UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

BUCURESTI

FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI

SPECIALIZAREA MASURATORI TERESTRE SI CADASTRU

Invatamant cu Frecventa Redusa

PROIECT DE LICENTA

Indrumator: Absolvent:
Conf. Dr. Raluca Manea Airinei Marius-Daniel

Bucureti
Septembrie 2010

1
 UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA
BUCURESTI

FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI

SPECIALIZAREA MASURATORI TERESTRE SI CADASTRU

Invatamant cu Frecventa Redusa

Intocmirea documentatiei topo-cadastrale privind

obtinerea numarului cadastral si inscrierea dreptului
de proprietate in Cartea Funciara pentru
S.C. AVICOLA ITCANI S.A. Suceava

Indrumator: Absolvent:
Conf. Dr. Raluca Manea Airinei Marius-Daniel

Bucureti
Septembrie 2010

2
3
CAPITOLUL I. NOTIUNI GENERALE DE CADASTRU
I.1. CADASTRU SCURT ISTORIC
I.1.1. Etimologia termenului cadastru
In toate timpurile la baza tuturor civilizatiilor si a stabilitatii institutiilor a stat
proprietatea asupra terenurilor. Statutul proprietatii s-a transformat in timp de la simpla ocupare
a solului pana la formele cele mai moderne, cunoscute astazi.
Statul a cautat intotdeauna sa cunoasca si sa se informeze bine asupra intinderii,
caracteristicilor si repartizarii proprietatilor private sau publice. Astfel, s-a ajuns la necesitatea
reprezentarii pe planuri, descrierii si consemnarii lor in registre a limitelor si a proprietatilor
membrilor societatii.
Statul a creat Cadastrul, institutia care asigura proprietarilor garantia drepturilor lor, o
evidenta clara si un control sigur si permite o stabilire echitabila a impozitului pe teren si pe
constructii.
Cele mai vechi cunostinte asupra activitatii organizate de masurare a terenurilor sunt cele
transmise prin scrierile egiptene. Din acestea, rezulta ca la cancelariile faraonilor se tineau
registre in care erau inscrise terenurile ce se repartizau periodic spre cultivarea in lunca fluviului
Nil. Dupa modul de organizare la egipteni a acestei activitati, rezulta pentru prima data cele doua
scopuri ale cadastrului, care se pastreaza si pana astazi, si anume, garantarea dreptului de
proprietate si aplicarea stricta, dar echitabila a fiscalitatii funciare.
Asupra originii si etimologiei cuvantului cadastru exista mai multe ipoteze. Astfel, dupa
UNII AUTORI ACEST CUVANT AR DERIVA DIN CUVANTUL GREC KATASTIKON CARE
INSEMNA REGISTRU DE impunere de sus in jos, iar dupa alti autori ar deriva din cuvantul
latinesc capitastrum cu sensul de impozit pe cap de cetatean. Denumirea apare intr-o forma
apropriata, folosita cu sensul actual catastico intr-un document din anul 1185 gasit la Venetia.
Ulterior, acesta a fost preluat si de Italia sub forma il cotastro, apoi in Franta sub forma le
cadastre, iar in Germania der (das) kataster.
La noi in tara a aparut la inceputul secolului XIX si a fost adaptat foneticii limbii romane,
sub forma actuala de cadastru. In perioada interbelica s-a adopta denumirea de cadastru
funciar prin Legea nr. 23/1933, apoi conform Legii nr. 7/1996 sau definit termenii cadastru
general si publicitate imobiliara.

I.1.2. Inceputurile cadastrului

Masuratorile cadastrale nu au fost si nici un scop in sine, ci de la inceput au servit
primelor forme de impunere fiscala si au avut, inca din antichitate, drept sarcina importanta
stabilirea limitelor proprietatilor funciare.
Cunostinte si confirmari legate de activitatea organizata de masurare a terenurilor exista
si se refera in special la zonele in care pamantul este cultivat in special pentru agricultura, in
lunca fluviului Nil, Mesopotamia si in Orientul Mijlociu.
In Egiptul Antic s-au tinut evidentele loturilor repartizate periodic pentru agricultori, iar
obligatiile fata de faraoni erau platite dupa intinderea si calitatea pamantului. Masuratorile erau
de mare importanta, mai ales pentru gospodarirea vaii Nilului, deoarece granitele dintre parcele
erau sterse datorita reversarilor anuale si era necesara refacerea acestora.
In Grecia Antica impartirea pamantului s-a facut in moduri diferite in Spania si Atena, iar
populatia a fost impartita in clase in functie de averea detinuta, lucru care a necesitat masurarea
pamantului si aprecierea capacitatii de productie, precum si tinerea unor registre de evidenta.

4
 In imperiul roman masuratorile erau executate de agrimensori, care redau harta (forma)
terenurilor pe care se aratau limitele (limites) parcelelor. Acestea erau trasate sub forma unei
grile alcatuite din patrate (centuria) si numerotate pentru a putea fi identificate, iar pe teren
puteau fi folosite pietre pentru marcarea colturilor patratelor, utilizandu-se un instrument (stella)
din lemn pentru trasarea unghiurilor drepte, imbunatatit prin adaptarea unui stativ de metal care
permitea rotirea (groma).
In coloniile nou infiintate se intocmeau pe langa harti si registre in care se inscriau
parcelele, iar pe baza lor se redactau carti de impunere pentru siguranta perceperii impozitelor.
In Europa Medievala dupa o perioada de instabilitate au aparut state cu organizare
stabila, capabile sa-si procure veniturile din impozite. Dupa toate probabilitatile cel mai vechi
cadastru a luat nastere in orasul autonom Milano. Activitatile specifice cadastrului s-au
desfasurat in spatiul popoarelor germanice si in Anglia, Elvetia, Lituania, etc.
Masuratorile terestre au fost influentate de progresul tehnico stiintific din perioada
Renasterii, folosindu-se plansete topografice, semne conventionale, masuratori in sistemul
zecimal, retele de triangulatie locala.
Cadastrul din majoritatea tarilor europene s-a dezvoltat avand ca model cadastrul din
Principatul Milano, aflat sub ocupatie austriaca. Din 1719 s-au introdus o serie de reguli ce au
dus la progresul cadastrului, cum ar fi: obligativitatea folosirii acelorasi metode, executarea
ridicarilor topografice cu planseta topografica si sprijinirea pe o retea de triangulatie locala,
reprezentarea pe harti a: limitelor dintre teritoriile cadastrale, a limitelor categoriilor de folosinta,
cailor de comunicatii, apelor, digurilor, localitatilor, etc. si sa fie semnate de un geometru, cu
specificarea datei de terminare a ridicarii, iar determinarea suprafetelor sa se faca cu planimetrul,
sau prin impartirea in triunghiuri si trapeze.
Documentatia rezultata la incheierea lucrarilor cadastrului era formata din: registrul
parcelelor, mapa cu hartile la scara 1:2000 si 1:8000, pentru ansamblu cate coala de proprietate
pentru fiecare contribuabil si harta topografica a principatului la scara 1:72000.
Considerat modelul tuturor cadastrelor Europene, a fost preluat de Franta sub Napoleon,
de principatele italiene si statul papal, de Belgia, Olanda, Luxemburg, cantoanele elvetiene,
landurile germane si tot Imperiul habzburgic.
Transilvania a beneficiat de rigurozitatea cadastrului austriac si prin urmare, astazi inca
se mai gasesc planuri cadastrale intocmite la scarile 1:2880 ca baza, de zece ori mai mare decat
scara hartilor militare 1:28.800, pentru zonele cu detalii multe, 1:7200 si 1:1440 pentru orase si
1:3600 si 1:5760 pentru zonele cu putine detalii.

I.1.3. Evolutia cadastrului in Romania

Etapa de inceput a cadastrului:

Activitatile de cadastru privind cartile funciare au debutat in 1794 pe o parte din teritoriul
Romaniei, dupa sistemul folosit in fostul imperiu Austro-Ungar, cuprinse astfel: Transilvania,
Banatul si Bucovina 1794, Muntenia in 1831 si Moldova in 1832.
Pe teritoriile Munteniei si Moldovei, primele inceputuri au fost facute sub impulsul
primelor reglementari cu caracter constitutional din Regulamentul organic, in 1831 in Muntenia
Proiectul atigator de masuratori cadastrale in tot cuprinsul principatului sub domnitorul
Alexandru Dimitrie Ghica si in 1832 in Moldova Proiectul atigator de pravilele obstesti si
hotarnicii, sub domnitorul Mihai Grigore Sturza. In 1818 la Bucuresti si 1831 la Iasi, Gheorghe
Lazar si Gheorghe Asachi au condus la infiintarea primelor scoli de ingineri, ce au pregatit cadre
tehnice de topografie si cadastru.

Etapa de organizare a cadastrului in Romania (1919-1933):

5
 In anul 1919 se infiinteaza Directia Cadastrului si a Lucrarilor Tehnice, a carei
activitate s-a limitat in special la masurarea mosiilor si parcelelor pentru improprietaririle facute
dupa primul razboi mondial. In aceasta perioada Romania nu dispunea de o retea de triangulatie
omogena, masuratorile s-au facut in sisteme de referinta locale, cu diferentieri legate de precizie
si continut. Pentru executarea cadastrului au fost pregatite cadre tehnice la Scoala de topografie
1919 de pe langa Directia Cadastrului.
Un pas important a fost facut in anul 1930 prin adoptarea sistemului de proiectie
stereografic, rezultat al conlucrarii dintre Directia Cadastrului si Institutul Geografic al Armatei.
La adoptarea noului sistem B. Roussilhe a avut un important aport, sistemul fiind ulterior
considerat cel mai indicat pentru tara noastra.

Etapa inceperii cadastrului modern si unificarii cartilor funciare (1933-1955):

In perioada interbelica s-a constituit legiferarea organizarii unui cadastru general si

publicitate imobiliara moderna prin Legea nr. 23/1933.
Prin aceasta lege se vor reglementa modalitatea de organizare si realizare a lucrarilor de
cadastru general pornindu-se de la retele geodezice unitare si a unor planuri si registre cadastrale
unitare pe intreg teritoriul Romaniei. La inceput s-a prevazut executarea lucrarilor cadastrale in
Muntenia si Dobrogea, apoi in Moldova si Oltenia, cat si actualizarea celor existente in
Transilvania, Banat si Bucovina, in paralel cu acestea si introducerea cartilor funciare.
Lucrarile incepute in judetul Ilfov, ce urmau sa fie folosite ca lucrari model pentru
celelalte judete, au fost intrerupte in anul 1941 din lipsa finantarii.
Intre anii 1944-1955 se inregistreaza o stagnare in activitatea de cadastru cauzata in parte
si de lucrarile de masuratori si parcelari facute pentru improprietarirea temporara a taranilor, dar
mai ales datorit lipsei de sprijin din partea regimului comunist care se baza pe ideile negarii
dreptului de proprietate privata asupra pamantului si ca atare, nu era interesat in finantarea
institutiei cadastrului si cartilor funciare care erau instrumente ce ajutau la confirmarea si
protejarea drepturilor reale de proprietate imobiliara ale persoanelor fizice.

Etapa sistemului de evidenta funciara si de cadastru funciar (1955-1990)

Pentru inregistrarea si urmarirea dinamicii terenurilor agricole apartinand unitatilor de

stat, incepand cu anul 1955 se legifereaza organizarea si executarea evidentei funciare, un
sistem care a servit la comasarea suprafetelor agricole in perioada de colectivizare a agriculturii
si care a contribuit la ingradirea drepturilor reale imobiliare.
Intre anii 1955-1968 s-au realizat planuri topografice la scara 1:10000 pe cale
fotogrammetrica pentru 13 milioane de hectare si registre de evidenta funciare de catre Consiliul
Superior al Agriculturii.
Din anul 1968, prin Legea nr. 12 privind apararea, conservarea si folosirea terenurilor
agricole se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul tarii. Au
continuat sa fie folosite vechiile evidente si dezinformarile cu privire la suprafete agricole, pe
fondul ignorarii premeditare a ideii de cadastru de catre conducerea politicii totalitare.
Inventarierea terenurilor inceputa in anul 1968 a continuat si dupa 1974 prin Legea nr.
59, intocmindu-se balante anuale ale fondului funciar, dar limitandu-se circulatia juridica a
terenurilor la dobandirea lor numai prin mostenirea legala.
Intregul domeniu al masuratorilor terestre a fost supus reglementarilor prin Decretul nr.
305/1972 privind activitatea geodezica, topo-fotogrammetrica si cartografica, precum si folosirea
datelor si documentelor rezultate din aceasta activitate.

6
 Dintre documentatiile cartografice intocmite incepand cu anul 1965 trebuie mentionat
planul topografic de baza la scara 1:5000 si 1:2000 care, din pacate, nu a putut fi actualizat la
intervale de timp corespunzatoare, desi acoperea aproximativ 90% din teritoriul tarii.
Acesta si-a dovedit utilitatea pentru sectoarele economice care detin suprafete mari de
teren (agricultura, silvicultura, cai de comunicatii, sistematizarea localitatilor), dar si pentru
asigurarea suportului grafic pentru lucrarile de cadastru prin derivarea continutului acestuia.

Etapa aplicarii legilor proprietatii (1991 in prezent):

Schimbarile din ultimii ani sunt legate in primul rand de cadrul legislativ general privitor
la registrul juridic al fondului funciar, la proprietatea publica si privata, la dobandirea dreptului
de proprietate si la circulatia juridica a terenurilor.
Reglementarile generale in domeniul proprietatii apar in Constitutia Romaniei adoptata in
anul 1991, in Legea administratiei publice locale nr. 69/1991, modificata si completata, in Codul
civil si in Codul de procedura civila, modificate si completate.
In ultimul deceniu au fost promulgate acte normative care constituie fundamente ale
institutiei dreptului de proprietate: Legea nr. 169/1997, care cuprinde norme juridice referitoare
la proprietatea publica si privata asupra terenurilor, la registrul juridic al acestora, protectia si
ameliorarea terenurilor, Hotararea Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea si evaluarea
terenurilor detinute de societatile comerciale cu capital de stat, Legea privind circulatia juridica a
terenurilor nr. 54/1998, Legea pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole si forestiere nr. 1/2000.
Pentru institutia cadastrului din Romania, actul legislativ cel mai important il constituie
Legea cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7/1996, care asigura cadrul juridic necesar pentru
eleborarea unui cadastru modern si deschide portile unei institutii de drept cu radacini europene,
avand la baza traditii istorice.
Din punct de vedere organizatoric, la nivel central a fost infiintata ca institutie publica cu
personalitate juridica Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, ca organ de
specialitate in subordinea Ministerului Administratiei Publice, la nivel judetean fiind organizate
OJCGC-urile.
Activitatea acestor institutii se refera la organizarea, conducerea, indrumarea si controlul
executarii lucrarilor de domeniu, la elaborarea normelor tehnice si metodologiile de specialitate,
la organizarea fondului national de geodezie si cartografie, a bancii de date a sistemului unitar de
cadastru si nu in ultimul rand, la autorizarea persoanelor fizice si juridice care pot sa realizeze si
sa verifice lucrari de specialitate.
Devenita profesie liberala, activitatea specialistului de cadastru castiga treptat locul pe
care il merita, pe masura ce lucrurile tind spre normalitate, intr-o societate bazata pe valori
democratice. Sectorul privat va creste ca importanta, iar sectorul public va garanta securitatea
sistemului de publicitate imobiliara.
Cadastru va beneficia de dezvoltarea din domeniul tehnologiei informatiei, iar tehnicile
avansate de culegere, prelucrare si stocare a datelor cadastrale vor contribui la consolidarea
proprietatii, la gestionarea patrimoniului imobiliar, la utilizarea unui sistem fiscal modern.

I.2. DEFINITIE, CARACTERISTICI, ROL, SCOP,

IMPORTANTA, LEGATURA CU ALTE DISCIPLINE
Definitie:
Cadastru general este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si
juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea si reprezentarea pe planuri cadastrale a
tuturor corpurilor de proprietate, indiferent de destinatie si proprietar, de pe intreg teritoriul tarii.

7
 Caracteristici: Cadastru general are caracter:
 Obiectiv: exprima o realitate obiectiva, independenta de vointa omului, indiferent
de vointa sociala sau tehnica a acesteia;
 Unitar: se executa dupa norme si instructiuni unice;
 Istoric: reflecta legile societatii (formele de proprietate caracteristice unei
oranduiri);
 Dinamic: exprima realitatea naturala in continua schimbare (impune necesitatea
unei intretineri permanente);
 General: satisface cerinte pentru diferite sectoare economicde;
 Obligatoriu: se executa pe intreg teritoriul tarii, pentru toti proprietarii de bunuri
imobiliare, persoane fizice si juridice;
Rol: Cadastru trebuie sa furnizeze date reale cu privire la:
 Determinarea intinderii, configuratiei si pozitieicorpului de proprietate, a
destinatiei si folosintei lor;
 Identificarea proprietarilor de bunuri imobiliare si inscrierea lor in registrele
cadastrale;
 Stabilirea categoriei de terenuri dupa insusirile calitative;
 Inventarierea suprafetelor mecanizabile si nemecanizabile, a pantelor terenurilor;
 Bonitarea solurilor dupa gradul de fertilitate in functie de categoriile de folosinta
agricole;
 Inventarierea terenurilor degradate care necesita lucrari de imbunatatiri funciare, a
celor care pot fi scoase din circuitul agricol, a terenurilor amenajate si ameliorate.
Scopul: pentru executarea lucrarilor de cadastru se pune la dispozitia celor interesati in
orice moment date reale si complete pentru:
 Determinarea stadiului si evolutiei fondului funciar pe judete si pe tara;
 Stabilirea impozitului funciar;
 Cunoasterea fondului imobiliar edilitar si starea acestuia;
 Intocmirea studiilor si proiectelor pentru sistematizarea teritoriului si localitatilor;
 Obtinerea de date pentru intretinerea strazilor, drumurilor, cailor ferate, etc.;
 Alegerea amplasamentelor obiectivelor industriale si socio-culturale;
 Folosirea, amenajarea si regularizarea cursurilor de apa;
 Amenajarea si exploatarea rationala a padurilor;
 Protectia mediului;
 Solutionarea litigiilor cu privire la terenurile dintre proprietari;
 Realizarea bazei de date cadastrale necesare intocmirii SIT-urilor.

I.2.1. Importanta cadastrului general:

Cadastru s-a dovedit a fi de-a lungul timpului un ansamblu de activitati tehnico-
organizatorice menite sa deserveasca administratia, pe proprietarii bunurilor imobiliare in
problemele drepturilor reale de proprietate, iar din alt punct de vedere, cadastru a constituit o
institutie progresista care a contribuit la dovedirea si garantarea proprietatii.
Lucrarile de cadastru sunt importante pentru realizarea sistemelor informationale ale
teritoriului, capabile sa furnizeze rapid date reale administratiei publice locale.

I.2.2. Legatura cadastrului cu alte discipline:

Activitatea de cadastru a evoluat foarte mult in ultimele decenii, din punct de vedere al
continutului si complexitatii, pe masura punerii de acord cu cerintele mereu crescande ale
societaii in ansamblu si cu perfectionarea mijloacelor tehnice si a metodelor de lucru proprii, sau
a celor apartinand altor domenii pe care se sprijina sau cu care colaboreaza.
Prin participarea mai multor domenii la realizarea cadastrului general, se poate afirma ca
i se confera un caracter indisciplinat.

8
 Lucrarile tehnice ale cadastrului, cum ar fi: masuratori, prelucrarea datelor, intocmirea
documentatiei cadastrale harti, planuri, registre cadastrale, se bazeaza pe discipline
fundamentale ca:
- geodezia
- topografia
- fotogrammetria
- cartografia.
Latura economica a cadastrului este necesara la stabilirea in mod legal a posesorilor si a
proprietatii, la data introducerii cadastrului general. Pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari,
cadastru general poate intra in legatura cu domenii auxiliare:
- sistematizarea teritoriului si localitatilor
- urbanism
- organizarea teritoriului agricol
- protectia mediului.
Pentru automatizarea lucrarilor de cadastru :
- prelucrarea automata a volumului mare de date din masuratori
- crearea bazelor de date
- intocmirea automata a registrelor si planurilor cadastrale este nevoie de
cunostinte de informatica, programare, etc.

I.3. Functiile Cadstrului

Realizarea practica a cadastrului se face prin trei functii corespunzatoare celor trei
aspecte ale acestuia:
a) Functia tehnica are ca obiect urmatoarele lucrari:
- stabilirea si marcarea pe teren prin borne cadastrale a hotarelor teritoriilor
administrative (comune, orase, municipii);
- identificarea si marcarea prin zone a limitelor intravilanelor localitatilor;
- delimitarea bunurilor imobiliare din cuprinsul unui teritoriu administrativ al parcelelor
din cadrul acestora in functie de categoria de folosinta si de posesorii acestora;
- efectuarea masuratorilor pe teren si prelucrarea datelor cadastrale;
- intocmirea si redactarea planelor cadastrale;
- numerotarea cadastrala a sectoarelor cadastrale si a bunurilor imobile de pe intreg
teritoriul administrativ comunal, orasenesc sau municipal;
- intocmirea registrelor cadastrale si a situatiilor de sinteza;
- intretinerea cadastrului;
Documentele tehnice principale ale cadastrului sunt:
- dosarul lucrarilor de delimitare;
- planul si hartile cadastrale;
- registrele si fisele cadastrale.

b) Functia economica, are ca obiectiv executarea urmatoarelor lucrari:

- incadrarea terenurilor agricole in clase de calitate;
- evidenta terenurilor agricole in functie de stadiul degradarii, a terenurilor amenajate prin
lucrari de imbunatatiri funciare;
- evidenta cladirilor dupa materiale de constructie, dotarea cu instalatii, confort, gradul de
uzura, etc.
c) Functia juridica, trebuie sa asigure identificarea corecta a proprietarilor de terenuri si
constructii, precum si inscrierea acestora in documentele cadastrului general, pe baza dreptului si
actului juridic pe care se intemeiaza proprietatea. Se asigura publicitatea imobiliara, adica ce
detine fiecare cetatean pe teritoriul tarii si cui apartine un anumit bun imobil.

9
 I.4. Traditie si modern in prelucrarea si utilizarea Bazelor de Date
Cadastrale
1.4.1 Generalitati

Legatura dintre beneficiarii datelor si documentatiilor de cadastru general si cartilor

funciare (C.F.) pe de o parte si institutiile cadastrului si cartilor funciare pe de alta parte, are un
pronuntat caracter de traditionalitate in ceea ce priveste utilitatea (protejarea si garantarea
proprietatii).
Desi rolul principal a ramas in linii generale acelasi in decursul timpului metodologiile de
lucru, mijloacele tehnice si modalitatile de organizare au fost marcate de progresul tehnico-
stiintific, precum si de conditiile specifice de organizare ale societatii.
Daca pentru proprietarul persoana fizica, considerat izolat, cadastrul general este
perceput ca institutia care trebuie sa- i asigure datele autorizate- cantitativ si calitativ- in scopul
reglementarii (prin C.F.) a dreptului sau de proprietate si a obligatiilor fiscale numai pentru
proprietatile sale, pentru organele centrale si locale care administreaza domeniul public, cerintele
sunt insa mult mai mari din punct de vedere al continutului si complexitatii datelor si
documentatiilor.
Nota de modernitate este data de implementarea in metodologiile de lucru a mijloacelor
si procedeelor tehnice cu cel mai inalt grad de automatizare, precum:
sistemele G.P.S.(Global Positioning System)- static si cinematic-,sistemele de masuratori prin
unde,sistemele de hard si soft adaptate diferitelor etape de lucru si de organizare a bancilor de
date (B.D.),sistemele de redare grafica automata de inalta precizie,sistemele de exploatare
analitica a fotogramelor aeriene, etc.
Domeniul cadastrului si implicit cel al geodeziei, fotogrammetriei si cartografiei se
numara printre primele domenii care au utilizat cele mai spectaculoase rezultate ale tehnicilor de
varf si in primul rand al electronicii, opticii, mecanicii fine si informaticii.
Una dintre caile principale de modernizare a tehnologiilor masuratorilor terestre este cea
a inlocuirii mijloacelor tehnice invechite cu mijloace performante. Aceasta constituie de fapt
dezideratul principal pentru realizarea noului cadastru general.

1.4.2. Utilizarea datelor C.G. de catre administratiile centrale si locale

Documentatiile actualizate ale C.G. constituie o cerinta de baza pentru institutiile
administratiilor centrale si locale, intrucat pe teritoriul nuei unitati administrative exista institutii
si societati comerciale care administreaza teritorii si care apartin administratiilor centrale, dar si
pentru institutiile juridice si de administratie financiara.
Cadastrul general este singura institutie abilitata de lege sa stabileasca si sa furnizeze
datele cantitative si calitative privind terenurile pe categorii de folosinta si proprietari ce stau la
baza completarii registrelor cadastrale necesare calculului impozitelor si taxelor locale ce se
varsa la administratia publica locala. Totodata primariile se sprijina pe institutia cadastrului in
vederea determinarii suprafetelor si calitatii terenurilor in actiunile de gospodarire si utilizare
eficienta a acestora in scopul pentru care sunt legal destinate.
Pentru inlesnirea utilizarii datelor si documentelor cadastrale de catre personalul
institutiilor administratiilor publice centrale si locale, aceste date si documente se prezinta sub
forma unor tabele tipizate si sistematizate pe registre cadastrale si sub forma planurilor
cadastrale intocmite la scari metrice riguroase (1 :500, 1 :1000, 1 :2000, 1 :5000, etc.)functie de
detaliile pe care trebuie sa le contina.
Dintre multiplele probleme curente ale administratiei locale, pentru a caror rezolvare este
necesar a se apela la documentele C.G., se pot mentiona :
-litigiile privind imobilele apartinand domeniului public ;
- litigiile cu privire la terenuri, dintre proprietarii persoane juridice ;

10
 - delimitarile izlazurilor, a pasunilor comunale si a altor imobile care se concesioneaza ;
- autorizarea pentru constructie in perimetrele localitatilor (intravilan ) ;
- actualizarea registrelor cadastrale si implicit a impozitelor si taxelor cu date reale asupra
marimii suprafetelor si a categoriilor de folosinta detinute de fiecare proprietar ;
- protectia marcajelor punctelor de hotar ale unitatilor administrativ-teritoriale, ale
punctelor geodezice, etc..

1.4.3. Prelucrarea automata a datelor necesitati si posibilitati

Daca ne referim la prelucrarea datelor primare de masuratori in scopul calcularii si
ordonarii suprafetelor de teren care formeaza un imobil (unul sau mai multe parcele alipite, de pe
teritoriul unei localitati, apartinand aceluiasi proprietar), operatiile sunt simple la acest nivel, dar
foarte laborioase in cazul unui numar foarte mare de parcele si de proprietari la nivelul unui
teritoriu administrativ. Complexitatea operatiilor de calcul se amplifica atunci cand se aplica
regulile de baza privind calcularea si introducerea corectiilor datorate erorilor de neinchidere.
Dupa compararea suprafetelor masurate cu cele deduse din coordonate, putem avea:
-corectii la nivelul tarlalelor (cvartalelor),
-corectii la nivelul foilor de plan cadastral,
-corectii la nivel de unitate administrativ-teritoriala.
In continuare, volumul si complexitatea calculelor se amplifica datorita necesitatii redarii
selective si interactive, sub forma grafica sau numerica, a cel putin 90 de parametri si a
combinatiilor dintre acestia ,cum ar fi:
-parametri privind proprietarul si destinatia terenului,
-parametri privind categoriile si subcategoriile de folosinta ale terenului,
-parametri privind calitatea terenurilor agricole, etc.
Operatiile de prelucrare a datelor se executa in etape, care corespund cu etapele de lucrari
cadastrale,astfel:
-prelucrarea datelor primare (initiale) ; in aceasta etapa se calculeaza suprafetele pe
categorii de folosinta si imobile, utilizandu-se, in cazul teritoriilor mari, fie metoda digitizarii sau
a scanarii si vectorizarii direct de pe planurile cadastrale, fie prin exploatare analitica a
fotogramelor aeriene, obtinandu-se fisiere cu valori provizorii ale suprafetelor ;
-prelucrarea datelor intermediare; in aceasta etapa se compenseaza suprafetele in cadrul
tarlalelor (cvartalelor) si, dupa caz, a foilor de plan cadastral, obtinandu-se rezultate definitive
ale suprafetelor; de asemenea se calculeaza suprafetele totale ale parcelelor pe categorii de
folosinta si destinatie; pentru extravilan si intravilan se calculeaza suprafetele totale, obtinandu-
se fisierele respective ;
-prelucrarea datelor finale (redactarea continutului registrelor cadastrale); in aceasta etapa
se ordoneaza si se sistematizeaza datele pentru intocmirea registrului cadastral al parcelelor, a
indexului alfabetic al proprietarilor, a registrului imobilelor si a fiselor centralizatoare pe
proprietari si categorii de folosinta; in continuare se genereaza pe cale grafica fisierele cu datele
de iesire pentru registrele cadastrale, iar in final se efectueaza sinteza, la nivel de judet si pe
intreaga tara, obtinandu-se, prin incarcarea bancii de date la nivelul judetelor, situatia pe total
tara.
Situatiile fondului funciar pe fiecare judet si pe total tara se realizeaza numai pe baza
datelor din C.G., ele fiind destinate organelor centrale si locale judetene, continutul acestora
stabilindu-se de catre institutia cadastrului si a statisticii. Intocmirea situatiilor fondului funciar
necesita prelucrarea periodica a unui volum foarte mare de date, alcatuirea unei baze de date
complexe ce impune utilizarea unor mijloace de hard si soft performante cu posibilitati de
accesare si modificare rapida a situatiilor imobilelor.
In noua organizare a institutiei C.G., tinandu-se seama de evolutiile spectaculoase ale
mijloacelor de prelucrare automata a datelor, se aplica o strategie adecvata pentru dotarea
institutiilor cadastrului judetean in mod omogen.

11
 1.4.4. Bancile de date ale cadastrului necesitate si mod de organizare
In general, banca de date (B.D.) este o colectie de date referitoare la un anumit domeniu,
avand drept scop stocarea datelor si prelucrarea lor conform necesitatilor beneficiarilor, fiind
formata dintr-un ansamblu de date, organizate specific, si un sistem de gestiune a bancii de date
(S.G.B.D.), respectiv un set de programme si proceduri destinate prelucrarii datelor din B.D.
Orice B.D. are urmatoarele functii:
-functia de definire a datelor; se realizeaza cu un limbaj de definire a datelor (L.D.D.) si
conduce la memorarea, in cadrul B.D., a formei codificate, stabilind criteriile de validare,
metodele de acces si modul de asigurare a confidentialitatii,
-functia de manipulare care se realizeaza prin intermediului limbajului de manipulare a
datelor (L.M.D.) si care reprezinta cea mai complexa functie a B.D., asigurand efectuarea intregii
game de operatii de manipulare a datelor,
-functia de gestiune a programelor; se realizeaza intr-un sistem ce ofera utilizatorilor
posibilitatea activarii facile a componentelor soft, anterior programate,
-functia de administrare realizeaza functionarea optima a intregii B.D.,
-functia de utilizare realizeaza legatura intre B.D. si operator in vederea folosirii curente
si optime a B.D. de catre beneficiari.
Notiunile privind gestiunea datelor si organizarea fisierelor de date cuprind urmatoarele
elemente:
- informatiile, sunt definite de elementele: entitate, atribut si valoare. Entitatea este
exprimata prin obiectul informatiei ; atributul se exprima prin descrierea entitatii ; valoarea
exprima masura entitatii. Astfel, informatia cadastrala o putem reprezenta in modul urmator :
entitatea de baza parcela ; atributul categoria de folosinta a terenului ; valoarea suprafata
parcelei ;
- datele constituie materializarea simbolica a informatiei (litere, cifre, cuvinte, semne)
convenabila unei comunicari.Datele, din punct de vedere al informaticii, sunt : primare sau de
intrare, intermediare si finale sau de iesire ;
- codificarile reprezinta modalitatea reproducerii conventionale (coduri) a multimii de
date si se utilizeaza pentru a se reduce spatiul necesar reprezentarii datelor, cat si pentru cresterea
debitului de informatii ;
- structurile de date sunt criterii definite pentru ordonarea datelor astfel incat sa fie
plasate in functie de relatiile dintre informatii. Structurile de date pot fi : liniare
(corespunzatoare unor informatii repetabile), arborescente (ierarhizate pe mai multe niveluri,
subordonate unor relatii de apartenenta), in retea (in structuri arborescente, in care unele date au
mai multe subordonari) si relationale (legaturile intre retele) ;
- fisierele de date sunt colectii de date omogene din punct de vedere al domeniului si a
necesitatii de prelucrare. Operatiile care se efectueaza asupra fisierelor sunt : crearea,
actualizarea, consultarea sau exploatarea, sortarea, etc. Sistemele de gestiune ale fisierelor sunt
specifice bancilor de date, organizate pe baza fisierelor integrate (comasate dupa criteriul unitatii
datelor) ;
- sistemele de gestiune a fisierelor integrate se prezinta sub forma unor pachete de
programe utilizabile la nivelul limbajelor de asamblare. Prin sistemul de gestiune al fisierelor
integrate se poate parcurge in orice sens arborescenta, astfel incat sistemul de gestiune specific
B.D. cadastrale contine proceduri atat pentru crearea cat si pentru actualizarea datelor. De
asemenea, sistemul de gestiune contine proceduri de editare, reorganizare, salvare si restaurare a
fisierelor, precum si proceduri pentru operatiile standard de parcurgere a arborescentei,
asigurandu-se si independenta programelor de aplicatii fata de structura datelor care compun
B.D. Indiferent de scop si de structura, sistemele de gestiune ale B.D. sunt organizate pe
urmatoarele categorii mari de activitati:
-introducerea datelor initiale in memoria externa;

12
 -tinerea la zi a datelor prin actualizare sau reorganizare;
-calcularea si memorarea rezultatelor;
-extragerea si sistematizarea datelor finale in forma numerica sau grafica dorita.
Potrivit Legii Cadastrului si Publicitatii Imobiliare, nr.7/1996, in cadrul oficiilor judetene
de cadastru si publicitate imobiliara, functioneaza baza de date a cadastrului, aceasta putand fi
redactata si arhivata pe suporturi magnetice, avand efect juridic echivalent celor pe hartie.

CAPITOLUL II. INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL

II.1. Generalitati. Definitii
Cadastrul general se introduce pe unitati administrativ teritoriale. Introducerea
cadastrului reprezinta masuratoarea oficiala prin care se realizeaza operatiunile de teren si birou
care conduc la intocmirea documentelor tehnice ale cadastrului general. Acestea reprezinta
documentatia oficiala pe baza careia se realizeaza publicitatea imobiliara.
Pana la introducerea cadastrului general pe o unitate administrativ teritorial sau in
perioada dintre introducerea si intretinerea acestuia, publicitatea imobiliara se tine la zi prin
inscrierile cu caracter nedefinit pe baza documentatiilor de amplasament si delimitare a bunurilor
imobile elaborate in scop de persoane fizice si juridice autorizate, documentatii care sunt
receptionate de ANCPI.

Unitati administrativ teritoriale

In Romania sunt: comuna, orasul sau municipiul si judetul. In cadrul acestora se

deosebesc doua parti distincte: intravilanul si extravilanul.
Teritoriul Romaniei are suprafata totala de 23.839.070 hectare si cuprinde din punct de
vedere al organizarii administrative un numar de 41 de judete, la care se adauga Municipiul
Bucuresti. In cadrul celor 41 de judete sunt cuprinse 67 de municipii, 195 de orase, 2686
comune si 13343 de sate. Realizarea cadastrului general pe intreg teritoriul tarii presupune
executarea operatiilor de introducere a cadastrului pe 2989 teritorii cadastrale.
Intravilanul este partea de unitate administrativ teritoriala, legal delimitata construirii si
habitatiei. Intravilanul cuprinde zona dens construita ocupata cu cladirile de locuit, constructiile
socio-culturale, sportive, retelele edilitare, zona de circulatie si transport impreuna cu garile,
autogarile, depourile, spatiile verzi si terenurile libere. Intr-un teritoriu administrativ comunal
sau orasenesc pot fi unul sau mai multe intravilane. Limita intravilanului reprezinta detaliul
topografic al planului cadastral si in interiorul ei se fac numerotarea cadastrala si calculul
suprafetelor unitatilor cadastrale din fiecare localitate.
Extravilanul este partea din unitatea administrativ teritoriala cuprinsa in afara
intravilanelor, delimitata cadastral potrivit legii. Are in special destinatii agricole si silvice.
Structura terenurilor agricole reprezinta aproximativ 2/3 din suprafata totala a tarii, ceea ce
inseamna 14,8 milioane hectare.

Unitati teritoriale cadastrale

Intravilanul si extravilanul cuprind la randul lor mai multe unitati teritorial cadastrale.
Sectorul cadastral este o diviziune cadastrala tehnica a unuitatii administrativ
teritoriale, delimitata de detalii liniare (cai de comunicatii, ape, diguri, etc.), care nu sufera
modificari curente. Sectorul cadastral grupeaza mai multe bunuri imobiliare sau corpuri de
proprietate alipite. Denumirea de sector cadastral inlocuieste termenii tarla in extravilan si
cvartal in intravilan.

Imobilul reprezinta parcela de teren cu sau fara constructii.

13
 Corpul de proprietate este constituit din una sau mai multe parcele alipite ce apartin
aceluiasi proprietar.

Parcela este suprafata de teren situata intr-o unitate administrativ teritoriala pe un

ansamblu bine stabilit, avand o singura categorie de folosinta si apartinand unui proprietar sau
mai multor proprietari, in indiviziune. Din punct de vedere economic o parcela poate avea mai
multe subdiviziuni fiscale. O subdiviziune fiscala este o portiune de parcela avand aceeasi
clasificare calitativa.
Entitatile de baza ale sistemului de evidenta a cadastrului general sunt:
- parcela
- constructia
- proprietarul.
Constructia este o proprietate sau o parte dintr-o proprietate construita cu o utilizare
distincta pentru proprietar, care apartine unei persoane sau mai multor persoane, in indiviziune.
Aceasta poate fi o cladire intreaga sau parti dintr-o cladire, cu una sau mai multe intrari. Fiecare
intrare are o adresa. Aceasta este identica cu cea a intrarii.

Proprietarul este persoana fizica sau juridica, titulara in exclusivitate sau in indiviziune
a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.

Detinatorii de terenuri sunt titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale

asupra acestora sau cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori ori detinatori precari.

Corpul de cladire reprezinta partea componenta a unei cladiri delimitata dupa

urmatoarele criterii:
- sistemul arhitectonic si constructiv determinat de fatade si materiale de constructie a
peretilor exteriori;
- intrarea separata in cladire;
- independenta si regimul de inaltime diferit fata de alte cladiri alaturate.

Sistemul informational al cadastrului este o organizare de baza de date grafice si

alfanumerice de evidenta tehnica, economica si juridica referitoare la corpurile de proprietate si
la proprietarii acestora.

II.2. Retele geodezice

Materializarea punctelor retelei geodezice de sprijin si din retelele de indesire si ridicare
se face conform standardului roman SR 3446-1/1996, avand marci conform standardului de stat
STAS 4294-73, emise de Institutul Roman de Standardizare, precum si cu alte sisteme de
marcare si semnalizare provenite sau prelucrate din standardele europene (CEN) si internationale
(ISO), avizate sau omologate de ONCGC.
Coordonatele punctelor din retelele geodezice se calculeaza in sistemul de proiectie
Stereografic 1970 si in sistemul de referinta Marea Neagra 1975.

II.2.1. Reteaua geodezica de sprijin

Reteaua geodezica de sprijin pentru executarea lucrarilor de cadastru general este formata
din totalitatea punctelor determinate in sisteme unitare de referinta.

14
 II.2.2. Reteaua geodezica de indesire
Reteaua geodezica de indesire se realizeaza astfel incat sa asigure densitatea de puncte
necesare pentru executarea lucrarilor de introducere si intretinere a cadastrului general.
In configuratia retelei geodezice de indesire se includ cel putin patru puncte din reteaua
geodezica de sprijin, astfel incat poligonul format sa incadreze toate punctele retelei de indesire.
Reteaua geodezica de indesire si ridicare se executa prin metode cunoscute: triangulatie,
trilateratie, triangulatie-trilateratie, retele de drumuire poligonometrice, intersectie inainte,
retrointersectie, intersectii combinate sau tehnologii geodezice bazate pe observatii satelitare
(sisteme de pozitionare globala GPS Global Positioning System). In cazul in care
coordonatele punctelor sunt determinate prin tehnologia GPS, la proiectarea retelei se va tine
seama de urmatoarele:
 reteaua de indesire si ridicare trebuie sa se sprijine prin minim 4 puncte din
reteaua geodezica de sprijin;
 punctele de sprijin trebuie sa fie uniform repartizate atat in interiorul retelei, cat si
la marginea acesteia;
 se va prevedea determinarea punctelor de legatura dublu-stationate in sesiuni
diferite. Numarul minim de sesiuni s intr-o retea cu p puncte si cu utilizarea a r
receptoare.

Retelele geodezice de indesire se compenseaza ca retele libere prin care incadrarea in

configuratia lor a cel putin 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin. Abaterea standard medie de
determinare a punctelor retelei nu trebuie sa depaseasca +/- 5 cm in pozitie planimetrica.
Dupa compensarea ca retea libera se vor determina coordonatele plane ale punctelor
retelei de indesire si ridicare in sistemul de proiectie Stereografic 1970, printr-o transformare
Helmert cu ajutorul a minim 4 puncte din reteaua geografica de sprijin.
Punctele din reteaua geodezica de indesire trebuie sa asigure o densitate de 1 punct/5 km
in extravilan si 1 punct/km in intravilan.

II.2.3. Reteaua geodezica de ridicare

Reteaua geodezica de ridicare este creata in scopul asigurarii numarului de puncte
necesare masuratorilor topografice si cadastrale de detalii. Punctele retelelor masuratorilor
topografice si cadastrale de detaliu. Punctele retelelor geodezice de ridicare se determina prin
intersectii inainte, retrointersectii, intersectii combinate, drumuri poligonometrice, tehnologie
GPS, utilizandu-se puncte din reteaua geodezica de sprijin si indesire.
Densitatea unuei retele geodezice de ridicare se stabileste in raport cu suprafata pe care se
executa lucrarile cu scopul acestora. Retelele geodezice de ridicare se proiecteaza astfel incat sa
se asigure determinarea punctelor care delimiteaza unitatile administrativ-teritoriale si
intravilane, precum si a celor care definesc corpurile de proprietate si parcelele. Se va asigura o
densitate de cel putin 1 punct/km in zona de ses, 1 punct/2 km in zone colinare si 1 punct/5 km in
zonele de munte.
Materializarea pe teren se va face cu o densitate impusa de configuratia terenului si
densitatea detaliilor (in principal a limitelor de proprietate). Materializarea se va face dupa natura
solului cu borne, repere si marci standardizate. In intravilan, in zonele asfaltate sau betonate,
materializarea se poate face si cu picheti metalici cudiametrul de 25 mm si lungimea de 15 cm,
batuti la nivelul solului, asigurand o densitate a punctelor de minim 4 puncte/km. Din fiecare
punct materializat se vor asigura vizibilitati catre cel putin alte 2 puncte din reteaua geodezica de
indesire si ridicare sau din reteaua geodezica de sprijin.

15
 Abaterea standar de determinare a unui punct nu trebuie sa depaseasca 10 cm in
intravilan, iar in extravilan 20 cm in zonele de ses, 30 cm in zonele colinare si 50 cm in
zonele de munte.

Documentatia tehnica intocmita dupa executarea retelelor geodezice de sprijin, indesire

si ridicare, supusa operatiilor de receptie trebuie sa cuprinda:
- Memoriul tehnic cu descriere generala a lucrarii, metode de lucru, instrumente
utilizate, prelucrarea datelor (softul folosit, metode de compensare a retelei, abaterile
standard, elipsa erorilor pentru fiecare punct geodezic nou determinat), preciziile
obtinute;
- Schema dispunerii punctelor vechi si noi, cu marcarea vizibilitatilor (schita vizelor);
- Fisiere ASCII pe suport magnetic, cu datele rezultate din masuratorile de teren
(denumirea/numarul punctului de statie, denumirile/numerele punctelor vizate,
directiile masurate, distantele masurate);
- Descrierile topografice si schitele de reperaj pentru punctele vechi si noi;
- Inventarul de coordonate, inclusiv pe suport magnetic (fisier ASCII cu denumirile
punctelor, coordonatele X, Y);
- Tabel din care sa reiasa diferentele dintre coordonatele vechi (puncte de ordin I, II,
III, IV) si coordonatele noi ale acelorasi puncte rezultate in urma compensarii retelei.

II.2.4. Sisteme de proiectie in cadastru (Stereo 70)

II.2.4.1. Cerintele de precizie ale datelor masuratorilor pentru C.G.

In privinta exprimarii cerintelor principale de precizie ale datelor masuratorilor necesare

cadastrului general, se pot deosebi cerinte privind calitatea retelelor geodezice de sprijin si
cerinte referitoare la datele rezultate din masuratori, cerinte legate nemijlocit de calculul
suprafetelor imobilelor.
Rezultatul calculului datelor masuratorilor se poate exprima in sisteme de proiectie
optime scopului pentru care au fost executate masuratorile.

II.2.4.2. Sisteme de proiectie - necesitati, utilizare

Pe teritoriul tarii noastre, in decursul anilor, au fost folosite diferite sisteme de proiectie,
care au servit la reprezentarea in plan a teritoriului nostru national, atat pentru nevoile tehnico-
economice cat si in scopuri militare.
Printre proiectiile folosite pe o perioadas destul de mare, in care s-a masurat si
reprezentat in plan aproape 2/3 din suprafata tarii, a fost proiectia Gauss-Kruger, care a folosit
elementele elipsoidului Krasowski. Aceasta, la nivelul tarii noastre, avea urmatoarele
dezavantaje: deformatiile pe kilometru cresc repede, ajungand pana la 67cm/km la marginea
fusului de 6 grade sexa. ; reprezentarea se face pe doua fuse ; greutatea calculului coordonatelor
punctelor, atunci cand masuratorile se efectueaza la granita celor doua fuse, in care este impartita
tara; racordarea foilor de plan la limita dintre fuse.
Sistemul de proiectie folosit la ora actuala si care raspunde atat cerintelor de calitate ale
retelelor geodezice cat si nevoilor cadastrului este sistemul de proiectie stereografic- 1970. Sunt
insa situatii limita in care deformatiile specifice proiectiei stereografice cu plan secant unic
depasesc tolerantele admise in calculul suprafetelor (de ex. in cadastrul imobiliar- edilitar,
cadastrul minier), pentru zonele situate la extremitatea teritoriului tarii si in zona punctului
central al proiectiei si cunoscand ca raza cercului de deformatie nula este de 201,718 km. fata de
centrul proiectiei, care este la nord de localitatea Fagaras. In aceste cazuri, solutia potrivita este
aceea de adoptare a sistemelor de proiectie stereografica locala.

16
 Avand in vedere ca Romania face parte din marea familie europeana, si ca teritoriul ei
trebuie recunoscut ca unic si indivizibil, punctele care delimiteaza teritoriul administrativ
(hotarele) se calculeaza si in sistemul de referinta terestru european (EUREF/ETRF).
Sistemul de referinta terestru european are la baza doua tipuri de tehnologii : VLBI
(interferometria cu baze foarte mari) si SLR (masurarea distantelor la satelit), care asigura
definirea unui vector spatial de pana la 5000 km. cu precizii cuprinse intre
1-3cm.
Pe tot globul exista o retea SLR de 70 de statii si o retea VLBI de 81 de statii, care
asigura masuratori satelitare permanente sau in anumite campanii (cu statii GPS si sistem de
referinta WGS-84).
Incepand cu anul 1987, pe baza acestor retele, functioneaza Serviciul International de
Rotatie a Pamantului, care asigura anual, in aceeasi precizie de 1-3cm, un set de parametri
globali, pentru coordonatele X,Y,Z ale polului terestru.
Sistemul de referinta european (ETRF) se bazeaza pe o solutie globala, definita cu
masuratorile efectuate in 35 statii VLBI si SLR din Europa.
Dinamica placilor tectonice produce anual o variatie de 1-3cm in pozitia statiilor
europene, astfel incat este necesar ca ETRF sa se roteasca in raport cu zona europeana.
Pentru stabilirea sistemului de proiectie optim, ANCPI (Agentia Nationala de Cadastru si
Publicitate Imobiliara - fost ONCGC) a elaborat un studiu, din care a rezultat ca diferentele cele
mai mici, care apar intre suprafetele calculate pe suprafata fizica a pamantului si sistemele de
proiectie descrise, sunt cele date de proiectia stereografica- 1970.

II.2.4.3.Sistemul de proiectie stereografic- 1970 ; Caracteristici

Sistemul de proiectie stereografic-1970 are la baza aceleasi fundamentari matematice

care au fost stabilite de prof.Roussilhe si aplicate si la sistemul stereografic vechi din 1930 al
geodeziei din Romania. Spre deosebire de vechiul sistem stereografic, noul sistem (stereo. 70)
are parametri de baza diferiti din cauza adoptarii elipsoidului de referinta Krasowski, alt punct
central al proiectiei si alta valoare (i) a adancimii planului secant unic fata de planul tangent care
trece prin punctul central al proiectiei.
Este de retinut ca sistemul de proiectie cartografica stereografic face parte din categoria
proiectiilor cartografice conforme- perspective, care pastreaza nealterate valorile unghiurilor dar
deformeaza radial lungimile.

17
 Asadar, sistemul stereografic-1970 este un sistem de proiectie stereografic cu plan secant
unic, avand urmatorii parametri de baza:
- coordonatele geografice ale punctului central al proiectiei,

= 46 ; = 25

- coordonatele geodezice (conventionale) ale punctului central al proiectiei,

X0=500.000,00 m; Y0=500.000,00 m;
- raza medie de curbura a elipsoidului pentru punctul central al proiectiei, R0-
=6.378.956,681 m;
- raza cercului de alteratie nula, S''=201.718 m;
- adancimea planului secant unic U fata de planul tangent (T) in punctul central al
proiectiei, i=1.389,478 m.
Urmarind notatiile de pe figura, constatam urmatoarele :
- proiectia arcului TM = S de pe sfera pe planul secant U este dreapta MN=S, iar pe
planul tangent (T) este dreapta TM=S.

S = m cos ; unde m = S cos ; deci S = S cos 2
.
2 2 2
Asemanarea celor doua triunghiuri e redata de egalitatea rapoartelor :
S ds 2 R i
= =
S ds 2R

Dupa inlocuire obtinem relatia :

2R i
= cos 2 .
2R 2
i
Considerand ds= 1km, atunci ds = 1 ; ds pune in evidenta deformatia
2R
regionala a proiectiei stereografice pe planul secant.
Avand in vedere ca pentru proiectia stereografica-1970 s-a stabilit
i 1
=
2 R 4000
atunci, pentru 1 km masurat pe planul secant rezulta valoarea constanta
1
C = 1 = 0,99975
4000
numita "coeficient de reducere la scara".
Pentru a obtine valoare unei coordonate X sau Y din planul tangent in planul secant, este
suficient a inmulti coordonata respectica cu C=0,99975 sau invers, pentru a transforma o
coordonata din planul secant in planul tangent, trebuie impartita la coeficientul C.
In practica, problema reducerii deformatiilor nu se poate rezolva decit in mica masura
prin adoptarea planului tangent ca plan de referinta unic, intrucat deformatiile ar creste foarte
mult intr-un singur sens. De aceea s-a ales planul secant care de fapt injumatateste deformatiile
regionale.

18
 II.3. Intersectii
II.3.1. Principiile intersectiilor
Una din metodele de determinare a punctelor geodezice ordin inferior este aceea a
intersectiilor:
- intersectii inainte (directe);
- intersectii inapoi (retrointersectii);
- intersectii laterale (combinate);
- intersectii liniare.

Conditii de aplicare in teren pentru intersectia inainte

Din punct de vedere practic, pentru ca rezultatele obtinute sa fie cat mai bune, trebuie sa
tinem cont de urmatoarele reguli:
- folosirea in calcul, pentru determinarea coordonatelor punctelor, vize cat mai scurte si
cat se poate de egale ca lungime;
- folosirea a cel putin 3 vize venite din puncte vechi, luand doua cate doua in toate
combinatiile posibile;
- unghiurile optime sub care trebuie sa se intersecteze vizele in punctul nou sa fie intre
30g-100g, excluzandu-se in totalitate unghiurile obtuze sau prea ascutite;
- vizele folosite pentru calculul coordonatelor unui punct nou trebuie distribuit cat mai
uniform pe intreg turul de orizont. Determinarile facute din vize grupate intr-un
singur cadran sunt neindicate.

Determinarea coordonatelor punctelor noi prin intersectie inapoi

Problema consta in gasirea coordonatelor unui punct nou P (X,Y) prin vize date exclusiv
din acest punct nou P spre 3 puncte vechi A (X1, Y1), B (X2, Y2) si C (X3, Y3), date prin
coordonatele lor.
Spre deosebire de intersectia inainte, care impunea stationarea cu aparatul in cel putin 3
puncte de coordonate cunoscute, din care sunt vizate puncte vechi si punctul nou ce urmeaza sa
fie determinat, intersectia inapoi presupune stationarea exclusiv in punctul de coordonate
necunoscute si masurarea directiilor spre cel putin 3 puncte vechi, de coordonate cunoscute.
Metoda se numeste intersectie inapoi deoarece masurarea directiilor se face in sens invers
decat la intersectia inainte.
Culegerea datelor, in teren se face mult mai facil si mai comod, stationandu-se doar intr-
un singur punct, nu in trei sau patru puncte ca la intersectia inainte.
Metoda intersectiei inapoi se aplica obligatoriu atunci cand in regiune nu exista
vizibilitate decat spre puncte vechi, neaccesibile (cruci de biserici, semnale, cosuri de fum),
precum si atunci cand realizam masuratori de control in drumuiri.

Determinarea coordonatelor punctelor noi prin intersectia laterala

Intersectia laterala este metoda de determinare a coordonatelor punctelor combinata intre

metoda intersectiei inainte si cea a metodei intersectiei inapoi, folosindu-se atat vize orientate de
la puncte vechi de coordonate cunoscute spre punctul nou de determinat, ca la intersectia inainte,
cat si vize date din punctul nou de determinat spre puncte vechi de coordonate cunoscute, ca la
intersectia inapoi.

19
 Determinarea coordonatelor punctelor noi prin intersectia liniara

Date initiale:
Punctele vechi de coordonate cunoscute A (x1, y1) si B (x2, y2) vor fi marcate,
semnalizate, recunoscute si idenificate pe teren. Pentru efectuarea lucrarilor topografice in
regiunea dorita se vor marca si eventual semnaliza punctul P pentru determinarea coordonatelor
x si y.

Observatii asupra intersectiilor

Metoda folosita pentru determinarea coordonatelor punctelor de indesire in cazul unei

triangulatii locale este la latitudinea executantului.
Fiecare metoda de indesire are avantaje si dezavantaje.
Totusi, trebuie avut in vedere urmatoarele:
- toate punctele inaccesibile, precum :semnalele cu arbori, tunuri, paratrasnete, antene
GSM, se vor determina prin procedeul intersectiei inainte;
- intr-o regiune in care punctele de sprijin spre care exista vizibilitate sunt puncte
inaccesbile sau greu accesibile, determinarea punctelor noi se va face prin procedeul
intersectiei inapoi;
- procedeul intersectiei inainte este de preferat datorita usurintei in folosirea calculelor;
- procedeul intersectiei inapoi este preferat din cauza usurintei culegerii datelor din
teren;
- procedeul intersectiei inainte prezinta avantaje pentru punctele ce trebuiesc
determinate, masuratorile facandu-se in acelasi timp cu masurarea directiilor pentru
realizarea retelei propriu-zise;
- procedeul intersectiei inapoi prezinta avantaje pentru punctele care trebuiesc
determinate, dupa realizarea retelei de triangulatie locala, in cazul in care acestea sunt
stationabile;
- procedeul intersectiei laterala este recomandat sa fie aplicat cand se doreste ca
determinarea sa aiba mai multa precizie;
- procedeul intersectiei liniare este folosita atunci cand nu avem la dispozitie un
instrument cu care sa masuram directiile, ci doar un instrument pentru masurarea
lungimilor.

II.4. Retele de ridicare planimetrice

Metoda drumuirii este un procedeu de indesire a retelei geodezice in vederea ridicarii
detaliilor topografice din teren.
Drumuirea este o linie poligonala franta in care pozitia reciproca a punctelor este
determinata prin masuratori de distanta intre punctele de frangere si masuratori unghiulare in
punctele de frangere ale traseului poligonal.
Cand in teren s-au efectuat doar masuratori pentru stabilirea pozitiei reciproce a punctelor
din traseul poligonal, avem drumuire libera.
De cele mai multe ori insa, traseul poligonal se sprijina la capete pe puncte de coordonate
cunoscute, denumite drumuiri constranse sau drumuiri sprijinite, care permit ca punctele de
drumuire sa fie determinate intr-un anumit sistem de coordonate. In aceasta situatie, ultima latura
a traseului poligonal reprezinta o supradeterminare, ce permite un control al elementelor
masurate in teren. Controlul elementelor masurate devine si mai concludent daca in punctele de
coordonate cunoscute pe care se sprijina drumuirea, se masoara suplimentar, directii spre alte
puncte de coordonate cunoscute, fiecare reprezentand un alt element de control.

20
 In functie de elementele de constrangere de care se dispune in teren, dar si obiectivele
topografice care trebuiesc ridicate se pot face urmatoarele clasificari ale drumuirilor:
Clasificarea drumuirilor in functie de elementele de sprijin:
- drumuire libera;
- drumuire sprijinita la capete pe puncte de coordnate cunoscute;
- drumuire sprijinita la capete pe puncte de coordnate cunoscute si orientari cunoscute;
- drumuire cu punct nodal.

II.4.1. Clasificarea drumuirilor

a) Dupa ordinul punctelor pe care se sprijina:
1) drumuiri principale, cand acestea se sprijina pe puncte de triangulatie, intersectie sau
poligonometrice.
2) drumuiri secundare, cand se dezvolta intre un punct de triangulatie sau poligonometrice
si un punct de drumuire principala, sau cand ambele capete ale drumuirii se sprijina pe
puncte din drumuiri principale.
Aceasta forma, conform instructiunilor tehnice pentru intocmirea planurilor topografice
la scarile 1:5000 si 1:10000. Partea I, 1965 se admite numai in cazuri exceptionale, cu conditia
ca pe parcurs sa se dea vize de control catre punctele din jur, etc.
b) Dupa modul de masurare a lungimilor laturilor:
1) drumuiri cu laturi masurate direct;
2) drumuiri cu laturi masurate indirect stadimetrice (drumuiri tahimetrice;
c) Dupa modul de executie:
1) drumuiri cu statii sarite, care se aplica in terenurile aoperite sau innacesibile si fara prea
multe detalii, incat statiile sarite pot reprezenta chiar punctele de detaliu ale terenului.
Stationarea cu teodolitul nu se face in fiecare punct, ci din doua in doua puncte;
2) drumuiri pe aliniament;
3) drumuiri cu statie unica, care se aplica in terenuri descoperite si consta in aceea ca pe
teren se stationeaza intr-un singur punct al drumuirii, dar se vizeaza celelalte puncte. La
teren masurandu-se unghiurile si laturile l;
4) drumuiri fara masurarea unghiuilor;
5) drumuiri fara inchidere pe orientarea in punctul final (al doilea) de sprijin;
6) drumuiri care se sprijina pe doua puncte de coordonate cunoscute, fara nici o viza de
orientare;
7) drumuiri de mare precizie;
8) drumuire paralactica, etc.
d) Din punct de vedere al modului de determinare al orientarilor:
1) drumuire cu orientari reduse prin calcul;
2) drumuire cu orientari directe;
3) drumuire cu orientari magnetice.

II.5. Proiectarea drumuirii si recunoasterea terenului

Inaintea deplasarii in teren, pe un plan cu scara 1:5000 sau la o scara mai mica, care
cuprinde zona ce urmeaza sa fie ridicata, precum si pozitia punctelor de triangulatie, se
intocmeste un proiect al drumuirii la a carui elaborare trebuie respectate urmatoarele conditii
legate de :
- pozitia punctelor drumuirii, se sterge in asa fel incat sa fie:
 ferite de distrugere si stabilire in timp;
 dispuse in aproprierea punctelor de statie;

21
  in functie de modul de masurare al laturilor se impun conditii legate de
lungimea acestora si de numarul lor;
 lungimea laturilor masurate stadimetric pot avea intre 30 m si 250 m, iar
numarul ales in asa fel incat drumuirea sa nu depaseasca 2000 m in
intravilan si 3000 m in extravilan. In cazul drumuirilor cu laturi masurate
direct trebuie avut in vedere ca terenul sa aiba panta constanta intre
punctele drumuirii.

Recunoasterea terenului are ca scop definitivarea drumuirii proiectate. Traseul

drumuirii este parcurs pe teren, stabilindu-se punctele de drumuire in proiect astfel incat sa existe
vizibilitate intre ele. Punctele se marcheaza provizoriu prin tarusi.

Marcarea definitiva si semnalizarea punctelor drumuirii se face astfel:

 tarusi de lemn in extravilan;
 tarusi de metal in intravilan;
 borne de beton pentru puncte mai importante;
Semnalizarea punctelor se face in timpul efectuarii masuratorilor, cu semnale portabile.

II.6. Masuratori efectuate in drumuire

a) Masurarea lungimii laturilor
In cazul drumuirii cu laturi masurate direct, lungimile laturilor se masoara cu pamblica
topografica sau cu rulete. Fiecare latura se masoara dublu, dus si intors, in calcule fiind introdusa
media acestor valori;
Abaterea = l l, dintre cele doua valori, in urma dublei masuratori trebuie sa se
incadreze in toleranta admisa (T);
- pentru terenuri cu panta la 3g:

T = 0,03 l

T = toleranta in m;
l = lungimea masurata in m.
- pentru terenuri cu panta intre 3g si 10g toleranta se majoreaza cu 35%;
- pentru terenuri cu panta intre 10g si 15g toleranta se majoreaza cu 70%;
- pentru terenuri cu panta mai mare de 15g toleranta se majoreaza cu 100%.

b) Masurarea unghiurilor de panta 1 (sau zenital z1)

Aceasta se face in cele doua pozitii ale lunetei (I si II) in ambele sensuri vizand la
inaltimea I a instrumentului care se masoara in mod obligatoriu dupa asezarea teodolitului in
statie.

c) Masurarea unghiurilor orizontale 1 (de frangere)

Unghiurile orizontale se masoara de aceeasi parte a drumuirii, de preferinta prin metoda
seriilor, efectuand cate o serie de masuratori in fiecare punct de statie. In urma compensarii in
statie se obtin unghiurile orizontale.

II.7. Calcule de birou

In drumuirea din formula se cunosc coordonatele rectangulare x, y ale punctelor de
sprijin A; B; C ; D precum si valorile medii ale elementelor masurate: unghiuri orizontale,
unghiuri de panta si lungimile laturilor.

22
 II.8. Trasarea pe teren a unui punct C

se face prin aplicarea , din punctul A al retelei de trasare , a unghiului orizontal (unghi
polar ) , fata de latura retelei (directia de referinta) si a distantei D (raza vectoare).
Valoarea elementelor topografice ce urmeaza a fi trasate (, D) se determina in faza de
pregatire topografica cu relatiile generale:

tg AC= YAC XAC N

tg AB= YAB XAB B
= AC AB

A D
C

Trasarea punctului C se efectueaza astfel:

-se stationeaza cu teodolitul in punctul A si fata de directia de referinta AB se
traseaza unghiul
- pe directia astfel obtinuta se va aplica distanta D, capatul ei materializandu-se punctul
de trasat

II.9. Tahimetru electronic automat REC ELTA 5

Descrierea aparatului

Tahimetru este produs de Karl Zeiss, iar dupa anul 1989 inglobeaza si Zeiss Jena. Este
un tahimetru complet cu inregistrare interna si face parte din seria 2, 3, 4, 5 unde 2 si 3 este de
precizie, iar 4 si 5 pentru masurarea unghiurilor de precizie +/-20cc si a distantelor de precizie +/-
5 mm / cm.
ELTA este unitatea electronica de masurare Hz, V si D.
REC este unitatea de control, calcul si inregistrare. REC primeste datele masurate de
la ELTA, le prelucreaza si afiseaza dupa care le inregistreaza in memorie. Memoria este
detasabila sau le poate transfera la periferice.
Instrumentul are doua display-uri si doua panouri de comanda. Un panou este dispus
pe tahimetru, iar celalalt pe procesor. La fel si dispay-rile. Display-ul de pe tahimetru al lui
ELTA are doua ecrane, sus pe furci, iar celalalt jos, pe procesor.
Display-ul de pe ELTA cu doua ecrane afiseaza valoarea parametrilor setati si valorile
initiale ale marimilor masurate.
Display-ul procesorului are 4 linii a cate 40 caractere si in el sunt afisate valorile
masurate, precum si informatii pentru ghidarea sistematica a operatorului.
Pupitrul de comanda se gaseste pe umarul drept al lunetei si are trei butoane: 1 start si
2 stop.
Pupitrul de pe ELTA are trei taste ce sunt folosite la conectare deconectare, la
alimentarea aparatului si la initializarea masuratorilor.
Pentru conectare se apasa tasta de jos 1. Pentru intrerupere se apasa simultan tastele de
sus si de la mijloc 3 si 2. Pentru initierea masuratorii se apasa tasta de jos. Tasta 1 dupa pornire
are rol de tasta ENTER, care face confirmarea procesului.

23
 Tabloul de comanda al procesorului are 24 de taste hard si sof. Pentru a le distinge
usor ele sunt grupate pe trei culori:
 12 taste albe formate din cifrele 1 . 9, 0, care se folosesc la introducerea
numerelor, la apelarea directa de programe sau la selectarea de taste soft. O tasta
de blanck pentru intervale si o tasta pentru caractere speciale;
 4 taste gri deschis pentru pozitionare cursor, defilare pe ecran a listelor, cresterea
valorilor;
 8 taste gri inchis pentru functii cu semnificatiile:
o FCT folosita la obtinerea tastelor soft se apasa simultan cu o tasta
numerica asociate unei functii sau unei litere (din cele 10 casute nu contin
toate functii). Cand se lucreaza cu litere in linia de jos nu vor aparea
functiile ci literele (scriere mare FCT + cifra literei mici);
o INT cheama meniul initial de introducere pentru schema parametrilor.
Pot schimba: inaltimea instrumentului, inaltimea reflectorului. Pot
introduce: temperatura si presiunea, Hz, V, X, Y, Z;
o LEV foloseste la afisarea inclinarii axei principale si corectarea calarii
numai la REC 2 si 3, cu compensare automata pe doua directii;
o MEM permite afisarea starii de incarcare a meniului curent si
introducerea la locul unde s-a facut apelarea;
o TAB usureaza introducerea diferitelor valori si informatii despre punct;
o ENT declanseaza masuratoarea, confirma o selectie sau o introducere si
permite rularea programului;
o MEN permite iesirea dintr-o functie in urmatorul meniu superior sau
intoarcerea dintr-o subrutina la programul care a fost apelat. Nu se trece
decat in sus.
o ABC actualizeaza introducerile alfa numerice cand se apasa are ca efect
aparitia de litere alfabet in grupe de cate 10, precum si caractere speciale
pe ultima linie a meniului. Deplasarea grupului de litere se face folosind
sagetile.
Selecarea literei dorite se face cu tasta corespondenta, tasta numerica, iar pentru
majuscule se apasa simultan.
FCT + tasta numerica corespondenta. Tastele apasate scurt au actiuni simple, iar cele
albe, gri deschis si TAB au actiuni repetate daca sunt apasate timp indelungat. Acces la functii
apasand simultan FCT + tasta numerica asociata functiei.

Meniurile si programele tahimetrului REC ELTA 5

Tahimetru are un meniu principal in 2 pagini, 11 programe, 6 pe pagina 1 si 5 pe

pagina 2.
Unele programe sunt folosite frecvent, cum ar fi: 3, 4, 5 si 11. Celelalte sunt folosite
la inceputul sau la sfarsitul sesiunii de lucru.

Aceste programe sunt:

DATE PROIECT se apeleaza cu tasta 1 si cere sau furnizeaza date despre proiect:
denumirea lucrarii, tipul instrumentului, numarul de reflectoare cu care se lucreaza, numele
operatorului, etc.
INTRODUCERE se apeleaza pe tasta 2 si permite introducerea sau verificarea
parametrilor pentru corectarea si reducerea masuratorilor, precum si introducerea valorilor pentru
coordonate, unghiuri sau distante.

24
 CORECTARE se apeleaza cu tasta 3 si permite determinarea sau verificarea
parametrilor instrumentului legati de eroarea de indecsi, de colimatie, semnalul dispozitivului de
masurat a distantei, compensatorul axului de rotatie si reglarea timpului si datei.
MASURATORI se apeleaza cu tasta 6 si permite masurarea directiilor si a
distantelor.
PROGRAM SPECIAL se apeleaza cu tasta 7 si permite efectuarea de masuratori
si calcule in cadrul unor aplicatii.
COORDONATE se apeleaza cu tasta 8 si permite determinarea coordonatelor in
cazul intersectiei inainte, inapoi, la radieri sau determinarea cotelor.
PROGRAM UNITATI se apeleaza cu tasta 1 din pagina 2 a meniului si permite
precizarea unitatilor de masura pentru distante, unghiuri, temperatura, presiune.
SETARI se apeleaza cu tasta 2 din pagina 2 si permite introducerea punctului
zecimal, parola, etc.
INTRERUPATOARE se apeleaza cu tasta 3 din pagina 2 si permite pozitionarea
intrerupatoarelor pe pozitia de automat sau manual pentru efectuarea corectiei legate de
influentele temperaturii, presiunii sau aplicarea automata a corectiei de compensator sau cele de
masurare, colimatie, precum si setarea starii iluminarii.
EDITOR se apeleaza cu tasta 6 si permite afisarea si editarea valorilor masurate si
calculate.
TRANSFER se apeleaza cu tasta 7 si permite efectuarea transferului datelor spre
periferice.
Fiecare program din meniul principal are o serie de subprograme care la randul lor au
meniui secundare. Pe ultima linie a display-ului in cazul meniurilor subprogramelor apare o serie
de functii soft, al carui continut se poate vizualiza prin apasare asimultana a tastei FCT cu tasta
numerica asociata functiei.

Procedura de masurare

a) Asezarea in statie calarea, centrarea si punerea la punct a lunetei se face ca

la teodolitele clasice, dupa montarea bateriei si a modulului de memorie.
b) Conectarea alimentarii se face cu tasta ENTER de pe tabloul de comanda al
lui ........ Confirmarea cuplarii se face prin semnal sonor, dupa care pe ecranele dispay-ului .......
se afiseaza pe rand:
- modul de masurare a distantei;
- unitatea de masura pentru distante, unghiuri;
- originea pentru unghiurile verticale;
- scara curenta;
- constanta prismei;
- constanta aditionala;
- modul de culegere a temperaturii;
- unitatea de masura a temperaturii;
- modul de achizitionare a presiunii;
- unitatea de masura pentru presiune.

c) Initializarea cercului vertical se plonjeaza luneta pana cand se aude un

semnal scurt urmat de doua semnale scurte care confirma initializarea. Pe ecranele display-ului
apar valorile unghiurilor orizontale si verticale corespunzatoare pozitiei lunetei, iar pe display-ul
...... apare pagina 1 a meniului principal.

25
 CAP. III. LATURA JURIDICA A CADASTRULUI

III.1. Generalitati
Latura juridica a cadastrului se refera la operatiile care se efectueaza pentru identificarea
proprietarilor, inscrierea lor in documentatia cadastrului, precum si in cartea funciara, in vederea
realizarii publicitatii imobiliare, in baza drepturilor si actelor juridice pe care acestia le detin.
In Romania exista doua tipuri de proprietate:
- privata, care tine de domeniul privat;
- comuna, care tine de domeniul public.
Domeniul public apartine statului si comunivatiilor si cuprinde toate bunurile imobile
destinat folosirii publice si serviciilor, cai de comunicatii (drumuri, cai ferate), ape (lacuri, rauri,
mare), domenii militare, porturi, aeroporturi, parcuri, gradini publice, paduri, etc.
Domeniul privat poate fi:
- al statului (bunuri imobile ale ministerelor, scoli, spitale, terenuri miniere);
- al colectivitatilor (bunurile primariilor, consiliilor judetene);
- individual.
In documentatia cadastrala, datele referitoare la situatia juridica a unui corp de proprietate
se trec in urma declaratiei detinatorului, denumit cadastru declarativ. Datele din registrele
cadastrale nu consfintesc o situatie de drept, aceasta urmand a fi stabilita numai dupa verificarea
documentelor juridice.
In cartea funciara, datele se trec pe baza actelor juridice prezentate de proprietar.
Inscrierea lor realizeaza publicitatea imobiliara.

III.2. Publicitatea imobiliara

Publicitatea imobiliara se defineste ca un sistem de inregistrare a corpurilor de
proprietate intr-un registru organizat de administratia cadastral juridica pentru cunoasterea
drepturilor reale ale unei persoane in vederea asigurarii opozabilitatii fata de terti.

Publicitatea imobiliara cuprind un ansamblu de tehnici juridice menite sa tina evidenta

bunurilor imobiliare si sa dea siguranta cotelor juridice prin care se constituie, transmit si
modifica sau se sting drepturile reale imobiliare. Acestea trebuie sa raspunda urmatoarele
obiective importante:
 sa apere drepturile imobiliare ale celor inscrisi in registrele publice (securitate
statica);
 sa confere transmisiunilor imobiliare o cat mai mare certitudine, aducand la
cunostinta tuturor, situatia juridica a bunurilor imobile aflate in circuitul civil
securitate dinamica;
 sa dea siguranta circulatiei creditului, garantand inscrierea ipotecii in registrele
publice;
 sa permita organelor statului exercitarea unui control eficient asupra schimbarilor
ce se produc in situatia materiala, conform cu normele de sistematizare si in
situatia juridica a acestora, ca urmare a instrainarii sau grevarii cu sarcini, in
interesul intregii societati.

In tara noastra au functionat doua sisteme principale de publicitate imobiliara: sistemul de

publicitate al registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni, denumite si sistemul publicitatii
personale, in vechiul Regat.
Sistemul cartilor funciare, in Transilvania, Banat si Bucovina.
In afara lor au mai functionat in diverse locuri sistemele:
 cartile funciare cantrale pentru caile ferate si canale;

26
  cartile de evidenta funciara, in zonele din Transilvania, unde cartile funciare au
fost distruse, sustrase sau pierdute in timpul razboiului.
Sistemul de publicitate personala:
Sistemul de publicitate personala s-a instituit in anul 1865 prin codul civil, sub influenta
legislatiei franceze si belgiene si consta din registre in care se inscriu actele juridice.
Aceste registre sunt:
 registrul de transcriere;
 registrul de inscriere;
 registrul de inscriere al comandamentelor;
 mapa actelor de amanet si a actelor juridice prevazute expres de lege.
Au fost organizate pe comune, sate si au fost trimise pe numele persoanelor,
realizandu-se astfel o publicitate personala.

TRANSCRIEREA consta in copierea integrala in registrul de publicitate a

continutului actelor juridice prin care se constituie, stramuta, modifica sau se retrag drepturile
reale imobiliare.
INSCRIEREA consta in copierea partilor din actele juridice referitoare la ipoteci si
privilegii.
Actele supuse transcrierii sunt:
 actele juridice intre vii privind transferul de proprietate sau de drepturi care se
pot ipoteca contract de vanzare cumparare, donatii, etc., sau acte prin care
se renunta la aceste drepturi;
 actele juridice intre vii prin care se constituie un drept de servitute, uzufruct,
uz sau abitatie, sau cale prin care se renunta aceste drepturi;
 tranzactiile privind drepturi reale;
 ordonantele de a0decare ale unui imobil, dobandit prin licitatie;
 hotararile de expropriere pentru interes obstesc;
 succesiunea de venituri de venituri pentru un interval mai mare de doi ani.

In registrul de transcrieri al comandamentelor se transcriu in extras

Comandamente prelabile urmaririi silite a bunurilor imobile si urmarile veniturilor bunurilor
imobile ale debitorilor.
Toate registrele se tin pe numele persoanelor si nuse intemeiaza pe masuratori cadastrale,
deci au neajunsuri.

Sistemul de publicitate reala a cartii funciare

CARTEA FUNCIARA este un ansamblu de documente care descriu bunuri imobile si

dtermina situatia lor juridica.
In conformitate cu Legea Cadastrului si Publicitatii Imobiliare nr. 7/1996, publicitatea
imobiliara consta in inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la
corpurile de proprietate din aceeasi localitate. Aceasta se efectueaza de catre birourile de carte
funciara ale judecatorilor pentru bunurile imobile situate in raza teritoriala de activitatea lor.
Unul sau mai multe imobile alipite, de pe teritoriul unei localitati, apartinand aceluiasi
proprietar, formeaza corpul de proprietate care se inscrie in cartea funciara.
Mai multe corpuri de proprietate de pe teritoriul unei unitati, apartinand unui proprietar
formeaza partida cadastrala a lui, care se inscrie in aceiasi carte funciara.
Cartile funciare intocmite si numerotate pe teritoriul administrativ al fiecarei localitati
alcatuiesc registrul cadastral de publicitate imobiliara al acelui teritoriu.
Registrul se reintregeste cu:
 registrul special de intrare;
 planul de identificare a corpurilor de proprietate;

27
  repertoriul corpurilor de proprietate indicand numarul cadastral al parcelelor si
numarul de ordine al cartilor funciare in care sunt inscrise;
 indexul alfabetic al proprietarilor;
 mapa cu cererile de inscriere.

Drepturile reale privind corpurile de proprietate inscrise in cartea funciara sunt denumite
drepturi tabulare. Acestea sunt:
 dreptul de proprietate;
 dreptul de superficie;
 dreptul de uzufruct;
 dreptul de uz;
 dreptul de abitatie;
 dreptul de servitute;
 dreptul de ipoteca si privilegiul imobiliar.

In sistemul de publicitate al cartii funciare, pe baza publicitatii este imobilul si nu

persoana, pentru ca imobilul este vesnic, iar proprietarii trecatori, se perinda prin fata lui
operatiuni juridice de vanzare, succesiune, partaj, etc.
Cartea funciara este organizata pe trei categorii, continand numele teritoriului cadastral
pe care este situat corpul de proprietate si are un numar.

Partea I-a numita si foaia de avere sau foaia imobilului in care se inscriu toate
informatiile tehnice si economice ale bunului imobil respective:
 numarul de ordine si cel cadastral al fiecarui corp de proprietate;
 suprafata terenului, categoria de folosinta si dupa caz, constructia;
 amplasamentul si vecinatatile;
 valoarea impozitabila.

Partea a II-a denumita si foaia proprietatii cuprinde toate informatiile privind

drepturile inscrise:
 numele proprietarului;
 actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum si
mentionarea inscrisului pe care se intemeiaza acest drept;
 stramutarile proprietatii;
 servitutiile constituite in folosul bunului imobil;
 faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile
privitoare la proprietate;
 orice modificari, indreptari sau insemnari care s-ar face in titlu, in partea I-a sau a
II-a a cartii funciare cu privire la inscrisurile facute.

Partea a III-a denumita si foaia de sarcini cuprinde inscrierile privind dezmembrarile

dreptului de proprietate si sarcinile, respective:
dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinta, abitatie, ipoteca, privilegiile
imobiliare, precum si locatiunea si succesiunea de venituri pe mp mai mare de 3
ani;
 faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile
privitoare la drepturile reale inscrise in aceasta parte;
 sechestrul si urmarile imobilului sau venturilor sale;
 orice modificari, indreptari sau insemnari care s-ar face cu privire la inscrierile
facute in aceasta parte.


28
CAP. IV. INTOCMIREA PLANULUI TOPO-CADASTRAL CONFORM
L7/1996 SI ORDINULUI 634/2006
IV.1 Intocmirea planului topografic
ntocmirea documentaiei topografice se face in ordinea urmtoare:
-msurtori topografice;
- calcule topografice;
- redactarea planului topografice;
- calculul suprafeelor.

IV. 2 Dispozitii cu privire la ntocmirea documentatiei necesare intabularii

dreptului de proprietate asupra unui imobil neinscris in
Cartea Funciara
Art. 3. - (1) Documentatiile se ntocmesc ntr-un dosar unic, ce include att partea tehnica
necesara receptiei cadastrale ct si actele juridice necesare nscrierii n cartea funciara.
(2) Dupa receptia cadastrala si nscrierea documentatiilor n cartea funciara
beneficiarului i se elibereaza: ncheierea de carte funciara, extrasul de carte funciara pentru
informare si planul de amplasament si delimitare a imobilului.
Art. 4. - (1) Realizarea documentatiilor necesare nscrierii n cartea funciara a actelor
si/sau faptelor juridice referitoare la imobilele prevazute la art. 2 alin. (1) literele a), d), e), f),
g) si h) din prezentul regulament presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
a) stabilirea amplasamentului imobilului;
b) realizarea lucrarii de catre persoana autorizata, care presupune documentarea tehnica,
executia lucrarilor de teren si birou, elaborarea documentatiilor;
c) depunerea documentatiilor, la oficiul de cadastru si publicitate imobiliara (denumit n
continuare oficiu teritorial) sau la biroul de cadastru si publicitate imobiliara (denumit n
continuare birou teritorial) si nregistrarea n Registrul General de Intrare;
d) receptia documentatiilor, cu nregistrarea n registrul cadastral al imobilelor, denumit
n continuare index cadastral, receptia cadastrala, transmiterea documentatiei asistentului-
registrator;
e) nscrierea n cartea funciara.
(2) ntocmirea si nscrierea documentatiilor n cartea funciara a actelor si faptelor juridice
prevazute la art. 2 alin. (1) lit. b) si c) presupune parcurgerea etapelor prevazute la art. 4 alin.
(1), cu precizarea ca receptia documentatiilor prevazute la art. 4 alin. (1) lit. d) se finalizeaza cu
transmiterea acestora persoanei autorizate sau beneficiarului urmnd ca nscrierea n cartea
funciara a dezlipirii sau alipirii sa se efectueze dupa ntocmirea actului autentic.
Art. 5. - (1) Identificarea amplasamentului imobilului se realizeaza naintea executiei
lucrarilor si consta n:
a) pentru imobilele care fac obiectul unor acte si fapte juridice aflate la prima nscriere,
proprietarul mpreuna cu persoana autorizata procedeaza la identificarea amplasamentului
imobilului pe limite naturale sau conventionale, n vederea efectuarii masuratorilor, nainte de
efectuarea masuratorilor este obligatorie materializarea punctelor ce definesc limitele imobilului
de catre persoana autorizata n prezenta proprietarului, cu picheti de metal, tarusi de lemn sau
prin marcare cu vopsea. Materializarea cu borne de beton se efectueaza doar la solicitarea
proprietarului.

b) pentru imobilele care fac obiectul unor acte si fapte juridice ulterioare primei nscrieri
ce necesita ntocmirea unei documentatii, proprietarul mpreuna cu persoana autorizata, pe baza
documentelor existente precum documentatii cadastrale, extrase de carte funciara pentru

29
informare, planuri de amplasament si delimitare, verifica si valideaza amplasamentul conform
datelor tehnice. Rematerializarea punctelor ce definesc limitele imobilului se efectueaza doar la
solicitarea proprietarului.
(2) n cazul imobilelor aflate la prima nregistrare pentru care nu se poate realiza
identificarea amplasamentului si limitele acestuia, n conformitate cu elementele tehnice
continute n actele de proprietate, puse la dispozitie de proprietar, persoana autorizata, nu
realizeaza documentatia.
(3) Proprietarul suporta costurile aferente materialului si manoperei operatiunilor de
materializare a limitelor imobilului.
(4) Materializarea limitelor bunului imobil, conform actelor de proprietate prezentate de
proprietar, este n responsabilitatea persoanei autorizate care executa lucrarea.
Art. 6. - Documentarea tehnica consta n:
a) analizarea situatiei existente, conform datelor si documentelor detinute de proprietar;
b) solicitarea de informatii aflate n baza de date a oficiului teritorial/biroului teritorial
conform anexei nr. 1 (inventare de coordonate, planuri de ncadrare n zona, plan parcelar,
ortofotoplan, coordonatele punctelor de vecinatate, extras de carte funciara pentru informare,
copii ale proceselor verbale de punere n posesie si schitele anexe ale acestora n cazul
imobilelor dobndite n baza legilor proprietatii);
c) stabilirea termenului de realizare a lucrarilor.
Art. 7. - (1) Executia lucrarilor consta n:
a) masuratori pentru realizarea retelelor geodezice de ndesire si ridicare n sistem
national de proiectie Stereografic 1970, ridicarea detaliilor planimetrice cadastrale aflate pe
limita si n interiorul imobilului, culegerea atributelor, verificari si validari ale datelor existente.
Punctele retelei de ridicare vor fi materializate, conform normelor tehnice pentru introducerea
cadastrului general, prin tarusi metalici n intravilan si tarusi de lemn n extravilan, a caror
descriere topografica trebuie sa se regaseasca n documentatie. Acestea vor fi vopsite cu vopsea
rosie.
b) La ridicarea detaliilor planimetrice se va avea n vedere:
- limitele imobilelor sa se determine la jumatatea grosimii gardului, cu exceptia cazurilor
n care cei doi proprietari vecini indica altceva; n anexa nr. 11 la rubrica mentiuni, punctul "A.
Date referitoare la teren", se va nota daca imobilul este sau nu mprejmuit;
- pentru constructiile situate n interiorul imobilelor sa se determine limitele constructiilor
permanente la nivelul solului.
Se va calcula suprafata construita desfasurata, stabilita conform prevederilor Codului fiscal,
prin nsumarea suprafetelor sectiunilor tuturor nivelurilor cladirii, inclusiv ale balcoanelor,
logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptnd suprafetele podurilor care nu sunt utilizate ca
locuinta si suprafetele scarilor si teraselor neacoperite. Aceasta suprafata se va nota n anexa nr.
11 la rubrica mentiuni, punctul "B. Date referitoare la constructii".
c) prelucrarea datelor.
d) elaborarea documentatiilor, prin redactarea si ntocmirea dosarului lucrarii n format
analogic si digital.
(2) Erorile admise sunt:
Eroarea de identificare a punctului de contur:
- n cazul imobilelor mprejmuite 10 cm
- n cazul imobilelor nemprejmuite 30 cm.
Eroarea pozitiei reciproce a punctelor de contur ale imobilelor 10 cm.
(3) Eroarea de pozitie absoluta a punctelor, incluznd erorile mentionate la aliniatul (2) si
erorile punctelor
retelei geodezice de sprijin, nu va depasi:
- n cazul imobilelor mprejmuite 20 cm
- n cazul imobilelor nemprejmuite 40 cm.

30
(4) n cazul realizarii masuratorilor ntr-un sistem local de coordonate, cu integrarea n
sistemul national de proiectie Stereografic 1970 cu ajutorul unor puncte determinate grafic,
conform articolului 23 aliniatul (2), eroarea de pozitie absoluta a punctelor nu va depasi 1,50
m.
Art. 8. - (1) Depunerea documentatiei la oficiile teritoriale/birourile teritoriale se face de
catre proprietar sau de persoana autorizata n numele proprietarului, n cazurile prevazute la
art. 2 lit. a), d), e), f), g) si h),

IV.3. Continutul documentatiilor necesare intabularii dreptului de

proprietate asupra unui imobil nenscris n cartea funciara
Art. 13. - (1) Documentatia pentru intabularea dreptului de proprietate asupra unui
imobil nenscris n
cartea funciara cuprinde:
a) cererea de solicitare informatii si conventie, conform anexei nr. 1;
b) cererea de receptie si nscriere, conform anexei nr. 2;
c) declaratia pe proprie raspundere cu privire la nstrainarea si identificarea imobilului
masurat, conform anexei nr. 5;
d) descrierea lucrarilor topografice si geodezice, ntocmita conform anexei nr. 10;
e) plan de ncadrare n zona sc. 1:2000 - 1:5000, n mod exceptional, pentru imobilele de
mari dimensiuni admitndu-se scara 1:10000, dupa caz;
f) plan de amplasament si delimitare a imobilului sc. 1:200 - 1:5000, dupa caz - conform
anexei nr. 11;
g) extras din planul parcelar avizat pentru conformitate de primar;
h) releveele sc. 1:50 - 1:500, dupa caz, pentru constructiile care fac obiectul unor sarcini,
constructiile care au mai multi proprietari sau la solicitarea proprietarului conform anexei nr.
12;
i) tabel de miscare parcelara cu indicarea situatiei actuale din titlul de proprietate si a
situatiei viitoare, cu atribuirea numarului cadastral pentru fiecare imobil din titlu conform
anexei nr. 13;
j) masuratori efectuate n reteaua de ndesire si ridicare si pentru ridicarea detaliilor
topografice, prin metode clasice, prezentate conform anexei nr. 14 si prin tehnologia GPS
(Global Positioning System), prezentate conform anexei nr. 15;
k) calculul suprafetelor;
l) descrierile topografice ale punctelor noi din reteaua de ndesire si ridicare;
m) dovada platii tarifelor pentru receptie si nscriere n cartea funciara;
n) actul de proprietate;
o) certificatul fiscal.
(2) n cazul apartamentelor situate n cladiri pentru care exista deschisa carte funciara
colectiva, partea 1 a documentatiei cuprinde elementele enumerate la lit. a), b), c), e), h), m),
n) si o) de la alin. (1).
(3) Daca nu exista deschisa carte funciara colectiva, documentatia se completeaza cu o
foaie colectiva care contine datele din cartea de imobil a asociatiei de locatari cu privire la lista
apartamentelor, suprafata blocului, suprafata utila a apartamentelor, descrierea partilor comune,
suprafata terenului aferent blocului - conform modelului prevazut n anexa nr. 9.
(4) Documentatia se preda pe suport analogic si pe suport digital, n formate
standardizate care permit tipizarea - conform modelelor din anexele prezentate si n formate
care sa permita accesul si transferul de date.

31
CAP. V. PRELUCRAREA AUTOMATA A DATELOR DIN TEREN CU
AJUTORUL PROGRAMELOR SPECIFICE SI DE TIP G.I.S.
V.1. Prelucrarea masuratorilor unghiulare si liniare inregistrate in
carnetul de teren electronic al Statiei Totale cu ajutorul programelor
specifice (Toposys)

V.1. Principii de prelucrare

Schema general a fluxului de date n TOPOSYS:

Datele primare ale sistemului, sunt:

liste de coordonate - puncte fixe, meninute ca puncte globale n proiect sau ca

puncte fixe n lucrare
liste de msurtori direcii orizontale i verticale/zenitale, distane.
liste de cote
liste de diferene de nivel

Numerotarea punctelor trebuie s fie unic. Punctele noi sau punctele vechi recalculate vor fi
meninute n lucrarea curent. Punctele globale recalculate vor fi rescrise la cerere n categoria cu
acela nume.

Pentru ca datele primare s fie recunoscute de program ca surse pentru diferite calcule specifice,
este necesar satisfacerea unor condiii minime, descrise mai jos. Pentru informaii detailate
despre fiecare operaie, selectai titlul operaiei scris cu verde.

V.1.1. Intersecie nainte

Date necesare: Coordonatele a dou puncte de staie i observaiile efectuate din acestea ctre
punctul de calculat i ntre puncte. Se pot introduce i distanele msurate.
Condiii: Compensarea se poate face numai dac exist cel puin trei puncte de staie. Punctul
intersectat nu trebuie s fie pe aceai linie cu puncte cunoscute Cota punctului intersectat este
corect calculat numai n cazul cnd sunt date cotele punctelor de staie, nlimile
instrumentului i a prismei.

V.1.2. Intersecie napoi

32
Date necesare: Coordonatele a trei puncte i observaiile efectuate din punctul de staie ctre
acestea.
Condiii: Compensarea se poate face numai dac exist cel puin patru puncte fixe. Punctele fixe
i punctul intersectat nu trebuie s fie pe acela cerc. Cota punctului intersectat este corect
calculat numai n cazul cnd sunt date cotele punctelor de staie, nlimile instrumentului i a
prismei / semnalului.

V.1.3. Drumuire
Date necesare: Coordonatele punctelor de sprijin ale drumuirii, vize reciproce ntre staii.
Condiii: Pornirea i nchiderea drumuirii pe puncte cu coordonate cunoscute (noi sau vechi).
Orientarea punctelor de pornire i nchidere a drumuirii, prin vizarea unui punct cu coordonate
cunoscute (punct vechi).
Observaii de direciii i distane dintre punctele de drumuire.
Observaii reciproce dintre punctele de staie ale drumuirii.
Drumuirea poate s fie i drumuire nchis pe punctul de plecare.
Cotele punctelor de drumuire sunt corect calculate numai n cazul cnd sunt date cotele punctelor
de staie, nlimile instrumentului i a prismei.
Drumuire

Cu aceast funcie programul calculeaz punctele de staii noi ale drumuirii, determinnd n mod
automat traseul drumuirii pe baza vizelor reciproce ntre staii. De asemenea, se calculeaz
nenchiderile pe direcii i pe coordonate, precum i coreciile de distan i direcie pe fiecare
staie datorate nenchiderilor.
Operaia presupune existena a dou puncte cu coorodnate cunoscute (puncte vechi sau noi),
orientate pe puncte cunoscute (puncte vechi). Punctul de start i punctul final al traseului trebuie
s fie legate prin msurtori reciproce de distane i direcii ntre punctele de staii intermediare.
Dac drumuirea trece prin mai multe puncte fixe, calculul se va face pe poriuni determinate de
punctele fixe.
Dac exist mai multe trasee ntre aceleai puncte de capt cunoscute, programul va afia o
fereastr cu toate traseele posibile, de unde se va alege un traseu pentru calculul drumuirii. Dup
acest calcul, se poate efectua o compensare n scopul fixrii punctelor traseului. Pentru calculul
unei alte variante, se reia operaia, i se alege un alt traseu.

Drumuirile nchise pe punctul de pornire se pot calcula dac punctul de pornire/nchidere este un
punct cu coordonate cunoscute (punct vechi) i este orientat pe un alt punct cunoscut.
Direciile se corecteaz cu valoarea nenchiderilor pe direcii mprite la numrul de staii.
Coordonatele se corecteaz ponderat n funcie de lungime cu nenchiderile pe X i Y.
Rezultatele se vor folosi ca coordonate preliminarii pentru compensarea drumuirii.

33
Pentru calculul drumuirii se introduce numrul punctului de staie de pornire, precum i numrul
punctului de staie de nchidere. Indicarea punctelor de capt se poate face i prin selectare cu
mouse-ul. Dac sunt satisfcute coondiiile enumerate mai sus, se face calculul drumuirii, iar
rezultatele se afieaz pe afiaj.
Rapoartele calculelor de drumuire se afl n Categoria Operaii efectuate.

V.1.4. Radiere
Observaii efectuate din puncte orientate i cu coordonate cunoscute.
Cotele punctelor radiate sunt corect calculate numai n cazul cnd sunt date cotele punctelor de
staie,
nlimile instrumentului i a prismei.
Radiere manual

Coordonatele punctelor radiate se calculeaz din staia selectat cu mouse-ul n fereastra grafic. Calculul radiatelor
va ncepe numai dup orientarea staiei curente.
Staia selectat trebuie s aibe coordonate cunoscute i s fie orientat, adic s se ndeplineasc una din urmtoarele
condiii:

1. s existe o direcie msurat ctre cel puin un punct cu coordonate cunoscute

Dac exist mai multe puncte de orientare, se afieaz fereastra urmtoare:

Formulele de calcul ale modulului mediu al staiei se gsesc la cap. Corecii i reduceri.
Unghiurile de orientare care depesc tolerana, sunt notate cu asterisc.
Pentru eliminarea din calcule a unghiurilor de orientare care depesc tolerana, trebuie selectat dreptunghiul verde
corespunztor liniei, n coloana Calcul. Astfel, la urmtorul calcul al mediei unghiului de orientare, unghiurile de
orientare greite nu vor fi luate n considerare.
Pentru continuare, exist urmtoarele posibiliti:

Recalculare - recalcularea unghiului de orientare mediu, pe baza unghiurilor de orientare validate n coloana Calcul
Accept - acceptarea unghiului de orientare mediu aa cum este, i continuarea calculului radiatelor
Staia urmtoare - trecerea la calculul radiatelor din staia urmtoare, fr a calcula radiatele din staia curent
Termin - terminarea calculului radiatelor, fr a calcula radiatele din staia curent

Pe pe baza distanelor i direciilor msurate, programul calculeaz unghiul de orientare (modululul staiei -
orientarea medie a direciei zero al cercului orizontal). Fereastra nu este afiat dac exist numai un singur punct de
orientare.
Dac se accept unghiul de orientare, programul trece la calcularea tuturor punctelor radiate cu codurile validate, din
staia curent. Validarea codurilor care intr n calcul se face cu
La terminarea calculului se va afia fiierul raport.

Dac se accept unghiul de orientare, programul trece la calcularea tuturor punctelor radiate cu codurile validate, din
staia curent. (Detalii referitoare la setarea codurilor la cap. Coduri).

2. s se cunoasc orientarea ctre cel puin un punct pentru care exist direcie msurat, sau
3. s se cunoasc coordonatele cel puin unui punct pentru care exist direcie msurat, i
coordonate nu sunt nscrise n baza de date

n aceste cazuri, programul cere coordonatele sau orientarea ctre primul punct din tabelul de
msurtori efectuate din staia curent. Se tasteaz c sau o, n funcie de care valoare este
cunoscut (coordonate sau orientare), dup care se tasteaz Enter. Coordonatele se despart
printr-un spaiu.

Pe pe baza primului punct cu coordonatele seu orientarea cunoscut, programul calculeaz

unghiul de orientare (modululul staiei - orientarea direciei zero al cercului orizontal).

34
Calculele cerute sunt efectuate cu indicarea direciilor care depesc tolerana dat, care se pot
exclude din calculul orientrii staiilor.

V.1.5. Compensare
Coordonatele provizorii astfel calculate se pot compensa cu Metoda Celor Mai Mici Ptrate,
condiionate de erorile apriorice date de utilizator. Compensarea este posibil numai dac exist
mai multe informaii dect necesarul pentru a determina o mrime.
Pentru nceperea compensrii este necesar precizarea unor tolerane, care se introduc pe baza
aprecierii utilizatorului asupra preciziei echipamentelor, a centrrii instrumentului i al
semnalului. n funcie de acestea sau a preciziei punctelor de referin, se va dovedi sau nu
corectitudinea toleranei pentru setul de date actual, prin efectuarea mai multor iteraii.
Indicatorul general al setului de date poate fi considerat Eroarea Medie Ptratic a Unitii de
Pondere, (empp) afiat dup fiecare iteraie. n funcie de aceast valoare i evoluia acesteia
dup efectuarea mai multor iteraii, se poate decide asupra pstrrii rezultatelor compensrii sau
refacerea acesteia, cu alte tolerane, sau excluderea prin dezactivare a datelor care deformeaz
precizia setului de date. Pentru a testa precizia absolut a observaiilor, se face o compensare
liber. Totui, ncadrarea unei astfel de observaii ntr-o reea de puncte fixe, poate rezulta n
erori datorate preciziei punctelor fixe.
n cazul compensrii nivelmentului, sunt considerate cote fixe, cotele punctelor care au fost
definite ca puncte fixe planimetrice. Deseori, acestea au fost determinate prin Intersecie nainte,
i cota acestora nu se nacdreaz n precizia nivelmentului geometric sau trigonometric. De
aceea, la compensarea cotelor, aceste puncte trebuie dezactivate.

Aplicarea coreciilor dup compensare la coordonatele aproximative i la mrimile msurate se

face la comanda utilizatorului. Dup aceast operaie se pot calcula punctele radiate (dac
exist).

Compensare plan

Prin operaia de Compensare plan, programul efectueaz dou categorii de calcule:

1. Depistarea i filtrarea erorilor mari i

2. Compensarea prin Metoda Celor Mai Mici Ptrate al valorilor probabile ale mrimilor
msurate i calculate n prealabil.

La apelarea meniului Compensare plan este afiat fereastra n care se setaz parametrii
apriorici ai compensrii.

35
Metoda de compensrii
Cu coorodnate msurate: compensarea se efectueaz prin constrngerea
punctelor cunoscute pe datele rezultate din compensarea msurtorilor efectuate;
aceast metod de compensare se folosete n cazul unei reele unde
coordonatele cunoscute nu sunt de ncredere sau n cazul unei reele msurate
clasic cu coordonate de staii determinate cu msurtori GPS
Liber: reea fr puncte fixe; compensarea se aplic tuturor punctelor
determinate din reea prin msurtori; coordonatele calculate sunt relative, dar se
pot translata cu valori date de utilizator.
Metoda de ponderare
ponderea egal cu 1: toate observaiile se consider de aceeai precizie
ponderea n funcie de distan: precizia observaiilor se consider proporional
cu distana
pondere normalizat: pentru compensarea unor date de bun calitate, programul
calculeaz ponderi invers proporionale cu ptratul erorii medii ptratice a fiecrei
Constrns pe puncte fixe: msurtorile se constrng pe punctele care au setarea
Vechi n tabelul de coordonate.
mrime msurate, pentru a rezulta o eroare medie patric a unitii de pondere
apropiat de 1. Acest lucru se poate realiza prin efectuarea mai multor iteraii.
Eroarea medie aprioric a direciilor (secunde)
Eroarea medie apreciat a direciilor.
Eroare medie aprioric a distanelor (centimetri)
Eroarea medie apreciat a distanelor.
Opiuni de afiare
coeficienii: se afieaz coeficienii ecuaiilor de corecie

V.1.6. Corecii i reduceri

36
Z = unghi zenital
v = distan vertical
h = cota punctului surs
s = distana nclinat
d1 = distana orizontal la cota punctului surs
d2 = coard elipsoid, distan la nivelul mrii
d3 = lungime arc elipsoidal sau sferoidal
d4 = distan n planul proieciei (nu este reprezentat)

Reducerea poz I/poz II i medierea observaiilor

Observaiile orizontale i verticale efectuate din poz. I i II se reduc la poz.I. Dac au fost
executate mai multe seturi de observaii ctre acela punct, atunci dup reducerea la poz. I,
programul calculeaz media observaiilor i distanelor.

Reducerea la orizont

Reducerea la orizont servete la calculul diferenelor de nivel dintre puncte. Operaia se aplic
automat.

d1 = S sin(Z)

v1 = S Cos(Z)

Z = unghi zenital

s = distana nclinat

Reducere la punct (born - born)

Aceast reducere se aplic msurtorilor brute de unghiuri verticale i distane nclinate. Operaia
se aplic automat.
Se folosesc urmtoarele mrimi:

e2 = nlime teodolit

37
e4 = nlime prism

dt = distan nclinat instrument - prism

Unghiul vertical born - born este dat de urmtoarea formul:

xxxxxxxxxxxxx -1
Zc = tan ((dtcosZ + e2 - e4)/dtsinZ)

Distana nclinat born - born rezult din formula:

dc = (dtsinZ)/(sinZc)

Reducerea la orientare

Direciile orizontale msurate ctre puncte dintr-o staie, au ca origine indexul zero al
cercului orizontal. Pentru a se putea calcula orientarea (direcia fa de direcia N) a tuturor
vizelor, este nevoie de calculul orientrii direciei zero al cercului orizontal, denumit i
modulul staiei, calcul care se poate face pe baza direciilor msurate ctre puncte cu
coordonate cunoscute. Din acestea se poate calcula o valoare medie a modulului staiei, pe
baza formulelor de mai jos.

T = orientarea direciei msurate

dX, dY = diferene de coordonate dintre coordonatele punctului msurat i coordonatele
staiei
Or = orientarea direciei zero
M = modulul staiei
Ei = diferena fa de modulul mediu

Orientarea unei direcii msurate ctre un punct cunoscut:

xxxxxxxxxxxx -1
T = tan ( dY / dX )

n funcie de semnul valorilor dZ i dX, se adaug la T 100, 200 sau 300 de grade:

dX > 0, dY > 0

T=T

dX < 0, dY > 0

T = T + 100

dX < 0, dY < 0

T = T + 200

dX > 0, dY < 0

T = T + 300

Orientarea direciei zero:

Or = 400 + Hz - T

Modulul mediu al staiei:

M = (T1 + T2 + ...)/n

38
 Ei = Mi - M

Corecie de reducere la nivelul mrii

Aceast corecie face reducerea distanei orizontale msurate de la punctul de staie

(born), la coarda la nivelul mrii. Operaia se aplic numai dac se valideaz opiunea
corespunztoare din fereastra setrilor de lucrare apelabil cu meniul Adaug

d2 = d1 - ((h1 + ht)d1/2R )

d1 = distana orizontal la cota punctului surs

h1 = cota punctului surs

ht = cota punctului int

R = raza sferoidului sau lungimea semiaxei mari al elipsoidului de referin.

Pentru reducerea coardei de la nivelul mrii (d2) la arcul sferoidal sau elipsoidal (d3),
trebuie aplicat nc o corecie:

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx3xxxxxxxxx 2
d3 = d2 + (d2)/ 24R

Aceast corecie are o valoare mai mare de 1 mm numai pentru distane mai mari de 9,9
km. De aceea, pentru distane mai scurte, aceast corecie se poate ignora.

Reducere la planul proieciei

Corecia arcului sferoidal sau elipsoidal d3 la o distan proiectat d4 n planul de proiecie

depinde de proiecia folosit. Pentru proiecte care cuprind distane de lungime medie
(aprox. 10 km), reducerea la planul proieciei se poate face cu un factor de scar care se
calculeaz local, pe baza coordonatelor unor puncte cunoscute n sistemul geografic
(elipsoid) i a coordonatelor corespondente n planul proieciei, dar este de ajuns i
cunoaterea unor coordonate ntr-unul din sisteme, i transformarea acestora n cellalt
sistem. Factorul de scar care rezult din transformare, este tocmai factorul de scar care
se aplic distanelor reduse pentru a le reprezenta n planul proieciei.
Reducerea la planul proieciei cu factor de scar se aplic numai dac se valideaz
opiunea corespunztoare din fereastra setrilor de lucrare apelabil cu meniul Adaug

V.2. Intocmirea planului topografic digital si redactarea acestuia cu ajutorul

programului Mapsys
Informaii geografice
Volumul informaiilor percepute de orice om al zilelor noastre este n continu cretere, datorit
posibilitilor aproape nelimitate de administrare i exploatare asigurate de pstrarea acestor
informaii n form digital, n baze de date relaionale. Se poate aprecia c un procent de 85 la
sut al bazelor de date n circulaie conin unul sau mai multe componente legate de poziia
geografic a obiectelor inventariate. n cazul bazelor de date cadastrale se poate afirma c, toate
informaiile sunt legate ntr-un mod sau altul de poziia geografic a proprietii imobiliare

39
definite prin limitele geografice ale unitii de baz cadastrale. Crearea i exploatarea comun
ntr-un Sistem Informaional Geografic a informaiilor cu referin spaial i a reprezentrii
grafice a obiectelor de suprafa sau aflate n subteran aduce beneficii mari utilizatorilor sau
administratorilor informaiilor respective, n primul rnd datorit existentei unei structuri de date
i de exploatare bine definite - cerine primare pentru orice Sistem Informaional. Atunci cnd
toate informaiile sunt ordonate dup reguli relaionale, cu referin geografic - n format digital
-, i sunt administrate de un sistem de programe proiectat pentru acest scop, se deschid noi
posibiliti de administrare i utilizare, pentru grupuri tot mai largi de utilizatori.

V.2.1. Generalitati MapSys

MapSys concentreaz funcii puternice dar uor de utilizat de generare i valorificare a planului
digital, funcii de geo-refereniere i administrare a informaiilor cu referin spaial.
Exploatarea eficient a geo-datelor create n MapSys sau importate din alte sisteme este asigurat
de funcii GIS standard cum sunt cele de georefereniere, culegere atribute, suprapunere straturi
topologice, crearea interogrilor utilizator sau generare zon buffer, dar i prin funcii specifice
cadastrului de parcelare prin suprapunere sau de cutare adres potal. Definirea dreptului de
acces la funciile programului i la date, precum i posibilitatea catalogrii operaiilor efectuate,
permit o mai bun protejare i urmrire a consistenei datelor. MapSys COM Interface ofer
extinderea funcionalitii programului prin posibilitatea crerii aplicaiilor proprii, avnd la
dispoziie funciile limbajului de programare i funciile interne MapSys. Modulul opional
MapSys Internet Map Server permite interogarea de ctre utilizatorii autorizai a informaiilor
din bazele de date a lucrrilor MapSys, ntr-o reea Intranet sau pe Internet.

Date primare

Pentru generarea datelor grafice, utilizatorul are la dispoziie funciile de import din formate
uzuale, digitizare/vectorizare i funciile de construcie grafic. Exist funcii specializate pentru
crearea, cutarea, selectarea i modificarea punctelor, liniilor, curbelor, textelor i simbolurilor.
Multiplele funcii geometrice sunt specializate pentru construciile grafice a planurilor
topografice i cadastrale, generarea profilelor transversale i longitunale. Planurile scanate pot fi
orientate, tiate sau unificate i afiate n scopul vectorizrii. Pentru imprimarea planului digital
exist funcii de generare a foilor de plan standard, suprapunerea multipl a planurilor sau
plasarea pe foaia de lucru a ferestrelor grafice deschise. Funciile de import/export permit
transferul informaiilor grafice i alfanumerice n cele mai cunoscute formate grafice sau GIS,
cum ar fi DXF, SQD, SHP, MIF, E00, etc.
Unitile de lucru MapSys se numesc Lucrri. Acestea conin toate informaiile introduse sau
create pn la un moment dat. Funciile grafice creaz informaii de tip punct, line, arc, curb,
text sau simbol. Funciile topologice genereaz obiecte topologice cu referin spaial de tip
punct, linie sau poligon. Aceste obiecte sunt compuse din elemente grafice, identificator obiect i
atribute obiect. n cadrul lucrrilor, informaiile grafice i alfanumerice sunt meninute n
formate proprii, sub form de fiiere.

V.2.2. Lucrare nou Previous Top Next

40
Cu aceast funcie se poate crea o lucrare MapSys nou.
La apariia ferestrei utilizatorul trebuie s aleag tipul bazei de date n care va fi creat lucrarea, i
formatul coordonatelor (X, Y) sau geografic (Fi, La), care trebuie cunoscute de utilizator n
prealabil i precizate n seciunea Coordonate. Dup acceptarea setrilor este afiat fereastra
standard de salvarea a fiierelor, unde se precizeaz numele i calea de acces a noii lucrri.
Formatul lucrrii este diferit de formatele versiunilor anterioare MapSys, la fel ca i extensiile
fiierelor aparinnd structurilor lucrrii. De aceea suprascrierea prin salvare a lucrrii peste o
lucarea de format vechi nu este posibil, chiar dac numele lucrrii n format vechi este acela cu
numele lucrrii n format MapSys 5.

Lucrarea creat nu va conine date, iar toate setrile parametrilor vor fi cele implicite.

V.2.3. Import ASCII Previous Top Next

Import un fiier de coordonate ASCII.

Formatul se seteaz n seciunea Format.
Setrile ulterioare se fac n seciunea Linie sau Punct n funcie de formatul ales.

Ordinea pe linie (capul de tabel) al datelor importate va fi cel setat n coloana Cmp.
Aceast ordine se poate modifica prin selectarea cmpului dorit i apoi prin selectarea butoanelor
sau .
n cazul formatului linie, n fiierul ASCII de importat, fiecare ir de segmente de linie trebuie
terminat cu un ir de caractere (End) (Vezi Exemplu).

Seciunea Linie

Numr linie
Identificatorul liniei

Strat linie
Numrul startului unde va fi creat linia

Butoanele i .
Mut cmpul curent cu o poziie mai sus sau jos.

Valoare implicit
Valoarea din acest cmp se va aplica asupra cmpurilor care nu se afl n fiier, adic cele care

41
au indicatorul de existen nesetat.

Indicatorul de existen
Setat: cmpul respectiv exist n fiier n poziia precizat.
Nesetat: cmpul respectiv nu exist n fiier.

Seciunea Punct

Numr punct
Identificatorul punctului.

Coordonate
Coordonatele punctului.

Strat punct
Numrul stratului n care se va crea punctul.

Valoare implicit
Valoarea din acest cmp se va aplica asupra cmpurilor care nu se afl n fiier, adic cele care
au indicatorul de existen nesetat.

Indicatorul de existen
Setat: cmpul respectiv exist n fiier n poziia precizat.
Nesetat: cmpul respectiv nu exist n fiier.

Format
Seteaz formatul de date. Pentru formatul linie se aplic amndou setri de cmpuri (seciunea
Linie i seciunea Punct) iar pentru formatul punct se aplic numai setrile de la seciunea
Punct.

Sfrit linie
Fiecare ir de puncte care definesc o linie trebuie terminat cu un ir text.

V.2.4. Grafic Previous Top Next

Pentru realizarea planului digital, MapSys pune la dispoziia utilizatorului numeroase funcii de
creare, modificare, cutare i construcii grafice. Alturi de acestea exist funcii legate de curbe
de nivel, funcii de de numerotare a elementelor grafice, transformare, setare a straturilor grafice,
generarea profilelor longitudinale i transversale, generarea foilor de plan standard.
Elementele grafice de baz sunt:

Punct
Linie
Arc de cerc
Curb
Simbol
Text

Crearea elementelor grafice este posibil i prin digitizare folosind planuri raster orientate sau
folosind un digitizor configurat (vezi meniul Configurare Digitizor). n cazul n care portul setat
pentru digitizor coincide cu portul folosit de mouse sau alt periferic, nu este posibil folosirea

42
mouse-ului, sau la operaiile de Trasare/Digitizare elemente grafice (Punct, Linie, Curb, Text,
Simbol) din meniul Grafic se afieaz mesajul Access is denied. n acest caz trebuie setat
portul corect n fereastra Configurare Digitizor sau trebuie ters driver-ul digitizorului din
cmpul Driver curent, dup care se apas OK.

Crearea elementelor grafice n sistem ortogonal relativ sau absolut se poate face prin apsarea
tastelor CTRL sau SHIFT n felul urmtor:

Pentru crearea unor elemente grafice aflate pe direcii multipli de 15 grade fa de o baz, se
precizeaz o linie de baz din dou puncte i se apas tasta CTRL, fr a iei din funcia curent.
Ca rezultat, cursorul se va poziiona pe direcii multipli de 15 grade fa de aceast baz. Dac nu
se specific o baz, cursorul se va poziiona pe direcii multipli de 15 grade fa de axa X.
Direcia este afiat n linia de stare a programului. Cuplarea/decuplarea acestei funcionaliti se
poate face i cu tasta F8.

Pentru crearea unor elemente grafice aflate pe direcii multipli de 15 grade fa de axa X, se
precizeaz aceast baz sau un punct existent i se apas tasta SHIFT. Cursorul se va poziiona
pe direcii multipli de 15 grade fa de axa X. Direcia este afiat n linia de stare a programului.

V.2.5. Topologie
MapSys este un Sistem Informaional Geografic care permite crearea, administrarea i
valorificarea informaiilor cu referin spaial.
Meninerea acestora n baze de date relaionale impune definirea unor categorii foarte generale
de obiecte, care satisfac condiii minime de consisten grafic i de poziionare. Acestea obiecte
se numesc obiecte topologice, i se pot sintetiza n trei categorii:

Nr. tip obiecte topologice definiie condiii

1 punct identificator, coordonate
punct
2 linie (arc) identificator, coordonate
puncte
3 poligon identificator, coordonate
puncte de frngere
-
fr ntreruperi
s fie un contur nchis
s fie definit univoc*

n MapSys, fiecrui tip de obiect topologic -i corespunde o structur de baz de date predefinit.

43
 Nr. tip obiecte topologice atribute de baz tip atribute
1 punct NRCAD, X,Y,Z Text, Num, Num, Num
2 linie (arc) NRCAD, Lungime, Cota Text, Num, Num
medie
3 poligon NRCAD, Suprafa, Text, Num, Num, Num
Perimetru, Cota medie

Structura dat mai sus este creat automat de MapSys odat cu generarea topologiei pentru o
categorie de obiecte grafice i alfanumerice coninute ntr-o combinaie de straturi grafice.
Structura standard se poate extinde de utilizator, prin crearea de cmpuri noi, sau prin crearea de
tabele sau baze de date relaionale.

Operaia de generare a topologiei reprezint principalul pas pentru edificarea unui Sistem
Informaional Geografic bazat prin definiie pe obiecte topologice validate din punct de vedere
geometric i logic. Operaia este aplicat ntregii lucrri, respectiv tuturor insulelor. Funcia de
topologie creeaz obiecte topologice din elementele grafice primare (punct, linie, polilinie,
text/numr cadastral), generndu-se un tabel primar n baza de date Microsoft Access MDB a
lucrrii, care va conine elementele numerice i de identificare ale obiectelor topologice.
Topologia este generat ntotdeauna pentru stratul curent dar elementele grafice primare ale
obiectelor topologice din stratul curent se pot afla n straturi diferite, care se vor preciza de ctre
utilizator. Mai mult, aceleai elemente grafice pot fi componente ale mai multor tipuri de obiecte
topologice. Aceast funcionalitate permite reducerea redundanei elementelor grafice, nefiind
necesar crearea elementelor grafice noi atunci cnd acestea se suprapun cu unul deja existent.
Baza de date poate fi editat la meniul Fereastra baza de date.

Pentru actualizarea topologiei deja existente pe una sau mai multe poriuni de lucrare, se poate
utiliza funcia Extras.

Tip
Se pot crea trei tipuri de topologie, avnd atribute primare specifice.

Punct
numr punct i coordonate

Linie
numr linie i lungime

Poligon
numr cadastral, suprafaa, perimetrul, cota medie a punctelor poligonului

Lungimile respectiv suprafeele se calculeaz lund n considerare lungimea arcelor de

cerc i suprafeele segmentelor de cerc (dac exist).

44
Operaii opionale

Racordare cu tolerana de
Se face o racordare automat a punctelor nodale aflate la o distan mai mic de cea
introdus.

Unificare segmente
nlocuiete segmentele de linie dintre punctele nodale cu o singur linie. (Se folosete n
cazul topologiei de tip linie).

Intersectare
Caut i creeaz eventualele puncte de intersecie care apar la trasarea unei linii peste
alta, fr ca s fi definit un punct la intersecia celor dou linii.

Strat cote
Cu aceast operaie se pot atribui cote punctelor create prin validarea intersectrii de linii
la construirea topologiei.
Numrul stratului grafic care conine liniile cotate (curbe de nivel), ale cror cote se vor
prelua n stratul curent, se nscrie n cmpul Strat cote. Stratul de cote trebuie s fie
selectat i n tabelul de configurare a straturilor afiat cu butonul Straturi. Opiunea se
poate folosi la generarea profilelor pe baza curbelor de nivel.

Eliminare linii mai scurte de

Liniile la care unul din capete nu e legat la nici un punct nodal i lungimea lui nu depete
lungimea maxim introdus, vor fi terse.

Distan cutare text

n cazul obiectelor topologice de tip linie sau punct, se poate da distana care determin un
dreptunghi respectiv raza care determin un cerc n care se face cutarea numerelor cadastrale.

Tabel generat
Implicit se seteaz pe numele stratului curent.
n cazul n care au fost adugate atribute suplimentare la baza de date, dup construirea
topologiei se pstreaz doar atributele (suplimentare) acelor poligoane la care a fost atribuit un
numr cadastral, deci naintea definiri atributelor suplimentare trebuie adugat la fiecare poligon
un numr cadastral.
Prin butonul Straturi se pot selecta straturile din care vor fi incluse elementele pentru construirea
obiectelor grafice i pentru atribuirea numerelor cadastrale. Selectarea se face prin dublu-clic la
numrul stratului. Straturile care apar gravate sunt invizibile. Numele unui strat se poate afia
dac se plaseaz cursorul deasupra numrului acesteia.

45
Dup apsarea butonului Ok, n cazul topologiei poligon se cere definirea conturului exterior n
cadrul cruia se vor construi poligoanele i se vor calcula suprafeele. Conturul selectat trebuie s
fie n stratul curent. Astfel este posibil calcularea a unui bloc de suprafee.
Dac se dorete calcularea ntregii suprafee, se apas butonul din dreapta al mouse-ului (ESC),
fr selectarea conturului.

Dup terminarea operaiei se afieaz un fiier raport care conine informaii despre parametrii i
rezultatele construirii topologiei.
Punctele care creeaz erori de nenchidere se marcheaz cu un ptrat, iar liniile care nu fac parte
din dou poligoane diferite (unul pe partea stng i unul pe partea dreapt a liniei) vor fi
selectate.

V.2.6. Deschide raster Previous Top Next

Afieaz lista fiierelor raster deschise n lucrarea curent.

Se pot deschide un numr de fiiere raster, numrul fiind limitat doar de memoria liber a
calculatorului.

Fiierele raster pot avea formatul BMP, JPEG, GIF, EMF, WMF, TIFF (orientat), PNG, ICO.

Fiierele raster se afieaz n fereastra lucrare n ordinea n care apar n list. Dac imaginile
raster se suprapun, va fi afiat ntotdeauna ultimul. La afiarea rasterelor se poate obine afiarea
transparent a imaginilor raster cu setarea Afiare transparent din meniul Opiuni raster.
Elementele grafice din lucarerea curent vor fi afiate dup ultimul raster din list.

46
Fiierele raster nou deschise au coordonata colului stnga-jos egal cu (500000, 500000) n
afar de cele orientate.
Rasterul curent se selecteaz cu mouse-ul.
Pentru orientarea rasterului curent folosii meniul Orientare raster.
Pentru afiarea rasterului curent folosii meniul Cutare raster.

Straturi rasterelor deschise

Lista fiierelor raster care se vor afia n lucrarea curent. Ordinea de afiare este ordinea din
list; primul raster afiat este primul din list. Intervalul de scar n care apare un fiier raster,
este afiat n coloanele Apare la scara respectiv Dispare la scara, considernd c se face o
mrire de la o scar mic la o scar mare. Modificarea valorilor factorilor de scar se face n
cmpurile din partea de jos al ferestrei. Elementele grafice de celelalte tipuri se deseneaz dup
ce a fost terminat desenarea rasterelor.

Adaug
Dup selectarea butonului, va apare fereastra de selectare standard a fiierelor. Fiierul raster
selectat n aceast fereastr se va plasa dup ultimul raster din list. Dac se selecteaz odat mai
multe fiiere, acestea se vor aduga unul dup altul la list.

Adaug*
Adugarea tuturor fiierelor raster gsite n subdirectoarele unui director selectat.

terge
Eliminarea fiierului raster curent din list (nu se va terge de pe calculator).

Butoanele
Modificarea poziiei, deci i al ordinii de afiare al rasterelor.

47
V.2.7. Parcelare

mparte un obiect topologic de tip poligon n subparcele.

Rezultatul mpririi se poate obine prin setarea diferitelor opiuni

Sens
Sensul de progresie al parcelrii.

Opiuni

Suprafee diferite
naintea fiecrei subparcele se cere definirea suprafeei subparcelei, altfel parcela se va
mpri la subparcele cu suprafee egale.

Direcii diferite
naintea fiecrei subparcele se cere definirea direciei de parcelare, altfel se cere numai o
singur dat i laturile parcelelor obinute vor fi paralele.

Numr subparcele
Dac se introduce o valoare (n), parcela se va mpri la n pri egale. Subparcelele obinute vor
avea suprafaa egal cu suprafaa total / n.

Suprafaa subparcele
Dac se introduce o valoare (s), subparcelele obinute vor avea suprafaa egal cu s.

V.2.8. Imagine tiprire

Deschide fereastra de plotare MapSys. n fondul acestei fereastre apare foaia configurat pentru
plotterul/imprimanta, n submeniul Configurare Plotter. Ferestrele de lucrare apar pe suprafaa
foii n poziia i dimensiunile relative la foaia de lucru selectat, sub forma de dreptunghiuri care
ncadreaz zona de lucrare curent. Dac sunt deschise mai multe ferestre, fereastra curenta se
poate alege prin selectarea unui punct n interiorul ferestrei dorite sau prin selectarea chenarului
de deasupra i apsarea butonului Tab. Dimensiunile ferestrei curente se pot modifica cu
ajutorul mouse-ului sau prin introducerea valorilor exacte n mm de la originea foii, adic fa de

48
colul din Stnga-Sus cu ajutorul butonului Dimensiune. Prin selectarea i deplasarea
dreptunghiurilor negre mici de pe ncadrarea ferestrei, se pot modifica manual dimensiunile
acesteia. Deplasarea ferestrelor se face prin selectarea unui punct n interior i deplasarea cu
mouse-ul, n timp ce butonul din stnga al acestuia este apsat. Ferestrele se pot suprapune
manual prin deplasare, sau cu valori exacte selectnd butonul Corelare.

Cu ajutorul butonului Foaie de plan este posibil crearea unor foi de dimensiuni standard la o
anumit scar, cu racordare perfect ntre foile vecine i cu nscrierea textelor extracadru
conform normelor ANCPI.
Cu funcia Layout este posibil automatizarea generrii desenelor i arhivarea acestora n format
PDF (Portable Document Format - Adobe) sau trimiterea acestora la plotter.

Pentru desenarea caroiajului, coordonatelor, cadrului ornamental scrii, se valideaz opiunile

corespunztoare din meniul Parametri.
Datele de poziionare i dimensiunile implicite ale ferestrei lucrrii sunt cele date n meniul
Afiaj - Dimensiuni. Acestea se pot modifica prin introducere de la tastatur i din fereastra de
plotare prin selectarea butonului Dimensiune sau prin deplasarea punctelor marcate de pe
marginea ferestrei lucrrii.

Funciile apelabile prin combinaii de taste se pot folosi n ferestra de plotare. Acestea sunt:

Alt+A Redesenare
Alt+C Scara
Alt+D Dimensiuni afiaj
Alt+L Limite afiaj
Alt+P Parametrii
Alt+R Referine
Alt+S Straturi
Alt+X Ieire
F1 Help
F2 Salvare
F3 Deschide lucrare
F4 Deplasare
F5 Mrire/Micorare

Funciile oferite de butoanele ferestrei de plotare sunt descrise mai jos.

Print
Apeleaz fereastra comenzilor de imprimare al plotterului/imprimantei selectate.

Setup
Afieaz fereastra Configurare imprimant.

Dimensiune
Setarea poziiei i dimensiunilor ferestrei lucrrii, n fereastra de plotare. Distanele sunt
msurate de la colul din stnga-sus a foii de lucru curente, i se refer la colul din stnga-sus a
ferestrei lucrrii.

49
Apelarea acestei ferestre se poate face i prin dublu-clic n fereastra lucrrii.

Corelare
Efectueaz corelarea ferestrei curente fa de ultima fereastr deschis sau selectat. Punctele de
corelare sunt definite de puncte caracteristice ale ferestrelor n cte trei poziii pe orizontal i pe
vertical. Aceste puncte sunt definite unic n ambele ferestre de lucrare, n fereastra Corelare,
seciunea Laturi corelate. Corelarea se efectueaz prin suprapunerea punctului de corelare al
ferestrei curente peste punctul de corelare al ferestrei anterioare.

Poziiile punctelor caracteristice pot fi:

Vertical: - jos
- centru
- sus

Orizontal: - stnga
- centru
- dreapta

Combinarea acestor poziii caracteristice definesc poziia punctelor de corelare.

Setarea punctelor de caracteristice standard se face cu mouse-ul prin deplasare cursorilor n

poziia dorit. Fa de aceast poziie se poate da o deplasare vertical sau orizontal, n mm.
Se pot corela mai multe ferestre.

Zoom In
Mrirea imaginii ferestrei de plotare.

Zoom Out
Micorarea imaginii ferestrei de plotare.

Mrirea/micorarea imaginii se poate face i atinci cnd apare cursorul Lup, prin apsarea
butonului din stnga al mouse-ului.

Close
nchiderea ferestrei de plotare

CAPITOLUL VI. STUDIU DE CAZ

50
 VI.1. Memoriu Tehnic
1) DENUMIREA LUCRARII

Studiu de caz: Intocmirea documentatiei topo-cadastrale privind obtinerea

numarului cadastral si inscrierea dreptului de proprietate in Cartea Funciara pentru
S.C. AVICOLA ITCANI S.A. Suceava

2) BENEFICIARUL LUCRARII

S.A. AVICOLA ITCANI S.A.

1) EXECUTANTUL LUCRARII

AIRINEI MARIUS-DANIEL

2) OBIECTUL LUCRARII

Teren intravilan situat in mun. Suceava, jud. Suceava

3) SCOPUL LUCRARII

nscrierea n Cartea Funciar definitiv , de la Judectoria Suceava a actelor i faptelor

juridice privind parcelele de cladire pentru proprietar S.C. AVICOLA ITCANI S.A

4) AMPLASAMENTUL TERENULUI

Corpul de proprietate , suprafaa de teren in proprietatea exclusiva a S.C. AVICOLA

ITCANI S.A
este situat n zona periferica a municipiului Suceava si ocup o suprafa de 59.156mp.
Imobilul fiind situat in intravilanul mun. Suceava; jud. Suceava, pe Trapezul : L-35-5-C-d-4-II

VI.2. OPERATIUNI TOPO-CADASTRALE EFECTUATE

S-au efectuat msurtori cu staie total Rec.ELTA 04 (precizia 4 cu o distan maxim
de 2800 m ,) n sistemul de proiecie STEREO 70. Punctele vechi de sprijin folosite sunt : 1-
Pilastru Dealu Mitocului ; 7-Borna din ret. De indesire a mun. SV. ; 548-cos IFA ; 530-Castel
apa Sf. Ilie; 531-Bis. Mihoveni; 1000-Bis. Ort. Mitocul Dragomirnei
Din punctul nr. 1 s-a efectuat o drumuire pana in punctul 7 vizandu-se punctele: 548 ;530 ;531 si
1000 apoi s-au msurat distane, direcii i unghiuri verticale pentru punctele ce definesc
vrfurile conturului parcelei cadastrale determinate n aceast lucrare.
Suprafeele au fost determinate prin metoda analitica.

VI.2.1 Etape de masurare :

51
 1. Am stationat in punctul 1-(Pil. Dealu Mitoc) si am masurat directii unghiulare
orizontale catre punctule: 530;531;533;548 si 1000 de coordonate cunoscute ,
si catre punctul nou 2.O data cu directiile orizontale am masurat si distantele
orizontale catre acesta
2. Am stationat in punctul nr.2 si am masuarat directii orizontale si distante
orizontale catre punctul nr. 1 si punctul de statie nou 3 si punctele radiate
119;120;121.....154
3. Analoga am realizat aceleasi masuratori in statiile 3;4;5;6 si 7

Rezultatul masuratorilor este fisa de masuratori prin metode clasice.

VI.2.2 Etape de calcul :

Calculul drumuirii din punctul de staie 1.

Elemente cunoscute.

Inventarul de coordonate ale punctului rectangular de baz:

Tabelul V.1
Nr. Coordonate rectangulare
pct. X (m) Y (m)
1 2 3
1 688451.550 594309.972
1000 692443.294 593747.102

Succesiunea operaiilor de calcul.

- calculul orientrii dreptei de plecare;

- calculul erorii de nenchidere pe unghiuri;
- calculul unghiurilor compensate;
- calculul orientrii laturilor drumuirii;
- calculul distanei reduse la orizont;
- calculul coordonatelor relative provizorii;
- calculul erorilor de nenchidere pe coordonatele relative;
- compensarea erorii de nenchidere pe coordonate relative;
- calculul coordonatelor relative compensate;
- calculul coordonatelor absolute ale punctelor de staie ale drumuirii.
- calculul punctelor de detaliu
Calculul orientrii i distanei dreptei de plecare:

Drumuire sprijinit la capete pe puncte de coordonate cunoscute i laturi cunoscute

- Prelucrarea prin metoda clasic

52
 X

N N
0
N N

2 N 4 4 D (X,Y)
A (X,Y) 2 n
1 1 N
l n
1-2 l 2 3 3 4
2-3 n-1
B= 1 (X,Y,H) n-1 C= n (X,Y,H)
3
n-1 Y
y y y y
1-2 2-3 3-4 n-1,n
Y YC
B

Drumuire sprijinit la capete

pe puncte de coordonate cunoscute i laturi cunoscute. Prelucrare prin metoda clasic
Elemente msurate pe teren:
i unghiurile orizontale
i media unghiurilor de pant
li lungimile nclinate medii ale laturilor de drumuire

lij j
hij
ij
i d ij

Etape de calcul:
I - Calculul distanelor orizontale i a diferenelor de nivel
d ij = l ij cos ij
hij = d ij tg ij
1. Calculul orientrilor
a) Calculul orientrilor laturilor de sprijin
y
AB = arctg x AB
AB

y CD
CD = arctg x
CD

b) Calculul orientrilor provizorii ale laturilor de drumuire

(transmiterea orientrilor)

53
1 = 0 + 1
2 = 1 + 2

n 1 = n 2 + n 1
n = n 1 + n
n
n = 0 + i n
i =1

c) Calculul nenchiderii pe orientri

n
e = ve v j = n n = (0 + i n) n
i =1

T = c n , c = aproximatia de citire a teodolitului

n = numarul de statii
daca e T , se calculeaza corectia : c = v j ve = e

d) Calculul coreciei unitare

c
q = , unde n = nr.de statii
n
e) Calculul orientrilor definitive
1 = 1 + q
2 = 2 + 2q

n 1 = n 1 + (n 1)q
n = n + nq
CONTROL: n compensat n calculat din coordonate
2. Calculul coordonatelor relative
a) Calculul coordonatelor relative provizorii
x1,2 = d1,2 cos 1 y1,2 = d1,2 sin1
x2,3 = d 2,3 cos 2 y2,3 = d 2,3 sin 2

xn 1, n = d n 1, n cos n 1 yn 1, n = d n 1, n sin n 1

x = d cos
ij ij i y = d
ij ij sin i

xi '+cx = X BC
yi '+c y = YBC
hi '+ch = H BC
b) Calculul coreciilor de nchidere pe coordonate
Rezult coreciile de nchidere pe coordonate:

54
c x = ( X C X B ) xij
c y = (YC YB ) y ij
c h = (H C H B ) hij
corectia totala : c = c x2 + c y2
Toleranta este :
D g
T = 0,003 D + , pentru intravilan si terenuri cu panta < 5
5000
D g
T = 0,0045 D + , pentru extravilan si terenuri cu panta > 5
1733
Th = 0,2 D[km ]
se verifica daca :
cT
c h Th
c) Calculul coreciilor unitare
c [mm / m ]
kx = x
d ij
cy
ky = [mm / m ]
d ij

ch [mm / m ]
kh =
d ij

d) Calculul coordonatelor relative compensate

q x1,2 = k x * d1,2 q y1,2 = k y * d1,2
q x2,3 = k x * d 2,3 q y2,3 = k y * d 2,3

q xn 1,n = k x * d n 1,n q yn 1,n = k y * d n 1,n

qx ij
= k x d ij =c x qy ij
= k y d ij =c y

55
qh1, 2 = k h * d1,2
qh2,3 = k h * d 2,3

qhn 1,n = k h * d n 1, n

qh ij
= k h d ij =ch

x1,2 = x1,2 + q x1, 2

y1,2 = y'1,2 + q y1, 2
x2,3 = x2 ,3 + q x2 ,3
y2,3 = y'2,3 + q y2,3

xn 1,n = xn 1,n + q xn 1,n
yn 1, n = y'n 1, n + q yn 1,n
x = x '+c =X C X B
y = yi '+c y =YC YB
ij i x
ij

h1,2 = h'1,2 + qh1, 2

h2,3 = h'2,3 + qh2,3

hn 1, n = h'n 1, n + qhn 1,n

h ij = h '+c
i h =H C H B
3. Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire
X 2 = X 1 + x1,2 Y2 = Y1 + y1,2
X 3 = X 2 + x2,3 Y3 = Y2 + y2,3

X n = X n 1 + xn 1, n Yn = Yn 1 + y n 1, n
H 2 = H 1 + h1,2
H 3 = H 2 + h2,3

H n = H n 1 + hn 1, n
Acest mod de abordare conduce la modificarea geometriei traseului prin
compensarea orientrilor.
Unghiurile i orientrile din punctele de sprijin influeneaz cu imprecizia lor
tot calculul de compensare.

56
 VI.2.3 Intocmire schite si planuri
S-au intocmit schite de teren care impreuna cu datele din masuratori au stat la baza
realizarii planului de situatie.

VI.2.4 Trasarea
A fost intocmit la birou planul la scara 1:1000 si s-a efectuat la teren trasarea acestuia. S-
a stationat in primul punct de drumuire si s-a vizat punctul de coordonate cunoscute anterior.S-a
introdus in aparat orientarea rezultata din proiect si s-a rotit aparatul pana cand la cercul
orizontal s-a obtinut valoarea orientarii calculate a primului punct radiat.S-a continuat cu
punctele ce definesc colturile parcelei radiate din prima statie de drumuire si s-a trecut la cea dea
doua statie trasarile facandu-se prin aceeasi metoda.Metoda s-a aplicat la toate cele sase statii de
drumuire realizandu-se trasarea in teren a tuturor colturilor parcelei.

VI.3 Operatiuni topo cadastrale efectuate la birou

VI.3.1. INVENTAR DE COORDONATE INCINTA AVICOLA ITCANI

Mun. Suceava; jud. Suceava

PUNCTE VECHI

NR. PUNCT X Y DENUMIRE PCT.

1 688451.550 594309.972 PILASTRU DEAL MITOC
7 688828.053 593433.962 BORNA din ret. de indesire
548 685190.509 595536.201 COS IFA
530 681749.021 591738.958 CASTEL APA SF.ILIE
531 687290.563 588910.199 BIS SF. ILIE
1000 692443.294 593747.102 BIS. MITOCU DRAGOMIRNEI
513 685632.020 589785.840 MIHO
533 684463.030 593569.322 BIS. ZAMCA EST

PUNCTE NOI

NR. PCT. X Y
688632.199 593578.584
2
688706.124 593572.500
3
688693.477 593502.909
4
688676.576 593401.498
5
688759.161 593404.998
6

57
PUNCTE RADIATE X Y

1 688451.550 594309.972
2 688631.639 593578.507
3 688705.563 593572.416
4 688692.913 593502.826
5 688676.007 593401.416
6 688758.592 593404.912
7 688828.053 593433.962
30 688537.692 593373.105
31 688538.503 593366.922
32 688545.817 593375.644
33 688550.922 593375.732
34 688556.145 593376.089
35 688557.142 593370.202
36 688553.747 593384.539
37 688553.084 593410.548
38 688549.853 593410.951
39 688546.627 593410.414
40 688539.402 593405.873
41 688540.073 593452.037
42 688536.223 593516.107
43 688538.079 593528.607
44 688541.381 593553.739
45 688541.615 593543.735
46 688545.429 593591.713
47 688542.597 593600.779
48 688549.001 593630.746
49 688551.607 593656.127
50 688555.254 593659.358
51 688543.755 593670.645
52 688599.908 593653.101
53 688606.091 593696.184
54 688619.057 593689.386
55 688631.404 593687.554
56 688640.796 593691.360
57 688646.154 593685.342
58 688658.471 593683.609
59 688667.840 593687.479
60 688673.257 593681.421
61 688685.632 593679.752
62 688694.696 593683.699
63 688700.389 593677.623
64 688712.754 593675.867
65 688722.966 593679.501
66 688718.700 593669.479
67 688714.086 593634.913
68 688741.029 593620.091
69 688742.001 593628.553
70 688745.011 593630.804
71 688754.211 593627.043
72 688762.053 593628.201
73 688761.893 593573.594
74 688757.436 593566.746
75 688750.132 593567.805
76 688756.720 593574.350
77 688759.760 593574.196
78 688759.868 593590.597
79 688756.990 593590.544
80 688763.758 593558.446
81 688766.454 593540.945
82 688769.334 593538.677
83 688768.115 593528.627

58
84 688767.768 593527.986
85 688783.865 593479.583
86 688793.525 593481.875
87 688792.776 593463.827
88 688751.251 593503.048
89 688739.155 593504.764
90 688716.790 593532.053
91 688716.543 593529.611
92 688715.456 593532.306
93 688728.533 593560.891
94 688729.375 593566.381
95 688744.589 593564.080
96 688717.029 593563.869
97 688712.526 593560.679
98 688686.060 593577.305
99 688658.835 593581.009
100 688631.832 593584.939
101 688624.160 593581.932
102 688604.639 593588.886
103 688599.004 593578.793
104 688580.718 593581.390
105 688585.938 593586.547
106 688578.617 593588.320
107 688565.825 593553.430
108 688555.974 593554.915
109 688555.266 593549.188
110 688556.485 593538.259
111 688554.602 593524.564
112 688542.915 593527.947
113 688572.601 593524.845
114 688561.477 593508.837
119 688613.590 593576.645
120 688631.779 593574.087
121 688646.596 593571.963
122 688664.799 593569.390
123 688679.533 593567.297
124 688697.720 593564.711
125 688703.977 593564.329
126 688701.644 593567.563
127 688698.593 593568.707
128 688707.868 593564.839
129 688706.789 593567.845
130 688704.976 593569.764
131 688697.930 593572.196
132 688701.754 593564.314
133 688685.567 593573.981
134 688680.381 593574.793
135 688676.145 593575.765
136 688680.011 593570.792
137 688670.926 593576.129
138 688665.355 593572.673
139 688658.488 593577.703
140 688643.753 593579.767
141 688646.449 593575.118
142 688633.507 593577.114
143 688631.197 593581.625
144 688628.410 593583.740
145 688626.521 593587.709
146 688631.713 593623.380
147 688628.517 593623.947
148 688623.685 593591.324
149 688621.176 593586.875
150 688617.599 593583.647
151 688613.721 593580.099

59
152 688603.886 593585.783
153 688602.192 593581.649
154 688581.893 593588.983
158 688710.106 593567.427
159 688704.322 593549.117
160 688707.582 593548.626
161 688718.676 593546.811
162 688706.174 593533.620
163 688702.723 593509.527
164 688689.697 593508.202
165 688695.497 593507.293
166 688697.845 593509.317
167 688697.078 593508.348
170 688697.972 593516.635
171 688696.027 593524.410
172 688708.823 593500.502
173 688711.805 593506.738
174 688714.071 593502.978
175 688713.275 593493.882
176 688707.805 593491.418
177 688709.479 593490.403
178 688708.169 593481.072
179 688723.923 593492.105
180 688725.312 593501.769
181 688736.388 593486.701
182 688687.559 593493.495
183 688669.332 593496.032
184 688654.623 593498.124
185 688656.749 593512.912
186 688636.434 593500.714
187 688623.780 593517.565
188 688621.686 593502.796
189 688603.481 593505.388
190 688590.821 593522.282
191 688588.709 593507.540
192 688570.513 593510.092
193 688553.258 593515.335
194 688541.043 593515.423
195 688561.307 593512.483
196 688555.948 593512.860
197 688560.926 593516.107
198 688570.044 593520.066
199 688568.092 593513.302
200 688695.855 593493.039
201 688699.520 593490.400
202 688700.824 593486.692
203 688699.474 593482.729
204 688695.111 593483.383
205 688706.011 593481.483
206 688706.705 593478.551
207 688710.639 593477.237
208 688713.101 593473.814
209 688708.188 593473.851
210 688704.829 593470.939
211 688686.382 593503.682
212 688676.151 593505.093
217 688679.577 593436.947
218 688676.710 593417.719
219 688672.736 593418.163
220 688684.041 593406.190
221 688646.635 593441.616
222 688580.749 593450.975
223 688599.676 593393.842
224 688648.074 593402.187

60
 225 688651.793 593400.794
226 688705.979 593448.684
227 688699.475 593411.231
228 688700.449 593411.392
229 688701.288 593409.261
230 688696.740 593410.545
231 688699.224 593406.900
232 688707.163 593403.012
233 688728.196 593413.718
234 688731.653 593407.240
235 688734.054 593401.110
236 688673.767 593390.610
237 688680.540 593398.261
238 688686.223 593402.489
239 688689.563 593407.681
240 688742.664 593443.991
243 688677.762 593424.485
244 688710.938 593448.428
245 688752.118 593468.514
246 688748.588 593484.916
247 688758.151 593513.660
248 688766.849 593513.140
249 688753.094 593537.017
250 688761.956 593441.317
251 688778.192 593439.057
252 688784.877 593450.098
253 688790.554 593424.510
254 688777.695 593422.220
255 688802.671 593419.657
256 688804.723 593413.563
263 688779.830 593450.847
264 688787.372 593468.586
265 688783.772 593479.558
266 688785.408 593484.859
267 688774.031 593493.547
268 688770.348 593494.424
269 688763.441 593503.252
500 685456.100 586592.410
513 685632.020 589785.840
530 681749.021 591738.958
531 687290.563 588910.199
532 684495.000 593534.006
533 684463.030 593569.322
548 685190.509 595536.201
550 687840.448 592715.194
564 684435.742 597648.116
1000 692443.294 593747.102

VI.3.2. Fi de msurtori prin metode clasice

Punct de staie Punct vizat Direcii

Distane Unghiuri zenitale Inaltime Prisma
(max. 8 caract.) (max. 8 caract.) orizontale

1 1.500
525 0.000 100.4018 219.0486 1.500
548 0.000 98.2134 247.4508 1.500
533 0.000 99.6196 282.0358 1.500
530 0.000 99.3828 293.6664 1.500
531 0.000 99.6696 356.8658 1.500
1000 0.000 99.8562 61.4294 1.500
30 943.297 104.6244 376.1850 1.500

61
31 949.511 104.5934 376.2012 1.500
32 941.557 104.6352 376.7492 1.500
33 941.984 104.6234 377.0940 1.500
34 942.171 104.6000 377.4484 1.500
35 948.116 104.5704 377.4710 1.500
36 933.600 104.7072 377.3498 1.500
37 907.757 104.8462 377.5042 1.500
38 906.910 104.7652 377.2814 1.500
39 907.088 104.7544 377.0516 1.500
40 910.974 104.8350 376.5146 1.500
41 865.234 105.0798 376.8934 1.500
42 801.377 105.5264 377.1124 1.500
43 789.085 105.5074 377.3692 1.500
44 764.643 105.7358 377.8748 1.500
45 774.477 105.5800 377.7966 1.500
46 727.621 106.0288 378.6218 1.500
47 718.357 106.1510 378.4764 1.500
48 689.616 106.3630 379.4198 1.500
49 664.963 106.5468 380.0150 1.500
50 662.334 106.5606 380.4106 1.500
51 649.528 106.6988 379.4664 1.500
52 676.729 106.3084 384.4890 1.500
53 636.472 106.7116 386.0504 1.500
54 646.236 106.5788 387.1314 1.500
55 651.302 106.5324 388.2558 1.500
56 650.308 106.5148 389.2478 1.500
57 657.578 106.4208 389.5750 1.500
58 662.974 106.3776 390.6602 1.500
59 662.248 106.3156 391.6370 1.500
60 669.691 106.2172 391.9358 1.500
61 675.451 106.1688 392.9884 1.500
62 674.933 106.1266 393.9238 1.500
63 682.631 106.0590 394.2150 1.500
64 688.855 106.0080 395.2234 1.500
65 689.392 105.9284 396.2276 1.500
66 696.922 105.8634 395.5046 1.500
67 727.163 105.6442 393.9606 1.500
68 750.844 105.3974 395.6404 1.500
69 743.445 105.4410 395.9988 1.500
70 742.548 105.4286 396.3130 1.500
71 749.668 105.3886 396.9056 1.500
72 751.782 105.3368 397.5548 1.500
73 801.621 105.0550 395.7398 1.500
74 806.203 105.0146 395.2038 1.500
75 802.492 105.0484 394.6984 1.500
76 798.913 105.0486 395.3822 1.500
77 800.209 105.0288 395.6016 1.500
78 785.199 105.1262 396.1252 1.500
79 784.125 105.1360 395.9080 1.500
80 816.250 104.9444 395.4140 1.500
81 833.389 104.8262 395.0904 1.500
82 836.551 104.7866 395.2282 1.500
83 845.390 104.7574 394.8540 1.500
84 845.874 104.7766 394.8116 1.500
85 896.663 104.5166 394.5822 1.500
86 898.119 104.4530 395.2800 1.500
87 914.560 104.4270 394.7510 1.500
88 863.218 104.7914 392.9874 1.500
89 857.487 104.8286 392.1876 1.500
90 824.554 105.1224 391.2672 1.500
91 826.725 105.0564 391.1882 1.500
92 823.856 105.0972 391.1756 1.500
93 801.265 105.1522 392.8952 1.500
94 796.424 105.1792 393.1112 1.500

62
 95 803.901 105.0400 394.1794 1.500
96 794.648 105.2768 392.1108 1.500
97 796.094 105.2062 391.6846 1.500
98 772.083 105.4310 390.0686 1.500
99 760.751 105.5570 387.9850 1.500
100 750.131 105.7218 385.8630 1.500
101 751.271 105.7446 385.1678 1.500
102 740.259 105.8360 383.6658 1.500
103 749.079 105.8746 383.0164 1.500
104 743.140 105.9144 381.5182 1.500
105 738.995 105.9278 382.0408 1.500
106 735.945 105.9374 381.4436 1.500
107 768.264 105.7652 379.8918 1.500
108 765.412 105.8014 379.0968 1.500
109 770.968 105.7612 378.9736 1.500
110 781.918 105.6808 378.9516 1.500
111 795.148 105.5466 378.6534 1.500
112 790.381 105.5904 377.7520 1.500
113 797.399 105.5264 380.0866 1.500
114 811.558 105.4060 379.0290 1.500
2 756.335 105.7042 385.7160 1.500
9999 0 0 0 0
2 1.650
1 756.319 94.3232 244.6984 1.500
504 0.000 98.3282 324.0704 1.500
525 0.000 94.8854 247.8972 1.500
119 18.163 102.8284 335.8724 1.500
120 4.478 110.1104 31.3466 1.500
121 16.327 100.7826 103.0768 1.500
122 34.390 100.1230 112.2490 1.500
123 49.191 99.2908 114.6936 1.500
124 67.506 100.1404 116.2280 1.500
125 73.722 99.0468 117.0092 1.500
126 70.863 99.0456 119.4578 1.500
127 67.676 98.9916 120.0782 1.500
128 77.454 98.9916 118.0354 1.500
129 75.913 98.9312 120.3586 1.500
130 73.866 98.9554 121.7762 1.500
131 66.599 98.9956 123.2880 1.500
132 71.540 99.3588 116.6158 1.500
133 54.123 99.0590 123.9998 1.500
134 48.888 99.0590 124.4894 1.500
135 44.594 99.1486 125.4140 1.500
136 48.987 99.1756 119.2622 1.500
137 39.362 99.1706 125.4818 1.500
138 34.218 99.4436 118.4222 1.500
139 26.862 99.4452 127.4256 1.500
140 12.179 99.9334 135.9304 1.500
141 15.193 100.0914 115.0098 1.500
142 2.345 107.2138 88.5546 1.500
143 3.158 104.5754 238.3042 1.500
144 6.154 102.4396 264.5314 1.500
145 10.534 101.8208 261.6424 1.500
146 44.873 100.1574 229.2260 1.500
147 45.548 100.2010 233.6982 1.500
148 15.089 101.5030 264.6874 1.500
149 13.404 101.8380 286.3844 1.500
150 14.960 102.1658 306.9876 1.500
151 18.001 102.3346 323.6872 1.500
152 28.705 101.9670 313.0064 1.500
153 29.632 102.1838 322.5632 1.500
154 50.856 101.7088 316.1168 1.500
3 74.186 98.8908 124.0970 1.500
9999 0 0 0 0

63
3 1.560
2 74.188 101.3572 244.5828 1.500
504 0.000 98.3752 244.5666 1.500
158 6.747 99.8268 396.8356 1.500
159 23.344 102.0682 346.4276 1.500
160 23.886 101.9014 355.2038 1.500
161 28.771 101.0684 379.9468 1.500
162 38.806 100.9976 350.8182 1.500
163 62.957 100.6858 346.9424 1.500
164 66.152 100.9002 334.3946 1.500
165 65.899 100.5046 340.0526 1.500
166 63.571 100.4938 342.0676 1.500
167 64.630 100.5044 341.4334 1.500
4 70.733 100.5498 338.3682 1.500
9999 0 0 0 0
4 1.560
3 70.730 99.3702 339.4536 1.500
170 14.706 100.2556 328.5452 1.500
171 21.808 100.3286 341.7802 1.500
172 16.079 100.1944 241.6678 1.500
173 19.293 100.1402 263.8986 1.500
174 21.159 99.7920 251.3582 1.500
175 22.240 99.9184 224.5524 1.500
176 18.760 100.3350 209.2852 1.500
177 20.707 99.8114 209.9378 1.500
178 26.602 96.9058 189.8374 1.500
179 32.812 99.5154 229.7098 1.500
180 32.418 99.3976 248.8252 1.500
181 46.373 99.2046 228.2904 1.500
182 10.760 101.2064 117.7384 1.500
183 24.546 101.3482 68.7610 1.500
184 38.584 101.1912 58.6812 1.500
185 37.552 101.3272 33.5860 1.500
186 56.528 101.1962 53.2818 1.500
187 70.700 101.2580 37.5296 1.500
188 71.244 101.3836 50.9282 1.500
189 89.486 101.2550 49.0784 1.500
190 103.951 101.3108 38.9128 1.500
191 104.334 101.3484 48.0236 1.500
192 122.636 101.1624 47.1270 1.500
193 140.234 101.0734 45.2144 1.500
194 152.412 101.0528 45.6332 1.500
195 131.979 101.0834 46.2384 1.500
196 137.349 101.0064 46.2460 1.500
197 132.654 100.1262 44.5174 1.500
198 124.096 101.2378 42.0270 1.500
199 125.281 101.1844 45.5712 1.500
200 10.221 100.7766 169.4902 1.500
201 14.074 100.3894 182.0096 1.500
202 17.970 100.4820 179.9254 1.500
203 21.147 98.5200 170.9912 1.500
204 19.567 100.1004 158.0676 1.500
205 25.042 100.2954 185.9432 1.500
206 27.920 100.1580 183.7942 1.500
207 31.129 99.9636 189.4692 1.500
208 35.345 99.9026 189.6032 1.500
209 32.755 100.1260 181.7864 1.500
210 34.041 99.8410 173.6680 1.500
211 6.587 100.4912 42.6036 1.500
212 16.916 100.8490 42.3440 1.500
5 102.813 99.4824 140.3854 1.500
9999 0 0 0 0
5 1.560
4 102.801 100.5016 72.4578 1.500

64
 215 0.000 98.3796 175.0576 1.500
216 0.000 98.5170 238.4274 1.500
217 35.718 101.3662 76.5994 1.500
218 16.318 100.0482 80.2304 1.500
219 17.066 98.8168 95.2554 1.500
220 9.349 98.1252 17.1074 1.500
221 49.806 101.7660 123.1446 1.500
222 107.418 101.7152 152.4336 1.500
223 76.711 100.7370 189.2702 1.500
224 27.945 99.3284 181.2180 1.500
225 24.224 99.1524 184.6094 1.500
226 55.971 99.4572 46.9982 1.500
227 25.441 98.9848 8.1920 1.500
228 26.405 98.6912 7.6434 1.500
229 26.474 98.8310 2.1284 1.500
230 22.654 99.4972 9.3780 1.500
231 23.858 99.0662 397.7416 1.500
232 31.209 98.2370 386.2318 1.500
233 53.625 99.0540 397.7114 1.500
234 55.966 98.4574 389.6128 1.500
235 58.063 98.5178 382.6386 1.500
236 11.038 98.7962 269.9592 1.500
237 5.539 95.1698 344.2596 1.500
238 10.280 97.4218 389.6352 1.500
239 14.935 99.0630 10.5328 1.500
240 79.094 99.6996 19.1600 1.500
6 82.681 98.5262 385.6668 1.500
9999 0 0 0 0
6 1.420
5 82.673 101.4620 138.5654 1.500
243 83.194 101.6386 120.7436 1.500
244 64.537 100.6508 88.7556 1.500
245 63.938 100.9184 42.3264 1.500
246 80.631 100.6154 43.7878 1.500
247 108.756 99.3106 36.1266 1.500
248 108.544 99.6760 31.0210 1.500
249 132.222 99.6144 38.5164 1.500
250 36.600 102.9558 30.0024 1.500
251 39.377 101.0866 2.6948 1.500
252 52.276 100.2626 2.3274 1.500
253 37.492 100.1806 370.8866 1.500
254 25.779 100.6278 382.7328 1.500
255 46.495 98.3462 356.4198 1.500
256 46.950 98.3792 347.6702 1.500
7 75.295 99.1656 361.0820 1.500
9999 0 0 0 0
7 1.540
6 75.290 100.3576 210.4082 1.500
513 0.000 98.5776 239.4052 1.500
525 0.000 96.1178 112.8518 1.500
263 51.103 101.2536 163.7570 1.500
264 53.422 99.5534 140.3074 1.500
265 63.561 100.4504 134.2666 1.500
266 66.403 100.4490 129.5968 1.500
267 80.431 100.4808 132.0838 1.500
268 83.584 100.6446 133.7134 1.500
269 94.745 100.6444 132.9750 1.500
9999 0 0 0 0

65
VI.3.3 CALCULUL SUPRAFETELOR fiier ASCII
SISTEM DE COORDONATE STEREO 70
Judeul . . . SUCEAVA
Denumirea unitii administrativ-teritoriale . .SUCEAVA
Cod SIRSUP . . . 146272
I. INVENTAR DE COORDONATE PUNCTE CONTUR PARCELA
NRCAD : 1CC
SUPRAFATA : 59156.2685
PERIMETRUL : 1055.38

Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y

229 233 10.4412 27.27 688701.290 593409.288
233 254 10.8125 50.22 688728.197 593413.741
254 253 11.2061 13.06 688777.697 593422.230
253 87 96.4252 39.48 688790.555 593424.517
87 86 97.3629 18.06 688792.771 593463.939
86 267 165.8818 22.64 688793.519 593481.986
267 83 110.6589 35.69 688774.053 593493.547
83 82 92.3220 10.12 688768.106 593528.734
82 81 157.5329 3.67 688769.324 593538.784
81 80 109.7357 17.70 688766.444 593541.052
80 73 107.8029 15.26 688763.747 593558.550
73 72 99.8170 54.60 688761.881 593573.698
72 70 190.3545 17.24 688762.038 593628.301
70 67 191.5960 31.19 688744.996 593630.903
67 66 91.5552 34.87 688714.073 593635.009
66 65 74.3857 10.89 688718.685 593669.573
65 62 190.6169 28.58 688722.950 593679.595
62 59 191.1043 27.12 688694.681 593683.792
59 56 190.9326 27.32 688667.827 593687.569
56 53 191.2107 35.04 688640.784 593691.447
53 52 290.9308 43.52 688606.080 593696.269
52 50 191.1423 45.09 688599.901 593653.189
50 49 246.1640 4.87 688555.250 593659.442
49 47 289.7306 56.07 688551.603 593656.210
47 44 298.3586 47.05 688542.597 593600.865
44 45 301.4952 10.01 688541.384 593553.829
45 43 285.3862 15.54 688541.619 593543.825
43 42 290.6203 12.64 688538.084 593528.697
42 114 382.1604 26.28 688536.229 593516.198
114 37 294.5812 98.64 688561.483 593508.930
37 36 301.6275 26.01 688553.097 593410.646
36 223 12.6452 46.84 688553.762 593384.640
223 225 8.4341 52.58 688599.682 593393.883
225 220 10.5457 32.69 688651.797 593400.828
220 229 11.2109 17.52 688684.043 593406.219

II. INVENTAR COORDONATE CONSTRUCII

NRCAD : C20
SUPRAFATA : 127.2210
PERIMETRUL : 51.38

Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y

1001 110 290.4734 10.04 688558.048 593548.869
110 1002 390.4688 7.00 688556.551 593538.940
1002 107 90.4765 15.80 688563.472 593537.896
107 108 190.4803 9.96 688565.827 593553.521
108 109 292.1682 5.77 688555.977 593555.005
109 1001 390.6749 2.81 688555.269 593549.279

66
NRCAD : C1
SUPRAFATA : 1049.1630
PERIMETRUL : 150.95

Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y

1053 222 391.0974 18.37 688562.569 593453.576
222 191 91.0961 57.11 688580.763 593451.015
191 192 191.1253 18.37 688588.724 593507.564
192 1053 291.0960 57.10 688570.529 593510.117

NRCAD : C3
SUPRAFATA : 1048.4124
PERIMETRUL : 150.88

Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y

1055 221 391.0577 18.37 688628.454 593444.220
221 184 91.0560 57.06 688646.644 593441.648
184 186 190.9950 18.37 688654.634 593498.145
186 1055 291.0566 57.08 688636.446 593500.735

NRCAD : C2
SUPRAFATA : 1049.6716
PERIMETRUL : 150.95

Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y

188 189 190.9959 18.39 688621.699 593502.819
189 1061 291.0558 57.09 688603.495 593505.411
1061 1060 391.0557 18.39 688595.500 593448.880
1060 188 91.0565 57.08 688613.707 593446.305

NRCAD : C4
SUPRAFATA : 1050.4163
PERIMETRUL : 150.97

Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y

1063 217 391.0693 18.40 688661.363 593439.548
217 182 91.0692 57.10 688679.584 593436.975
182 183 191.1916 18.40 688687.568 593493.514
183 1063 291.0693 57.06 688669.342 593496.052

NRCAD : C11
SUPRAFATA : 231.3900
PERIMETRUL : 70.15

Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y

1077 1080 90.9715 21.83 688711.985 593508.218
1080 91 394.8868 1.47 688715.071 593529.832
91 90 93.5568 2.45 688716.537 593529.714
90 92 188.0766 1.36 688716.785 593532.156
92 162 191.6254 9.35 688715.450 593532.409
162 163 290.9425 24.34 688706.184 593533.635
163 1077 390.9444 9.35 688702.733 593509.543

NRCAD : C9
SUPRAFATA : 285.0001
PERIMETRUL : 79.49
Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y
1090 1089 90.8504 9.30 688738.270 593477.030
1089 181 190.4670 3.24 688739.602 593486.234
181 177 191.2934 27.16 688736.394 593486.718
177 178 291.1128 9.42 688709.487 593490.421
178 1090 391.4608 30.37 688708.176 593481.091

67
NRCAD : C21
SUPRAFATA : 174.0258
PERIMETRUL : 59.47

Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y

193 111 90.9387 9.39 688553.275 593515.361
111 1103 191.3787 12.04 688554.607 593524.656
1103 112 91.3931 1.77 688542.681 593526.281
112 43 191.3779 4.88 688542.920 593528.038
43 42 290.6203 12.64 688538.084 593528.697
42 194 390.2098 4.89 688536.229 593516.198
194 1101 90.2196 1.78 688541.061 593515.449
1101 193 390.2095 12.08 688541.334 593517.212

NRCAD : C16
SUPRAFATA : 1051.0904
PERIMETRUL : 151.01

Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y

124 123 191.0151 18.37 688697.736 593564.722
123 1027 290.9283 57.13 688679.549 593567.306
1027 164 391.2062 18.45 688671.436 593510.758
164 124 91.0140 57.07 688689.707 593508.218

NRCAD : C17
SUPRAFATA : 1050.0860
PERIMETRUL : 150.92

Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y

122 121 191.0670 18.38 688664.816 593569.398
121 1023 290.9274 57.07 688646.614 593571.969
1023 185 391.1629 18.43 688638.509 593515.482
185 122 90.9793 57.04 688656.761 593512.932

NRCAD : C18
SUPRAFATA : 1050.6103
PERIMETRUL : 150.92

Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y

120 119 191.1121 18.37 688631.798 593574.092
119 1019 290.9274 57.01 688613.609 593576.648
1019 187 390.9007 18.47 688605.512 593520.217
187 120 91.0420 57.07 688623.794 593517.586

NRCAD : C19
SUPRAFATA : 1058.1941
PERIMETRUL : 151.31

Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y

113 1032 390.9273 18.57 688572.605 593524.938
1032 103 91.0453 57.15 688590.990 593522.300
103 104 191.0182 18.47 688599.002 593578.884
104 113 290.9286 57.12 688580.717 593581.481

NRCAD : C25
SUPRAFATA : 1265.6119
PERIMETRUL : 227.95

Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y

1114 1124 90.9910 6.99 688622.376 593624.878
1124 55 90.9078 56.42 688623.362 593631.799
55 54 190.6218 12.48 688631.392 593687.641
54 1094 290.9344 38.63 688619.046 593689.473
1094 102 290.9338 62.89 688613.563 593651.230
102 1008 390.9363 12.48 688604.637 593588.977
1008 1114 90.9628 38.05 688616.992 593587.206

68
NRCAD : C24
SUPRAFATA : 1261.6957
PERIMETRUL : 227.72
Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y
58 57 191.1113 12.44 688658.458 593683.699
57 1118 290.9768 56.45 688646.141 593685.430
1118 1117 291.0579 7.00 688638.167 593629.548
1117 100 290.9834 37.96 688637.187 593622.617
100 1012 390.9868 12.44 688631.828 593585.033
1012 58 90.9845 101.44 688644.141 593583.278

NRCAD : C23
SUPRAFATA : 1267.0963
PERIMETRUL : 227.95

Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y

61 60 191.4699 12.49 688685.618 593679.843
60 99 290.9229 101.44 688673.244 593681.511
99 1013 390.9233 12.48 688658.830 593581.105
1013 61 90.9224 101.54 688671.188 593579.331

NRCAD : C22
SUPRAFATA : 1265.4874
PERIMETRUL : 227.65

Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y

64 63 191.0235 12.49 688712.738 593675.961
63 98 290.9724 101.33 688700.374 593677.716
98 1015 390.9723 12.49 688686.053 593577.403
1015 64 90.9727 101.34 688698.416 593575.638

NRCAD : C15
SUPRAFATA : 104.4810
PERIMETRUL : 41.57

Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y

71 69 192.1713 12.30 688754.196 593627.143
69 68 292.7267 8.52 688741.987 593628.652
68 1100 392.1550 12.23 688741.016 593620.190
1100 71 92.1723 8.52 688753.151 593618.687

NRCAD : C12
SUPRAFATA : 222.3603
PERIMETRUL : 75.02

Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y

74 75 190.8409 7.38 688757.425 593566.850
75 1041 290.8871 30.14 688750.122 593567.908
1041 249 390.8848 7.38 688745.823 593538.081
249 74 90.8877 30.13 688753.127 593537.028

NRCAD : C13
SUPRAFATA : 85.4873
PERIMETRUL : 41.89

Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y

1043 95 90.4511 5.55 688743.749 593558.691
95 94 190.4475 15.39 688744.579 593564.183
94 93 290.3230 5.55 688729.366 593566.483
93 1043 390.4461 15.40 688728.525 593560.993

NRCAD : C11
SUPRAFATA : 48.2307
PERIMETRUL : 38.52

Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y

77 78 99.5808 16.40 688759.748 593574.300
78 79 201.1944 2.88 688759.856 593590.700
79 76 298.9386 16.20 688756.978 593590.646
76 77 396.7987 3.04 688756.708 593574.453

69
NRCAD : C7
SUPRAFATA : 766.0092
PERIMETRUL : 124.61

Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y

251 263 91.1724 11.89 688778.198 593439.067
263 252 390.7017 5.10 688779.842 593450.847
252 264 91.4325 18.65 688784.886 593450.105
264 1048 190.7122 4.88 688787.388 593468.584
1048 265 92.3751 10.34 688782.556 593469.294
265 1050 190.6067 16.34 688783.791 593479.556
1050 250 291.1784 41.02 688767.630 593481.958
250 251 391.1786 16.39 688761.964 593441.331

NRCAD : C8
SUPRAFATA : 225.8892
PERIMETRUL : 61.34

Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y

1089 246 390.8528 9.10 688739.602 593486.234
246 88 90.8521 18.41 688748.608 593484.931
88 89 191.0329 12.22 688751.245 593503.156
89 181 290.4080 18.36 688739.150 593504.871
181 1089 390.4670 3.24 688736.394 593486.718

NRCAD : C10
SUPRAFATA : 130.4084
PERIMETRUL : 47.36

Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y

84 1045 196.2350 8.71 688767.760 593528.093
1045 247 296.2368 14.96 688759.062 593528.608
247 248 396.1762 8.71 688758.178 593513.671
248 84 96.2345 14.97 688766.875 593513.148

NRCAD : C14
SUPRAFATA : 23.9279
PERIMETRUL : 17.34

Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y

1092 1091 0.0133 5.32 688712.380 593560.995
1091 1090 133.3373 5.32 688717.160 593560.996
1090 1092 266.6693 5.32 688714.770 593565.135

NRCAD : C6
SUPRAFATA : 432.3298
PERIMETRUL : 91.05

Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y

240 1176 91.1380 13.50 688742.668 593444.011
1176 1177 191.1380 32.03 688744.541 593457.379
1177 244 291.1380 13.50 688712.823 593461.823
244 240 391.1380 32.03 688710.950 593448.455

NRCAD : C5
SUPRAFATA : 27.3802
PERIMETRUL : 21.70

Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y

243 1052 190.1754 3.99 688677.769 593424.522
1052 1051 290.1719 6.85 688673.822 593425.136
1051 218 390.1754 3.99 688672.768 593418.363
218 243 90.1719 6.85 688676.715 593417.749

70
VI.3. 4. CALCULUL DRUMUIRII
Prima statie:

Data : 2010-09-07 05:41:54

Sistem de coordonate : X -> NORD
Unitatea de masura a directiilor: Centezimal
Unghi vertical : Zenital
Metoda de masurare a distantelor: Inclinata
Reducere la nivelul marii : Nu
Coeficient de scara : 1.000000

Drumuire

Prima statie :1 punct cunoscut, orientat

Ultima statie :7 punct cunoscut, orientat
Puncte calculate :5
Lungimea totala[m]:1158.970

Eroare neinchidere directii [gr]: -0.0206

Corectie directii [gr]: -0.0029

Eroare neinchidere coordonate X[m]: -0.296

Eroare neinchidere coordonate Y[m]: -0.011

Statia:1 Orientare:315.3630
Punct calculat: Nr: 2 X:688631.836 Y:593578.567
Corectii[m]: X: -0.222 Y: -0.007

Statia:2 Orientare:394.7587
Punct calculat: Nr: 3 X:688705.728 Y:593572.467
Corectii[m]: X: -0.032 Y: -0.001

Statia:3 Orientare:288.5411
Punct calculat: Nr: 4 X:688693.035 Y:593502.878
Corectii[m]: X: -0.030 Y: -0.001

Statia:4 Orientare:289.4700
Punct calculat: Nr: 5 X:688676.063 Y:593401.471
Corectii[m]: X: -0.044 Y: -0.001

Statia:5 Orientare: 2.6760

Punct calculat: Nr: 6 X:688758.614 Y:593404.944
Corectii[m]: X: -0.035 Y: -0.001

Statia:6 Orientare: 25.1897

Punct calculat: Nr: 7 X:688828.053 Y:593433.962
Corectii[m]: X: -0.032 Y: -0.001

VI.3.5. COMPENSAREA MASURATORILOR

COMPENSAREA DRUMIRII
S.C. AVICOLA ITCANI S.A

Date generale
Data : 2010-07-12 12:40:58
Sistem de coordonate : X -> NORD
Unitatea de masura a directiilor: Centezimal
Unghi vertical : Zenital
Metoda de masurare a distantelor: Inclinata

71
Reducere la nivelul marii : Nu
Coeficient de scara : 1.000000

Metoda compensarii : Constransa pe puncte fixe

Pondere : In functie de distanta

Total puncte : 13
Puncte fixe : 8

Numar necunoscute : 10
Numar masuratori : 30
Numar masuratori suplimentare : 20

Statii cu masuratori de directie : 7

Masuratori de azimut : 0
Masuratori de directie : 18
Masuratori de distanta : 12

Eroarea medie apriorica a directiilor [sec] : 50.000

Eroarea medie apriorica a distantelor [cm] : 5.000

Eroarea medie patratica a unitatii de pondere

Din ecuatiile normale : 15.90
Din ecuatiile de corectie : 17.02

Eroarea medie a directiilor [sec] : 6.387

Eroarea medie a distantelor [cm] : 0.453

Coordonate initiale si corectii de coordonate

Nrp X0 Y0 dX[cm] dY[cm]

1 688451.550 594309.972 0.000 0.000

548 685190.509 595536.201 0.000 0.000
530 681749.021 591738.958 0.000 0.000
531 687290.563 588910.199 0.000 0.000
1000 692443.294 593747.102 0.000 0.000
2 688631.639 593578.507 -0.018 -0.032
3 688705.563 593572.416 -0.281 0.003
4 688692.913 593502.826 -0.171 -0.202
5 688676.007 593401.416 0.611 -0.138
6 688758.592 593404.912 -0.348 0.851
7 688828.053 593433.962 0.000 0.000
513 685632.020 589785.840 0.000 0.000
533 684463.030 593569.322 0.000 0.000

Coordonate compensate si erorile medii ale coordonatelor

Nrp X Y mX[cm] mY[cm]

2 688631.639 593578.506 0.376 0.682

3 688705.561 593572.416 0.400 0.471
4 688692.911 593502.824 0.555 0.333
5 688676.013 593401.415 0.500 0.618
6 688758.589 593404.920 0.304 0.569

Directii masurate si compensate

Statia 1
Unghi de orientare initial 329.6521 Unghi de orientare comp 329.6521
Dif[sec] -0.85

Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare

72
 548 247.4508 247.4508 -0.28 177.1028
533 282.0358 282.0365 7.45 211.6886
530 293.6664 293.6660 -4.04 223.3181
531 356.8658 356.8655 -3.48 286.5175
1000 61.4294 61.4299 4.59 391.0819
2 385.7160 385.7161 0.63 315.3681

Statia 2
Unghi de orientare initial 270.6697 Unghi de orientare comp 270.6697
Dif[sec] 0.07

Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare

1 244.6984 244.6984 -0.08 115.3681

3 124.0970 124.0971 0.83 394.7668

Statia 3
Unghi de orientare initial 350.1839 Unghi de orientare comp 350.1846
Dif[sec] 6.93

Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare

2 244.5828 244.5822 -5.83 194.7668

4 338.3682 338.3688 6.12 288.5534

Statia 4
Unghi de orientare initial 149.0985 Unghi de orientare comp 149.1018
Dif[sec] 33.21

Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare

3 339.4536 339.4516 -20.16 88.5534

5 140.3854 140.3868 13.87 289.4886

Statia 5
Unghi de orientare initial 17.0261 Unghi de orientare comp 17.0322
Dif[sec] 61.39

Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare

4 72.4578 72.4564 -14.31 89.4886

6 385.6668 385.6686 17.80 2.7008

Statia 6
Unghi de orientare initial 64.1317 Unghi de orientare comp 64.1319
Dif[sec] 2.44

Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare

5 138.5654 138.5689 35.02 202.7008

7 361.0820 361.0782 -38.45 25.2101

Statia 7
Unghi de orientare initial 14.8018 Unghi de orientare comp 14.7940
Dif[sec] -77.63

Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare

6 210.4082 210.4161 78.74 225.2101

513 239.4052 239.4051 -1.22 254.1991

Distante masurate si compensate

Nps Npv Dist.mas[m] Dist.comp[m] v[cm]

73
 1 2 753.308 753.309 0.027
2 1 753.307 753.309 0.211
2 3 74.175 74.172 -0.265
3 2 74.171 74.172 0.092
3 4 70.730 70.732 0.181
4 3 70.727 70.732 0.565
4 5 102.810 102.808 -0.192
5 4 102.798 102.808 0.985
5 6 82.659 82.650 -0.916
6 5 82.651 82.650 -0.157
6 7 75.289 75.291 0.240
7 6 75.289 75.291 0.211

CAPITOLUL VII. CALCULUL TEHNICO-ECONOMIC

1. ANTEMASURATOARE
Indicator Denumire articol U.m. Cantitate
Articol
deviz
2
OA 5 Proiect pentru executarea ridicarilor topografice Km 5.91
OA 24 Recunoasterea terenului in operatiile topografice Hectarul 0,1348
OC 9 Confectionarea si plantarea reperului fundamental Punctul 5
OD 8 Pichetarea punctelor topografice Punctul 5
OF 1 Masurarea directa a distantelor Lungimi 5
OM 1 Inregistrarea coordonatelor Punctul 4
OU 17 Verificarea ridicarii detaliilor topografice prin metode clasice Hectarul 5

2. NECESARUL DE FORTA DE MUNCA

Nr. Crt. Specialitate OA 5 OA 24 OC 9 OD 8 OF 1 OM 1 OU 17

Ing. Proiectant
1 1 - - - - - -
principal gr.I
2. Ing. Proiectant - 1 - 1 1 1 1
Muncitor topograf
3. - 1 2 - 2 - 1
3/I
Muncitor topograf
4. - 1 - 1 - - -
1/I
Ing. Proiectant
5. - - 1 - - - -
principal gr. III
6. Dulgher 2/I - - 1 - - - -
Muncitor
7. - - 1 - - - -
necalificat tr.II
Ing. Proiectant
8. - - - - - - 1
principal gr. II
Muncitor
9. - - - - - - 1
topografic 2/I
TOTAL 1 3 5 2 3 1 4

74
 3. EXTRAS DE APARATURA, ANEXE SI MATERIALE
Nr. Crt. Denumire Cantitate
1 Aparat 1
2 Ruleta metalica 50 m 1
3 Calculator de buzunar 1
4 Tarusi de lemn 5
5 Ciocan 3 kg 1
7 Caiet de teren 1
8 Top hartie 1

4. DEVIZ ESTIMATIV
Indicator Denumire articol U.M. Cantitate Ore Specialisti Total ore
art. Deviz norme forta de
medii/u. munca. Ore
m. necesare
dupa deviz
OA 5 Proiect pentru executarea 4,32 + 1348 14 28,2 39
ridicarilor topografice 18,00/s
OA 24 Recunoasterea terenului in 16,52 5 491,2 16,52 17
operatiile topografice
11,95 5 517 23,9 24
4,70 5 282 14,1 15
3,69 5 221,4 73,8 74
OC 9 0,05 5 3 0,05 1
OD 8 Pichetarea punctelor 5
topografice
1,08 5 64,8 10,8 11
OF 1 Masurarea directa a distantelor 2,03 5 121,8 6,09 7
OM 1 Inregistrarea coordonatelor 0,30 4 18 7,8 8
OU 17 Verificarea ridicarii detaliilor 4,41 5 164,6 0,147 1
topografice prin metode clasice

75
BIBLIOGRAFIE

 Manea Raluca
Ghid de rezolvare a problemelor de topografie
Topografie, note de curs

 Mircea Grigore
Cadastru Note de curs

 M. Neamtu, E. Ulea
Instrumentele topografice si geodezice
Editura Tehnica Bucuresti, 1982

 M. Neamtu, M. Taub
Topografie I, II Institutul de Constructii
Bucuresti, 1979

 Aurel Rusu
Topografie Geodezie
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982

 V. Ursea, F. Stoica
Cadastru indrumator de lucrari practice si proiect I.C.B.,
1978

*** - 1988, Norme de munc unificate pe economie pentru lucrri geodezice,

topo-fotogrammetrice i cartografice O-1987, Ministerul Agriculturii,
Bucureti.
*** - 1999, Norme tehnice pentru introducerea cadastrului general. Guvernul
Romniei, Oficiul Naional de Cadastru, Geodezie i Cartografie,
Bucureti.
*** - 1996, Legea Cadastrului i Publicitii Imobiliare, nr. 7/ 1996, Monitorul
Oficial al Romniei, partea I , nr. 61, Bucureti, si Ordinul 634/2006

76