoda statica
observaiile se execut cu receptoare GPS instalate ntr-o statie fixa, stationate simultan intr-o sesiune de observatii. - Timpul de observare variaz de la 30 min pn la dou ore. - Precizia de determinare este ridicat, specific reelelor geodezice de ordin superior. a)Varianta statica convenionala de pozitionare b)Varianta static-rapid (fast static) -

Metoda cinematica
Metoda cinematic presupune masuratori cu doua sau mai multe receptoare, din care unul amplasat ntr-un punct de coordonate cunoscute (base) si restul receptoarelor (rover) sunt n micare continua sau cu stationari foarte scurte. n acest context pozitia receptorului (receptoarelor) aflat n punctul nou se va determina functie de coordonatele cunoscute ale receptorului fix, prin nsumarea cresterilor respectiv a coordonatelor relative aferente vectorului format de baza si rover. a) Varianta semicinematica (STOP and GO, PPK) este utilizata la determinarea rapida a coordonatelor, dar cu o precizie mai mare, timpul de stationare fiind minim. Se recomanda pentru ridicarea detaliilor, la distante de 5-6 km de la baza. AVANTAJE: pe suprafete mai mici se pozitioneaza rapid. DEZAVANTAJE: fata de metodele statice este necesara captarea permanenta de semnal ntre doua puncte masurabile.

b) Varianta cinematica n timp real RTK (Real Time Cinematic)

- Metoda elimin principalul inconvenient al metodelor i procedeelor prezentate anterior, de a realiza poziionarea doar prin postprocesare - permite determinarea i cunoaterea imediat a coordonatelor receptorului mobil, inclusiv verificarea calitii msurtorilor. Tehnologia RTK asigur astfel un avantaj de baz n raport cu cele menionate: corelarea i corectarea erorilor de distan cu transmiterea datelor prin unde radio i furnizarea n timp real, pe teren, a coordonatelor punctelor noi, inclusiv informaii privind calitatea lor.

STUDIU DE CAZ 1. Proiectarea si determinarea retelei de sprijin planimetric autorstrada OrastieSebes, tronsonul Geoagiu - Vintu de Jos

Leica 1200

Magellan Promark3

Pentru determinarea coordonatelor punctelor retelei de ridicare s-au executat determinari GPS simultane pe punctele retelei. Metoda folosita in observatii a fost cea statica cu post procesare pentru asigurarea unei precizii ridicate a rezultatelor. Masuratorile s-au efectuat cu 4 echipamente GPS: 2 echipamente GPS dubla frecventa LEICA 1200 si 2 echipamente simpla frecventa Magellan Promark3. S-au achizitionat fisierele RINEX cu observatiile de la statiile pemanente Deva, Alba Iulia, pe intreaga perioada a observatiilor, aceste 2 statii constituind reteaua principala de puncte. Aceste 2 statii permanente incadrand toate punctele noi determinate.

Prelucrarea si compensarea masuratorilor s-a realizat cu programul GNSS Solutions obtinandu-se coordonatele in sistemul de coordinate WGS84 . Utilizarea programului GNSS Solutions urmareste anumite etape: selectarea sistemului de proiectie, importarea fisierelor RINEX de la statiile permanente, importarea fisierelor cu observatiile de la statiile din reteaua de ridicare, introducerea coordonatelor punctelor fixe, respective coordonatele statiilor permanente, procesarea vectorilor, ajustarea retelei si rezolvarea problemelor, realizarea raportului de masuratori .

Ulterior se transforma coordonatele in sistemul de proiectie Stereo 70 cu programul Transdatro 4.01(programul oficial de transformare al ANCPI).

Astfel dupa ce au fost prelucrate observatiile si s-a efectuat transformarea coordonatelor din sistemul WGS84 in sistemul Stereo 70 s-a intocmit cate o fisa pentru fiecare borna astfel determinata. Control Points
Name ALBA Components Error Long 23 33'58.55513"E 0.000 Lat 46 04' 39.77005"N 0.000 Ellips height 307.535 0.000 DEVA Long 22 54' 48.71911"E 0.000 Lat 45 52' 42.29431"N 0.000 Ellips height 246.729 0.000 95% Status Control Error FIXED FIXED FIXED FIXED FIXED FIXED

Denumire borna:

B1

Tip borna:

Beton

Sistem de coordinate WGS 1984 B 455310.96633 L 231437.65697 Helips 248.823

Sistem de coordinate Stereo 1970 Nord: 488906.926 Est: 363840.430 Cota: 205.859

KM:

0+075

Partea

RHS

Distanta din ax

95

STUDIU DE CAZ II. Culegerea i procesarea primar a datelor cu tehnologia GNSS, sistemul GPS
Organizarea studiului de caz 2.1.Obiective Lucrarea prezinta culegerea i procesarea primar a datelor cu tehnologia GNSS, sistemul GPS, n urma msuratorilor realizate cu ajutorul aparaturii TRIMBLE. Obiectivul principal al acestui studiu de caz este de a culege i procesa date din teren pentru determinarea poziiei punctelor geodezice staionate cu ajutorul Metodei statice. Lucrarea urmrete realizarea reelei geodezice prin msuratori GPS cu 4 receptoare staionate simultan, pe o perioad mai mare de timp, denumit SESIUNE DE OBSERVAII n vederea ndesirii reelei, n zona Cluj-Napoca, n 4 puncte geodezice: Dezmir, Dealul Feiurdeni, Pipa i Valea Grbului

2.2.Metoda de cercetare Am folosit n studiul nostru de caz metoda STATICA cu mai multe receptoare. n teren s-au folosit 4 receptoare GPS care au receptionat semnal de la aceiasi minim 4 sateliti vizibili si au avut un timp comun de stationare. Cu cat numarul receptoarelor este mai mare, cu atat mai mult creste siguranta determinarilor. n funcie de pozitia, tipul receptorului (TRIMBLE R3) si timpul de stationare, am ales ca msuratoarea sa fie de tip STATIC. Durata acesteia a fost stabilit n funcie de lungimea laturilor (4 ore), numrul de satelii utilizabili, de geometria segmentului spaial observabili, evaluat de PDOP (Position Dilution of Precision).

2.3.Logistica utilizat

Pentru efectuarea lucrrii am dispus de o dotare corespunztoare de foarte bun calitate. Instrumentele de baz folosite au fost receptoare geodezice GPS, marca Trimble R3. Procesarea datelor s-a realizat cu ajutorul laptop-urilor HP, LENOVO. Programul de calcul utilizat la realizarea cercetrilor noastre a fost Trimble Total Control.

3.1.Identificarea punctelor

In cadrul studiului am utilizat un numar de 4 puncte vechi de coordonate cunoscute din zona municipiului Cluj Napoca (Feiurdeni, Dealul Pipa, Dezmir, Valea Garbaului). Identificarea acestora s-a realizat pe baza inventarului de coordonate primit de la OCPI Cluj si pe baza imaginilor satelitare. Urmatoarea etapa a fost identificarea acestora in teren si verificarea starii tehnice a acestora.

3.2.Insalarea aparatului n staie

Odata ajunsi la borna de pe Dealul Feiurdeni s-a efectuat punerea in statie a receptorului (Trimble R3): -Fixarea trepiedului deasupra bornei -Montarea receptorului pe trepied -Centrarea si calarea acestui pe punctul matematic materializat prin bulon metalic -Montarea unitatii de control pe unul din picioarele trepiedului si conectarea acestuia prin intermidiul unui 3.3.Setarea parametrilor de cablu lucru de date la receptor. Se creeaz job nou pentru msurtori: Files New Job. Se nscrie numele lucrrii, dup care se seteaz sistemul de coordonate i unitatea de msur. Din meniul Survey se selecteaz submeniul FastStatic unde se seteaz antena Trimble A3. Dup ce antena este setat se introduce numrul punctului i nlimea antenei(aparatului). Dup setarea parametrilor putem incepe nregistarea datelor.
3.4.nregistrarea datelor

Durata de inregistrare a fost de aproximativ 4 ore, durata care a satisfacut nevoile noastre de precizie.

Procesarea nregistrrilor 4.1.Configurarea programului de procesare

Procesarea datelor s-a efectuat cu softul Trimble Total Control 2.73. Se creeaz proiect nou din meniul File New Static. Se seteaz sistemul de coordonate Project System; se alege proiectia Stereografica 1970Romania.
4.2.Transferul i verificarea nregistrrilor

Dup configurarea proiectului se face transferul i verficarea datelor. Datele sunt importate din meniul Import Receiver Raw Data.

4.3 Procesarea primar a datelor

Dup verificarea datelor importate se face o procesare primar pentru obinerea vectorilor de poziie din meniul Process Process project.

4.4. Verificarea soluilor obinute

Vectori de pozitie

Compensarea riguroas

Dup verficarea soluiilor obinute se fac compensrile pentru vectorii de poziie. Din meniu Adjustment 3D Adjusment alegem metoda Biased i obinem vectorii compensai.

Aspecte finale
Spre deosebire de operarea cu staia total, lucrul cu receptoarele GPS implic timp de lucru efectuat de ctre operator mai mic, acesta constnd doar n punerea aparatului n staie, setarea JOB-ului i a parametrilor eseniali, precum i iniierea msurtorilor. n acest sens, utilizatorului i rmne timp i pentru monitorizarea ntregului proces. n acelai timp, precizia msurtorilor este mai mare, deoarece se reduc unele erori de centrare i poziionare a aparatului. GPS-ul poate realiza reele geodezice naionale i internaionale, realizeaz i ndesete reele de sprijin sau reele de ridicare a detaliilor topografice. Cu toate acestea, utlizarea tehnologiei GPS are i cteva dezavantaje, dintre care amintim: acoperirea mai redus a semnalului satelitar, n special n ara noastr, unde semnalul se transmite sub un unghi de nclinare, ceea ce face ca n zonele dens acoperite cu construcii s duc la pierderea frecvent a semnalului. Deasemenea, utilizarea unui singur receptor GPS duce la obinerea unei precizii inferioare celei cu staia total, aceasta mbuntindu-se prin adugarea nc unui receptor GPS sau a unei staii totale.