UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE PROTECȚIA MEDIULUI

TEHNOLOGII MODERNE ÎN EXPLOATAȚIILE AGRICOLE ȘI
ZOOTEHNICE

PROIECT LA DISCIPLINA

- CADASTRU FUNCIAR -

Coordonator: Prof. Berchez Octavian

Student: CIOARA DANIEL

Specializarea: TMEAZ, ANUL I, SEM.II

ORADEA, 2018
 CUPRINS

CAPITOLUL I GENERALITĂŢI PRIVIND CADASTRUL FUNCIAR .......................... 3

1.1. Cadastrul - scurt istoric ............................................................................................... 3

1.2. Noţiunea şi importanţa cadastrului funciar ................................................................. 5

1.3. Criterii de impartire a terenurilor dupa destinatii. ........................................ 6

1.4. Criterii de clasificare si identificare a categoriilor de folosinta a terenurilor si de

identificare a constructiilor ...................................................................................................... 7

CAPITOLUL II INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL ................................. 10

2.1 Generalitati. Definitii ..................................................................................................... 10

2.2. Retele geodezice pentru lucrarile de cadastru ................................................................ 11

2.3. Lucrari de cadastru general executate prin utilizarea documentelor cartografice existente
.............................................................................................................................................. 12

2.4. Planul cadastral ............................................................................................................. 14

CAPITOLUL III PUBLICITATEA IMOBILIARA .......................................................... 16

3.1. Sistemul de publicitate reala al cartii funciare .............................................................. 17

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 19

2
 CAPITOLUL I GENERALITĂŢI PRIVIND CADASTRUL
FUNCIAR

1.1. Cadastrul - scurt istoric

Etimologia termenului „ cadastru"
Originea cuvantului cadastru nu este stabilita in mod cert, existand mai multe ipoteze
privind aparitia acestuia. O prima varianta atribuie termenului origine greaca, potrivit careia ar
deriva din cuvantul compus ,,katastikon" (prefixul ,,kata" inseamna de sus in jos, iar ,,stikon" are
semnificatia de registe, de impunere, carte de insemnari, carte de comert).
Potrivit altor opinii, termenul cadastru ar deriva din cuvantul de origine latina
,,capitastrum", care are legatura cu ,,capitionis registrum" sau ,,capitum registrum",ceea ce ar
insemna impozit pe capul familiei (,,capitatio"). Denumirea apare intr-o forma apropiata, folosita cu
intelesul actual- ,,catastico" intr-un document din anul 1185 gasit la Venetia. Ulterior, a trecut si la
alte state italiene sub forma ,,il cotastro", apoi in Franta sub forma „ le cadastre" si Germania ,,der
(das)^Kataster".
In tara noastra apare la mceputul secolului XIX, adaptat foneticii limbii romane, sub forma
actuala ,,cadastru". Din perioada interbelica, prin Legea nr. 237 1933, s-a adoptat denumirea de
,,cadastru funciar", iar prin Legea nr. 7/1996 defineste termenii ,,cadastru general' si ,,publicitate
imobiliara"
Transilvania a beneficiat de rigurozitatea cadastrului austriac si prin urmare,astazi inca se mai
gasesc planuri cadastrale intocmite la scarile 1:7200, 1:5760, (pentru zonele cu mai putine detalii),
1:3600 sau 1:2880 ( de 10 ori scara hartilor militare 1:28800).

Evolutia cadastrului in Romania

Activitatea de cadastru din Romania a parcurs urmatoarele etape:
Etapa de inceput a cadastrului

Lucrarile de introducere a cadastrului si a cartilor fiinciare s-au efectuat in mod diferentiat in

provinciile romanesti, in functie de imprejurarile istorice, incepand cu secolul XIX, astfel:
- Transivania, Banat si o parte a Bucovinei lucrarile specifice au debutat dupa sistemul austro-
ungar incepand cu anul 1794 si au continual dupa anul 1850 sub forma ,,Cadastrului concretual"(consta
m delimitarea, descrierea si reprezentarea hotarelor localitatilor, a limitelor tarlalelor, a retelelor
hidrografice si a cailor de comunicatii);
- in Muntenia si Moldova incepand cu anul 1831, respectiv 1832 se fac incercari de
introducere a cadastrului de catre primii inginerii hotarnici pregatiti la lasi de Gh. Asachi
(din anul 1813) si la Bucuresti de Gh. Lazar (din anul 1818);
- in restul tarii constituirea cadastrului se face dupa primul razboi mondial, o data cu infaptuirea
reformei agrare.

Etapa de organizare a cadastrului in Romania (1919-1933)

In anul 1919 se infiinteaza ,,directia Cadastrului si a Lucrarilor Tehnice", a carei activitate s-a
limitat in special la masurarea mosiilor si parcelarea lor pentru improprietaririle facute dupa primul
razboi mondial. Masuratorile s-au facut in sisteme de referinte locale, cu diferentieri legate de precizie
si continut, deoarece nu exista o retea de tringulatie geodezica omogena. Pentru executarea cadastrului au
fost pregatite cadre tehnice la Scoala de topografie (1919) de pe langa Directia Cadastrului.

3
 Un pas important a fost facut in anul 1930 prin adoptarea sistemului de proiectie
stereografica, rezultat al conlucrarii dintre Directia Cadastrului si Institutul Geografic al armatei.
Etapa inceperii cadastrului modern si a unificarii cartilor funciare(1933-1955)
Momentul de referinta pentru acest domeniu de activitate 1-a constituit ,,Legea pentru
organizarea cadastrului si cartilor funciare", nr.23/1933, care reglementeaza pentru prima data
modalitatea de organizare si realizare a cadastrului funciar, pornindu-se de la retele geodezice
unitare si elaborandu-se planuri si registre cadastrale dupa primele normative tehnice si economice.
La inceput s-a prevazut executarea lucrarilor cadastrale in Muntenia si Dobrogea, apoi in
Moldova si Oltenia, concomitent cu actualizarea celor existente in Transilvania, Banat si Bucovina.
In ceea ce priveste publicitatea imobiliara, aceasta a fost temeinic organizata prin ,,Legea pentru
unificarea dispozitiilor privitoare la cartiile funciare", nr.l 15/1938. Lucrarile incepute in fostul
judet Ilfov si in comunele subordonate municipiului Bucuresti, care urmau sa fie folosite drept model
pentru restul tarii, nu au putut sa fie terminate din cauza razboiului si au fost intrerupte in anul 1941, cand
se executasera numai pentru 54 comune (65 % din volumul total). S-a folosit experienta tehnicienilor din
celelalte provincii, au fost redactate instructiuni noi cuprinse in cadrul ,,Norme tehnice(1943) si
incepand cu anul 1940 s-au pregatit ingineri in cadrul sectiei de cadastru din Scoala Politehnica din
Bucuresti.
Dupa eel de -al doilea razboi mondial au urmat lucrari de masuratori si parcelari pentru
impropietarirea temporara a taranilor, fara ca institutia cadastrului sa mai fie finantata de puterea comunista.
In anul 1949 s-a hotarat colectivizarea agriculturii, iar legea si masuratorile cadastrale au devenit
desuete pentru regimul totalitar.
Etapa sistemelor de evidenta funciara si de cadastru funciar (1955-1990)
Pentru inregistrarea si urmarirea dinamicii terenurilor agricole apartinand unitatilor de stat, se
legifereaza incepand cu anul 1955 organizarea si executarea ,,evidentei funciare", un sistem care a
servit la comasarea suprafetelor agricole in perioada de colectivizare a agriculturii si care a contribuit la
ingradirea drepturilor reale imobiliare.
Intre 1955-1968 s-au realizat planuri topografice la scara 1:10000 pe cale fotogrametrica
pentru 13 milioane de hectare si registre de evidenta funciara de catre Consiliul Superior al Agriculturii.
Din anul 1968, prin Legea nr.l2 privind apararea, conservarea si folosireaterenurilor agricole
se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul tarii. Au continual sa fie
folosite vechile evidente si dezinformarile cu privire la suprafetele agricole, pe fondul ignorarii
premeditate a ideii de cadastru de catre conducerea politica totalitara.
Inventarierea terenurilor inceputa in 1968 a continual si dupa 1974 prin Legea nr.59, intocmindu-se
balante anuale ale fondului funciar, dar limitandu-se circulatia juridica a terenurilor la dobandirea lor
numai prin mostenire legala.
intregul domeniu al masuratorilor terestre a fost supus reglementarilor prin Decretul nr.
305/1972 privind activitatea geodezica, topo-fotogrametrica si cartografica, precum si folosirea
datelor si documentelor rezultate din aceasta activitate.
Dintre documentatiile cartografice intocmite incepand cu anul 1965 trebuie mentionat planul
topografic de baza la scarile 1:5000 si 1:2000 care, din pacate, nu a putut fi actualizat la intervale
de timp corespunzatoare, desi acopera aproximativ 90% din teritoriul tarii.
Aceasta si-a dovedit utilitatea pentru sectoarele economice care detin suprafete man de teren
(agricultura, silvicultura, caii de comunicatii, sistematizarea localitatiilor), dar si pentru asigurarea
suportului grafic pentru lucrarile de cadastru prin derivarea continutului acestuia.
Etapa aplicarii legilor propietatii (1991-pana in prezent)
Schimbarile din ultimii ani sunt legate in primul rand de cadrul legislativ general privitor la
regimul juridic al fondului funciar, la propietatea publica si privata, la dobandirea dreptului de
propietate si la circulatia juridica a terenurilor.

4
 Reglementarile generale in domeniul propietatii apar in Constitutia Romaniei adoptata in 1991, in
Legea administratiei publice locale nr.69/1991, modificata si completata, in Codul civil si in Codul
de procedura civila, modificate si completate.
In ultimul deceniu au fost promulgate acte normative care constitute fundamente ale
institutiei dreptului de propietate: Legea nr. 169/1997, care cuprinde norme juridice referitoare
la propietatea publica si privata asupra terenurilor, la regimul juridic al acestora, protectia si
ameliorarea terenurilor, Hotararea Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea si evaluarea
terenurilor detinute de societatile comerciale cu capital de stat, Legea privind circulatia juridica
a terenurilor nr. 54/1998, Legea pentru reconstituirea dreptului de propietate asupra terenurilor
agricole si forestiere nr. 1/2000. Pentru institutia cadastrului din Romania, actul legislativ eel mai important
il constituie Legea cadastrului si publicitatii imobiliare, nr. 7/1996, care asigura cadrul juridic
necesar pentru elaborarea unui cadastru modern si deschide portile unei institutii de drept cu radacini
europene, avand la baza traditii istorice.
Din punct de vedere organizatoric, la nivel central a fost infiintata ca institutie publica cu
personalitate juridica Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, ca organ de specialitate in
subordinea Ministerului Administrate! Publice, iar la nivel judetean au fost organizate OJCGC.
Activitatea acestor institutii se refera la organizarea, conducerea, indrumarea si controlul
executarii lucrarilor din domeniu, la elaborarea normelor tehnice si metodologiile de specialitate, la
organizarea fondului national de geodezie si cartografie, a bancii de date a sistemului unitar de
cadastru si nu in ultimul rand, la autorizarea persoanelor fizice si juridice care pot sa realizeze si sa
verifice lucrari de specialitate.
Devenita profesie liberala, activitatea specialistului in cadastru castiga treptat locul pe care il merita,
pe masura ce lucrurile tind spre normalitate, intr-o societate bazata pe valori democratice. Sectorul privat
va creste ca importanta,dar sectorul public va garanta securitatea sistemului de publicitate imobiliara.
Cadastrul va beneficia de dezvoltarea din domeniul tehnologiei informatiei, iar tehnicile avansate
de culegere, prelucrare si stocare a datelor cadastrale vor contribui la consolidarea propietatii, la
gestionarea patrimoniului imobiliar, la utilizarea unui sistem fiscal modern.

1.2. Noţiunea şi importanţa cadastrului funciar

Dreptul funciar – ramura distincta in sistemul national juridic cuprinde o totalitate de
norme juridice stabilite sau sanctionate de stat, care reglementeaza raporturi sociale de
folosire a pamintului, conditiile si mijloacele de productie, in scopul folosirii lui rationale, al
imbogatirii solului, precum si al apararii drepturilor si intereselor ale subiectilor relatiilor
funciare.
Cadastrul funciar - ca parte componentă a cadastrului general al naturii este
un sistem unitar, de sine stătător şi obligator de evidenţă tehnică, economică şi juridică prin
care se realizează stabilirea, înregistrarea, descrierea şi marcarea pe hărţi şi planuri
topografice a tuturor terenurilor de pe teritoriul republicii, indiferent de destinaţie şi de tipul
de proprietate.
Unităţile de bază ale acestui sistem sînt terenul şi deţinătorul de teren.
Cadastrul funciar asigură autorităţile administraţiei publice locale întreprinderile,
instituţiile, organizaţiile interesate şi cetăţenii cu informaţii despre:

1) statutul juridic al terenurilor;

2) tipurile de proprietate, posesiune şi beneficiere funciară;
3) parametrii cantitativi şi calitativi ai terenurilor;
4) valoarea economică a terenurilor;
5) alte date ce caracterizează particularităţile resurselor funciare în

5
 scopul impunerii fiscale, egalării condiţiilor teritoriale şiorganizatorice pentru
deţinătorii de terenuri, ţinîndu-se cont de diversele particularităţi ale terenurilor
în scopul evaluării economice a terenurilor, folosirii lor raţionale şi protecţiei,
reglementării relaţiilor funciare, efectuării altor măsuri în vederea folosirii terenurilor.
Cadastrul funciar este ansamblul relaţiilor sociale funciare reglementate de norme
juridice. Norma juridica privind dreptul funciar acţionează in interdependenta cu norme
juridice din alte ramuri ale dreptului, ceea ce caracterizează întreg sistemul de drept sl care
caracterizează unicitatea in diversitate, unitara, a întregului sistem de drept
Raporturile juridice, specifice, reglementate de normele juridice se constitue in instituţie
juridica si anume instituţia dreptului de proprietate.
Normele juridice ale dreptului funciar reglementează relaţiile sociale ce privesc atributele
dreptului de proprietate (folosinţa,posesia si dispoziţia) si drepturile reale asupra pământului
(uzul uzufructul, abitatia. superfida si servitutea}.

1.3. Criterii de impartire a terenurilor dupa destinatii.

Terenurile de orice fel care apartin persoanelor fizice si juridice, indiferent de titlurile pe baza
carora sunt detinute, se impart pe destinatii conform prevederilor legale.
Prin ,,detinatori de terenuri" se inteleg titularii dreptului de propietate, persoane fizice sau
juridice, ai altor drepturi reale asupra terenurilor sau cei care potrivit legii civile, au calitatea de posesor
ori detinator precar.
Domeniul public poate fi interes national, caz in care propietatea asupra sa in regim de drept public
apartine statului, sau de interes local, caz in care propietatea ( de asetnenea in regim public) apartine
comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor.
A Terenuri cu destinatie agricola (TDA)
Din categoria terenurilor cu destinatie agricola fac parte: terenurile arabile, viile, liveziile,
pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi, pasunile, fanetele, serele, solariile,
rasadnitile, terenurile cu vegetatie forestiera daca nu fac parte din amenajamente silvice, pasunile
impadurite, cele ocupate cu constructii agrozootehnice si de imbunatatiri funciare, amenajarile
piscicole, drumurile telinologice si de depozitare.
B Terenuri eu destinatie forestiera (TDF)
Din categoria terenurilor cu destinatie forestiera fac parte: terenurile impadurite sau cele care
deservesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica, terenurile destinate impaduririlor si cele
neproductive- stancarii, abrupturi, bolovanisuri, rape, revene, torenti.
C Terenurile aflate permanent sub ape (TDH)
Din aceasta categoric fac parte albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale si
artificiale la nivelul maxim de retentie, bratele si canalele din Delta Dunarii, fundul apelor maritime
interioare si al marii teritoriale si continue.
D Terenurile din intravilan (TDI)
In aceasta categoric se include toate terenurile indiferent de categoria de folosinta, situate in
perimetrul localitatilor urbane si rurale, ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conform
legislatiei in vigoare.
E Terenurile cu destinatie speciala (TDS)
Din categoria terenurilor cu destinatie speciala fac parte cele folosite pentru transporturile
rutiere, feroviare, aeriene si navale, cele pe care se afla obiective si instalatii hidrotehnice, termice,
de transport al energiei electrice si gazelor naturale, terenurile cu exploatari miniere,
petroliere, cele pentru nevoile de aparare a tarii, precum si rezervatiile si monumentele naturii,
monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice si altele asemenea.

6
1.4. Criterii de clasificare si identificare a categoriilor de folosinta a
terenurilor si de identificare a constructiilor
Categoria de folosinta a terenului, individualizata printr-un cod, este unul dintre atributele
parcelei. Evidentierea la partea tehnica a cadastrului general a categoriei de folosinta, alaturi de
celelelalte atribute este necesara atat pentru intocmirea cartii funciare, cat si pentru stabilirea
sarcinilor fiscale care greveaza bunurile imobile. In cadastrul general nu se inregistreaza subcategorii de
folosinta.
Categoria de folosinta este o grupare de terenuri cu aceeasi destinatie economica, creata in
mod natural sau artificial. Are ca unitate superioara grupa de folosinta si ca unitate inferioara de
subcategoria defolosinta (folosita de cadastrele de specialitate). Grupele de folosinta sunt agricole si
neagricole.
Fiecare dintre cele cinci destinatii ale terenurilor, poate avea categorii de folosinta
predominante,care ocupa suprafata majoritara si categorii de folosinta care ocupa un procent mai
mic. De exemplu, in grupa terenurilor cu destinatie agricola categoriile de folosinta predominante sunt:
arabilul, viile, livezile, fanetele si pasunile, dar un procent mai mic il ocupa si constructiile, apele etc.. Tot
astfel, in intravilane, in categoria de folosinta curti-constructii care este predominanta in cadrul
destinatiei, se include si alte categorii de folosinta care ocupa suprafete mai mici, cum ar fi: arabil, livezi,
ape, etc..
Criterii de identificare a categoriilor de folosinta a terenului
Terenuri arabile (A)
In aceasta categoric se incadreaza acele terenuri care se ara in fiecare an sau la mai multi ani (2-6
ani) si sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi: cereale, leguminoase pentru boabe, plante
tehnice si industriale , plante medicinale si aromate, plante furajere, legume etc. In categoria de folosinta
arabil se includ : arabil propiu-zis, pajisti cultivate, gradini de legume, orezarii, sere, solarii si
rasadm'te, capsunarii, alte culturi perene.
Se fnregistreaza ca terenuri arabile:
a), terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisti, sparcetiere, lucerniere sau alte terenuri
insamantate cu diferite amestecuri de plante leguminoase si graminee perene), care se ara o data la
eel mult 6 ani;
b) terenurile ramase temporar neinsamantate datorita inundatiilor, colmatarilor, degradarilor sau altor
cauze;
c) terenurile cu sere si rasadnite sistematizate, cu mentiunea ,,sere" sau ,,rasadnite".
Terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare, terasare, irigare se vor
delimita si inscrie la arabil cu intreaga lor suprafata, incluzand si suprafetele ocupate de canale,
diguri, taluzuri, debusee, benzi inierbate,etc. care au latimi mai mici de 2m, cu exceptia celor din
propietatea Societatii Nationale ,,Imbunatatiri Funciare"- S.A si Companiei Nationale ,,Apele Romane-
S.A, care se vor inregistra la categoria de folosinta curti-constructii.
Pasuni (P)
Pasunile sunt terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin insamantari la
maximum 15-20 de ani si care se folosesc pentru pasunatul animalelor. In cadrul acestei categorii
de folosinta se inregistreaza:
a) pasuni curate - sunt pasunile acoperite numai cu vegetatie ierboasa;
b) pasuni cu pomi- sunt pasunile plantate cu pomi fructiferi, in scopul combaterii eroziunii sau a
alunecarilor de teren, precum si pasunile care provin din livezi paraginite. La incadrarea acestora
se va tine de faptul ca productia principala este masa verde care se pasuneaza, iar fructele
pomilor reprezinta un produs secundar;
c) pasuni impadurite- sunt acele pasuni care, in afara de vegetatie ierboasa, sunt acoperite si cu vegetatie
forestiera, cu diferite grade de consistenta ;
d) pasuni cu tufarisuri si maraeinisuri.
Fanete (F)

7
 La categoria fanete se incadreaza terenurile inierbate sau mtelenite in mod natural sau artificial
prin reinsamantari la 15- 20 de ani, iar iarba se coseste pentru fan. Se inregistreaza la fanete: fanete
curate, fanete cu pomi, fanete impadurite, f&nete cu tufarisuri si maraeinisuri.
Vii (V)
In aceasta categoric se incadreaza terenurile plantate cu vita de vie:
a) vii altoite si indigene:
- viile altoite au la baza lor un portaltoi;
- viile indigene sunt nealtoite, dezvoltandu-se pe radacini propii impreuna mai sunt
denumite si vii nobile;
b) vii hibride - sunt acelea care poarta si denumirea de ,,producatori directi";
c) hamei- deoarece au o agrotehnica asemanatoare cu a vitei de vie, plantatiile de hamei se include in
aceasta categoric de folosinta.
d) pepeniere viticole- sunt terenuri pentru producerea materialului saditor viticol: plantatiile portaltoi si
pepinierele propiu-zise sau scolile de vite.
Livezi (L)
Livezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi. Se inregistreaza ca livezi:
a) livezi clasice- terenurile plantate cu pomi fructiferi in diferite sisteme de cultura traditionale,
si anume: livezi cu cuturi intercalate, livezi inierbate, livezi in sistem agro-pomicol, livezi pure;
b) livezi intensive superintesive- livezi amenajate avand o mare densitate de pomi pe hectar, cu
conducerea dirijata a coroanelor si mecanizare lucrarilor de intretinere si recoltare;
c) plantatii de arbusti fructiferi- terenuri plantate cu zmeura, agrise, coacaze, trandafiri de
dulceata,etc.;
d) pepiniere pomicole- terenurile destinate pentru producerea materialului saditor pomicol;
e) plantatii de duzi;
Paduri si alte terenuri (PD)
In aceasta categoric de folosinta intra toate terenurile care sunt cuprinse in amenajamentele
silvice si in afara acestora, indiferent de propietar. Se inregistreaza la aceasta categoric de
folosinta:
a) paduri- terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, cu o suprafata mai mare de 0,25 ha;
b) terenuri destinate impaduririi - terenuri in curs de regenerare, terenuri degradate si poieni
prevazute a fi impadurite prin amenajamente silvice;
c) terenuri care servesc nevoilor de cultura, productie si administratie silvica-terenuri ocupate de
pepinere, solarii, plantatii, culturi de rachita, arbusti ornamentali si fructiferi, cele destinate
hranei vanatului si animalelor din unitatile silvice, cele date in folosinta temporara
personalului silvic;
d) perdele de protectie - benzi ordonate din plantatii silvice si uneori silvo-pomicole, care au
diferite roluri de protectie ca: perdele pentru protectia culturilor agricole, perdele pentru
protectia cailor de comunicatie, pentru protectia asezarilor umane, perdele pentru protectia
digurilor, perdele pentru combaterea eroziunii;
e) tufarisuri si maracinisuri- terenuri acoperite masiv cu vegetatie arborescenta de mica inaltime,
catinisuri, ienuperisuri, salcami, maracinisuri,etc.;
Terenuri cu ape si ape cu stuf
In aceasta categoric intra terenurile acoperite permanent cu apa, precum si cele acoperite temporar,
care dupa retragerea apelor, nu pot avea alta folosinta. Se inregistreaza la aceasta categoric:
a) ape cursatoare (HR) : fluviul Dunarea, bratele si canalele din Delta Dunarii, cursurile de apa,
paraurile, si alte surse de ape denumiri locale ( izvoare, privaluri,).La apele curgatoare se va
inregistra suprafata ocupata de intreaga albie minora a cursului de apa, din in mai in mai, chiar
daca aceasta nu este in intregime si permanent sub apa.
De obicei, apele curgatoare formeaza de o parte si de alta a luciului apei prundisuri, care
numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apa. Albia minora a unui curs de apa, include

8
toate zonele mai joase ale cursului, insulele si prundisurile. Toate aceste terenuri din albia minora nu se
inscriu la neproductiv, ci la terenuri cu ape;
b) ape statatoare (HR) : Limita acestor ape variaza in functie de anotimp si de regimul de
precipitatii. La delimitarea acestor ape se va lua in considerare limita lor la nivelul mediu al
apelor.In aceasta categoric se incadreaza si apele amenajate in mod special pentru cresterea
dirijata a pestelui, precum si suprafetele cu ape statatoare de mica adancime unde cresc
trestisuri si papurisuri si alte tipuri de vegetatie specifica in regim amenajat sau neamenajat;
c) marea teritoriala si marea interioara : Suprafata marii teritoriale este cuprinsa intre liniile de
baza ale celui mai mare reflux de-a lungul tarmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de
acostare, amenajamentelor hidrotehnice si ale altor instalatii portuale permanente si linia din larg
care are fiecare punct situat la o distanta de 12 mile marine (22224m), masurata de la punctul eel
mai apropiat de la liniile de baza. Suprafata marii interioare este cuprinsa intre tarmul marii si liniile
de baza, asa cum au fost definite mai sus.
Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetelor lacurilor
naturale si artificiale, ale baltilor, ale tarmului si plajei de nisip a Marii Negre, este stabilita prin
norme specifice elaborate de ministerele interesate si avizate de ONCGC.
Caile de comunicatii rutiere (PR) si caile ferate (CF)
Din punct de vedere functional si al administrarii, caile de comunicatii rutiere se impart, potrivit
Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, dupa cum urmeaza:
a) drumuri de interes national: autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale europene, drumuri
nationale principale, drumuri nationale secundare;
b) drumuri de interes judetean: drumurile care fac legatura intre resedinte de judet si resedintele de
municipiu si orase, statiuni balneoclimaterice, porturi, aeropouturi si alte obiective importante;
c) drumuri de interes local: drumurile comunale si drumurile vicinale:
d) strazile din localitatile urbane;
e) strazile din localitatile rurale: strazi principale si strazi secundare;
f) cai ferate simple, duble si inguste, triaje.
Drumurile de exploatare din extravilan, care nu au caracter permanent nu se inregistreaza ca
detalii, ci se atribuie in proportie egala parcelelor din imediata vecinatate.
Terenurile activate cu constructii si curti (CC)
Aceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizari si destinatii, de exemplu: cladiri,
curti, fabrici, uzine, silozuri, gari, hidrocentrale,cariere,exploatari miniere si petroliere, cabane, schituri,
terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluze pietruite, terase, debusee, gradini botanice si zoologice,
parcuri , cimitire, piete, rampe de mcarcare, fSsia de frontiera, locuri de depozitare, precum si alte
terenuri ce nu se incadreaza in nici una din categoriile de folosinta prevazute in articolele anterioare.
Terenuri desradate si neproductive (N)
Aceasta categorie cuprinde terenurile degradate si cu procese excesive de degradare, care sunt
lipsite practic de vegetatie. Din aceasta categorie fac parte:
a) nisipuri zburatoare- nisipuri mobile nefixate de vegatatie si pe care vantul le poate deplasa dintr-un
loc in altul;
b) stancarii, bolovanisuri, pietrisuri- terenuri acoperite cu blocuri de stand masive,
ingramadiri de bolovani si pietrisuri, care nu sunt acoperite de vegetatie;
c) rape, ravene,torenti- alunecari active de teren care sunt neproductive cand nu sunt impadurite;
d) saraturi cu crusta- terenuri puternic saraturate, care formeaza la suprafata lor o crusta albicioasa
friabila;
e) mocirle si smarcuri- terenuri cu alternante frecvente de exces de apa si de uscaciune, pe care nu
se instaleaza vegetatie; Terenurile cu mlastini cu stuf nu se inregistreaza la categoria terenurilor
neproductive, ci la categoria terenuri cu ape si stuf;
f) gropile de imprumut si cariere- terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol si roca
pentru diverse nevoi de constructii;

9
g) halde- terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat in urma unor activitati industriale
si exploatari miniere. Categorii de folosinta a terenurilor - simboluri

CAPITOLUL II INTRODUCEREA CADASTRULUI

GENERAL
2.1 Generalitati. Definitii
Cadastral general se introduce pe unitati administrativ- teritoriale. Introducerea cadastrului
reprezinta masuratoarea oficiala prin care se realizeaza operatiunile de teren si birou care conduc la
intocmirea documentelor tehnice ale cadastrului general. Acestea reprezinta documentatia oficiala pe
baza careia se realizeaza publicitatea imobiliara.
Pana la introducerea cadastrului general pe o imitate administrativ teritoriala sau in perioada
dintre introducerea si intretinerea acestuia, publicitatea imobiliara se tine la zi prin inscrierile cu
caracter nedefinitiv pe baza documentatiilor de amplasament si delimitare a bunurilor imobile
elaborate in acest scop de persoane fizice si juridice autorizate, documentatii care sunt receptionate de
OJCGC.
Unitati administrativ- teritoriale
In Romania unitatile administrativ- teritoriale sunt: comuna, orasul sau municipiul si
judetul. In cadrul unitatilor administrative comunale si orasenesti se deosebesc doua parti distincte:
intravilanul si extravilanul.
Teritoriul Romaniei are suprafata totala de 23 839 070 hectare si cuprinde din punct de vedere al
organizarii administrative un numar de 41 de judete la care se adauga municipiul Bucuresti. In
cadrul celor 41 de judete sunt cuprinse 67 municipii, 195 orase, 2686 comune si 13343 sate.
Realizarea cadastrului general pe intreg teritoriul tarii presupune executarea operatiilor de introducere a
cadastrului pe 2989 teritorii cadastrale.
Intravilanul este partea de imitate administrativ- teritoriala, legal delimitata, destinata
construirii si habitatiei. Intravilanul cuprinde zona dens construita ocupata cu cladirile de locuit,
constructive social- culturale, intreprinderile industriale, depozitele, spatiile comerciale, amenajarile
sportive, retelele edilitare, zona de circulatie si transport impreuna cu garile, autogarile si depourile,
spatiile verzi si terenurile libere. Intr-un teritoriu administrativ comunal sau orasenesc pot fi unul sau mai
multe intravilane. Limita intravilanului reprezinta detaliu topografic al planului cadastral si in interiorul
ei se fac numerotarea cadastrala si calculul suprafetelor unitatilor cadastrale din fiecare localitate.
Extravilanul este partea din unitatea administrativ- teritoriala cuprinsa in afara intravilanelor,
delimitata cadastral potrivit legii. Are in special destinatii agricole si silvice. Structura terenurilor
agricole reprezinta aproximativ doua treimi din suprafata totala a tarii, ceea ce inseamna 14,8
milioane hectare.
Unitati teritoriale cadastrale
Intravilanul si extravilanul cuprind la randul lor mai multe unitati teritoriale-cadastrale.
Sectorul cadastral este o diviziune cadastrala tehnica a unitatii administrativ-teritoriale, delimitata
de detalii liniare (cai de comunicatie, ape, diguri,etc.)care nu sufera modificari curente. Sectorul
cadastral grupeaza mai multe bunuri imobile sau corpuri de propietate alipite. Denumirea de
,,sector cadastral" inlocuieste termenii ,,tarla" in extravilan si „ cvartal" in intravilan.
Imobilul reprezinta parcela de teren cu sau fara constructii.
Corpul de proprietate este costituit din una sau mai multe parcele alipite, apartinand aceluiasi
proprietar.
Parcela este suprafata de teren situata intr-o unitate administrativ-teritoriala pe un amplasament bine
stabilit, avand o singura categorie de folosinta si apartinand unui propietar sau mai multor propietari,
in indiviziune. Din punct de vedere economic o parcela poate avea mai multe subdiviziuni fiscale.
O subdiviziune fiscala este o portiune a parcelei avand aceeasi clasificare calitativa.

10
 Entitatile de baza ale sistemului de evidenta a cadastrului general sunt: parcela,
contructia si propietarul.

Constructia este o proprietate sau o parte dintr-o proprietate construita cu o utilizare distincta
pentru proprietar, care apartine unei persoane sau mai multor persoane, in indiviziune. Aceasta
poate fi o cladire intreaga sau parti dintr-o cladire, cu una sau mai multe intrari. Fiecare intrare
are o adresa. Adresa este indentica cu cea a intrarii.
Proprietarul este persoana fizia sau juridica, titulara in exclusivitate sau in indiviziune a
dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Detinatorii de terenuri sunt titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora
sau cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori ori detinatori precari.
Corpul de cladire reprezinta partea componenta a unei cladiri delimitata dupa urmatoarele criterii:
* sistemul arhitectonic si contructiv determinat de fatade si materiale de constructie a
peretilor exteriori;
* intrarea separata in cladire;
* independenta si regimul de inaltime diferit fata de alte cladiri alaturate.
Sistemul infomational al cadastrului este o organizare de baza de date grafice si alfanumerice de
evidenta telinica, economica si juridica referitoare la corpurile de proprietate si la proprietarii
acestora.

2.2. Retele geodezice pentru lucrarile de cadastru

Materializarea punctelor retelei geodezice de sprijin si din retelele de mdesire si
ridicare se face conform standardului roman SR 3446-1/1996, avand marci conform standardului
de stat STAS 4294-73, emise de Institutul Roman de Standardizare precum si cu alte sisteme de
marcare si semnalizare provenite sau preluate din standardele europene (CEN) si internationale
(ISO), avizate sau omologate de ONCGC.
Coordonatele punctelor din retelele geodezice se calculeaza in sistemul de proiectie Stereografic
1970 si in sistemul de referinta Marea Neagra 1975.
Reteaua geodezica de sprijin pentru executarea lucrarilor de cadastru general este formata din
totalitatea punctelor determinate in sisteme unitare de referinta.
Reteaua geodezica de mdesire se realizeaza astfel incat sa asigure densitatea de puncte necesare
pentru executarea lucrarilor de introducere si intretinere a cadastrului general.
in configuratia retelei geodezice de indesire se include eel putin patru puncte din reteaua
geodezica de sprijin, astfel incat poligonul format sa incadreze toate punctele retelei de indesire.
Reteaua geodezica de indesire si ridicare se executa prin metode cunoscute: triangulatie,
trilateratie, triangulatie-trilateratie, retele de drumuiri poligonometrice, intersectii inainte, retrointersectii,
intersectii combinate sau tehnologii geodezice bazate pe observatii satelitare (sisteme de pozitionare
globala-GPS-Global Positioning System). In cazul in care coordonatele punctelor sunt determinate prin
tehnologia GPS, la proiectarea retelei se va tine seama de urmatoarele
Reteaua geodezica de ridicare este creata in scopul asigurarii numarului de puncte necesare
masuratorilor topografice si cadastrale de detaliu. Punctele retelelor geodezice de ridicare se
determina prin intersectii inainte, retrointersectii, intersectii combinate, drumuiri poligonometrice,
tehnologie GPS, utilizandu-se puncte din reteaua geodezica de sprijin si indesire.
Densitatea unei retele geodezice de ridicare se stabileste in raport cu suprafata pe care se executa
lucrarile su cu scopul acestora. Retelele geodezice de ridicare se proiecteaza astfel incat sa se asigure
determinarea punctelor care delimiteaza unitatile administrativ-teritoriale si intravilanele, precum si
a celor care definesc corpurile de proprietate si parcelele. Se va asigura o densitate de eel putin 1
punct/km in zona de ses, 1 punct/ 2km in zone colinare si 1 punct/ 5km in zonele de munte.
Materializarea pe teren se va face cu o densitate impusa de configuratia terenului si
densitatea detaliilor (in principal a limitelor de proprietate). Materializarea se va face, dupa natura

11
solului, cu borne, repere si marci standardizate. In intravilan, in zonele asfaltate sau betonate,
materializarea se poate face si cu picheti metalici cu diametrul de 25mm si cu lungimea de 15cm, batuti la
nivelul solului, asigurand o densitate a punctelor de minim 4 puncte/km. Din fiecare punct
materializat se vor asigura vizibilitati catre eel putin alte doua puncte din reteaua geodezica de indesire si
ridicare sau din reteaua geodezica de sprijin.
Indiferent de instrumentele si procedeele tehnice utilizate la executarea masuratorilor,
reteaua de ridicare se compenseaza ca retea constransa pe punctele retelelor de sprijin si de indesire.
Abaterea standard de determinare a unui punct nu trebuie sa depaseasca + 10 cm in intravilan,
iar in extravilan +20 cm in zonele de ses, ± 30 cm in zone colinare si + 50 cm in zone de munte.
Documantatia tehnica intocmita dupa executarea retelelor geodezice de sprijin, indesire si
ridicare, supusa operatiilor de receptie trebuie sa cuprinda:
* memoriul tehnic cu descrierea generala a lucrarii, metode de lucru, instrumente utilizate,
prelucrarea datelor (softul folosit, metoda de compensare a retelei, abaterile standard, elipsa
erorilor pentru fiecare punct geodezic nou determinat) preciziile obtinute;
* schema dispunerii punctelor vechi si noi, cu marcarea vizibilitatilor (schita vizelor);
* schema masuratorilor efectuate (schita vizelor);
fisiere ASCII pe suport magnetic, cu datele rezultate din masuratorile de
teren (denumirea/ numarul punctului de static, denumirile/ numerele
punctelor vizate, directiile masurate, distantele masurate);
* descrierile topografice si schitele de reperaj pentru punctele vechi si noi;
inventarul de coordonate, inclusiv pe suport magnetic (fisier ASCII ce
denumirile punctelor, coordonate X,Y);
* tabel din care sa reiasa diferentele dintre coordonatele vechi (puncte de
ordinul I, II, III, IV) si coordonate noi acelorasi puncte rezultate In urma
compensarii retelei.

2.3. Lucrari de cadastru general executate prin utilizarea documentelor

cartografice existente
Planuri si harti cadastrale/ topografice vechi
Inainte de inceperea lucrarilor de introducere a cadastrului general, OJCGC are obligatia sa
analizeze si sa pregateasca intreaga documentatie topografica si cadastrala existenta pe unitatea
administrativ-teritoriala.
Criteriile de baza pentru analizarea continutului planurilor si hartilor cadastrale
existente in vederea utilizarii lor la introducerea si intretinerea cadastrului general intr-un teritoriu
administrativ sunt:
* procentul de modificari ale continutului cadastral, raportat la continutul general pe
unitatea de suprafata (km);
* calitatea suportului planurilor si hartilor;
* lizibilitatea continutului grafic si textual, gradul de uzura si degradare a acestora.
Procentul de modificari ale continutului constituie criteriul de baza fata de celelalte criterii
mentionate mai sus. Procentul de modificari se stabileste prin confruntarea planurilor si hartilor
cadastrale cu situatia din teren.
Concluziile rezultate in urma analizei se mentioneaza in caietul de sarcini referitor la
lucrarile de introducere a cadastrului general. Rezultatele analizei facute asupra continutului
hartilor cadastrale se pun la dispozitia executantului lucrarilor. Confruntarea la teren la planurilor a
cadastrale sau topografice existente se face pe diferite zone din teritoriul administrativ, pentru eel
putin 75% din suprafata acestuia.
In cadrul operatiunii de confruntare cu situatia din teren se verifica existenta si starea punctelor
geodezice din reteaua de referinta, din extravilan si din intravilanele componente ale unitatii
administrativ-teritoriale.

12
 Pe copiile planurilor existente, alese pentru confruntare, se vor nota zonele cu modificarile
constatate ,,din vedere" asupra bunurilor imobile, categoriilor de folosinta si detaliilor liniare si se vor
estima in procente, in functie de suprafata afectata. Dupa determinarea procentului mediu de
modificari in continutul planurilor si hartilor se va stabili solutia care trebuie adoptata pentru
asigurarea bazei cartografice necesare la lucrarile de introducere si intretinere a cadastrului general:
actualizarea planurilot si hartilor existente sau realizarea altor noi.
Executantul lucrarilor va avea la dispozitie pe o perioada determinata documentele
cadastrale existente in zona de lucru, fie sub forma analogica (pe suport din hartie, material plastic,
baza tare), fie sub forma digitala, daca exista plan digital. Aceste materiale se transforma daca este
cazul in forma digitala prin digitizare sau scanare / vectorizare, cu respectarea anumitor parametri si
intr-o structura a datelor mentionate in caietul de sarcini. Modificarile constatate in urma lucrarilor de
actualizare se fac direct pe planul cadastral digital obtinut.
Planurile cadastrale noi se realizeaza in forma digitala si constituie baza de date grqfice, iar
datele si informative referitoare la imobile si proprietari constituie baza de date textuale, intre ele
existand legaturi specifice.
Intocmirea documentelor tehnice ale cadastrului general
Documentele tehnice realizate la introducerea cadastrrului general reprezinta documentatia
oficiala pe baza careia se realizeaza publicitatea imobiliara.
Pana la introducerea cadastrului general pe o unitate administrativ-teritoriala sau in perioada
dintre introducerea si intretinerea acestuia, publicitatea imobiliara se tine la zi prin inscrierile cu
caracter nedefinitiv pe baza documentatiilor de amplasament si delimitare a corpurilor de proprietate
elaborate in acest scop de persoane fizice si juridice autorizate, docuinentatii receptionate de OJCGC.
In urma analizei procentului de modificari OJCGC va propune modalitatea de introducere si
intretinere prin actualizare sau realizarea de lucrari noi. Propunerile, insotite de justificarea
acestora, se transmit la ONCGC care stabileste solutiile de urmat. Datele si documentele rezultate in urma
receptionarii lucrarilor de catre OJCGC se pun la dispozitia executantilor lucrarilor pentru a fi integrate in
cadastrul general.
La introducerea lucrarilor de cadastru general recuperarea, integrarea sau utilizarea datelor si
documentelor rezultate in urma aplicarii legilor proprietatii se realizeaza de executantul lucrarii numai
daca acestea corespund din punct de vedere al calitatii si respecta prevederile din norme tehnice.
Datele si informatiile continute in documentatile tehnice intocmite pentru atribuirea
numerelor cadastrale provizorii vor fi preluate si vor face parte din lucrarea de introducere a
cadastrului general.
Pentru actualizarea planului cadastral existent se parcurge obligatoriu fiecare imobil din
intravilan si din extravilan, realizandu-se operatiile de teren si birou pentru determinarea elementelor
necesare actualizarii acestuia, astfel:
a) in extravilan:
* masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor care definesc sectoarele cadastrale
sau ale grupurilor de parcele izolate;
* masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor de pe contururile parcelelor/ corpurilor
de proprietate;
* intocmirea schitelor de teren pentru sectoarele cadastrale sau grupurile de parcele izolate.
b) in intravilan:
* masuratori pentru determinare coordonatelor punctelor de pe contururile corpurilor de
proprietate;
* masuratori expeditive pentru delimitarea parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate;
* masuratori pentru pozitionarea constructiilor cu caracter permanent, nou-
aparute;
In interiorul corpurilor de proprietate se reprezinta numai parcele cu suprafata mai mare
de 50 mp in intravilan si mai mare de 300 mp in extravilan si numai constructiile cu caracter permanent.

13
Parcelele cu suprafete mai mici decat cele mentionate mai sus se includ in parcelele adiacente ale aceluiasi
proprietar.
Latimea strazilor, drumurilor comunale si ulitelor se stabileste intre limitele corpurilor de
proprietate. Pe planul cadastral nu se reprezinta partea carosabila, trotuarele, santurile, acostamentele,
zonele de pareare si de refugiu, zonele verzi, etc. Detaliile liniare (drumuri, strazi, ulite, cai ferate, canale,
diguri, etc) constituie corpuri de proprietate independente si se inregistreaza ca atare.
Concomitent cu efectuarea operatiilor de actualizare sau de realizare a planului cadastral,
pentru fiecare parcela/ corp de proprietate se culeg si datele de identificare a proprietarului legal,
categoriile de folosinta a parcelelor si modul de detinere (exclusiv sau in indiviziune).
La nivelul fiecarui bun imobil din intravilan se intocmesc:

* schita cadastrala a corpului de proprietate. Pe schita se figureaza perimetrul, parcelele din interior,
categoriile de folosinta a parcelelor si cladirile cu caracter permanent. Pe schita se scriu, de
asemenea, numele si prenumele (cu initiala tatalui), adresa corpului de proprietate, adresa de
domiciliu a proprietarului (in cazul in care proprietarul are alt domiciliu), vecinii si cu o sageata
se indica directia nord. Schitele cadastrale se grupeaza pe sectoare cadastrale;

* fisa corpului de proprietate. care constituie documentul de baza in care se transcriu datele
cadastrale care se introduc in baza de date a cadastrului general.
Dupa incheierea lucrarilor la nivelul intravilanului fiecare fisa a corpului de propietate se
completeaza cu numarul cadastral definitiv, cu suprafetele calculate ale parcelelor si suprafata corpului
de proprietate.
Documentele care se intocmesc in extravilan sunt:

* schita cadastrala, pe grupe de parcele, in cazul terenurilor agricole si silvice, pe trupuri de padure
sau pe corpuri de proprietate ale marilor detinatori (ferme,exploatatii agricole, triaje si depouri,
aeroporturi, lacuri, exploatari miniere, cariere,etc.).

* fisa corpului de proprietate

Conditiile de precizie pentru determinarea coordonatelor punctelor de detaliu sunt urmatoarele:

* in intravilan : + 10 cm pentru punctele de pe conturul sectoarelor cadastrale, al corpurilor de
proprietate si al proiectiilor la sol ale constructiilor cu cararacter permanent si + 20 cm
pentru punctele de contur ale parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate.
* in extravilan : + 20 cm in zone de ses, + 30 cm in zone colinare + 50 cm in
zone de munte, pentru punctele de contur ale sectoarelor cadastrale,
parcelelor sau corpurilor de proprietate.
Limitele parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate se determina prin masuratori expeditive.
Suprafetele rezultate se constrang pe suprafata corpului de proprietate calculata din coordonate.
Detaliile liniare si elementele punctuale reprezentand reteaua de cai de comunicatii,
hidrografia si constructive speciale se detennina in aceleasi conditii de precizie ca si pentru corpurile de
proprietate.
2.4. Planul cadastral
Continutul planului cadastral
Planul cadastral este un plan tematic al carui continut este format din elemente specifice
cadastrului. Se intocmeste pe unitati administrativ- teritoriale comunale sau orasenesti si pe
intravilane, in doua culori: negru pentru planimetrie si albastru pentru hidrografie.
Conceptul de baza la realizarea planului cadasatral este forma digitala.

14
 Planurile cadastrale de ansamblu si planurile cadastrale de baza se obtin prin extragerea datelor din
bazele de date grafice si textuale si prin desenarea lor la plotter.
Planul cadastral de ansamblu
Planul cadastral de ansamblu al unitatii administrativ- teritoriale se obtine prin generalizarea
planului cadastral de baza si contine reprezentarea grafica a intregii suprafete a teritoriului adeministrativ.
Planul cadastral de ansamblu sau, dupa caz, harta cadastrala de ansamblu, sub forma analogica, se
intocmeste in functie de marimea unitatii administrativ-teritoriale si de forma sa, la o scara standard
convenabila. De regula, este una dintre scarile 1:10 000,1:25 000,1:50 000
Elementele de continut obligatorii pentru planul cadastral de ansamblu sunt:

* denumirea unitatii administrativ- teritoriale;

* padurile si terenurile cu vegetatie forestiera;
* reteua de sosele, drumuri, strazi, ulite si cai ferate;
* reteua hidrografica si constructiile hidrotehnice importante (apele curgatoare,statatoare, canale
deschise, baraje, diguri);
* punctele care marcheaza hotarele administrative;
* limitele si denumirea intravilanelor;
* elementele de toponimie;
* punctele din reteaua geodezica;
* nordul geografic;
* scara planului;

Pe fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se intocmeste schema cu dispunerea foilor

componente.
Planul cadastral de baza
Planul cadastral de baza se intocmeste in scopul reprezentarii in plan a datelor la
introducerea sau intretinerea cadastrului general pentru o anumita imitate administrativ-
teritoriala si cuprinde elementele de cadastru general in detaliu.
Scara uzuala la care se intocmeste planul cadastral de baza, in forma analogica, este:
* 1:5 000, in zonele de ses pentru extravilan si la 1:2 000, 1:1 000, 1:500, in functie de densitatea
detaliilor, pentru intravilane;
* 1:2 000, in zonele de deal pentru extravilan si 1:2 000, 1:1 000 sau 1:500, in functie de densitatea
detaliilor, pentru intravilane;
* 1:5 000 si 1:10 000 sau, dupa caz, scari mai mari; in zonele montane;
* 1:2 000, 1:1 000, 1:500, in functie de densitatea detaliilor, in zonele din Delta Dunarii.

Planurile cadastrale de baza redactate sub forma analogica la scarile mentionate anterior se
intocmesc pe trapeze cu nomenclatura oficiala in Romania. Reprezentarea analogica se face in Sistemul de
proiectie Stereografic 1970.
Elementele de continut obigatorii pentru planul cadastral de baza sunt:
* punctele retelei geodezice de sprijin, de indesire si ridicare;
* limitele si punctele de hotar, cu numarul de ordine, pentru hotarul unitatii administrativ-
teritoriale si pentru intravilanele componente;
* limitele si numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate/imobilelor, limitele,
numerele cadastrale si categoriile de folosinta ale parcelelor, limitele si numerele
cadastrale ale constructiilor cu caracter permanent.
* reteaua de drumuri;
* caile ferate;
* apele curgatoare cu sensul lor de curgere;
* apele statatoare;

15
* constructiile hidrotehnice;
* denumirile localitatiilor, apelor, principalelor forme de relief, padurilor, drumurilor si
strazilor, ale obiectivelor industriale, social-culturale, care sunt prevazute in nomenclatoarele si
atlasele oficiale in vigoare;
* numerele postale ale imobilelor din intravilane;
* codul SIRSUP al unitatii administrativ-teritoriale;
* scara de reprezentare, sistemul de proiectie, anul de intocmire, schema de dispunere si
incadrare a foilor componente la nivelul trapezelor din nomenclatura Sistemului de
proiectie Stereografic 1970, pentru planurile analogice.
Semnele conventionale, regulile de scriere si corpurile de litera stabilite pentru elementele de
toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de baza si de ansamblu sunt cele
prevazute in „ Atlasul de semne conventionale pentru planurile topografice la scarile 1:5000,
1:2000, 1:1000 si 1:500" editia 1978, pana la elaborarea si avizarea sau aprobarea unui nou atlas
de semen conventionale.

CAPITOLUL III PUBLICITATEA IMOBILIARA

Latura juridica a cadastrului se refera la operatiile care se efectueaza pentru identificarea
propietarilor, inscrierea lor in documentatia cadastrului, precum si in cartea funciara, in vederea
realizarii publicitatii imobiliare, in baza drepturilor si actelor juridice pe care acestia le detin.
In Romania exista doua tipuri de propietate:
- privata (tine de domeniul privat);
- comuna (tine de domeniul public).
Domeniul public apartine statului si comunitatilor si cuprinde toate bunurile imobile destinate
folosirii publice si serviciilor publice cai de comunicatii( drumuri, cai ferate), ape (lacuri,
rauri,mare), domenii militare, porturi, aeroporturi, parcuri, gradini publice, paduri,etc.).
Domeniul privat poate fi:
- al statului ( bunuri imobile ale ministerelor, scoli, spitale, terenuri miniere);
- al colectivitatilor ( bunurile primariilor, consiliilor judetene);
- individual
In documentatia cadastrala, datele referitoare la situatia juridica a unui corp de proprietate se tree in
urma declaratiei detinatorului cadastru declarativ). Datele din registrele cadastrale nu consfiintesc o
situatie de drept, aceasta urmand a fi stabilita numai dupa verificarea documentelor juridice.
In cartea funciara, datele se tree pe baza actelor juridice prezentate de propietar. inscrierea
lor realizeaza publicitatea imobiliara.
Publicitatea imobiliara se defmeste ca un sistem de inregistrare a corpurilor de proprietate intr-
un registry, organizat de administratia cadastral- juridica pentru cunoasterea drepturilor reale ale
unei persoane in vederea asigurarii opozabilitatii fata de terti. Publicitatea imobiliara cuprinde un
ansamblu de tehnici juridice menite sa tina evidenta bunurilor imobile si sa dea siguranta actelor
juridice prin care se constituie, transmit si modifica sau se sting drepturile reale imobiliare. Acestea
trebuie sa raspunda urmatoarelor obiective importante:
• sa apere drepturile imobiliare ale celor inscrisi in registrele publice (securitate statica);
• sa confere transmisiunilor imobiliare o cat mai mare certitudine, aducand la cunostinta
tuturor situatia juridica a bunurilor imobile aflate in circuitul civil (securitate dinamica);
• sa dea siguranta circulatiei creditului garantand inscrierea ipotecii in registrele publice;
• sa permita organelor statului exercitarea unui control eficient asupra schimbarilor ce se
produc in situatia materiala, conform cu normele de sistematizare, si in situatia juridica a
acestora, ca urmare a instramarii sau grevarii cu sarcini, in interesul intregii societati.

16
 In tara noastra au functionat doua sisteme principale de publicitate imobiliara: sistemul de
publicitate al registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni, denumit si sistemul publicitatii
personate (in vechiul Regat); sistemul cartilor funciare, denumit si sistemul publicitatii reale
(in Transilvania, Banat si Bucovina).
In afara lor au mai functionat in diverse locuri sistemele:
• cartile funciare centrale pentru caile ferate si canale;
• cartile de evidenta funciara, in zonele din Transilvania, unde cartile funciare au fost distruse,
sustrase sau pierdute in timpul razboiului.
Sistemul de publicitate personala
S-a instituit in anul 1865 prin codul civil (sub influenta legislatiei franceze si belgiene) si consta
din registre in care se inscriu actele juridice. Aceste registre sunt:
• registrul de transcriere;
• registru de inscriere;
• registrul de inscriere al comandamentelor;
• mapa actelor de amanet si a actelor juridice prevazute expres de lege.
Au fost organizate pe comune (sate) si au fost tinute pe numele persoanelor, realizandu-se
astfel o publicitate personala.

TRANSCRIEREA = consta in copierea integrate in registrul de publicitate a continutului actelor

juridice prin care se constituie, stramuta, modifica sau se retrag drepturile reale imobiliare;
INSCRIPTIUNEA ( INSCRIEREA) = consta in copierea partilor din actele juridice referitoare la
ipoteci si privelegii.

3.1. Sistemul de publicitate reala al cartii funciare

CARTEA FUNCIARA = este un ansamblu de documente care descriu bunuri imobile si
determina situatia lor juridica.
In conformitate cu " Legea Cadastrului si Publicitatii Imobiliare nr. 7/1996", publicitatea
imobiliara consta in inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la corpurile
de proprietate din aceeasi localitate. Aceasta se efectueaza de catre birourile de carte funciara ale
judecatoriilor pentru bunurilor imobile situate in raza teritoriala de activitate a lor. Unul sau mai multe
imobile alipite, de pe teritoriul unei localitati, apartinand aceluiasi proprietar, formeaza corpul de
proprietate care se inscrie in cartea funciara.
Mai multe corpuri de proprietate, de pe teritoriul unei localitati, apartinand unui proprietar
formeaza partida cadastrala a lui, care se inscrie in aceeasi carte funciara.
Cartile funciare intocmite si numerotate pe teritoriul administrativ al fiecarei localitati alcatuiesc
impreuna resistrul cadastral de publicitate imobiliara al acelui teritoriu.
Registrul se intregeste cu:
• registrul special de intrare;
• planul de identificare a corpurilor de proprietate;
• repertoarul corpurilor de proprietate indicand numarul cadastral al parcelelor si numarul de ordine al cartii
funciare in care sunt inscrise;
• indexul alfabetic al proprietarilor;
• mapa cu cererile de inscriere.
Drepturile reale privind corpurile de proprietate inscrise in cartea funciara sunt denumite " drepturi
tabulare". Acestea sunt:
• dreptul de proprietate;
• dreptul de superficie;
• dreptul de uzufruct;
• dreptul de uz;
• dreptul de abitatie;

17
• dreptul de servitute;
• dreptul de ipoteca si privelegiul imobiliar.
In sistemul de publicitate al cartii funciare, pe baza publicitatii este imobilul si nu persoana, pentru ca
imobilul este vesnic iar proprietarii trecatori, se perinda prin fata lui prin operatiuni juridice de vanzare,
succesiune, partaj, etc..
Cartea funciara este organizata pe trei parti , continand numele teritoriului cadastral pe care este
situat corpul de proprietate si are un numar.
PARTEA I- a numita si " foaia de avere" sau "foaia imobilului" in care se inscriu toate informatiile
tehnice si economice ale bunului imobil respectiv:
• numarul de ordine si cel cadastral al fiecarui corp de proprietate;
• suprafata terenului, categoria de folosinta si, dupa caz, constructive;
• amplasamentul si vecinatatile;
• valoarea impozabila.
PARTEA II - a denumita si "foaia proprietatii" cuprinde toate informatiile privind
drepturile inscrise, respectiv:
• numele proprietarului;
• actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum si mentionarea
inscrisului pe care se intemeiaza acest drept;
• stramutarile proprietatii;
• servitutiile constituite in folosul bunului imobil;
• faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la
proprietate;
• orice modificari, indreptari sau insemnari care s-ar face in titlu, in partea I-a sau a II-a a cartii
funciare cu privire la inscrisurile facute.
PARTEA III- a denumita si "foaia de sarcini" cuprinde inscrierile privind dezmembrarile
dreptului de proprietate si sarcinilor, respectiv:
• dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinta, abitatie, ipoteca, privelegiile imobiliare,precum si
locatiunea si cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani;
• faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare
la drepturile reale inscrise in aceasta parte;
• sechestrul si urmarirea imobilului sau venirurilor sale;
• orice modificari, indreptari sau insemnari care s-ar face cu privire la inscrierile facute in
aceasta parte.
Cartea funciara ocroteste drepturile reale imobiliare si garanteaza insusirea sporurilor de
productie obtinute ca urmare a investitiilor facute asupra bunului imobil.

18
 BIBLIOGRAFIE

1. Adam, Ioan. Regimul juridic al dobândirii şi înstrăinărilor imobilelor – terenuri şi

construcţii. Bucureşti: Europa Nova. - 1996. - 298 p.
2. Adam, Ioan. Teoria generală a drepturilor reale. Bucureşti: Europa Nova. -1998 - 478
p.Baieş, Sergiu şi Roşca, Nicolae. Drept civil. Drepturile reale principale. Chişinău,
2005, 301 p
3. Baieş, Sergiu şi Roşca, Nicolae. Principiile fundamentale ale dreptului de proprietate.
Chişinău, ARC, 2000, 346 p.
4. Baieş Sergiu şi Roşca Nicolae. Drept civil. Partea generală. Persoana fizică. Persoana
juridică. Chişinău, 2004, 461 p.
5. Bloşenco, Andrei. Drept civil. Partea specială. Note de curs. Chişinău, Cartdidact,
2003, 280 p
6. Brădianu, Salvator. În legătură cu dobîndirea drepturilor reale imobiliare prin
uzucapiune, în regimul de carte funciară. În: „Revista română de Drept” nr. 5, 1977, p

19
20
21
22