FOTOGRAMMETRIA INGINEREASCA Subiectul nr.

1: Fotogrammetria inginereasca- notiuni generale Fotogrammetria inginereasca studiaza modelarea digitala (numerica) altimetrica a terenului. Modelarea numerica altimetrica a terenului presupune aproximarea unei portiuni din suprafata topografica cu ajutorul mijloacelor electronice de calcul si a unui model matematic adecvat pe baza coordonatelor (Xi, Yi, i) ale punctelor !cunoscute! de pe suprafata topografica, astfel ca prin interpolare sa se obtina cota j a oricarui punct de pe aceeasi suprafata, definit prin coordonatele sale planimetrice (Xj, Yj), cu o precizie corespunzatoare scopurilor avute in vedere si mijloacelor avute la dispozitie. "rimul pas in vederea constructiei unui model digital al terenului este obtinerea, in format digital, a unei retele de puncte !cunoscute! in vederea interpolarii. #ceasta retea de puncte poate fi obfinuta prin mijloace clasice din reprezentari cartografice ($arti si planuri topografice), din aerofotograme, din masuratori pe teren sau, mai nou, automat prin corelatia automata a imaginilor digitale satelitare inregistrate optic sau radar sau din masuratori pe teren cu dispozitive de pozitionare globala (%"&). Forma terenului este perceputa ca o suprafata care variaza continuu, care poate fi reprezentata prin curbe de aceeasi valoare a altitudinii (curbe de nivel sau izo$ipse). 'rice reprezentare digitala (numerica) a variatiei continue a reliefului in spatiu este denumita model digital altimetric (M(# sau ()M) sau model digital al terenului (M(*). &i alte marimi Z pot fi modelate cu metodele aplicate altitudinii, cum ar fi presiunea, temperatura, aciditatea solului, poluarea terestra etc. +n acest caz se studiaza in general reprezentarea valorilor oricarei variabile tematice pe o zona continua (,itu, -., .//2). (e exemplu, cotele trebuie cunoscute in punctele caracteristice ale reliefului (varf, pe linii caracteristice, pe talveg 0 firul vaii, pe liniile de creasta, pe sa etc.). &e pot reprezenta pe $arta punctele si sa se scrie valoarea cotei in fiecare punct. (ar cine citeste sau face masuratori pe $arta se descurca greu. )ste mai bine daca relieful se reprezinta prin curbe de nivel sau izo$ipse. (e asemenea ar fi bine ca relieful sa se reprezinte si in perspectiva si prin alte metode, de exemplu prin umbre. &e pot obtine si alte produse derivate, ca de exemplu $arta cu curbe de egala panta. +n esenta, un model digital altimetric (,itu, -., .//2), se poate obtine1 0 dintr0un set de puncte cu coordonate X, Y si 2 0 dintr0un set limitat de asemenea puncte si coeficientii unor functii de interpolare a valorii Z a oricarui punct din zona data2 0 din coeficientii unor functii de interpolare a valorii 2 0 din valorile ale nodurilor unei retele regulate sau neregulate de puncte2 0 din valorile ale curbelor si coordonatele X si Y ale punctelor succesive ale fiecarei curbe2 0 din combinatii ale acestor cazuri. "entru crearea si reprezentarea modelului digital al terenului se pot utiliza urmatoarele 2 metode1 A. Metode matematice: +. Globale 0 serii Fourier sau polinoame de diferite ordine2 ++. Locale 0 elemente areale (parcele) regulate si neregulate2 B. Metode imagine: +. Modele de linii - felieri orizontale3verticale3linii critice (linii de creasta, cute anticlinale, talveguri ale albiilor cursurilor de apa, linii de tarm, linii de ruptura)2

Modele de puncte: .. Retea sau grila rectangulara regulata cu densitate uniforma si variabila (matrici de cote)2 2. Retea neregulata, folosind triangulatia (retea de triung$iuri oarecare sau 0 *+,) sau analiza proximitatii. +n sensul prezentat in 45engl et al., 26678, putem defini modelarea digitala a terenului ca fluid un set de te$nici prin care se obtine un model numeric altitudinal (Digital levation Model, ()M). +nsa, dupa cum este de asteptat, modelarea suprafetei terestre, reprezentarea sa intr0un spatiu virtual, comporta anumite probleme care tin de specificul suprafetei, in sine si de modul nostru de a o masura. Modelele numerice altitudinale, odata realizate, isi gasesc utilitatea ca date de intrare pentru derivarea unor atribute topografice 49ilson, %allant, 26668, a unor parametri geomorfometrici, a unor variabile morfometrice 4&$ar: et al., 26628 sau a unor informatii generale 4Martinoni (aria, 266;8 despre terenul respectiv.
++.

Subiectul nr. : Imaginea !igitala a terenului "rinci#iul !e reali$are si structura imaginii !igitale +nregistrarile digitale sunt imagini de tip raster compuse din elemente de imagine numite pi!eli, cu dimensiuni #x3#: bine determinate, care sunt dispuse sub forma matriceala, fiecare element de imagine avand o anumita nuanta de gri (in cazul imaginilor alb0negru) sau de culoare (in cazul imaginilor color). Fiecare pixel este pozitionat planimetric intr0un sistem rectangular de coordonate (fig. 2..).

% & Fig. 2.. (efinirea imaginii digitale #stfel, fiecare pixel poate fi exprimat matematic printr0o functie cu trei variabile f(!, ", g), unde ! si " definesc pozitia in plan a pixelului, iar g defineste nuanta de gri sau de culoare a pixelului (cuprinsa intre valorile 6 si 2<<). =aloarea 6 reprezinta intensitatea tonalitatii suprafetei pixelului si este reprezentata prin nuanta de gri sau de culoare negru# =aloarea 2<< reprezentand nuanta de gri sau de culoare alb# +nregistrarile digitale sunt cele mai eficiente intrucat pot fi prelucrate pe calculator cu ajutorul unor programe speciale. +maginile digitale pot avea urmatoarele destinatii1 prelucrarea si interpretarea directa a continutului informational2 utilizarea acestor imagini digitale in cadrul &istemelor +nformationale %eografice (%+&), atat ca imagine care poate fi georeferentiata si transformata in $arta, cat si ca date de intrare pentru realizarea bazelor de date cartografice si realizarea $artilor digitale vectoriale2 prelucrarea fotogrammetrica fie prin te$nologii si aparatura fotogrammetrica clasica, fie cu te$nologii si aparatura fotogrammetrica moderna pentru actualizarea $artilor etc. (e asemenea imaginea digitala este fumizorul de informatii de baza in fotogramraetria digitala si in fotogrammetria inginereasca pentru analiza, prelucrarea si modelarea matematica a suprafetei terestre inregistrate intr0o astfel de imagine. Meto!e !e obtinere a imaginilor !igitale ale terenului +n practica curenta sunt utilizate in principal doua metode de realizare a imaginilor digitale 1 .. conversia imaginilor analogice in imagini digitale 2 2. inregistrarea digitala cu senzori digitali a suprafetei terestre.

Subiectul nr. ' : Con(ersia imaginilor analogice in imagini !igitale -onversia imaginilor analogice (a fotogramelor aeriene sau satelitare) in imagini digitale se realizeaza cu ajutorul &-#,)>?@?+. &canerul este un dispozitiv ce poate converti imaginea analogica a terenului (fotograma) intr0o imagine digitala (o matrice digitala de puncte de lumina, prelucrabile pe calculator). >ezultatul conversiei este o matrice bidimensionala de pixeli (pixelul fiind cel mai mic element al imaginii digitale), fiecare pixel continand informatia de culoare si stralucire corespunzatoare locatiei fizice reprezentata de acel pixel in imaginea scanata (digitala). "usi unul langa altul, pe ecranul monitorului sau pe $artie (cu ajutorul unei imprimante), toti acesti pixeli vor forma imaginea digitala a fotogramei analogice, imagine formata in urma procesului de scanare. +n mare, un scaner poate fi ec$ivalent cu o camera digitala de fotografiai conectata la calculator, si impreuna cu alte periferice poate transforma un "- intr0 un aparat de tip fax (scaner, modem, softAare) sau intr0un copiator (scaner, imprimanta, softAare). -el mai raspandit model de scaner este cel plan. #cesta este alcatuit in principal dintr0un geam suport de originale sub care se afla un carucior mobil, pe care este montata atat o sursa de lumina cat si senzorii (-+&) care citesc imaginea. #cestia pot fi inlocuiti de o parte a unui sistem optic care proiecteaza imaginea scalata pe senzorul optic (--(). ' astfel de constructie, care nu deplaseaza deloc originalul, permite scanarea unui mare numar de tipuri de originale, inclusiv a unor obiecte. (evine posibila si scanarea multipla a aceluiasi original, calitatea imaginii scanate fiind mult mai buna. &uprafata mare de scanare ce se poate obtine in acest caz este desigur un mare avantaj, dar in acelasi timp aparatul ocupa spatiul mare. "rin adaugarea unei surse de lumina in spatele diapozitivului fotogramei scanerul se poate adapta asa incat sa poata fi scanate originale transparente. Re$olutia imaginii !igitale scanate "entru atingerea preciziei dorite in prelucrarea imaginilor obtinute prin scanare este necesara asigurarea preciziei imaginii digitale scanate. -alitatea preciziei este data de rezolutia imaginii digitale. >ezolutia imaginii scanate este strans legata de numarul de pixeli pe inc$ (ppi) pe care0i poate realiza scanerul utilizat la conversia imaginii analogice in imagine digitala. =alorile la care s0a ajuns privind rezolutia, in cazul scanerelor fotogrametrice, sunt atat de mari incat nu mai este corect sa spunem ca rezolutia scanerului este numeric egala cu numarul de ppi. -onsiderand, asa cum este corect, ca rezolutia este o masura a capacitatii scanerului de a identifica Bi converti detalii fine, constatam ca numarul de ppi influenteaza rezolutia, dar nu o determina, aceasta mai fiind influentata si de calitatea sistemului optic (lentile, oglinzi, filtre, reglaje focalizare), de stabilitatea mecanica si termica a sistemului optic, de uniformitatea miscarii caruciorului mobil, de vibratiile ce pot sa apara in sistem. de raspunsul in frecventa al sistemului electronic si de procesarea ce se aplica imaginii. ?n scaner cu o rezolutie mare trebuie sa poata reda corect detaliile atat in zonele intunecate cat si in zonele luminoase ale imaginii. Scalarea si inter#olarea imaginii !igitale reali$ate (e cele mai multe ori, rezolutia optica a scanerului nu concorda cu rezolutia dorita a imaginii digitale care se doreste a se obtine, mai ales daca dorim o optimizare a scanarii pentru un anume dispozitiv de vizualizare a imaginii (imprimanta sau monitor), sau daca este necesara obtinerea unei imagini de o dimensiune anume sau pentru o prelucrare de precizie a imaginii digitale rezultate. #tat pentru marirea, cat si pentru micsorarea numarului de ppi ai imaginii digitale obtinute, fata de rezolutia optica, se foloseste procedeul interpolarii. Felul cum este facuta aceasta interpolare determina diferentierea calitatii scanerelor1 obtinerea unei imagini de buna calitate, cu o dimensiune precisa pe ambele directii, implica anumite costuri. (oua aspecte trebuie luate in seama in evaluarea posibilitatilor de scalare (marire sau micBorare) ale unui anumit aparat1 degradarea imaginii prin zimtarea marginilor si cresterea dimensiunii fisierelor de imagine ce se transmit in calculator, in

acest din urma caz, scalarea (marire sau micsorare) nu este indicat a se face in timpul scanarii, ci ulterior, dupa inregistrarea in calculator, intrucat viteza de scanare in acest caz este afectata in mod dramatic. )gomotul in imaginea scanata gomotele din imagine sunt distorsiuni sau semnale nedorite, introduse in rezultatul scanarii c$iar de catre &-#,)> (aparatul utilizat pentru conversia imaginii analogice), distorsiuni care se inregistreaza in imaginea digitala rezultata sub forma unor pete de nuante diverse. gomotul poate fi aleator (asemanator cu ninsoarea) sau sub forma de distorsiuni corelate1 dungi, dare sau alte modele de aranjare. (e regula, zgomotul este injectat in semnalul analogic capturat de senzorul scanerului inainte de a fi convertit in imagine digitala (intr0un numar). #ceasta se intampla atunci cand nivelul de semnal este foarte mic si exista posibilitatea de a aparea diverse interferente. 'data digitizat, semnalul devine practic imun la alte zgomote. #dancimea de culoare reala difera fata de cea comunicata de fabricanti (se comunica numarul de biti ai convertorului analog3digital), deoarece acesta este putemic afectat de zgomot.

Subiectul nr. * Inregistrarea !igitala cu sen$ori !igitali a su#ra+etei terestre Inregistrarea imaginiior !igitale cu sistemui ,i!ar @i(#> (@ig$t (etection and >anging) constitue o noua te$nologie de obtinere a modelului digital al terenului a unor suprafete relativ mari intr0 un timp foarte scurt, utilizata intens in &?# si tarile vest0europene pentru intocmirea $artilor de risc la inundatii. #ceasta te$nologie se bazeaza pe scanarea terenului cu ajutorul unui sistem laser aeropurtat. #sfel, sistemul laser montat pe un avion sau elicopter masoara distanta dintre platforma aeropurtata si suprafata "amantului. -oordonatele platformei sunt determinate foarte precis folosind te$nici %"&, mai exact masuratori diferentiale %"& (aceasta presupune instalarea unui receptor %"& pe platforma aeropurtata si o statie %"& fixa la sol). @i(#> este o te$nologie de inregistrare digitala directa a suprafetei terestre cu ajutorul unui senzor dotat cu emitator de raze laser. &istemui de captare a imaginiior @idar este dotat cu un senzor fixat cu foarte.mare precizie in carlinga unui avion special adaptat pentru astfel de operatiuni, ce transmite semnale laser spre pamant, pe care apoi le receptioneaza (le re0primeste) cu ajutorul unui receptor. "rocesorul integrat din componenta sistemului determina intervalul de timp in care pulsul paraseste aeronava, atinge solul si se intoarce si este receptionat, coreland pozitia precisa a avionului, altitudinea si viteza de deplasare, pentru a calcula pozitiile 7( ale punctelor de la sol. &e obtine astfel un nor de puncte, alcatuit din sute de mii sau c$iar milioane de puncte (pixeli), puncte ce pot fi inregistrate si colorate in functie de valoarea pe care o reprezinta. ?n sistem @i(#> este analog unui radar, cu exceptia faptului ca unda cu care se foloseste la investigarea terenului sau a compozitiei atmosferei este o unda luminoasa coerenta si monocromatica provenita de la un laser (e.g 7<< nm C?=, <72 nm C =+&, .6D; nm C+>). @i(#> cuprinde, in principiu, o sursa laser si un receptor care are la baza un telescop, un sistem de selectie3analiza a lungimii de unda si un fotodetector. +nformatiile sunt transmise printr0o interfata unui computer pentru a le prelucra. "rin scanarea laser @+(#> se poate obtine fie o imagine digitala in care fiecare pixel contine si altitudinea (cota) suprafetei terestre corespunzatoare pozitiei spatiale a pixelului, fie o $arta topografica interactiva cu o acuratete a inaltimii de pana la 26 cm. (atele curente au o acuratete de pana la .,< m, sau un model digital al suprafetei terestre explorate. -a o completare la masuratorile topografice, te$nologia poate fi folosita pentru constructia de drumuri, alte situri de constructii etc. (e asemenea, poate fi folosita pentru evaluarea diferitelor alternative in domeniul construciiilor, pentru educatie si cercetare, in inginerie. )xista cateva caracteristici aparte ce fac te$nologia @i(#> relevanta pentru dezvoltarea infrastructurii1 0 sistemul este avantajos deoarece @i(#> se bazeaza pe scanare aeriana, fiind capabil sa scaneze suprafete mari de teren intr0un timp relativ scurt2 0 un sistem @i(#> fixat pe avion3elicopter poate sa scaneze o suprafata de 766 Em, cu o precizie de 6,.< m intr0un interval de zbor de ; ore2 0 spre deosebire de fotogrametrie care implica timp de procesare si restitutie mare2 0 procesarea @i(#> este in mare parte automata, cu posibilitatea de obtinere a modelului terenului in interval de saptamani si nu luni dupa obtinerea datelor. @i(#> este un sistem automat Bi nu presupune o vizitare prealabila a terenului ce urmeaza a fi inregistrat. &e pot obtine $arti topografice c$iar si in zone mai putin accesibile, cu vizibilitate si complexitate redusa la nivelul solului. -olectarea rapida si automata a datelor @i(#> permite proiectantiior sa ia in considerare o multitudine de optiuni si alternative in proiectarea ce va fi efectuata. (e asemenea, le permite sa studieze rute alternative pe care sa le sugereze beneficiarului. +n mod normal, vor fi necesare doar 70 ; zboruri pentru a obtine o reprezentare precisa a terenului Bi a cladirilor, respectiv trasee alternative intr0o zona cu complexitate crescuta. =arianta optima va fi apoi selectata astfel incat sa raspunda

asteptarilor beneficiarului. @i(#> este capabil sa penetreze vegetatia densa, ceea ce inseamna ca ec$ipa de proiectanti poate obtine informatii si din zonele greu accesibile mult mai rapid si mai corect. -unoscand toate aspectele legate de complexitatea terenului, putem preintampina FsurprizeleG care pot aparea in timpul constructiei. "e baza datelor @i(#> si cu ajutorul fotogramelor se face o analiza si se clasifica punctele @i(#> in functie de necesitatile proiectului. 'data intocmit in forma draft, planul topografic este trimis la teren pentru verificari si completari si, in final, se va obtine planul topografic necesar proiectantului. (atele astfel colectate pot fi folosite si pentru obtinerea modelului digital al terenului. Inregistrarea imaginilor !igitale multis#ectrale +maginea digitala multispectrala este o imagine obfinuta cu ajutorul camerelor digitale ce pot inregistra imagini provenite din anumite zone (canale), mai restranse, bine delimitate din spectrul vizibil si din zonele imediat vecine (infrarosu apropiat si ultraviolet apropiat). ' astfel de imagine se numeste fotograma multispectrala# #semenea tipuri de inregistrari multispectrale sunt larg si eficient utilizate pentru cercetarea resurselor naturale ale "amantului si in diferite alte scopuri. +maginile multispectrale inregistrate cu aparatura de inregistrare de pe sateliti sunt convertsite si transmise la sol unde sunt receptionate, calibrate si corectate de diferitele erori si sunt livrate beneficiarilor pentru diverse prelucrari. (e asemenea, imaginile multispectrale contin o serie de caracteristici ale terenului inregistrat. 'btinerea imaginilor multispectrale se face cu ajutorul captorilor multispectrali instalati pe sateliti sau pe platforme aeriene (avioane, elicoptere etc.). +ntr0un astfel de captor cu baleiere multispectrala radiatia captata de oglinda de baleiere este dispersata si captata separat pentru mai multe benzi spectrale (canale), de catre un senzor digital distinct pentru fiecare banda spectrala. (atele obfinute sub forma unor semnale electrice sunt depozitate pe suport magnetic si prelucrate automat. -aptorii cu baleiere multispectrala sunt cei mai utilizati in practica teledetectiei actuale. ?n astfel de captor cu baleiere multispectrala se compune din trei parti1 sistemul care cuprinde mecanismul de baleiere si cel optic de colectare, partea spectrografica care confine senzorii (detectorii) si o parte care contine subsistemul de stocare pe suport magnetic a datelor receptionate de la fiecare senzor. >adiatia primita de la detaliile suprafetei terestre este colectata cu ajutorul oglinzii de baleiere actionata de un motor si reflectata in sistemul optic de tip telescop. -oncomitent pe un dispozitiv de dispersie radiatia este descompusa spectral in benzi din domeniul vizibilului si infrarosului apropiat, pentru fiecare banda spectrala fiind colectata de senzori corespunzatori, semnalele electrice fiind stocate pe suport magnetic. ?nii captori de baleiere multispectrala (camere fotografice digitale multispectrale) sunt dotati cu mai multi obiectivi in locul sistemului optic de tip telescop. @a ora actuala exista senzori multispectrali care pot inregistra pe .6 canale. #u fost construiti senzori $iperspectrali care fac inregistrari pe mai multe sute de canale si senzori ultraspectrali care fac inregistrari in peste o mie de canale. -aptorii cu baleiere multispectrala se instaleaza pe mijloace aeriene sau platforme spatiale de tipul *+>'& (meteorologici), 5>+>, ,imbus, 5ug$es, @andsat, &E:lab, Hendix, ,'## etc.

Subiectul nr. - : Re$olutia imaginilor !igitale >ezolutia se refera la capacitatea unei imagini digitale de a reprezenta distinct detaliile inregistrate. #paratul (sensorul sau scanerul) de inregistrare a unei imagini digitale este fie o camera foto digitala, fie un scanner si poarta numele generic de !dispozitiv de intrare!. +maginile digitale sunt vizionate pe monitor sau pot fi tiparite pe $artie cu ajutorul unei imprimante. #ceste periferice de afisare a imaginii digitale poarta numele de denumite !dispozitive de iesire!. "entru fiecare dintre aceste dispozitive se folosesc termeni specifici. +n continuare ne vom, pentru intelegerea notiunii de rezolutie, va fi analizata imaginea de tip bitmap (imagine alcatuita dintr0o matrice de puncte, distribute pe linii si coloane). (esi nu face parte din &istemul +nternational de Masuri si %reutati, se obisnuieste si azi sa se raporteze diferitele caracteristici ale imaginilor digitale la unitatea de lungime inc$ (aprox. 2<,; mm). "i.elul reprezinta cea mai mica unitate dintr0o imagine de tip bitmap, astfel pentru imaginile alb 3 negru, un pixel este reprezentat printr0un octet (b:te), deoarece se considera ca 2<D nivele de gri sunt suficiente pentru a caracteriza orice imagine digitala. "entru imaginile color, fiecare pixel confine informatii pentru culorile elementare (rosu, verde si albastru), fiecare pe cate 2<D nivele, pentru a realiza in final 2<D I 2<D I 2<D nivele, adica peste .D milioane nuante de culori. "ixelul nu are lungime sau latime, atata vreme cat imaginea noastra se afla in stare de fisier informatic. (oar prin afisare pe monitor sau prin imprimare, pixeiul va fi transformat intr0un patratel, ce poate fi caracterizat prin dimensiuni. Re$olutia unei imagini digitale reprezinta numarul total de pixeli ce o compun. >ezolutia se poate exprima sub forma unui produs, de exemplu 7.666 x 2.666 pixeli sau sub forma rezultatului acestui produs1 2.666 x 7.666 C D.666.666 pixeli sau D M"x. *rebuie mentionat desi fisierul de imagine este un fisier informatic, . M"x C ..666 pixeli2 J"x C ..666.666 pixeli si deci nu se aplica multiplicarea cu ..62;K (in motive comerciale, producatorii de imagini digitale prefera sa scoata in evidenta rezolutia masurata in megapixeli, pe orizontala si pe verticala imaginii. (eoarece suprafata creste proportional cu patratul laturii imaginii digitale2 o dublare a cifrei in M"x produce o creBtere a suprafetei doar de aproximativ .,; ori. /nitati !e masura #entru e.#rimarea re$oiutiei imaginii !igitale S"I (samples per inc$ 0 esantioane per inc$) reprezinta frecventa de esantionare a scannerelor. -u cat acest dispozitiv va prelua mai multe esantioane din fotografia scanata pe unitatea de lungime (in acest caz 0 inc$), cu atat imagine rezultata va fi mai detaliata. ""I (pixel per inc$) reprezinta numarul de pixeli pe care ii afiseaza un monitor pe unitatea de lungime. ""+ nu este o masura a imaginii digitale ci a dispozitivului de iesire (monitor sau imprimanta sau plotter). +n general, monitoarele au o rezolutie fixa, stabilita la instalarea sistemului de operare, de exemplu L2 sau /2 pixeli per inc$. (aca utilizatorul doreste sa afiseze imaginea la o rezolutie de 266 pixeli per inc$, atunci placa grafica va interpola imaginea si va comprima 266 pixeli in L2 3 /2 pixeli pentru fiecare inc$. (e asemenea, cand se doreste imprimarea fotogramei, programul de lucru va solicita alegerea unei rezolutii de iesire 0 cati pixeli va !pune! pe un inc$ de $artie. 0"I (dots per inc$) reprezinta capacitatea unei imprimante cu jet de cemeala de a proiecta picaturi de cemeala in mod distinct pe unitatea de lungime. (in motive de marEeting, producatorii imprimantelor publica de regula, capacitatea de a proiecta picaturi de cemeala din culorile de baza, neglijind faptul ca, pentru a reproduce o anumita culoare, speciflca unui pixel, este nevoie de proiectarea mai multor picaturi de cemeala din fiecare culoare de baza. +mprimantele uzuale din zilele noastre pot proiecta peste ;.666 picaturi de cemeala per inc$. ,"I (lines per inc$) se refera la capacitatea unei imprimante de a imprima linii distincte pe veticala, pe unitatea de lungime (inaltime). (atorita unor restrictii inclusiv mecanice, imprimantele actuale pot imprima aproximativ jumatate din capacitatea declarata de pixeli per inc$. "entru a imprima doua linii distincte, imprimanta trebuie sa aplice un sir de puncte negre, sa lase sir de

puncte albe, sa aplice inca un sir de puncte negre, etc. -a atare, intre ""+ si @"+ este un raport de 2 la .. 'c$iul uman are capacitate limitata de discriminate a detaliilor de aproximativ un minut de arc, ceea ce inseamna aproximativ 6,. mm pe o imagine vizionata de la distauta normala (76 0 7< cm de oc$i). (e aceea s0a calculat ca rezolutia suficienta pentru a obtine fotograme de cea mai buna calitate este de 766 pixeli per inc$. ?tilizarea unei rezolutii mai mari nu produce o impresie vizuala mai buna, daca imaginea este examinata cu oc$iul liber. (aca imaginea va fi privita de la o distanta mai mare (de exemplu bannere publicitare), impresia de imagine de cea mai buna calitate se va pastra si la rezolutii mai mici.

Subiect 1 - Geore+erentierea imaginilor !igitale

+n situatia in care imaginea digitala a terenului trebuie adusa in scara $artii pentru prelucrare, este necesara georeferentierea (redresarea) acesteia. +maginile digitale ale terenului obtinute prin teledetectie sunt cea mai valoroasa sursa de date actuale pentru a realiza produse de calitate. +n general imaginile digitale ale terenului contin erori geometrice rezultate din procesul de inregistrare a acestora, erori care influenteaza pozitia planimetrica a detaliilor topografice Bi geografice din imagine. #ceste erori (deformari grafice) au valori diferite pe cele doua directii de baza modificand geometria imaginii. )ste necesar ca aceste erori sa fie eliminate pentru a nu influenta precizia datelor inregistrate in baza de date geografice a $artii digitale ce se creaza sau precizia de creare a modelului spatial al terenului realizat pe baza acestor imagini digitale. )liminarea acestor erori de deformare a imaginii se poate face prin procesul de georeferentiere a imaginii. %eoreferentierea este deci un proces care pe langa aducerea imaginii in sistemul de coordonate stabilit, elimina si erorile geometrice din continutul imaginii. #vantajul utilizarii imaginilor digitale de teledetectie este acela ca elementele terenului din continutul acestora sunt actuale si concorda cu realitatea din teren. Georeferentirea este procesul prin care o imagine raster reprezentand o zona de teren sau o portiune de $arta este adusa in coordonatele geodezice ale sistemului de proiectie curent, prin operatiile de translatie, rotatie si aducere in scara, astfel incat detaliile topografice si geografice reprezentate in continutul acesteia sa corespunda cu pozitia lor reala din teren. (upa efectuarea georeferenperii imaginii scanate, aceasta se vectorizeaza (digitizeaza), fie manual cu ajutorul mouse0 ului fie automat cu ajutorul modulului de vectorizare automata a programului de cartografiere utilizat. "entru efectuarea georeferentierii imei imagini raster este necesara identificarea in imagine a pixelilor corespunzatori pozitiei planimetrice a punctelor reper inregistrate (detalii topografice punctiforme sau intersectii ale detaliilor topografice liniare), ce au coordonate geografice sau coordonate geodezice determinate prin metode riguroase. #ceste puncte reper sunt utilizate pentru determinarea coeficientilor relatiilor de transformare a imaginii raster din sistemul de coordonate ale scanner0ului in sistemul de coordonate ale $artii. #vand determinati acesti coeficienti, ei sunt utilizati apoi pentru transformarea imaginii raster in sistemul de coordonate ale $artii, prin calculul coordonatelor tuturor pixelilor imaginii raster in sistemul de coordonate ale $artii, operatiune care se face pe baza relatiilor de transformare dintr0un sistem de coordonate in altul. +n literatura de specialitate exista, din punct de vedere matematic, mai multe tipuri de transformari dintr0un sistem de coordonate in altul, dintre care pentru georeferentiere sunt utilizate mai frecvent trei1transformarea polinomiala, transformarea 5elmert si transformarea afina. Trans+ormarea #olinomiala 0 utilizeaza polinomul de gradul n pentru determinarea

parametrilor transformarii si pentru efectuarea transformarii, operatiune care presupune calculul coordonatelor tuturor pixelilor imaginii in sistemul de coordonate ale $artii. >elatiile generale de transformare sunt1

unde1 Xi , Yi 0 coordonatele pixelului in sistemul scannerului2 %&, ..., '& si %2, ..., '( 0 parametrii polinomului de transformare2 Xref , Yref 0 coordonatele pixelului georeferentiat (in sistemul de proiectie cartografica utilizat). +n cazul imaginilor digitale de $arta obtinute prin scanare se utilizeaza polinomul de ordinul )) care impune utilizarea a D puncte reper pentru georeferentiere care au coordonate in ambele sisteme (cel al scanner0ului si cel al $artii). &unt necesare minim D puncte reper deoarece ecuatia de ordinul ++ ce rezolva acest tip de transformare este de fapt ecuatia unui paraboloid si paraboloidul este definit prin D puncte. (upa cum se observa din relatiile (.), determinarea coeficientilor ecuatiilor de transformare (%i,*,'i+, se face pe baza coordonatelor planimetrice ale punctelor reper, cunoscute in cele doua sisteme de coordonate. -unoscand acum valorile coeficientilor de transformare, se face transformarea tuturor pixelilor imaginii raster in sistemul de coordonate al $artii pe baza coordonatelor planumetrice (Xi, Yi+ ale acestora din sistemul scanner0ului, inregistrate in fisierul imaginii raster. *ransformarea polinomiala este utilizata frecvent pentru georeferentierea imaginilor digitale ce contin pe langa deformarile geometrice de scanare si alte tipuri de deformari geometrice. )a este inclusa in unele programe de cartografiere computerizata prevazute cu meniu penru selectarea transformarii. Trans+ormarea 2elmert 0 utilizeaza relatiile1

unde: a6 C Xm0 al xmMa2:m

b, - Ym0 bl xmMb2:m

!," - coordonatele pixelului imagine a.,a2 N coeficientii ecuatiilor Xm, Ym, !m, "m - coordonatele centrului de greutate Xref , Yref 0 coordonatele pixelului georeferentiat "entru efectuarea transformarilor de tip 5elmert se utilizeaza minim ; puncte reper, pe baza

carora se determina coeficientii de transformare. >elatiile de transformare 5elmert sunt incluse in programele de aplicatii pentru cartografiere computerizata, prevazute cu meniu pentru alegerea tipului de transformare. Trans+ormarea a+ina 0 utilizeaza relatiile1 Xref - a,.a&! . a(" Y ref - b , . b 1 ! . b ( " unde: a, - Xm- a&!m-a("m b, - Ym - b&!m- b("m2 !," - coordonatele pixelului imagine a&,a(,b&,b( - coeficientii ecuatiilor Xm, Ym, !m, "m - coordonatele centrului de greutate Xref , Yref 0 coordonatele pixelului georeferentiat *ransformarile afine presupun utilizarea a minim ; puncte reper, pe baza carora se determina coeficientii de transformare. >elatiile de transformare afina sunt incluse in programele de aplicatii pentru cartografiere computerizata, prevazute cu meniu pentru alegerea tipului de transformare. (upa efectuarea transformarii pixelilor imaginii in noul sistem de coordonate are loc operatiunea de reesantionare presupune atribuirea fiecarui pixel georeferentiat valoarea nuantei de culoare sau a nivelului de gri (valoarea densitatii de tonalitate) corespunzatoare pixelului corespondent din imaginea sursa (imaginea digitala negeoreferentiata). "ractic se atribuie fiecarui pixel georeferentiat din fiBierul de iesire2 nuanta de culoare, respectiv nivelul de gri corespunzator pixelului corespondent negeoreferentiat din fisierul sursa
(/#0+

Sub 3-Registratia imaginilor !igitale >egistratia (suprapunerea) imaginilor digitale este o te$nica de ajustare (potrivire, aliniere) a imaginilor digitale care au inregistrata aceeaBi suprafata de teren dar sunt provenite de la senzori diferiti (Bi sunt preluate fie concomitent fie la intervale de timp diferite). #ceasta situatie apare atunci cand avem imagim ale aceluiaBi areal luate la intervale de timp diferite (deci in alte conditii) sau imagini multitematice care trebuie tratate impreuna. 'peratia de registratie devine mai complexa cand arealul survolat de satelit prezinta variatii intre doua treceri consecutive ale satelitului (cum sunt culturile agricole). 'peratia de registratie se realizeaza pe acelaBi principiu ca Bi redresarea fotogramelor (pe baza unor puncte de reper comune, a caror imagine este inregistrata pe toate imaginile digitale ce fac obiectul suprapunerii). "rocesul de registratie comports urmatoarele operatiuni1 0 selectarea imaginii de ba2a care consta in alegerea unei imagini inregistrata intr0o anumita banda spectrala cu rezolutia cea mai buna Bi cea mai apropiata de realitate din punct de vedere geometric, ce va constitui imaginea de referinta2 0 alegerea punctelor de reper consta in alegerea a minim ; puncte precis localizate in imaginile ce se suprapun (puncte bine evidentiate cum sunt intersectiile de drumuri) a caror pozipe in teren se detennina fie cu aparatura clasica fie cu aparatura %"&2 0 asocierea punctelor de reper a imaginilor ce se suprapun se face prin suprapunerea, manuala sau automata, acestor puncte pe imaginea afiBata pe ecranul monitorului. 0 calculul coeficientilor ecuatiilor de suprapunere este o operatiune prin care se detennina coeficientii ecuatiilor (;.<) de suprapunere (transformare) a punctelor din sistemul de coordonate al imaginii ce se suprapune in sistemul de coordonate al imaginii de referinta. 0 determinarea noii po2itii a pi!elilor 3i evaluarea valorii acestora consta in determinarea pozitiei (coordonatelor) in imaginea de referinta a pixelilor din imaginea ce se suprapune cu ajutorul ecuatiilor (;.<) de suprapunere Bi a coeficientilor acestora care au de acuin valori determinate. *oate aceste operatiuni de suprapunere a pixelilor se fac automat de catre programul de prelucrare a imaginilor. )cuatiile utilizate sunt ecuatii polinomiale de fonna1 xO C a, Ma x M a(" M a0!" :O - b6 . bx . b2: . b7x:, (;.<)

unde1 x si : sunt coordonatele punctului in sistemul imaginii de referinta2 x si : sunt coordonatele punctului in sistemul imaginii ce se suprapune2 a si b sunt coeficientii ecuatiilor2

-.

"REMARCA4/, 51 RE"ERA4/, FOTOGRAMMETRIC-Sub. 6

+n scopul prelucrarii monoscopice sau stereoscopice a fotogramelor obtinute in procesul de aerofotograflere sau in scopul efectuarii aerotriangulatiei (determinarea pe cale fotogrammetrica a coordonatelor geodezice a unor puncte de indesire a triangulatiei), este necesar ca pe fiecare fotograma sa existe imaginea corespondenta a unor puncte reper din teren care sa aiba coordonate geodezice detenninate in sistemul de coordonate geodezic (sistemul de coordonate al proiectiei cartografice a $artii ce se intocmeste sau se actualizeaza cu detaliile topografice de pe fotograme). #ceste puncte reper se pot determina prin doua metode1 metoda premarca4ului sau metoda repera4ului#
-.1.

"remarca7ul +otogrammetric ("remarcarea punctelor)

"remarcajul este o metoda practica prin care se face vizibila pe imaginea fotogramei pozitia punctelor retelei geodezice (pozitia bornei) din zona aerofotografiata prin fixarea unor marcaje vizibile in jurul bornei punctului. (atorita dimensiunilor mici a partii superioare a bornei punctelor geodezice si datorita scarii fotogramei, imaginea punctelor geodezice si topografice nu apare la fotografiere pe imaginea fotogramei. "entra ca imaginea punctelor retelei geodezice si topografice sa apara pe fotograme, este necesar ca pozitia acestora sa fie scoasa in evidenta prin premarcare, inainte de efectuarea aerofotografierii. #sadar, operatiunea de premarcare a punctelor retelei geodezice de sprijin se face inainte de executarea aerofotografierii. "remarcarea punctelor se bazeaza pe contrastul dintre culoarea materialelor de premarcare a punctului cu cea a suprafetei terenului pe care se afla punctul. -ontrastul in coloratie depinde de proprietatea pe care o au anumite culori de a influenta in mod diferit stratul fotosensibil al filmului (in cazul utilizarii camerelor fotogrammetrice analogice) sau senzorul de imagine (in cazul utilizarii camerelor fotogrammetrice digitale), astfel 1 a) (aca se foloseste film pancromatic 1 P culorile albastru, bleu si violet apar desc$ise pe fotograme 2 P culorile rosu si oranj apar inc$ise 2 P culorile verde si galben dau pe fotograme nuante de gri. b) . (aca se folosesc filme cu alte caracteristici, culoarea materialului de premarcare trebuie sa corespunda cu zona spectrala de maxima sensibilitate a filmului sau a senzorului digital de imagine. -ontrastul de culoare intre premarcaj si teren, se realizeaza direct pe sol in cazul cind materialul de premarcare se aplica pe un teren urned, sau pe terenuri arate recent, pe terenuri acoperite cu iarba sau alta vegetatie de culoare verde, folosind material alb pentru premarcare. +n caznl cind premarcajul se aplica pe suprafete calcaroase sau nisipoase, care pe fotograme apar cu nuante de gri, se poate felosi material alb pentru premarcare, cu conditia ca acestea sa fie

contrastate artificial de mediul inconjurator. -ontrastul artificial se realizeaza prin saparea unor santuri in jurul formei de premarcaj si imprastierea pamintului scos din santuri. &anturile vor fi astfel facute incat, in perioadele abundente in precipitatii, in ele sa se scurga apa de pe suprafata premarcata. #dincimea santurilor se calculeaza astfel incat fundul santurilor sa ramina in umbra. -ontrastul artificial se poate realiza si prin acoperirea terenului pe care se aplica premarcajul cu carton asfaltat, negru de fum, panza neagra etc, sau prin conturarea figurii de premarcare (alba) cu placi de culoare contrastanta (neagra). "e terenurile care apar pe fotograme in nuante de gri, se pot folosi pentru premarcare materiale de culoare neagra, cu conditia ca dimensiunile sa fie duble fata de materialele albe. Figurile de premarcare se dimensioneaza in functie de scara de aerofotografiere, de contrastul ce se realizeaza si de aparatura fotogrammetrica de exploatare. "entru aparatele fotogrammetrice din dotare, trebuie sa se realizeze un contrast coloristic bun intre premarcaj si mediul inconjurator. Figurile de premarcare cele mai uzuale, care au dat cele mai bune rezultate la experimentari, sint cele din figura 2. #legerea formei de premarcare se face in functie de conditiile din teren. )ste indicata folosirea cu prioritate a formelor a si c.

a+

b+

c+ 5ig# ( 5orme de premarca4

(imensiunile panourilor de premarcaj se realizeaza in functie de scara fotogramelor ce urmeaza a se executa la aerofotografiere, si sunt date in tabelul de mai jos

&cara fotogramelor

. 1 26 666 . 12< 666 . 1 76 666 . 1 7< 666

>aza cercului (imensiunile >aza cercului interior r panoului lx@ exterior > (cm) (cm) (cm) 76 <6X766 776 ;6 <6X7<6 7/6 <6 <6x;66 ;<6 <6X<66 <D6 D6

-a materiale pentru premarcare se pot folosi placi de polistiren expandat, folii de polietilena opaca, placi fibrolemnoase melaminate, spartura de marmora sau de calcar, nisip, rumegus si praf de poliester impregnate cu aracet, placi din beton etc. &e pot utiliza deasemenea sisteme speciale de premarcare, formate din placi pliabile, montate

pe sol sau suspendate, acestea putandu0se demonta dupa executarea aerofotografierii si refolosi. Materialele de premarcare vor fi in marea lor majoritate de culoare alba, acestea realizand un bun contrast pe fond negru sau verde. @a executarea premarcarii trebuie sa se ia toate masurile de asigurarea stabilitatii, adica acestea sa nu se degradeze pana la executarea aerofotografierii si sa mentina contrastul culorilor. Fiecare punct premarcat se raporteaza pe $arta la scara . 1<6 666 prin coordonatele lor geodezice. "e $arta punctele premarcate se indica prin semnele conventionale standard, corespunzator cu categoria fiecarui punct al retelei geodezice. @inga semnul conventional al fiecarui punct se inscriu1 numele sau numarul punctului respectiv si una din literele Qa, b, sau c! care indica figura de premarcaj folosita. "roiectul de premarcaj se intocmeste pe asamblaj de $arti la scara &:6,,,, pe o suprafata corespunzatoare unui trapez la scara &:&,, ,,, si cuprinde1 0 limita suprafetei de aerofotografiere2 0 limita zonei de lucru, trasata la <0D Em in afara suprafetei de aerofotografiere2 0 benzile de aerofotografiere proiectate2
0punctele premarcate care pot fi puncte ale retelei geodezice si topografice sau puncte noi detenninate

+n toate aceste cazuri se proiecteaza repere fotogrammetrice care urmeaza a se identifica si determina prin masurari topografice pe teren. -. Re#era7nl +otogrammetric se executa numai dupa efectuaresa zborului fotogrammetric. "unctele reper se identifica pe fotograme in zonele standard, se identifica in teren si se determina, prin metode topografice clasice sau cu %"& coordonatele geodezice ale acestora. (ispunerea reperelor proiectate trebuie sa se faca in concordanta cu cerintele de exploatare a fotogramelor zborului executat si cu metodele de utilizate in acest scop. "entru alegerea si determinarea punctelor reper este necesar sa se intocmeasca un proiect de reperaj fotogrammetric. "roiectul de reperaj pentru identificarea si determinarea reperelor se executa pe un ansamblu de $arti, avind o suprafata corespunzatoare unei foi de $arta la scara . 1 <6 666 si cuprinde1 0 limitele zonei de lucra, trasate conform2 0 punctele de baza (geodezice, topografice si de nivelment), care vor fi utilizate pentru determinarea coordonatelor (X,Y, ) ale punctelor reper2 0 punctele de reperaj fotogrammetric proiectate2 0 directive de determinare2 0 traseele de nivelment geometric sau trigonometric. @a fixarea pozitiei punctelor de reperaj trebuie sa se aiba in vedere caracteristicile terenului si conditiile pentru o buna si usoara determinare. -a repere fotogrammetrice se aleg detalii clare, puncte care nu au inaltimi, situate pe suprafete cit mai orizontale, cu imagini pina la 6,2 mm si care se vad clar pe toate fotogramele ce le contin. (etalii ce pot fi alese ca repere fotogrammetrice, sint1 0 detalii punctiforme distincte. 0 colturile parcelelor si cvartalelor, ale caror laturi formeaza ung$iuri apropiate de /6R2 0 capetele podurilor2 0 colturile acoperisurilor cladirilor izolate. 0 intersectii ale detaliilor liniare, cu ung$iuri cuprinse intre D6R si .;R2 0 colturi si intersectii ale limitelor de culturi care nu au suferit modificari dupa aerofotografiere 2

0 0 0 0

colturi de platforme, fundatii, garduri etc. 2 capete de balustrade ale podurilor si podetelor etc. in zonele neconstruite, in lipsa altor detalii se pot alege 1 baza stilpilor liniilor electnce si de transmisiuni2
0tufe, arbusti sau pomi izolati, ale caror coroane au diametrul mic incat pe fotograma sa apara punctiform

@a alegerea reperelor trebuie sa se aiba in vedere ca acestea sa nu fie acoperite de umbrele obiectelor inalte sau de imaginea proiectata a acestora, ca urmare a efectului de perspectiva S ,u se aleg ca puncte de reper 1 0 detalii neclare, nestabile, umbrite sau cu linii curbe 2 0 tufe si copaci izolati cu diametrul mai mare de m71 .6 666 2 0 detalii situate pe terenuri inclinate, cu ung$iuri de panta peste .6R 2 0 detalii cu inaltime mai mare de . m. +dentificarea pe fotograme a punctelor de reperaj se executa obligatoriu la teren. >eperul se inteapa pe fotograma cu un ac fin, asa incat intepatura rezultata sa perforeze numai stratul fotosensibil, sa nu aiba dimensiuni mai mari de 6,. mm, iar eroarea de identificare sa nu depaseasca 6,2 mm 'data cu identificarea si inteparea pe fotograma a punctelor de reperaj fotogrammetrie, se intocmeste pe partea neemulsionata a fotogramei o sc$ita a reperului, care sa cuprinda o suprafata suficienta pentru identificarea pozitiei reperului. *ot aici se dau si unele explicatii asupra naturii reperului ca1 intersectie de tarlale, tufa, colt casa, colt gard etc. &e recomanda ca sc$ita reperului sa fie la o scara de 7P< ori mai mare decit scara fotogramelor. "unctele de reperaj fotogrammetrie se marc$eaza pe teren prin tarusi de 26P2< cm lungime ,care se bat pina la <#PD cm de la sol. "e tarusi se inscribe numarul reperului. >eperele fotogrammetrice se numeroteaza cu numere de ordine, diferite de ale retelei topografice, avind grija ca acestea sa nu se repete in cadrul aceleiasi lucrari. in cazul reperelor fotogrammetrice radiate din puncte geodezice, puncte ale retelei topografice, din, drumuiri sau din puncte intermediare, acestea se numeroteaza distinct, repetarea numarului punctului de statie fiind interzisa. a) )xecutarea masurarilor si determimarea reperelor fotogrammetrice >eperele fotogrammetrice se determina cu Qx, :, z, sau numai Qz, conform prevederilor proiectului. (eterminarea se executa pe baza masurarilor efectuate pe teren, prin 1 intersectii inapoi, intersectii inainte, drumuiri Bi radieri. Masurarile se executa similar ca pentru reteaua topografica, respectindu0 se prevederile de precizie, iar coordonatele se obtin corespunzator metodei folosite la masurare, respectindu0se prevederile instructiunilor de lucru. @a determinarea punctelor de reperaj fotogrammetric se pot folosi statiile totale. Metodele de determinate indicate in acest caz sint1 drumuiri, intersectii inainte si radieri sau aparatura %"&. Masurarile si calculele se efectueaza conform instructiunilor de lucru cu aparatele respective. *olerantele admise pentru determinarea punctelor de reperaj fotogrammetric sunt cele prevazute in proiectul de reperaj fotogrammetric.

b) (efiuitivarea fotogramelor cu reper

>eperele identificate se inteapa pe fotograme obligatoriu la teren. (iametrul intepaturii nu trebuie sa depaseasca 6,2 mm. Fiecare reper fotogrammetric identificat si determinat in teren si pe fotograma, se marc$eaza pe partea emulsionata a fotogramei prin semn conventional (conforn instructiunilor de lucru), insotit de numarul reperului respectiv. "entru a nu deteriora intepatura de identificare, acul balustrului se fixeaza intr0o bucatica de guma. "e verso fotogramei, locul aproximativ al reperului se balustreaza si in partea dreapta a cercului se inscriu sub forma de fractie 1 numarul reperului la numarator si cota la numitor. #laturi de semnul conventional, pentru fiecare reper se intocmeste sc$ita de pozitie, la o scara mai mare decit a fotogramei, in tonuri cit mai apropiate de cele reale. (aca este nevoie, sc$ita poate fi insotita de o scurta nota explicativa. "e fotogramele reperate se marc$eaza prin semne conventionale 1 punctele retelei geodezice, ale retelei topografice si de nivelment, care au fost identificate precis sau aproximativ.

Fig. ;. &ecventa dintr0un proiect de reperaj fotogrammetrie

RETEA/A "/NCTE,OR 0E S"RI4IN "ENTR/ GENERAREA MO0E,/,/I 0IGITA, A, TEREN/,/I-Sub.8 "rincipiul de baza a realizarii modelului digital al terenului consta in definirea si realizarea unei retele de sprijin de puncte cotate, numita retea grid, a carei puncte cotate sunt dispuse in forma geometrica (matriciala formata din patrate sau triung$iuri) sau intr0o forma oarecare negeomatrica. >eteaua de puncte de tip grila se realizeaza din punctele caracteristice ale terenului sau prin determinarea unor puncte de coordonate !, ", 2 dispuse in figuri geometrice ce formeaza o retea grid, ce se inregistreaza intr0un fisier de date de tip grid. "unctele acestei retele sunt utilizate pentru interpolarea suprafetei matematice spatiale ce aproximeaza suprafata reala a terenului. "entru determinarea punctelor acestor retele de tip grid poate fi utilizata fie metoda topografica de determinare la teren a acestor puncte, fie metoda cartografica de determinare a coordonatelor acestor puncte din cotele punctelor curbelor de nivel inregistrate in bazele de date, fie metoda fotogrammetrica de determinare a coordonatelor punctelor prin masuratori pe modelul stereoscopic al terenului. +n cazul utilizarii metodei fotogrammetrice de determinare a punctelor retelei de tip grid, mai intai este necesar sa se determine puncte de reperaj fotogrammetric, fie prin metoda premarca4ului fotogrammetric, fie prin metoda repera4ului fotogrammetric# Punctele de reper fotogrammetrice sunt utilizate pentru orientarea si aducerea in scara a modelului stereoscopic realizat si pentru determinarea punctelor retelelor de tip grid. Metoda premarca4ului se aplica inainte de inregistrarea terenului in imagine, adica inainte de obtinerea imaginilor terenului (satelitare sau aeriene). &e aleg ca puncte de premarcaj puncte cu coordonate cunoscute (determinate anterior) cum sunt punctele retelei geodezice, punctele retelei topografice sau puncte ale retelelor locale. #ceste puncte de premarcaj vor fi marcate in teren cu semn distinctiv pentru ca imaginea acestora sa fie vizibila si clara pe imaginea terenului inregistrat. Metoda reperalului fotogrammetric se aplica dupa obtinerea imaginilor terenului si presupune alegerea ca reper a unor puncte ale terenului reprezentat care au imagine clara si punctiforma pe imagine. #ceste puncte reper vor fi apoi determinate planimetric si altimetric la teren prin metode topografice (intersectii, drumuiri, radieri). MO0E,/, 0IGITA, A, TEREN/,/I +n diverse aplicatii %+&, de urbanism sau de $idrologie apare necesitatea modelarii matematice a terenului si exploatarea acestui model matematic pentru realizarea diverselor analize spatiale sau de alta natura ce pot fi solicitate. Modelarea matematica a suprafetei terestre poate fi facuta in spatiul bidimensional (in plan), numita modelare bidimensionala, care presupune utilizarea a doua modele matematice pentru reprezentarea suprafetelor (modelul punct si modelul linie) sau poate fi facuta in spatiul tridimensional, numita modelare tridimensionala, care presupune realizarea unui model matematic spatial (Model Digital al 8erenului+ a carui suprafata matematica sa aproximeze cat mai fidel suprafata terestra reala. Modelul punct are ca rezultat al reprezentarii in plan o $arta digitala formata din puncte cotate, numita plan cotat, iar Modelul linie are ca rezultat a reprezentarii in plan o $ata digitala ce contine curbe de nivel prin care este reprezentata suprafata terestra. #ceste reprezentari in plan a suprafetei terestre nu pot furniza date suficiente ale terenului pentru diverse aplicatii sau analize geografice si este nevoie de o reprezentare spatiala (tridimensionala) a terenului. #vand in vedere baza matematica ce sta la baza reprezentarii spatiale a suprafetei terestre si

metodologia de realizare a unei astfel de reprezentari spatiale, putem da pentru Modelul digital al terenului urmatoarea definite. Modelul digital al terenului ((igital *errain Model 0 (*M), numit si Model digital de elevatie ((igital )levation Model 0 ()M) sau Model spatial al terenului, este o reprezentare digitala (numerica) in spatiul tridimensional a suprafetei terestre, aproximata printr0o suprafata matematica realizata prin intermediul unei retele de puncte cotate (grid) si prin interpolarea cotelor punctelor acestei suprafete matematice pe baza cotelor punctelor retelei grid cu ajutorul unor functii matematice de interpolare. #sadar, Modelul digidal al terenului este un produs digital realizat fie din date vectoriale, fie din date raster inregistrate si este indispensabil automatizarii diverselor procese din cadrul aplicatilor practice sau a diverselor analize geografice ce se efectueaza pe calculator. "rinci#ii !e ba$a >ealizarea unor aplicafii %+& precum si analiza spatului geografic cu toate componentele sale si a diverselor procese si fenomene ce se desfasoara in cadrul acestui spatiu geografic, necesita cunoasterea suprafetei topografice a terenului si implica existenta unei reprezentari adecvate a formei sale, in functie de cerintele aplicatiei practice sau a tipului de analiza in care acesta este utilizat. >eprezentarea spatiala pe calculator a suprafetei topografice a terenului necesita o modelare matematica spatiala a acesteia ce formeaza Modelul digital al terenului (M(*), modelare care presupune realizarea unei retele de puncte cotate(retea grid) cu puncte dispuse planimetric in forma geometrica sau intr0o forma oarecare, retea care apoi este completata cu puncte intermediare ale suprafetei matematice a caror cota se determina printr0un process de interpolare cu ajutorul unor functii matematice de interpolare (interpolare cu suprafete sumabile, interpolare cu suprafete mobile, interpolare liniara sau polinomiala) din valorile cotelor punctelor retelei de tip grila. &uprafata matematica tridimensionala astfel realizata aproximeaza foarte riguros suprafata reala a terenului daca punctele interpolate sunt foarte dese ca pozitie planimetrica. -u cat numarul de puncte interpolate este mai mare cu atat suprafata matematica realizata digital aproximeaza mai fidel suprafata topografica reala a terenului. &copul principal al realizarii modelului digital al terenului este acela de a determina cota oricarui punct din teren prin estimarea cotei imaginii punctului situat pe modelul digital al terenului inregistrat in baza de date geografice. "entru atingerea acestui scop suprafata matematica realizata ce defmeBte modelul digital al terenului trebuie sa reflecte cat mai bine suprafata topografica reala a terenului pe care il reprezinta. #sa cum s0a precizat mai sus modelul digital al terenului poate fi realizat fie din date raster fie din date vectoriale. Modelul digital al terenului realizat din date raster se realizeaza din datele vectoriale ale reliefului (curbele de nivel) inregistrate in baza de date grafice. "rima operatiune care se face este conversia datelor grafice din sistemul vector in sistemul raster. #stfel, curbele de nivel reprezentate vectorial se convertesc in pixeli ce vor avea ca altitudine valoarea cotei curbei de nivel din care provin, iar valoarea pixelilor intermediari curbelor se determina prin interpolare din valorile curbelor de nivel. -uloarea sau nuanta de gri a pixelilor imaginii raster rezultate se stabileste in functie de valoarea cotei atribuite fiecarui pixel. Modelul digital al terenului realizat din date vectoriale este mai practic, mai fidel realitatii si permite extragerea cotelor punctelor foarte rapid Bi precis prin intermediul functiilor de interpolare. (e aceea in continuare va fi tratat acest tip de model digital al terenului.

#Badar, principiul de baza a realizarii modelului digital al terenului consta in definirea Bi realizarea unei retele de puncte cotate, numita retea grid, a carei puncte cotate sunt dispuse in forma geometrica (matriciala formata din patrate sau triung$iuri) sau intr0o forma oarecare negeomatrica. >eteaua de puncte de tip grila se realizeaza din punctele caracteristice ale terenului sau prin determinarea unor puncte de coordonate !, ", 2 dispuse in figuri geometrice ce formeaza o retea grid, ce se inregistreaza intr0un fiBier de date de tip grid. #poi pe baza cotelor punctelor acestei retele de tip grila se determina prin interpolare, in mod automat, cota 2 a oricarui punct intermediar punctelor retelei grid. #ceste puncte cu cota interpolata definesc suprafata matematica a modelului digital al terenului ce aproximeaza suprafata topografica a terenului. "entru realizarea interpolarii automate este necesar sa se utilizeze un program de interpolare (un soft special de aplicatie), implementat in meniul produselor %+& de prelucrare a bazelor de date geografice, care sd permita gasirea automata a punctelor vecine punctului intermediar de coordonate planimetrice !, " si sa interpoleze cota 2 a acestui punct. Modelarea digitala a terenului necesita indeplinirea urmatoarelor conditii1 datele necesare construirii modelului digital al terenului trebuie obtinute intr0un mod sirnplu Bi eficient2 modelul digital realizat sa aproximeze cu suficienta precizie configuratia terenului2 numarul de puncte utilizate cu coordonate Bi cota cunoscuta sa fie cat mai mic posibil, fara a afecta precizia de determinate a cotei2 calculele de interpolare automata a cotei unui punct de pe modelul digital sa nu necesite timp mare, pentru a se realiza eficienta. Culegerea !atelor necesare reali$arii retelei !e #uncte 9gri!: "entru culegerea datelor necesare realizarii retelei de puncte de tip grila (suportul pe care se sprijina suprafata matematica interpolata) a modelului digital al terenului, poate fi utilizata una din urmatoarele metode1 a.Meto!a to#ogra+ica 0 metoda prin care punctele retelei de sprijin pentru interpolarea suprafetei matematice a M(* se aleg aleator pe linii caracteristice ale terenului, in retea Bi se determina planimetric Bi altimetric prin metode de ridicare topografice in teren. Metoda presupune efectuarea masuratorilor in teren Bi determinarea pozitei planimetrice a punctelor prin metode topografice (intersectii, drumuiri sau radieri) si a cotelor punctelor prin determinari topografice altitudinale2 b.Meto!a +otogrammetrica 0 metoda prin care punctele retelei de sprijin pentru realizarea suprafetei matematice a modelului digtal al terenului, se culeg de pe model stereoscopic sau prin orce alt procedeu fotogrammetric, pe baza imaginilor fotografice sau digitale ale terenului si se determina planimetric si altimetric. Metoda presupune realizarea modelului stereoscopic, efectuarea masuratorilor pe acest model stereoscopic Bi determinarea prin metode fotogrammetrice a coordonatelor planimetrice Bi a cotelor punctelor ce definesc reteaua de sprijin (formata din puncte dispuse geometric sau aleator)2 c.Meto!a cartogra+ica0metoda prin care coordonatele punctelor retelei de sprijin (de tip grid) se culeg de pe $arti analogice sau digitale prin extragerea coordonatelor planimetrice si interpolarea cotelor acestor puncte din curbele de nivel existente pe $arti sau inregistrate in baza de date grafice.

Meto!e !e reali$are a mo!elului !igital al terenului "entru realizarea modelului digital al terenului se parcurg doua etape distincte si anume1 reali2area retelei de puncte cotate si reali2area suprafetei matematice a modelului digital al terenului# *rebuie mentionat faptul ca relatiile matematice aferente metodelor descrise si prezentate in

continuare sunt implementate in programele %+& utilizate si nu trebuie memorate, intrucat pot fi apelate din meniul programului prin functiile specifice acestora care le lanseaza automat in executie. A. Reali$area retelei !e #uncte cotate "entru realizarea retelei de puncte cotate necesare interpolarii punctelor suprafetei matematice ce defineste suprafata modelului digital al terenului se utilizeaza mai frecvent doua metode1 metoda intersectiei de profile ale terenului si metoda triangulatiei (8)9+# a; Meto!a intersectiei !e #ro+ile ale terenului Metoda presupune impartirea suprafetei topografice a terenului in suprafeTe elementare cu ajutorul unor profile ec$idistante ale terenului si paralele cu axele sistemului de coordonate rectangular al $artii sau al bazei de date geografice inregistrate (fig. L..).

"ractic se realizeaza o retea de profile ec$idistante si perpendiculare unul pe altul care determina suprafete elementare de forma patrata cu dimensiunile Ux si U:. -u cat densitatea profilelor este mai mare cu atat suprafetele elementare rezultate sunt mai mici si precizia de aproximare a suprafetei reale a terenului creste. "entru formarea modelului digital al terenului sunt necesare cotele punctelor de intersectie a profilelor si valorile ec$idistantelor %! 3i %" ale profilelor, care formeaza reteaua de sprijin de tip grid (cu puncte dispuse in forma de carouri). -ota punctelor retelei rezultate din intersectiile profilelor se determina fie cu relatiile liniare (L..), fie cu ajutorul unei ecuatii polinomiale de gradul +++ de forma (L.7) din cotele punctelor curbelor de nivel. (L..)

unde1

cota punctului : interpolata pe direcpa ;X< Zp" - este cota punctului : interpolata pe direcjia ;Y= Zp - este cota interpolata a punctului :< X%, Y%, Z% 0 sunt coordonatele punctului % al modelului matematic al suprafetei terestre reprezentate2

Zp!0este

X>, Y>, Z> 0 sunt coordonatele punctului > al modelului matematic al suprafetei terestre reprezentate. Forma generala a polinomului de grad n este data de relatiile (L.2) iar pentru diverse alicatii practice se utilizeaza polinomul de grad 0 a carui forma este data de relatiile (L.7).
Z - %i4! . >i4" . ?i4!
0 0 (

. Di4"( .

i1

! . 5i4" . Gi4!" . @i4(/#(+

(L.7)

Z p -a . X.

unde1 Zp - este cota punctului : interpolata; Xp, Yp - sunt coordonatele planimetrice ale punctului : extrase din baza de date grafice de
pe modelul matematic al terenului reprezentat; a i, a (, a0, a a - sunt coeficienti ecuatei polinomiale care se determina pe baza unui numar de minim 4 puncte cu cota cunoscuta si sunt valabili pentru toate punctele suprafetei terestre pentru care au fost calculati.

-oeficientii ecuatiilor polinomiale se determina pentru fiecare suprafata elementara definite de profile, luand in calculi un numar de .D02< puncte de sprijin cu cota cunoscuta situate in jurul suprafetei in cauza, puncte din care se creaza un s:stem de ecuatii care se rezolva prin metoda celor mai mici patrate. b; Meto!a triangulatiei <TIN; Metoda presupune realizarea unei retele de puncte de sprijin ce formeaza triuug$iuri cvasiec$ilaterale, numita retea de triangulatie (*riangulated +rregular ,etAorE 0 *+,). +n urma procesului de triangularizare a zonei de teren date, se obtine o lista de triung$iuri care formeaza reteaua de sprijin cu puncte cotate dispuse in triung$iuri (Fig. V.2).

Fig. V.2. >efeaua de puncte cotate in format *+, reprezentata spatial (eterminarea coordonatelor punctelor (x, :, z) ce definesc varfurile triung$iurilor retelei de puncte *+, se face fie in teren prin metode topografice, fie prin metode fotogrammetrice prin masuratori pe modele stereoscopice, fie prin interpolare din curbele de nivel inregistrate in baza de date geografice. -ele mai precise determinari de cote ale punctelor din varfurile triung$iurilor retelei sunt cele rezultate din masuratori topografice in teren. +n prima etapa se realizeaza reteaua de puncte de sprijin prin una din metodele prezentate, in care sunt determinate coordonatele si cotele punctelor.

+n etapa a doua se determina suprafata matematica ce aproximeaza suprafata topografica a terenului, realizandu0se modelul digital al terenului. (e asemenea, putem concluziona ca punerea la punct a unui Model digital al terenului capabil sa reprezinte cu un grad cat mai bun de aproximatie suprafata reala a terenului, are implicatii profunde atat in domeniul geografic prin facilitarea diverselor analize geografice cat si in utilizarea sa pentru realizarea de diverse profile ale terenului. -rearea Modelului digital a terenului, fiind o operatiune foarte complexa ce solicita temeinice cunostinte de specialitate se poate executa pe teritorii intinse pe trapeze la scara mica, iar pentru anumite activitati care solicita o precizie mai mare in interpolarea cotelor punctelor terenului se poate executa la scari mai mari. Modelul digital al terenului, odata creat, poate avea destinatii multiple, ca exemplu1 generarea reliefului $artilor si a planurilor topografice, generalizarea automata a curbelor de nivel, calcule te$nico0ingineresti, extragerea automata a cotelor oricarui punct de pe suprafata terestra etc. Modelul digital al terenului trebuie sa fie independent de sistemul de semne conventionale precum si de metodele de masurare si de prelucrare preliminara a datelor. (easemenea, Modelul digital al terenului trebuie sa includa functii de control si corectare a datelor de intrare. C (V.7)

(in rezolvarea sistemului (V.7) de ecuatii se determina coeficientii a, b, c, apoi cu relatia (V.2) se determina cota punctului : pe suprafata matematica. !;Meto!a inter#olarii cu su#ra+ete sumabile "e baza punctelor retelei de tip grila cu punctele sale determinate planimetric "(Xi, Yi, i) unde iC...n, si cotele i cunoscute se determina suprafete elementare care apoi se insumeaza. #stfel, se construieste suprafata -fA!, ") astfel incat cota zi sa respecte egalitatea 2i -f(!i, "i+# Functia de interpolare a cotei punctelor suprafetei sumabile are forma1

x r( , )Ma Mb:Mc

(V.;)

-oeficientii Bi, a, b si c se determina dintr0un sistem de nM7 ecuatii cu nM7 necunoscute obtinut din constrangerea pe cotele punctelor de sprijin utilizate. #vand determinati de acum coeficientii ecuatiilor se pot calcula cotele punctelor suprafetei matematice utilizand coordonatele si cotele punctelor retelei. Metoda se utilizeaza cand se dispune de un numar de puncte mic (mai mic de .<6 puncte). e; Meto!a inter#olarii cu su#ra+ete mobile Metoda presupune ca pentru fiecare punct de interpolare sa se determine o ecuatie a suprafetei, luand in considerare punctele care sunt vecine cu acest punct intr0un domeniu plan circular de raza data. &e utilizeaza ecuatii polinomiale de forma1 Z -a,,.a&,! . a,&" . a&&!" (V.<) "entru fiecare punct de sprijin se intocmeste o ecuatie de forma (V.<). =a rezulta un sistem de m ecuatii (m fiind numarul de puncte de sprijin) cu n necunoscute. &istemul se rezolva prin metoda celor mai mici patrate. (upa determinarea necunoscutelor, prin rezolvarea sistemului, cota in fiecare punct de interpolat al suprafetei matematice se determina cu relatia (V.<)

&e poate concluziona ca procesul de realizare a modelului digital al terenului comporta doua etape.

10 >ealizarea suprafetei matematice a modelului digital al terenului0 metode de

interpolare2 Reali$area su#ra+etei matematice a mo!elului !igital al terenului >ealizarea suprafetei matematice care aproximeaza suprafata topografica a terenului in procesul de creare a modelului digital al terenului se face prin interpolarea cotei punctelor suprafetei matematice din cotele punctelor retelei de sprijin (de tip grid sau *+,). :entru interpolarea cotei punctelor suprafetei matematice a modelului digital al terenului se poate utili2a una din urmatoarele metode: interpolarea prin seturi de profile, interpolarea prin suprafete curbe, interpolarea din punctele retelei de triung$iuri, interpolarea cu suprafete sumabile, si interpolarea cu suprafete mobile# Meto!a inter#olarii #rin seturi !e #ro+ile Metoda utilizeaza reteaua de tip grila rezultata din intersectia profilelor terenului pentru interpolarea cotei punctelor de pe suprafata matematica. "entru interpolarea cotei punctelor suprafetei matematice ce se realizeaza din cotele punctelor retelei de tip grila, se utilizeaza relatiile (V..) utilizand coeficientii determinati din cotele punctelor retelei de sprijin si coordonatele planimetrice ale punctelor de pe suprafata matematica a caror cota se cauta a se afla.
a;

Meto!a inter#olarii #rin su#ra+ete curbe Metoda utilizeaza reteaua de tip grila rezultata din intersectia profilelor terenului pentru interpolarea cotei punctelor ce definesc suprafata matematica. #ceasta metoda presupune determinarea cotei punctelor suprafetei matematice din cotele punctelor retelei de tip grila prin intermediul unor relatii matematice ce aproximeaza parabole cubice care determina tangente la suprafata curba in punctele retelei de sprijin, pe baza carora se aproximeaza suprafata curba dintre punctele acestei retele.
b;

Meto!a inter#olarii !in #unctele retelei !e triung=iuri "entru determinarea prin interpolare a cotei intr0un punct :(!, "+ al suprafetei matematice ce defineste modelul digital al terenului se determina mai intai triung$iul din care face parte punctul : si se scrie ecuatia planului determinat de cele 7 varfuri ale triung$iului cu ajutorul ecuatiei (V.2).
c;

Z - a . b! . c"

(C#(+

=a trebui sa se determine valorile cotelor punctelor suprafetei matematice situate intre varfurile triung$iului. +n acest scop se scriu pentru fiecare triung$i in cauza ecuatiile rezultate din coordonatele varfurilor triung$iului, formandu0se sistemul de ecuatii (V.7).

D& !A rtD & !( "( u W ",E

Da -2: b C u,

(in rezolvarea sistemului (V.7) de ecuatii se determina coeficienfii a, b, c, apoi cu relatia (V.2) se determina cota punctului : pe suprafata matematica. Meto!a inter#olarii cu su#ra+ete sumabile "e baza punctelor retelei de tip grila cu punctele sale determinate planimetric "(xi< :j, zI) unde 3Cl..n, si cotele z, cunoscute se determina suprafete elementare care apoi se insumeaza. #stfel, se construieste suprafata z -EA!, :) astfel incat cota z, sa respecte egalitatea z, -E(!4, ",+# Functia de interpolare a cotei punctelor suprafetei sumabile are forma1
!;

n
Z - Y E FG$!r(! i ," i + . a! . b" . c
(V,;)

.C. -oeficientii B$ a, b si c se determina dintr0un sistem de n. 7 ecuatii cu n.0 necunoscute obtinut din constrangerea pe cotele punctelor de sprijin utilizate. #vand determinati de acum coeficientii ecuatiilor se pot calcula cotele punctelor suprafetei matematice utilizand coordonatele si cotele punctelor retelei. Metoda se utilizeaza cand se dispune de un numar de puncte mic (mai mic de .<6 puncte). Meto!a inter#olarii cu su#ra+ete mobile Metoda presupune ca pentru fiecare punct de interpolare sa se determine o ecuatie a suprafetei, luand in considerare punctele care sunt vecine cu acest punct intr0un domeniu plan circular de raza data. &e utilizeaza ecuatii polinomiale de forma1
e;

Z - a oo . aH! . a Il " . a u !"

(C#6+

"entru fiecare punct de sprijin se intocmeste o ecuatie de forma (V.<). =a rezulta un sistem de m ecuatii (m fiind numarul de puncte de sprijin) cu n necunoscute. &istemul se rezolva prin metoda celor mai mici patrate. (upa determinarea necunoscutelor, prin rezolvarea sistemului, cota in fiecare punct de interpolat al suprafetei matematice se determina cu relatia (V.<). &e poate concluziona ca procesul de realizare al modelului digital al terenului compara doua etape1 +n prima etapa se realizeaza reteaua de puncte de sprijin prin una din metodele prezentate, in care sunt determinate coordonalele si cotele punctelor. +n etapa a doua se determina suprafata matematica ce aproximeaza suprafata topografica a terenului, realizandu0se modelul digital al terenului. (e asemenea, putem concluziona ca punerea la punct a unui Model digital al terenului capabil sa reprezinte cu un grad cat mai bun de aproximatie suprafata reala a terenului, are implicatii profunde atat in domeniul geografic prin facilitarea diverselor analize geografice cat si in utilizarea sa pentru realizarea de diverse profile

ale terenului. -rearea Modelului digital al terenului, fiind o operatiune foarte complexa ce solicita temenice cunostinte de specialitate, se poate executa pe teritorii intinse pe trapeze la scara mica, iar pentru anumite activitati care solicita o precizie mai mare in interpolarea cotelor punctelor terenului se poate executa la scari mai mari. Modelul digital al terenului, odata creat, poate avea destinatii multiple, ca exemplu1 generarea reliefului $artilor si a planurilor topografice, generalizarea automata a curbelor de nivel, calcule te$nico0ingineresti, extragerea automata a cotelor oricarui punct de pe suprafata terestra etc. Modelul digital al terenului trebuie sa fie independent de sistemul de semne conventionale precum si de metodele de masurare si de prelucrare preliminara a datelor. (easemenea, Modelul digital al terenului trebuie sa includa functii de control si corectare a datelor de intrare.

Subiect nr.11 Prelucrarea imaginilor digitale Prelucrarea imaginilor digitale de teledetectie se face in doua feluri: se face o prelucrare preliminara a imaginilor in vederea aplicarii corectiilor radiometrice si geometrice se face prelucrarea imaginilor de teledectie corectate radiometric si geometric Prelucrarea imaginilor de teledectie poate fi facuta manual, automat, sau mixt si pot avea scop tehnologic sau scop tehnic Prelucrarea preliminara a imaginilor. -Are ca scop corectarea radiometrica si geometrica a imaginilor digitale inregistrate din sateliti. Prin prelucrarea preliminara se elimina erorile sistematice produse de lantul (traseul) de achizitionare a imaginilor de teledetectie. Asupra imaginilor de teledectie vor fi aplicate urmatoarele corectii: a) Corecti radiometrice: se aplica pentru eliminarea erorilor provocate de catre senzorul de teledectie si de mediul inconjurator (1) Corectii pentru inlaturarea erorilor produse de catre senzor- se aplica corectii pentru inlaturarea erorilor: -sistemului de colectare a datelor(erori datorate insta ilitatii necompensate a locurilor electronice) -sistemului de unghi de a atare -produse de pertur atiile sistemului de detectare, inregistrate si transmitere a datelor (!) "orectii ale variatiilor peisajului si a mediului inconjurator-corecteaza variatiile de iluminare si cele atmosferice (#) "orectii de intarire a imaginii care constau in efectuarea unor filtrari a imaginii (eliminarea unor pertur atii) in modificari de densitate (nuanta de gri sau culoare) atunci cand acestea au contrast sla si in efectuarea codificarii ($) "orectii de cali rare radiometrica care se aplica la convertirea valorilor datelor in unitati fizice (%) &ndepartarea dungilor: 'ungile apar in imagine datorita raspunsului inegal al detectorilor in cazul inregistrarilor multispectrale - se elimina prin prelucrarea histogramei imaginii (() &ndepartarea zgomotului ()) "orectia de eliminare a variatiei in timp a luminii solare

(*) "orectii de eliminare a erorilor produse de atmosfera b) Corectii geometrice: se aplica in scopul eliminarii erorilor ce deformeaza geometria imaginilor. Se aplica urmatoarele corectii i) de elimiinare a influentei reliefului, a inclinarii imaginii si a altor distorsiuni, in vederea compararii mai multor imagini ii) de corespondenta iii) de registratie iv) de eliminare a distorsiunii panoramice care apare datorita neverticalitatii axei optice a statiei v) de distorsiune datorita rotatiei Pamantului Prelucrarea imaginilor digitale Prelucrarea imaginilor digitale se face diferit pentru imaginile digitale monospectrale fata de imaginile digitale multispectrale. a) Prelucrarea imaginilor digitale monospectrale Pentru prelucrarea imaginilor digitale monospectrale se utilizeaza urmatoarele metode: .. Metoda crearii imaginii booleene. +etoda se utilizeaza pentru evidentierea (extragerea) unei anumite caracteristici (detalii planimetrice) dintr-o imagine al -negru. Aceasta metoda se mai numeste clasificare binara# +etoda presupune fixarea unei valori aleasa de utilizator care va reprezenta pragul su care toate valorile pixelilor mai mici decat aceasta vor fi fixate la zero (negru) iar celelalte valori ale pixelilor mai mari decat pragul ales vor fi fixate la maxima (!%% adica al ). 2. Metoda crearii unei imagini cu un numar fixat de caracteristici. ,ste vor a de o tehnica ce consta in impartirea valorilor distri ute pe axa -. in intervale definite de utilizator. /iecare interval va avea o singura valoare pentru top pixelii. 'e exemplu daca valorile pixelilor le imparpm in % clase, imaginea rezultata va contine doar % caracteristici geografice, fund reprezentata in % nuante de gri sau % culori diferite. 7. Metoda extinderii contrastului. &n teledetectie acesta este de cele mai multe ori o cerinta deoarece multi senzori sunt reglati sa colecteze date pe un domeniu extrem de larg de condign, de la suprafete desertice fier inti si pana la suprafete care reflecta foarte sla cum ar fi oceanele polare. in consecinta, doar o mica portiune din scara masuratorilor este folosita pentru un anumit peisaj. ,xtinderea contrastului se poate face fie prin interpolare (liniara, multiliniara, logaritmica, exponentials) fie utilizand procedee statistice. -peraiia se aplica asupra pixelului modificand valoarea nuantei de gri sau de culoare a acestuia intr-o noua gama de valori mai restransa decat gama clasica. 0e o tine astfel o imagine digitala cu un contrast extins. Metoda filtrarii spatiale. /iltrele spapale accentueaza sau estompeaza diferite frecvente spatiale. /recventa spatiala se refera la numarul de aparipi de valori ale pixelilor care, la o afisare a imaginii si a cur ei care reprezinta raspunsul spectral, pot produce asperitati datorita variatiilor tonale. - frecventa mare implica nuante de gri ce variaza rusc pe un numar relativ mic de pixeli. Prelucrarea imaginilor digitale multispectrale se refera la prelucra imaginilor aceluia1i areal luate in diferite enzi spectrale in scopul o linerii unei noi imagini.

0e utilizeaza urmatoarele metode: .. Metoda adunarii si scaderii imaginilor# "ea mai simple metoda de a com ina imagini multispectrale este adunarea si scaderea. 2ezultatul adunarii produce un contrast ridicat daca enzile sunt ine corelate. 0eparat aceste enzi nu conduc la o ameliorare a imaginii. &n principiu operatia este foarte simpla, deoarece se reduce la adunarea sau scaderea a doua matrice de numere (matricile valorilor pixelilor celor doua imagini). in acest scop sunt utilizate relatiile rij=aij + bij sau rij=aij - bij

Segmentarea si mozaicarea imaginilor digitale 0egmentarea imaginilor digitale se face cu scopul de a diviza imaginea digitala in zone omogene in raport cu aspectul general.-peratiunea de segmentare preseupune selectarea pixelilor dupa stralucirea lor. 0e pot extrage astfel detalii ale caror pixeli au valorile cuprinse intr-un anumit ecart +ozaicarea imaginilor digitale este o operatie prin care se asam ealza mai multe imagini digitale de acelasi fel, rezultand o imagine mai mare. 0copul este de a reface o noua imagine din regiuni apartinand initial la doua sau mai multe imagini diferite. 0e impune ca imaginile sa ai a aceleasi caracteristici (aceeasi anda spectrala, rezolutie, scara) si in plus sa ai a o zona comuna. Astfel, imaginile care sunt continue si sunt o tinute de acelasi satelit in aceeasi zi, zona comuna este identica si imaginile se pot alipi fara a fi necesara o preprocesare.&n toate celelalte cazuri, doua imagini continue nu au exact aceeasi radiometrie in zona comuna. Pentru realizarea procesului de mozaicare tre uie definita, in cazul fiecarei enzi spectrale o lege de transformare pentru egalizarea radiometrica a celor doua imagini, aceasta se aplica pentru toate canalele spectrale Procesul de mozaicare decurge dupa cum urmeaza:3inia din zona comuna de-a lungul careia se va realiza jonctiunea celor doua imagini poate fi aleasa in mod interactiv pe ecran. in acest scop se aleg pixelii care reprezinta aceeasi pozitie relativa din fiecare imagine si sunt ine evidentiati (intersectii de drumuri, etc.) 'upa sta ilirea corespondentei restul procesului se face automat de catre un program specializat.

Clasificarea imaginilor digitale: "lasificarea imaginilor digitale are scopul de a simplifica imaginile digitale prin reducerea domeniului total al entitatilor spatiale in categorii mai restranse de semnificatie &ndiferent de metoda utilizata clasificarea imaginilor digitale se face in doua etape: identificarea clusterilor si asocierea lor cu clase statistice, clusterele fiind grupuri de pixeli ce reprezinta detalii care au aceleasi caracteristici din punct de vedere spectral4 clasificarea datelor din imaginile multispectrale o tinute intr-un singur strat tematic Pentru clasificarea imaginilor digitale se utilizeaza doua metode de aza: clasificarea supervizata sau recunoasterea supervizata a tiparelor si clasificarea nesupervizata sau analiza de clusteri

Clasificarea supervizata a imaginilor digitale "lasificarea supervizata a imaginilor digitale presupune efectuarea urmatoarelor operatiuni: selectarea caracteristicilor care consta in selectarea informatiei utile (detaliilor) care se vor folosi pentru clasificarea restului de imagine din peisaj4 selectarea tipului de clasificare care consta in descompunerea spatiului caracteristicilor in su spatii disjuncte astfle incat orice pixel sa apartina uneia din clase. ,xista trei tipuri de clasificare: -geometrica: se azeaza pe masurarea distantei intre pixelul cunoscut si un vector median4 -clasificarea paralelipipedica in care se sta ileste un domeniu de forma unui dreptunghi si fiecare pixel se testeaza daca apartine domeniului si clasificarea pro a ilista care se azeaza pe pro a ilitatea ca un pixel sa apartina unei anumite clase4 Clasificarea nesupervizata a imaginilor digitale -presupune crearea grupelor de pixeli ce reprezinta caracteristici geografice, fara a cunoaste apriori ceea ce se clasifica. Pixelii sunt constituiti in clase de clusteri, dupa care se verifica daca clusterii au semnificatie sau nu in imaginea digitala cercetata

Pentru constituirea claselor este analizat raspunsul spectral al tuturor pixelilor prin metode statistice si pe aza rezultatelor analizei statistice efectuate pixelii sunt grupati in clustere, analiza si calculul se face automat prin soft. peratori utilizati in prelucrarea imaginii digitale ,xtragerea detaliilor dintr-o imagine digitala pe aza densitatilor se face in general printr-o procesare de nivel scazut cu ajutorul operatorilor specifici: Acesti operatori sunt: -peratori punct-utilizati pentru detectarea jonctiunilor de diverse tipuri. 0e pot mentiona operatorii /orstner si +oravec -peratori de detectare a conturului - sunt operatori cu rol de filtru utilizati pentru detectarea contururilor o iectelor in imaginile digitale Acestia pot fi de mai multe tipuri: filtre de detectare a contururilor (0o el, 5risch, Pre6it) operatori de derivare de ordinul &, && operatori de convolutie (op. 3-7) operatori ce utilizeaza metoda gradientului ("annz si 7a or) operatori ce utilizeaza intersectii zero (+arr, 7rimson)