Sunteți pe pagina 1din 111

lon IONESCU

FM
#;'?r.* s* I r,
" ;d

}Wffikw&

Moddlaroa dfigflthH affimncftfrcfi a bmomulufl

l;:j

rvr.xr=tr>K
BUEIUFIE9TI

-Ilo.|tr

Ion l0NtiSi(ltJ

FOTOGRAMETRIE INGINEREASCA
Modelarea digitalE altimetrici a terenului

MATRIX ROM

Bucuregti2005

@ MATRIX ROM c.P. 16 - 162 062sr0 - BUCURE$Tr tel. 021.4113617, fax 021.4114280 e-m ail : office@mntrixrom.ro www.matrixrom.ro
Editura MATRTX ROM este acreditati de coNstLtuL NAT|oNAL AL CERGETARI| $TINTTFTCE DrN lttVAlArUfurTUL SUPERTOR

Prefnttr

Cursul de fotogrametrie inginereasc5 predat studenfilor anului V de la secfia de Geodezie ingineri (zi 9i seral) din cadnrl facultdlii de Geodezie, este

Descrlerea CIP a Blbllotecii Nallonale a Romdniei

IONE$CU,lon Fotogrametrle inginereasci: modelarea digitali altimetrici a

terenulul/ lon lonescu - Bucuregti;


Matrix Rom, 2005 Bibliogr.

rsBN 973-685-734-4
528.(075,8)

structurot in trei pf,rfi: fotogfametria terestd" fotogrametia de la scurtA distanp (close-range photogrammetry) gi modelarea digitald altimetuic[ a terenului. ln cadrul acestui manual, se prezint$ partea referitoare la modelarea digital6 altimericd a terenului. Capitolul 1, descrie nofiunea de model digttal al terenului qi definilia sa" introducerea tehnicii modelului digital in fotogrametrie-teledetecfie, terminologia de bazi folositd in prezent gi cadrul general al tehnologiei model5rii digitale altimeticeCapitolul 2, este &stinat egantionajului cotelor punctelor de referinl[, necesare gener{rii modelelor. Sunt evidenliate elementsle caracteristice ale reliefirlui, sursele de date altimetice, echipamentele folosite'ilr procesul de e$antionaj, sc[rile imaginilor pi subsecvent precizia mdsur5rii fotograrnetrice a cotelor, structurile (dishibufiile) de puncte gi metodele de eqantionaj convenlional. tn finalul acestui capitol sunt subliniate aspectele privind eqantionajul fotogrametric, genefirea conventrional[ gi automatE a modelelor. tn capitolul 3, intitulat stategii de modelare a suprafefei terenului aplicate la generarea conventionali a modelelor digitale altimeffice, sunt expuse principiile matematice aplicate la modelarea reliefului ternului, apoi modelarea global6, modelarea pe elemente de zuprafaf[ pi modelarea discretiCapitolul 4,prennthelemente privind geneiarea automatd a modelelor digitale altimetrice, operalie specificE tehnologiei fotogrametice digitale 9i stafiilor fotogrametrice digitale, iar in capitolul 5, este descrisd o listi a principaielor dornenii de aplicare a modeieior digitale aidmetice, asociat6 cu produsele (inforrrafile) care se oblin. Lucrarea pune la dispozilia stude4ilor qi inginefilor interesafi in realizarea modelelor digitale altimetrice, intr'o form6 sintetizati qi actnlizatf aspectele principale referitoare la echipamentele, metodele gi tehnologiile moderne de realizare fotogrametic6 a modelelor digitale.
Bucuregti, martie 2.004.

rsBN

973 - 685

- 734 - 4

Autorul.

r:tlPtilNS (IAPITOLIJ], l.
Nofiunea de model qi definifia nrodelului digital al Inhoducerea tebnicii modelului digtul tn fotogrametrieteledetecfie. Terminologie referitoare la noliunea de model digltal al Modelarea digitald altimetricd a CAPITOLUL 2. Egantionajul punctelor de referin{i pentru

l,l

lntroducere.

I I
6 II
14

t,2.

terenului.

1.3.

1.4.

terenului"

terenului.

2.1. 2.2. 2.3.


2.3.2. 2.3"3.

gen$rarea modelelor digitale altimetrice. Elemente caracteristice ale reliefirlui. Epantionajul dateior aitimetice gi surse de date altimetrice bazale pe imagini. Eryantionarea datelor altimefice din produse cartografice

25
25

30
34

z.S.L Digitizareaindividual5manuali.

existente.

Digitizarea individuala semiautomatl pi automatd. Digitizarea automat5 integral5 a produsului cartografic. 2.4. Eqantionarea datelor altimetrice din imagini convenfionale ( fotograme ). 2.4.1. Egantionajul fotogrametric la echiparnente analogice. 2.4.2. Egantionajul fotogrametric la echipamente analitice. 2.4.2.1. Echipamente anatritice cu opefire in spaf,ul imaginii. 2.4.2.2. Echiparnente analitice cme ul:Jtzeazd ca date iniliale coordonate imagine. 2"4.2.3. Echipamente analitice care utilizeazd ca date inifiale

34 37 39

40
41

42
43 45

coordonateteren.

47
gi

2.4.2.3.l.Facilitifi oferite de tehnica suprapunerii

stereosuprapunerii.

2.4.2.3.2. Automatizarea m5surdrii valorilor de Stafii fotogrametrice

2.4.3. 2.5. 2.6.


2.7

digitale.

cot5.

52 55

57 72
75

misurlrii fotogramehice a cotelor.

Scdri ale imaginilor (fotogramelor) gi precizia

. .1.

Sfucturi (distributii) de puncte utilizate in tehnica modelelor digitale generate convenfional. Egantionajul datelor penfu modelele generate
convenlional. Egantionajul progtresiv.

21

8l 8l

[,i;antionaiul sclcctiv" [.lga.ntiona.i ul cornpus. Egantiornjul sisternatic. Egantionajul fbtogrametric, generarea convenfionalfl gi automat6 a rnodelelor digitale altimetrice. CAPITOLUL 3. Strategii de modelnre n suprafe{ei terenului, aplicate la generarea conven{ionalI a modelelor digitale altimetrice. 3.1. kincipii matematice 3.2. Modelarea globata. 3.2.1. Modelarea globat5 cu firncfii poliiromiale. 3.2.2. Metoda insumirii suprafe,telor cuadrice. 3.2.2.t. Principiul metodei. 3.2.2.2. Utilizarea conului 9i hiperboloidului ca firncfii debazb. 3.2.2.3. Optimizarea metodei insumdrii suprafelelor cuadrice. 3.2.3. Modelarea pe elemente de suprafafd. 3.2"3.1. Elemente mari de suprafaf5modelate eu funclii armonice. 3.2.3.2. Elemente mari de suprafa{a modelate cu funcfli polinomiale. aana J./.J.J. Modele generate pria tehnica elementelor finite prelucrate secvengial. 3.2.3.3.1. Re{ele de etremente finite triunghiu}are gi modelarea elementelor. 3.2.3.3.2. Elemente finite pitrate modelate cu funclii polinomiale. 3.2.3.4. Varianta Ebner de prelucrare in bloc a elementelor finite pf,trate. ta . J.J. Modelarea discret6. 3.3.1 . Suprafefe mobile gi func,Li de pandere. 3.3.2. h{etoda colocaliei {predicfia liniari). 3.3.2.1. Teoria funcdilor aleatorii (stocastice) aplicafi penfu modelarea reliefirlui. aa^a J.i.2.5. Principiul metodei. aa^a Modelul matematic utilizat pentru generaroa cotelor -t.).L.). din re,teaua modelului digital altimetric. 4aa J.J.J. Metoda splineurilor de curburd minim6. 3.3.4. Meroda k{jajului.
2.7.2. 2.7.3. 2.7.4. 2.8.

89
{t9 90

(lnf'l'l()l ,lll, 4. (icnerrrer nutomatl a modelelordigilale


4.1

"

92

4,1.1. 4.1.2. 4.1.3. 4.1.4. 4.1.5.


CAPITOLUL
REFERTNTE

Mtrsurarea

altimetrice. imaginilor.

lilcrncntc do tehnologic (btogrametrict digital[ aplicate la genermea automatf, a modelelor digitale


l'17
177

rltimctricc

177

93
93

96 96
100 100

BIBLIOGRAFICE.

Aspecte prividorientareaimaginilor(fotogramelor) la sta;iile fotogrametrioe Principiul geometriei Corelafia imaginilor Genermea automati a rnodelelor digitale altimetrice. 5. Aplicafii ale modelelor digitale

digitale. epipolare. digitale.

179
181

altimetrice.

184 193

195 201

10r
107 113 116 120

ftrt
128

132
141

t47 t50
lEt lJl

154
161

163

L7t

t74

lu

CAPITOLUL
1.1. No{iunea de model gi

lntroducere.

defini{ia modelului digital al terenului.

Modelele sunt folosite in majoritatea domeniilor qtiinlei gi tehnicii,


pentru studierea entitigilor fizice sau abstracte, respectiv a fenomenelor, atAt

in scopul oredrii unor imagini cu diferite grade de exactitate ale acestora, cdt
gi pentru a le descrie

sfuchrra gi comportamenhrl.

conceptual, sisterrul modelului digital al teremrlui este fundamentat

pe noliunea generalfl de model al obiectelor (fenomenelor)


nogiunilor de model makmatic 6i modelare.

asociatfi

Din punct de vedere filozofic,

nnodelul unui obiect reprezinfi un

sistem material sau imaginar, aflat intr-o corespondenp de aseminare dir6ct6

cu obiectul pe care il substihrie in procesul cunoagterii. operaliile de modelare efectuate Bflrpra s4 pe baza unui model matematic, ofer6
posibilitatea obflnerii unor
precum gi de inse4ie a lor determinare-inseqtie,

noi

informa{ii despre obiectul real investigat,

in modelul obiectului, prinh-un ciclu de genul

in

goneral iterativ, realizdndu-ss studii oum sunt de

exemplu sele referitoare la: forma geometricd gi natura ce carast&rizeezd

obiectul, modific5rile sale survenite

in

urma unor transforrnfiri,

sau

interacf,rrniie dinte obiect gi mediul inconjlrdtor. AnalizAnd fimctional nofirmile anterior men6ionate, rezultl c[ modelul obiectelor (fenomenelor) constihrie in primul rdnd un mod de reprezenare,
avflnd capacitatea de a prfea corsidaa gi include toate observafiile efectuate

asupra acestora,

iar modelarea o cale a investigdrii sistematice prin irrtermediul cireia se realiz-eazA studiul, inplegerea pi previziunea
in diferite conditii. Referitor la modelul
matematic,

comportamentului lor,

oare

in

esentA realizenz[ desoricrea obiectelor

prin intermcdiul rclaliikrr

lnlbrrrraliilc de lcren folositc lu construclia modelclor digitalo, sc clasilicd

matcmatice, trebuie subliniati importanfa sa ca factor hotirAtor al modeldrii.

in raport cu tipul gi importanta lor, in


qi

doud mari catogorii:


Btup,
qi

'l'oati arta de a modela, rezid[

tn

seleqia judicioasi

complexitate corespunzfltor modelului matematic,

a gradului de ce necesit5 a fi c6t rnai


dacd

infbrrnafii cantitative (geometrice), respectiv tematice. Primul


determinl prin elemente metrice

relafii geometrice, forma, dimensiunile

bino adaptat rnformagiilor de care se dispune. Este inutiib dezvoltarea rmui


rnodel sofisticat, capabii

pozjfa unui obiect din teren,

reproducdnd in model, sffuctura geometriod a

si

descrie

in detaliu obiectele,

limitiri fizice

obicctulni. Cel de al doilea, redi caracteristicile esenpiale ale naturii acestuia

ireductibile sau sfrategii de egantionaj aptcate inadecva! impiedica


ob;inerea unor informalii de saiitate srryerioari, suficiente cantitativ,
referitoare la acestea.

prin diferifi parametri. Reuniunea lor constituie baza informatici


modelului.

La inceput nogiunea de modei tiigitai ai terenuiui se limita ia defihirea

Utilizat in forml di$tala, abordare reprezentdnd varianta sa modernl


ce faciliteazd un vast diapazon de aplicalii, modelul obiectelor {f,enomenelor)

rurui model special, raportat

la un siugur obiect - reliefirl terenului.

Diversificarea aplica{ilor scoate in$d in evidenp poten{ialul pi domeniul sdu

se sprijini pe un ansamblu tehnologic,

in care se disting cu predilecfie dou6

real de defini1ie" cee& oe imprme ca modehrl digital s[ fie considerat rm


iursamblu informatic, av6nd capacitatea de a cuprinde gi analiza, multiptre caracteristici ale scoarfei. Unitatea informaticd de bazq reprezontat[ inifial

cornponente principale: componenta hardware, avdnd ca element cenfial o

platformi, de calcul etreetronic gi componenta software, ?n care sunt incluse


programele de generare gi aplicafii, b'aaa de date gi sistercul grafrc.

prin vectorui elasie alc6tuit din cele trei coordonate x, Y, z, poate include
diverse alte informalii: vatori qi utilizdri ale terenului, inforrra{ii pedologice,

unui obiect sau fenamen, este constituit dinff-o calecpie de date stocate sistemctic (bazd de date), ce
descriu intr-wn sistem de coordonate ftidimensional, arbitray sau particular,

in

principiu, modelul digital

al

geol<rgice, geofieice, hidrogeologice, geotehnice, ete.

in

acest context,

modelul digital de teren definegte un sistem (S) conpus dintr-o mullime


ordonatd de vectori

.forma

{i

caracteristicile obiectului, sau stdrile/reelizdrile fenamenului &gitald)


gi permit

{[W], ale cdror

componente

(i:I,U

stocste fn memoria
de

(c<tnversia subfurmd de imagtne

prin prograwe de ca.lcul


sau

sistemelov de calcul" sau pe medii purtdtoare de

infurnalii interpretabile

adecvate, deducerea Jbrmei


,v

gi
n

eardcteristicilor obiectului

cdtre acestea, reprezintd comprehensiv, distribulia *paliald (f(x, y, z)) a unui

td

r i I o r/ re a li zdri

lor fenome nului, tn

oi punc t e.

complex de caracteristici ale teremtlui- Prelucrat prin progrome concepute pe haza unor modele matematiee specifice, asigurd determinarea diJbritelor

Conform cadrului conturat de aeeasti definifie, utilizend diverse


rnodele matematice, transpune

in algoritmi

gi programe implementate pe un

caracterislici de teren ca o preciaie adec"tatd, tn ptmcte sau pd$i oorecare.

sistem de calcul elechonic"

prin

tehnica modelflrii digitale" $mt analizat

incadrindu-se

in teoria generald a

sistemelor spaliate, aceast[

clasele de obiecte pi fenome,ne care alcefiliesc scoa4a terestri si implicit

<listribulie a elementelor din componenp vectorilor, s$te o func1ie de pozifia


?n sistemul de coordonate ales (0" x,

determini suprafala sa fizicI, in mod curent denumiti teren.

y, z) sau (0, g,

I,

H), timp gi relaliile

existente intre ele. Poate

fi modelat[ qi reprezentat[ cartografic la divcrse scflri (l:Mi), cu rezolutii (Rt), condifonate in principal de calitatea

MODHLUL DIGIT'AL At,'I.IRENULUI ( M.D.T

egantionajului datelor iniliale, metodele de prelucrare qi performanfele


sistemelor de redare.

Modelul digital al reliefului sau altimeh ic

cote pante (gradienli ) flspoct (direc{ia pantei maxime )

Definit intr-o acceplirure mai apropiat5. de scopul sdu aplicativ,


modelul digital al terenului, reprezintilun ,,instrument" informatic, constituit

(M.D,R.)/(M,D.A.)

curburi

din informafii de teren gi programe de calcul, incluzdnd aldturi de modulele


aferente prelucrErii pi moduie de sortare, stocare, regisire sau editare, ce

dnte planimetr-ice ale

formeazi

componentE

principal[ a sistemelor informatice


de

geografice

obiectelor topografice
olemente planimetrice ale

(S.I.C.) sau teritoriale (S.I.T.). La nivelul actual aI tehnicilor de nnadelare qi


de culegere a

infornaliilor cuprinde trei subsisteme

bazl: modelul digital

refelei hidrografice

al reliefului ( M.D.R.) sau altimetric (M.D.A.)

totalitatea informaliilor care

redau reliefid, modelul digital planimetrie


care se adaugf; releaua hidrograficd
obiectelor {M.D.N.O.)

(M.D.P.)

compus din

date pedoiogice date geologice date geofizice date geotehnice date hidrologice

infon'naliile metrice, sintactiee gi semantice, corespunzltoare planimetriei la

qi

rnodehrl digital al naturii

informaliile referitoare la proprietifle calitative

frnice, chimice, biologice, etc. ale obiectelor topografice. prezint[ schematic, sfuctura modelului digital aI terenului.

in Fig.l.l se

Fig. 1.1 Sh'uctura modelului digital al terenului Evident, toate cele trei componente, prezintl o importan$ deosebitl

pentru sfera activit5gilor gtiinfifice, tehnice, economice


detageazd totupi modelul digital de relief,

gi

sociale.

Se

rrrlirrunafii, privind pozigia planimetric6

gi cota unor puncte, ce

descriu

datoriti numdrului considerabil de

rrrrrfiguralia desffipur[rii spafale a structurilor de relief gi fac(iteazdin urma

domenii unde este, sau poate

fi

aplicat.

In

concordanlE

cu definifia

prchrcr6rii

pe un

sistem

de calcul folosind programe specializate,


cuprinde

prezentath anterior, tehnologic ss comptme dintr-o mu\ime ordonati de

rccorrstruclia suprat'e,tei log ln noi puncte. Pe 16ng[ informafile altimetrice


e

u rol de element primordial,

gi

unele tr[sdturi specifice

pl;ruimetriei, strAns legate de acestea, astfel crrm ar

fi: limitelo lacurilor qi

rdurilor, liniilc pcntru delimitarca fbrnrelor existente


supral'efci"

in

aompunores alte

Dcpurtamcntul dc

lucrlri publice din

Massachusetts gi

Biroul nafonal

cle

liniile structurale, firele de vale gi creas6 sau diverse

drumuri, avflnd ca obicctiv, realizarea unor programe de salcul gi proiectare

elomente ce marcheaz[ schimbf,ri in desf[qurarea curenti a reliefirlui.

autorna6
JOolo

drumurilor,

prin

intermediul datelor

de teren

culese

in

sistemele informatice geografice (s.I.G.), faciliteazi crearea celei

fbtogrametric.
Executat p0 rm sistem de calcul ItsM-650 cu o capacitate de 2000 K,

de a treia dimensiuni, din valoarea cireia se apneciazd oE reprezinti

oferind posibilitatea descrierii spaSale a terenului, care in varianta absenlei


sale s-ar reanma la o suprafap planh.

procesul prelucrdrii datelor baz,at pe principiul modelului digital, a inclus implemenHri de programe cu cars in primele etape s-au rcalizataplicalii mai simple, ulterior ajungdndu-se la rezolvarea fazelor complexe de proiectare.

Modelele digitale caracterizats prin fidelitate morfologicd gi precizie

aan'.a+-;ax ^^*-r^teazd sistomele hfarmatico, 6vvrlrwu lw4, vvuPrv


disponibilitatea lor,
se reduce

a c5ror utilitate fE"-E

conform or-dinEi irnplementirii proceduriior, programele iniocmite pot


executa: modelarea suprafegei terenului, selecgia unui profil

practic lajumitate.

ln lung din mai

Un modei digital altimetric sau de retief (M.D"A./44.D.R.), in general


descrie suprafefele de teren printr-a funo{ie univoci z

rnulte variante introduse ca date iniliale, geometrizarea rocuhu

* f (x,y). Cu ajutorul
fi
dedusd

cii in funcfe
debleu,

dc valorile admisibile aferente parametilor de proiectare (viteze, pa$te, raze

punctelor din releaua sq pentnr o pczife x, y datd din teren, poate

dc curburd, etc.), determinmea pozigiei zonElor de rambleu sau

numai o singurd valoare z. Acest aspect constituie o diferenl6 firndarnentalfl

calcului volumului de terasarnente gi al distan{ei de transport. ReuninrJ toate aplicafiile menfionate, cel mai coroplex program stabilegte varianta de traseu
t4rflmd.

fala de procesul de modelare 3D a suprafefelor sau corpurilor, specific sistemelor de proiectare asistat6 de calculator (computer aided design cAD).
tehnicii modclului digitdin fotogrametrie-teledetecfie.

Dupi

aceste prime experimentiiri, ?n

anii ce oll urmat,

metodele

lotogrametrice asociate cu prelucrarea electronici autamati a datelor, sunt


1.2. Introducerea

:rplicate pe o scari tot mai

largi la proieotarea consruc{iilor ingineregti, in

Conceptul

descrierii

special a celor de cdi de conusicagii" Tehnologiile de proiectare incop s6


de teren prin reprezentlri digitale, a

rrrclud6 tehnica modelului digital, oare se dovedegte

apirut

in perioada anilor 1955-1960, la Institutul de Tehnologie

a fi o

modalitate

din
cu

clicientd pentru reprezentarea suprafepi terenului" ce asigurfl extragerea

Massachusefis (s.u-A.), unde

a fost creat ds cf,tre profesorul Miller,

scopul optimizlrii tehnologiilor aplicate la proiectarea cdilor de comunicalii. Introducerea termemrhri (nofiuniil

Iulrror datelor topografice ncesare elabordrii, studiului sau compardrii variantelor de proiec! in contsxhrl uoor largi posibiliti$ de automatizare.
Av6nd ca punct de referintd ideile profesorului Mlter, pe ldngd sistemele
concepute la M.LT. (S.U.A.), apar noi modele digitale

model digital al teremrlui (digrtai

terrain model

D.T.M.), este rnarcat5 de aparilia lucrfirilor profesorului

in Angtia (TERRA,

Miller gi colaboratorilor sdi, elaborats tn unma csrceterilor inneprinse la

(IARD), Cehoslovacia (EDVA), Finlanda (VIATEC), Fran{a (TEGI-Semis

dc points),

[t.I.

Ccrnrunia (D'I'M-Stuttgart), Japonia ('l'St), Suerlia (Nordisk-

ADB, VV-D'fM), etc. bazate pe diferitc scheme de egantionaj gi metode de


interpolare. Astfel, perioada anilor '60, se caracterizeaad prin intensificarea

ploduselor ortofoto, corela{ia automatfi dcvinc un important rnilloc dc extregerc

datelor

in

tehnologia modelului digital, marcdnd evolutiv,

cercetirilor legate de dezvoltarea tehnicii modelului dryltel, majoritatea aplicafiilor realizate referindu-se

trsocrca la realizarea unei noi clase de modele, construite cu ajutorul inlorma{iilor de inalti densitate. tn ceea ce priveqte domeniul prelucrdrii, suht semnificative cercetdrile
corrcenffate asupra prelucrlrii preliminare a datelor iniliale,

la rezolviri ale unor

probleme din

domeniul construcfiilor ingineregti. De altfel acesta va deveni unul diatre


principalele soctoare unde modelul digitai va
cre$tsrea substan$ald

fi intens vtilizat, contribuind la


ce

in cadrul c6rora,

a calitdgii lucrdrilor de proiectare, mai ales dup6

obicctivul central

il

constituie identificarea prinoipalelor surse de erori,

sistemele de calcd interactiv, display+rriie grafiee gi instaia'riiie de desen


automat devin opera{ionale.

cornbinati cu stabilirea de proceduri pentru detecfia gi eliminarea sau


rninimizarea efechfui acestora. Totodati, se prme un accent deosebit, pe
strrclierea fazei de conversie

Aparifia echipamentelcr qnalitiss, echipamentelor pentru digitizarea


produselor grafice gi dotarea stereorestituitoarelor analogice cu sisteme
automate de inregistrme sau minicalculatoarq contribuie

principal[, avdndu-se in vedere folosirea unor

tehnici complexe de modelare, capabile sa asigure reprezentarsa terenului,


cu un grad superior de fidelitate. Se fac clasificdri gi evaluiri ale metodelor,

in mod decisiv la

extinderea sf,erei aplicapiilor modeluhri digital, ceea ce are drept primE

ptin studii comparative fiind puse ?n evidenF diferenfe semnificahve de


pcrl'ormanld intre acestea (10-40%), ce confirmi necesitataa aplicdrii unei
se

consecinfi, dezvoltarea metodelor proprii de egantionaj qi prelucrare a

datelor- Reprezentdnd

a fazd tehnologicd

fundamentaii, culegerea

lccfii in utilizarea lor, corelati cu condifiile impuse de diverseie scopuri

infonnaliilor iniqiale, este perfectionatfl sontinuu, prin aplicarea unor procedee de egantionaj manual selectiv sau semiautomat. concordat cu
acestea, sunt elaborate noi metode din rdndul

rrlrlicative.

La nivelul tntregului

ansarnblu,

sunt stabilili

factorii

lirndamentali, care determin[ randamentul qi precizia unui model;

clasa

cirora o importanld deosebitj

tercnului, structura datelor, modul qi metoda de egantionaj, aparatura folositI

prezinti in special Dentnr aplicatiile la scEri mari" egantionajul orogresiv qi

;i

rnctodele do prelucrare, dupd aceasti etapi ceroetirile fiind orientate spre

cel cornpus, rcalizate la I.T.C. (Delft), Enschede (Olanda), pe


principiului culegerii datelortn functrie de morfologra terenului.

strrdiul influenlei freciruia din acegti factori cdt gi al intercondigionirilor


rrr istente

baza

intre ei.

datn cu introducerea sistemelor de corelafie atst

in

Numdrul mare de experimente gi incercdri, executate in diferite sffuctura

F.i

ale

cchipamentelor analogice cflt pi a celor analitice gi subsecvent a tehnicilor de

lurnii, demonstreazd cd modelul digital poate fi ffirtizat cu succes in lucr5rile


spccifice de fotogrametrie - teledetecSe, cartografie gi topografie, rezultatele

corclagie automati, randamennrl procesului

de

e$antionaj

va

spori

considerabil, existdnd acum posibilitatea culegerii punotelor de referinfil

in

krr constihiind elemennrl deterrninant al integr[rii sale in


rrrodcmc

tehnologiile
se

rnod automat. Degi inifal conceputd pefitru automatizmea

prin intermediul cdrora sunt

generate produse

noi, sau

executiei

optimizeazf calitatea ryi eficienla c,elrlr clasice, precum gi randamentul

oblinerii lor. Hviden$ind in accst scns, cf,tcva din principalelc utilizdri,

se

irrlirrmatioo. Nofiunca dc rnodel digital ul tcrcnului, capfitf astefsl un sontt rnuh mai larg, dcfinind un ansamblu infonnatico-tehnologic multivalent.

remarc6: conshucfia orto gi stereoortrofotoplanurilor, restitulia digiulE a nivelmenhrlui, calculul parametrilor morfometrici gi intocmirea hErfilor
tematice ale reliefului (harta claselor de panti sau curbrri, aspoct, expunerii

Rclbritor la dezvoltlrile actuale gi de perspectiv6 se remarcl influenla


rnanilbstat6 a$upra sa de diferitele tipuri de senzori folosigi in fotogramstrie tcledetecXie. Diversificarea acesora intcgrate

solare

pantelor, energiei reliefului, liniilor 'structmale), redresarea

gi utilizarea sistemelor

multisenzor

inregistrflrilor satelitare, optimi%1'ss metadelor de clasificare utilizate pentru


sxplofltarea lclr calitativd. De asemffre4 trebuie menlionat6 inrodueerea

ii

oferS noi

posibilitili

de extonsie.

Prin trecerea tehnologiei digitale in stadiul operagional, componenta


rcprezentati de modelul digital attimeric (M"D.A.) se transpune la un nou

tehnicii de modelare digital5 qi in cadrul aplicaXiilor netopografioe, cum sunt


cele din arhitecturE" eonstnrefii de masini, medicinf;, zootehnie, etc. aceasta
datordndu-se avanajelor oferite pentru restitulia tridimensionali a formelor, analizarea

nivel de operare pi perfonnaq5. Acest cadru teiurologic moriem implicn


operarea cu sfrategii noi, unde antorcafjz.ar:ea gener6rii modelelor reprezintd

lor grafic interactiv, reprezentarca la instalagii de desen automat

clementul cenfial. Noul nivel de operare se exprim6 prin precizii superioare gi de asemenea caracteristici noi de performan$ a productivitifii, elennente
cu impact direct asupra aplicafiilor. Fdnen ?ncfl probleme

sau consffucpa unor modele folosind magini unelte cu comandi numericd,

dirijate de calculator. Evrdent, folosirea nogiunii model digitat al terenului in


acest domeniu devine inadecvati, ea

dificil de rezotrvat

fiind inlocuiti cu

ca de rnodel digital

in special culegerea automat6 a liniilor de frfogere a pantei gi eliminarea


obstacolelor reprezentate

al sriprafeiei obiectelor stldiate (D.s.o.M.

- digital

surface abjects model).

de

suprastructuri. Rezolv*ri

ale

problemei

un

aspect major

il

reprezintE mterferenla cu telmica de rnodelare din

acopEririlor cu vegetafie gmt oferite de combinarea sistornelor de baleiE


lascr cu sisteme multisenzor.

sistemele CAD,

al cdrui efect

este cre$terea comprehensivitilii rezolvdrii

aplicafilor.
PAnd sgtrs miilocul anilor '?0, modelul digital

al terenului a ayut

l.J. Terminologie referito*re la no{iunea de model digital al ferenului,


Dupd introducerea termenutui D.T.M (digital terrain model)

structuri informaticd reluiv sinnpl{ alciltlui'thin principal din informalii caro


descriu relieful terenului, echivaldnd practic, cu modelul digital altimetric

- model

(M.D.A.). Prin intensificarea cercetirilor, extinderea dome,niului de aplicare

rhgital al terenului, la sf5rgitul anilor '50, c& denumire pentnr reprezentirile

gi

perfecSonarea tehnicii

de modelare, va inregrstra un irnportant salt

tlc teren realizate in formi digitaH pi nubsecvent indicator al

proceselor

calitativ, fiind transformat intr-un sistem complox de analizE-prelucrare- A6a cum deja s-a specificat anterior, pe l6nga datele de coti sunt introduse in
structura sa noi claso de fuformalii ce permit lirgirea gamei tipurilor de modele gi totodatd aplicarea la consfuctia bincilor de date sau sistemelor

irrrplioate in realizsrea 1or, pe parcursul ovoluliei acestui domeuiu,

in

acelaqi

scop s-au elaborat gi aplicat o serie de alg terrneni, astfel cum sunt: D.E.M.

(digital elevation model), D.H.M. (digital height model)


c lcv

model digital al

aliei (altitudinei), respectiv cotei (inIlfi mii), tl

T. L

N (triangulated irregular

networks)

re{olo trinngulato neunifirrm,

l).(i.M (digital

5lround model)

"-

rnodel digital al solului, D.S"M. (dieital surface model )-model digital al


suprafbtei, sau D.T.E.D. (digital terrain elevation data)

t).ll.M (digital hcight nrodol) oste o no{iuno nrai pufin cotnurrit. cu ncccn;i definilic ca gi I).ll.M. dermrcce cuvintele elevation gi hcight
(inrll{irno, cot[) sunt in mod normal considerate sinonime. Pare s[-gi aibi
ori ginea

date digitale de

elevalie (cot6, altitudine) ale terenului. Cu toate cd


termenii enumera! sunt presupugi a

in practica curenti
face

in lucrdrile speciali gtilor germani,

fi sinonimi, de cele mai multe ori, ei se

D.G.M. (digital ground model) pune accentul pe modelul digitol al


supraflefei solide a Pflmdntului.

referi la produse distincte. 613lizfind insemnitatea flecdruia, se pot


urmltoarele observa{ii.

in

aoest context, presupune o conexiune intre

clorrrcntele considerate mai pulin discrete,

kactic, conexiunea ia fbrma unei


diverse

in
(eleva{ie,

oazul nofirmii D.E.M. (digital elevation model) cuvdntul elevation

rncrente

funclii de interpolare pentnr determinarea de puncte in

coti) evidenf,az* vaioarea i"n"iF*ii ca m[surdtoare efectuati in


se

prrzilii de pe suprafrp solului. Se utilizeazil cu predilecfie in Anglia, insa irrtr-o anumiti m[suri a fost inlocuitd cu noliunea de model digital al
tcrcnului (D.T.M.

raport cu un nivel de referinp (datum) gi totodati ca altitudine absolut[, sau

coti aferenti punctelor confinute in model. D.E.M.

utilizeaziin general

drgttal terrain model).

pentru reprezentirile digitale ale reliefului, constituite din re{ele (gtle)


rectaagulare uniforme (pdlratice sau dreptunghiulare), relele triunghiulare uniforme qi neuniforrne, respectiv distribu{ii de prmcte pe profile, care penfu
cregterea calitdlii morfologice a reprezentirilor, integreazb 6i date privind

D.S.M.( digital surface model

este similar cu D,E,M., D.H.M.'

l' l.N , sau D.G.M., dar fa15 de acestea include si cotele hrturor elementelor

tlo suprastructuri din teren. Practic acest tip de rnodel descrie integral
srrJrralirla terenului. Cotele din structura sa nu se opresc la

nivelul terenului

punctele qi liniiie caracteristice structurilor de relief. Are o largd folcsire

in

rlcscopcrit. Ele includ si tnflllimea suprastructurilor astfel cum sunt cladirile,


Irrr-rrrrrilc,
1rr

S.U.A. gi vaeazd ?n special matricils de cote reprezentdnd relelele uniforme

arborii sau diverse alte tipuri de vegetagig efectiv toate obiEctele

(pitratice sau dreptunghiulare), care acoper6 terenul. Uneori aceste refele


sunt alcltuite din elemente hexagonale. in majoritatea cazurilor ele se obfn

t:zcntc peste terenul descoperit.

D.T.E.D. (digitsl terrain elevation data) denumire folositi de Agenfta


Nrrqionrli ponfiu Imagini qi Ca:tre Slational Imageri'and [4apping Agencl'

prin meto<le fbtogrametrice.

T.I.N. (triangulated irregular networks) face o distincfie referindu-se

NIMA) din S.U.A-, ca gi precedectele reliefeazi descrierea


rr.r

suprafelei

skict la modelele digitale structurat sub forml de refele triangulate neuniform. Ele includ sehrri de miuaghiuri adiacente, ce nu se suprapun,
obfinute prin calcul folosind plmcto distribuite neuniform, pentru care se
cunoss coordonatel X,

c,rrrrlui cu

ajutorul datelor de cod (inf;$ime). Se refer[ la date produse prin

;rt

r:lir;i tip de proces, av6nd ca trdsituri qpecific[ faptul cI sunt distribuite


Compardnd acum noliunea D;T.M. (digrtal terrain model)

rrlr'-() rotea (gril6) rmiformf, ceea ce permite stocar:ea lor matricial[.

y, z. Ds

nsemenea, stocheaz6

legif.lrile topologice

cu

cele

dintre tritmghiuri gi vecinii lor adiacengi.

Irr:crrlc rnai sus in revist6, este necesal

si

se evidenlieze din nou carActerul

:;irrr rrrull rnai complex. Conform prczontirii {bcute


lr

in subcapitolrrl l.i,

D.]'.M exprim[ un concept lnrg gi cuprinzitor, care pe lfuig[ datele de cotl implic{ diverse altc clemente specifice scoar,tei terestre.
in privinfa folosirii nofiunii D.E.M. (digitat elevation model) in cadrul tenninologiei de specialitate din limba romf,nE" echivalentul s6u cel
mai
adecvat este: model digital altimetric (M.D.A.) saumodel digital al reliefirlui

u)

Culegereu datelor iniliale ( eSantionaiul

Pentru generarea modelelor digitale culegerea datelor de referinfd


roprezintll o faed firndamentali dependenti direct de tipul modelului generat.

(M.n.R.).

subsecvent este condifionati de specificafiile utilizatorului modelului gi

capabilitalile producitorului (accesul


1,4. Modelarea

digitall altimetrici al terenului.

la

sursa

de date,

echipamentul

Pentru geneftEea modelelor digitale altimetrice gi utilizarea lor in diferite domenii, aceasti tehnologie modernE cuprinde urmdtoarele faze:

disponibil gi nivelul de expertizd, tennenul de liware prograrnat gi costul ). De exemplu modelele caracterizate printr-rm nivel superior rle precizie

culegerea datelor inifiale (egantionajul), prelucrarea

lor preliminard,
in fig.

goometrici qi fidelitate morfologicfl necesare unor lucriri ingineregti de construofii, ce acoper6 suprafele de teren restrdnse (cvartale de locuinfe,
z.onc indrrstrialeo amenajdri de baze sportivg etc.) solicitd

prelucrarea de bazd (conversia), evaluarea calit6fii modelelor constnrite, stocarea (arhivarea) 9i exploatarea prin diferite proceduri aplicative.

densitate de

puncte foarte mare. Datele inifiale (punotele de referinl6) sunt culese


lbtogrametric dacil se dispune de imagini (fotograme) preluate ia sciri mari,

1.2

se

prezintf fluxul tehnologic al acestor fase.


Culegerea datelor furi;iale

sru topografic prin intermediul staliilor de teren totale. in schimb modelele


solicitate pentru aplicafii astfsl cum sunt: redresarea imaginilor satelitare cu rez,olulii mici, corectarea mlsrnitorilor din refelele gravimetrice saq studiile dc proiectare preliminarf, unde sunt admise nivele de precizie geometrici qi

(egantionajul}

lidelitate morfologic6 substanlial mai reduse, se genereazE din date culese

prin digitizarea curbelor de nivel trasate pe hdr"tile topografice Ia scdri


cuprinse intre l:25.000

- 1:250.000.

Pe ansamblu se disting bei grupe principale de rnetode apricate la


cqantionajul datelor de referinti:

Fig.2.1"

metode fotogrametrice bazate

pe

utilizarea

echipamenteror

analogice mode,lrrizate (instrumente interfafate cu sisteme de


calcul electronic), analitice qi staliile fotogrametrice digitale;

l{

metode topograficc
semitotale si totale;

in cadrul clrora

se folosesc staliile dc tcrcn

h) l'relucrarea prcl iminard


Indiferenl de modul cum sunt culese datele de referinfd. acastca
reprezinl2l ,date brute". Prin unnare ele vor

metode de digitizare a produselor cartograJice, unde curbele de

nivel reprezentate pe h5rgi qi planuri sunt transformate (convertite)

fi

afectate de deficienfe, aspect

in qiruri de coordonate planimefice (x, y) ;i cote (z)


Metodele fotogrametrice au o largb utilizare gi opereazd cu imagini provenite de la senzorii optici aeropurtali, prscrun gi cei amplasafi la bordul

ctre solicit[ o serie de mhsuri corective. Operaliile tipice de prelucrare


prelirninartr includ: transformlri
sistematice

de coordonate, corecfii ale

erorilor

qi eliminarea grepelilor, filharea erorilor aleatorii,

compresia

satelifilor sau navelor spajiale. Datele

se culeg prin

dtgrtlu;arca

tlatclor, agregarea (conexarea) subsehrilor de date qi asociat cu aceasta


racordarea

stereomodelelor (in principai pentru modeieie destinate apiicaXiiior ia scEri mari si medii) sau aplicfind tehnici de corelalie a imaginii (modelele utilizate

tn

zonele de limitb sau frontier5, edita.-ea codificlrilor

gi

rc:structurarea (de exernplu generarea re,telelor de triunghiuri neuniforme).

pentru aplicafii

la scflri medii gi mici).

Tehnicile de corelafie (image

Dintre ace$te etape unele pot fi efectuate simultan cu egantionajul (on-

correlation/image matching) asigur[ cregterea gradului de automataarc a

line) sau independent (off-line). De asemenea ele pot face parte din
prelucrarea de bazi,. La realizarea

procesului de mdsurare

a cotelor gi sunt specffice tehnologiei digitale"


in aplicaliile la scfui mari, solicit6 hrsl
operare

lor intr-o propo{ie mai mare sau mai

F'olosirea lor pentru modele utilizate

ttticd, sunt utilizate diferite mijloace: sortarea gi eliminmea algoritmic[,


grafica interactivd, suprapunerea gi stereosupnrpunerea elementelor grafice qi inraginilor, tehnici de prelucrare dig*alfa imaginii etc"

un proces intensiv de editare a cotelor misurate, rcal\zat prin


interactivS.

Posibilitali noi pentru generarea modelelor digitale altimetrice sunt oferite de combinaliile de senzori, astfel cum este aceea reprezentati de
echipamenhrl

Rezultatul oblinut

tn urma prelucrarii, sunt

datele de referinl5

t:orectate. Calitatea lor reprezintb factorul cel mai important ce condilioneazi calitatea modelelor care se vor sanera.

LIDAR (Light detection and Ranging - deteclia luminii

gi

deterninarea distanfei)- Acesta integreaz$ un altimetru lascr de baleiaj, un


receptor G.P.S. cu operare cinematicd, un sistem de navigafie inerfial gi o

c) Prelucrarea de bud

(eornersin)

cameri cadru digitab. De asemenea o altb tehnologie noud in plin progres


cste interferometria radar realizatd pe baza radarului cu aperturb sinteticl (SAR Datele prelucrate preliminar pot

fi

stocate gi ulterior regdsite penlru a


Sau,

- synthetic aperfure radar ).

li supuse prelucrbrii de bazfi conform specificafiilor utilizatorului.


bazb,

subsecverfi prelucrdrii preliminare se aplic6 datelor corectate prelucrarea de

in cadrul cdreia ele sunt convertite si structurate sub formi de model

digital. Apoi modclclc sc stochoaz,[ gi vor


scop aplicativ.

fi disponibilc pentnr utilizarc in

- prof;romc care utilir.eaz.il datc inifiale Btructrrratc uniform. [n cclo nrai


rrrrrlto caeuri punctele culese sunt aranjatc

in refele (grile) de pitrate, insd au

Prelucrarea de baz[ a datelor in esenfE reprezintd o conversie prin cme acestea sunt convertite

lirnt oonsiderate gi variantele rcpartiliei lor in relele de dreptunghiuri, dc


t

din sfuctura coresprmzdtoare descrierii reliefului

riunghiuri echilaterale sau isoscele, respectiv exagoane.

terenului, intr-o strrcturd adecvati scopului aplicativ. Un exemplu clasio in


acest sens este tansformarea (conversia) unei structuri neuniforme de puncte

pot

programe care utilizeazi date ini;iale struehrale neruriform. Acestea

{i

alcihrite de exemplu, din puncte dispuse in pozifii alese pe baza

culese in stereomodel pe

liniile care descriu traseele curbelor

de nivel (refea

lirtointerpretirii reliefului

stereomodel sau mdsurate semiautomat la

de puncte concordantd cu morfologia reliefului terenului), tnh-o structuri

rrrlcrvale constante de timp pe traseele cwbelor de nivel.

unifornc6 (refea {gril6) p6traticd uniforrad) adecvat6


comunicafiio sisteme de iriga{ii, etc.).
ProcesuX de conversie se execut6 ?n principal

gener6rii

Testele au ariltat cd metode de interpoiare diferite implementate

in

ortofotoplanurilor sau proiectlrii lucrdrilor ingineregti de construclii (cai de

rhvcrse programe, pot avea perforrnante similare daci datele iniliale sunt cgnlttionate corespunzf,tor, ceea ce inse'mnd puncte suficient de dense pi

prin rnterpoiare. Aeeasta

Jrlnsate

calificat (in pozilii care descriu pfl6 mai exact varialiile suprafegei

este

o temd irnportantE din

analiza nrmericE, cercetate intensiv pentn:

tcrr:nnlui). Se intf,nrpld adesea

s[

apard goluri qi spalii goale inae punctele

generarea modeielor digitaSe. Itezuitatetre investigaliiicr efectuate asupra sa,


s-au concretizat prin aparifia unei game largi de metode dar, din multitudinea

rrrilsurate, sau ca distribufia (structwa) prmctslor

si fie

slab6 (concordan{5,

rr:drrsI cu terenul).

tn astfel de situalii mstode de interpolare diferite pot

lor nu s-a detnqat o rnetod6 apreciatfi tn general ca fiind eea mai bund- Existi
metode rapide gi metode cu nivel superior de impiicare numeric5, metode ce
se disting

couduce la rozultate total diferite.

Programele trebuie

si

opereee controlat pentru

a nu se ajunge la
bine cunoscutelor

prin siguranli gi ingeniozttrte, metode universale gi metode rigide,

re:zrrltate improbabile" falsificate sau ronate, a$emenea

metode dedicate, etc. Toate sunt proiectate


circumstanle.

s[

funcfioneze sub amrmite

nr;rraoscilagii (overshooting) produst de polinoarne.


rrlnho. interpolarea

in cazul datelor ini$ale


btm[ sau cel

folositi tn program febuie sd produoi cel pulin rezultate

S-au scris gi sunt disponibile multe pachete de programg care


stllizeazd, diferite metode de interpolare. Fiecare a fost scris independent qi

prlnur.ihile. Deci, penffu a so asigrra ferm modele de calitate

pnlm acceptabile, sunt necesare prograrne sofisticate, de nivel inalt.


I'rogramele profesionale sunt considerate relativ independente de metoda de
rrrterpolare. Ele

optimizat pentru a

fi rulat pe un anumit

sistem de calcul. De asemenea"

utilizeaz| un limbaj de programare diferit s:ru are o interfali penbu utilizator diferitd. Totugi, contrar acestei diversitifi c6nd se anahzaz* caracteristicile lor, se poate observa ci firndamental urmeazd dou[ aborddri distincte:

identific[ gi elimini bazat pe analiz6 statistici erorile mari

(orrlliers

- erori mai mari de cdt 3 o), considerd riguros liniile de frAngere a frirrrtci. precum gi alte trdsdturi morfologice gi le integreazd in sffuctura

rruxlclulur' final. Ofer[ cel prrlin o evaluare sub formfl de reprezentare lpaficd

l()

seu paraln$tru numqic, stabiliH statistic, privind apreciorea c&lit4ii


acceptanfa modelului.

gi

realizat totdcauna cu succcs. Dcci


interpolarc.

in final modclul se genercazd prin

Aspectele prezentate se referd la generarea convenlionald a modelelor

[Jn element decisiv rczida in faptul cd sistemele digitale pot mdsura


rnult mai multe puncte decdt se mdsoari convenlionalin faza de egantionaj,

digitale, rcalizatapebaza culegerii interactive a datelor initiale (punctelor


de referinfd) 9i aplicarea diverselor metode de interpolme.

in aceasti vmiantE

ccoo cc face ca precizia gi siguranla modelelor sE se ?mbun$tx{eascf


considcrabil

tehnologici punctele de referinld se carastenr.eazd prin densitf,ti mai mici de cat densitatea punctelor obginute prin interpolare in model. spre exemplu la
culegerea punctelor neesane modelelor struchrate uniform (re1ea (grih)

d) Evaluarea (aprecierea) calitdlii llste comun s[ se utilizeze


pltratici (r.m.s,e. misurd a preciziei, eroarea medie

pltatici) pasul de egantionarj

(distanla

drrfe

punctele mEsurate)

se ca"

coreleazi cu pasul modelului pentru a se hansfera cu pierderi c0t mai mici in

model prin interpolare infonna{ia inerentd descrierii reliefului.


oarecare (Trl.{ *
de

in cazul

root mean square error). Ea arat6 eroarea medie la care

modelelor strucflrate neuniform sub fomrd de refea alcdtuitfl din triunghiuri

rrc putcm agtepta, atunci c6nd se calculeazf, cota intr-rm punct arbitrar din

hiangular irregular network) densitatea scSeut6 a punctelor lor c6t mai calificat.

referinli

se sprijinfi pe plasamentul

Dac[ este datd, totdeauna permite sf, se deducb pe baza legii propug[rii erorilor, dac[ modelul evaluat satisface oerinlele impuse asupra
rrrodel.
rn (dc oxemplr:, daci o ortofotoimagine (ortofotoplan lortofotohartn) produsd

Generarea modeielor se schimbi substan"tial cdnd se aplicd tehnologia

digitald, bazati" pe imagini ?n forrnat digital, tehnica prelucririi digitale a imaginilor gi staliite fotogramehice digitale. Aceasta are rm mare potenfial de automatizare, astfel cd muite operafii de mdsurare executate manual se pot automatizu Baza tehnicd este oferit5 de metodele de identificare a
punctelor corespondente (conjugate) din perechile de imagini corespondente (stereograme),operafie denumitflpotrivirea imaginilor (image matching) corelafia imaginilor (image conelation). Punctele calculate in urma identificfuii imaginilor lor corespondenteo practic punctele m5surate (egantionate) sunt foarte dense (10

prin intermediul s6rr" indeplineqte specifica{ia (cond{ia) de


plnnirnctricd egald cu 0.2nme).

precizie

Cea mai larg aplicatd metodd de evaluare a preciziei este bazat6 pe

(:o[rp&rarea cotelor calculate

tn model, ou valori de cotii de

verificare

rlirtribuile aleatoriu gi calculul erorii medii pdhatice cu ajutorul pitratelor


rlil'crcnfelor obfinute- Pentru a include de asemenea pi emrile sistematice lxrsihilc ale modelului
trrgirrcrcpti

sau

erori la care sunt sensibile in particular aplica$ile

- za depuncte

din domeniul construcliilor - valorile cotelor de verificare, trchrrie s[ provin[ din determindri de inaltl precizie (mlsuritori
lirtogrametrice realizate pebaza imaginilor (fotogramelor) la sciri mari, sau

latura de 1g0 200p), nu sunt distribuite uniform gi de asemenea nu reprezintd complet suprafala terenului. Apar goluri deoarece procesul de identificare nu poate fi

sau chiar mai multe, pe rm element de suprafald pEtratic cu

ridicilri lopografice de teren). Importanti in astfel de deterrrindri statistice

este di$ponibilitatcu unui numlr suficient de purcte de verilicure. bine


distribuite.

e) Stocarea (arhivarea)

Abordirile analitice sunt modalitdli fezabile de evaluare ce se sprijind

pe modelarea stocasticfl a terenului sau po analiza spectral[ a acestuia


(descompunerea formelor de rezidd in faptul

relief folosind seriile Fourier). Avantajul lor

ln timp relieful terenului are o dinanricd foarte lent[. privit la scar[ trrcdie gi mici, schimb[rile sale apar cel mai probabil in zonele cu activitate
vulcanic[. La scar6 mare, practic la nivelul microreliefului, schimbdrile sunt

ci

estimErile preciziei pot

fi

obfinute nrmai de la cotele din

model,

fud a fi necesare misurfui de cote ln puncte de verificare. Deci nu

lirnitate

la activitifile umane reprezentate de construc{ia barajelor,


erozirir-rea suprafeiei terestreo al-unecdrile

sunt implicate costuri pentru oblinerea acesfora gi nici corsum de timp


suplimentar.

cxploat[rile de resurse la zi, teraslri sau alte lucriri de acest gen gi procesele

ttllurnlc astfel ca

de tererL etc.

Estim5rile analitice de precizie sunt

tn plus foarte utile pentru

l{clioflul terenului este mult mai pu}in afectat de schimbfui de cdt alte
rlcrnente topografice.

rezolvarea problemei inverse. Ele pot facilita stabilirea specificafilor


(condiliilor) de preoizie altimetrici pentru un model care va fi generat {de
ex. 0.5

Odati ce datele digitale de cotd sunt obfinuite este important ca ele


l'rt: slrrcate qi arhivate permanent spre a

s6

1.0 m), cAt de dens

vor fi punctele de r.eferinld egantionatg espect

fi utilizate in mod repetat. Principiile

care echivaleazd cu stabilirea pasului de egantionaj, cu ce preoizie vor hebui mf,surateo sau ce metodI

rlc htrzf, refbritoare la stocarea (arhivarea) datelor de coti privesc urmXtoarele nrlrcctc:

de interpolare va

fi suficientb. Practic, pentru


funqia
de

rezolvarea, acestor probleme se utilizeazb analiza spectral6 gi transfer.

datele s5 poatfl

fi

reg6site (recuperate) convenabil, aotualizate gi

imbundfdlite eficien! dacd este neoesar;


de

in general culegereapunctelor

referinp cu rm pas mic de eqantionaj

sI aibd pusd la dispozi,tie o legdtur5 ca abazd de puncte geodezice


pentru a putea adapta modelele digitale la revizuirsa punctelor
geodezice de reper:

(spaliere redusi intre puncte) conduce la precizii superioare ale modelului.

Precizia valorilor de coti mdsurate gi metoda de interpolare aplicatd (cu

exceplia situatiei cand sunt total inadecvafe) au mai pufurd influenfE.

sd

fie insofite de un raport referitor de calitatea lor, care sd perrrit{

Relevanti pentru precina modelului nu este spalierea dintre puncte


(m[rimea pasului de egantionaj) tn tenneni absoluli, ci spagierea raporta:td la
variabilitatea terenului. Penffu a se obline aceiagi precizie sunt necesari papi

utilizatorului sd stabileascd acceptabilitatea pentru scopul s6u;


sd fie protejate permane,nt pentru a le menfine integritatea.

O consideralie importanti ce se atribuie datelor inaintea stocdrii, este

de epantionaj mai mici in terenurile accidentatg dec6t in terenurile plane.

rrivclul de prelucrare. Cu excepfia cazurilor unde din considerente bine


rntcmeiate este justificatd documentarea istoricului datelnr, nu este oportun

curbele de nivel spre exemplu se adapteazd intinsec la variabilitatea


terenului.

s[ se stocheze caantioanole originale. cel pufin gregelile vor fi climinate


de asemensa erorile sistematice.

5i

compresia datelor este

vodcrilor perspective ale terenului, dcducerca curbclor de nivel, calculul prtntclor gi aspectului (direcfia liniei dc cea mai mare pant[), deduoerea prolilelor de teren penfiu anumite precizii specifioe, etc. sunt componente
c(frnun integrate in programele de model digital altimetric comerciale. pentru

altd etapd de prelucrare

preliminarb

relevantd pentru $tocaxea datelor. Relieful terenului este


comple:r, care solioitE oricum seturi mari

un fenomen de date ilentnr a putea fi descris.

orice redundanld (foarte pronunfati in cazul curbelor de nivel digitale) necesard, consum6 spafiu de stocare gi timp de tansfer al datelor. Deci,
transformarea datelor dintr-un sistem de misurare intr-un sistem comun de referinffl este un scop in sine.

rnrxlulclc neincluse ln programe (de ex. determinarea liniilor de drenaj gi a

llniilor de creasti" delimitarea

suprafegelor

cu

inundagii, proiectarea
a

drumurilorn etc.) evident trebuie sd

fie rezolvate probleme de integrare

rlntelor gi respectiv schimb al acestora.

Tofi pagi de prelucrare me4ionafi nu degradeazE ptecizia dateior, tn timp ce conversiile (,,reegantionirile') care soliciti interpolmea, implicd o
anumitd pierdere de informafie. Dac6 toate aplicafiile intengionate

CAPITOLUL 2

a se

li;rrrlionajul punctelon de ref,erin{5 pentru generarea modelelor digitale


altimetrice.

rcaltza cu modele digitale srmt efectuate cel mai bine cu o structurd in form6
de regea rmiformd (gn16), devine un scop conversia tuturor datelor (curbe de

nivel, profile, etc.) intr-o refea unica

in

schimb atunci c6nd spectrul

l.l. ltlle nrentele caracteristice ale reliefului.


Rclieful reprezintii suprafala definitd de mu{imea formelor pozitive gi

utilizatorului este foarte divers, este mult mai adecvat sd se stocheze datele

reunite anteprelucratg nedegradate, sub forma unei re,tele de trirmghiuri neunifomre (T.I.N.). o re{ea uniformfl de cote poate fi apoi produsd Ia cerere
pentru zona specificati de utilizator, cu pasul de retea

nrgntivc aparfindnd scoarlei terestre, ce separd partea solidd

a acesteia

(gili.)

pi

in sistemul

{lituslbra), de fnveligurile sale exhene; lichid (hidrosfera), gazos (ahosfera)


1l hiogern (biosfera). Este o suprafald de contacf de interaofiuni, care apaxe

de coordonate solicitate, frrd diversele conversii ce degradeazd datele.

r'rf ,,prcrdus" pi rezuitantd a forgeior ce


f

acEioneazd afftt

din interiorul

e) Prezentarea datelor

Si

aplicafiile lor

'rlrrrrirrtului, cdt $i din exteriorul sdu.

Avdnd utilizarea datelor de teren reprezentate sub fomri de modele digitale


pentru rezolvarea diverselor probleme legate de teren, este subiectul nrlarii
de programe adecvate. Aoestea pot sd fie sau module din prograne de model

o desfdgurare complexf cu un grad inalt de variabilitate


sa diferite

rt'lit lirl include in stnrctura

tipuri de forme. Geomorfologic, forma

rk' rr:licf constifuie elementul descriptiv al aspectelor particulare aferente


'rrrlrruli:fei terestre, condilionate de genez6. Pe t lt:rrrenl

l6ng[

genez6, apreciat[ ca un

digital sau progftrme de calculator specifice. Funcliile astfel ca producerea

de primfl importan]d, pentru studierea formelor de relief,

sunt

utiliza{i diverpi pmametrii, prin intermediul cfirora se descriu caracteristicile lor geometrice. Evident, rurmdrul parametrilor propuqi s6 fie folosifi in descrierg cit gi cea referitoare Ia facilitarea aplicdrii unor metode modeme de analiz5, respectiv clasificare" trei paramefrii sunt considerafi a fi cei mai semnificativi: dimensiunea sau amplitudinea verticald, definitE prin diferenla valorilor extrcme de cot5, panta reprezentdnd derivata de ordinuJ intjii a cotei lungimea de undd sau distanfa medie dintre exhemele locale succesive 9i
de

r:pantionai influen[caz[ diror,t calitriles morfologicfl ultimctrice, sunt inclusc:

a modelelor digitalc

acest

scop este considerabil. Din multitudinea lor, av6nd in vedere capacitatea de

frdngere, oare evidenfiazE modificErile rapide de acelapi semn sau semn contrar din parcursul pantei. perpendicular pe direclia
de

- liniile

uccstor

linii, matematio panta devine

o mdrime

nedefiniti;

- liniile de structurd,
tlintre suprafelele

in interiorul formelor, la racordarea parfiale componente ln diverse pozitli. se identifictr cu


prezente

lirole de vale gi creast6" unde transversal suprafala prezinti tn foarte multe


cuzuri o tangent6 orizontal6, iar panta ?n lungul lor schimbdri fiecvente sau

cotd, din profilul terenului.

Evaluate din punot de vedere geometric, sub aspectul ior dimensional


sau ca ordin de m5rimg formele de relief prezente

uneori chiar discontinuit5fi (trepte), tinfile din rigole, ravens, ogase sau
torenfi gi cele apar;indnd formelor artificiale constnrite de om;

in spaliul geomorfologic,

acoperi o garnil foarte diversd. Astfel, conform scbrii G aplicatE ln cadrul clasificdrilor taxonomice ierarhice, bazate pe ordinul de mddnne gi complexitatea geometrictopologic5" se consideri repartilia foqmelor in urmitoarele clase: mega (> l0tt mt), macro (r0tt 10s m2)" mezo (l0B
104m'?) rnicro (100

'

liniile de delimitare, ce urmiresc conturul areal al diverselor


de .fracturd, reprezentate

fornae.

tlcscriind in acelagi timp $ tanzifia dintre ele;

- liniile

prin marginile rflpelor, falezelor,

* i00m)

nano (tr00-

r0*rr2)

gi picofonne (<10 '4rr2).

prrplstiilor sau ale altor deniveldri brugte de diverse amplitudini, caf,e t:onstituiesc un caz limifii al liniilor strucfirale gi evidenliazil discontinuiHfi
dc pants irnpreunE cu salturile din desftEurarea suprafelei. Fafi de liniile de slruoturd dupd care

Pentru anartza structmilor de retief, parfia este un parametru fundamental, deoarece guvemeazi toate fo4ele din cadrul proceselor
geomorfice.

tranfia intre suprafefele

parpiale avAnd pante diferite se

in

desfr$urmea cuxentE

a suprafefei terestre, preantl"varialii

continui, uniforme sau neuniforme, schimbdri lente gi bruqte, iar uneori discontinuitEli (fragmentfui). Astfel, privind in ansamblu comportame,ntul pantei combinat cu cel al curburii locale, se poate observa c6 acestea definesc configuralia geomekicE a terenului, schimbfuile accenfirate din
variafia lor, fiind marcate pe suprafaga formelor sau in zonele de trecere de la o form[ la alt4 de linii pi puncte ce prezinti importanfE at6t sub aspect

rotrmjit sub raze mici de curbrnd, sau in rmghi, liniile fracturilor descriu o tanzifie abrupti reprezentdnd valori nnaxime ale
rnodificSrilor de pantii. Comparf,nd cele patru

fuce de foa*e multe ori

tipuri de linii, rezulti evident

ci

liniile

de

tlclimitare, structurd gi cele care marcheazi fracturile sunt praotic cazuri pnrticulare ale liniei de frsngere apantei.
ttrcflnd numai

in

contextul tuturor, excep;ie

liniile de fracturi" sunt numeroase cazurile cf,nd prezint5

geometric,

cit qi morfologic. ln cadrul

unor astfel de elemente al crror

intcres, considerarea curburii locale, transversal direcfiei de desfiqurare. ('unform specificafiei anterioare, modificarea pantei nu se produce totdeauna

26

prin frffngeri ,,&scutitc", reprezentdnd un vdrf de unghl fn sons gmmetric. lnteruine in multe situafii, un mic segment curb de tranzilie, ce lbciliteazd
trecerea de la o pant[ la alta.

..inpcnctrabile". ln prc?onl, o rolu[io ndocvat[ eqantionfuii zonelor acoporite

cu vogetafie, o reprorinti hrrogistrdrilc provenite de la


cotfi fbarte precise la nivelul solului (m" =

echipamentcle

l,ll)AR. supuse unui proccs dc prelucrare specializat, ele pot oferi date de

Degi nu apar sub forma unor

linii

marcate distinct pe suprafalf," la

0,15m).

modelarea reliefului se dovedesc utile gi direcfiile de cea mai mare pante

in cadrul programelor de generare

a modelElor

digitale implementarea

Datele egantionate i11 llrngul 1or, pot contibui semnificativ la cregterea


fi

liniilor de frf;ngere a pantei, este controlati prin intermediul angularitrtii.

delit{ii
in

modelelor digitale.
ceea ce privesc punctele caracteristice, pe

l6ng[ infomragia de cotd,

ltilizarea acestui parametru contibuie la redarea odt mai exacti a nspcc0rlui lor gecmehic real din teren. Astfel liniile pot fi rotunjite, situalie
l
ctirrcl ele

similar liniiior, ele conlin qi infonnafie de formE. Aceasta se referd la schimb{rile importante ale pantelor sau curburilor, in pozipii din teren astfel

prezinti segmente largi de tranzifie de la o pantfl la alta, Racordarea

grnntclor adiacente se realizeazd sub raze suficient de mari de curburi. iar

cum sunt: vdrfurile de munte (piscuri, seg4i), dealuri, coling movilg inflexiunile geilor sau firndul formelor depresionare. Impreuni cu liniile qi
skucturi (distibulii) adecvate de puncte penfu descrierea curentE a cotei, la oare se mai adaug6 gi unele informa{ii referitoare la anumite detalii planimetrice, constituie inforsra{iile de bazd. prin interrnediul c6rora sunt gensrate modelele digitale altimetrice.

lirriile se numesc linii moi (softbreaklines Fig.I.2a.).

un
integranti

element important care se impune

a fi

considerat oa parte

reliefirlui il reprezinti suprastructurile. Constitutiv, ele includ

vegetafia natural5, vegetafia cultivatE, construcliilg straturile de ghiafe, zapaaa, preoum gi diverse alte obiecte prezente permanent sau tefirporar pe
suprafap terestrd. Pot acoperi parfiat sau in totalitate formele, mascdnd unele dintre ele sau nq respectiv in anumite cazuri pundndu-le mai bine in valoare.

a)
Fig,

b)

c)

1.2

Tipuri de linie de frf;ngere a pantei

un

exemplu

tipic al

diverselor situa1ii,

il

reprezintii

acoperirea

Cind

racordarea pantelor se realizeaz*

prin

segmente scurte de

microreliefului cu diferite tiprrri de vegeta{ie.

Ilnnzilie, caracterizate prin raze mici de curbrn[, Iiniile sunt denumite linii
lrrri (hard breaklines, Fig. 1.2b.). Daci trecerea de ra o panti la alta se fuce rtrrct in unghi fhrd s[ includd un segment de tranzi{ie, liniile sunt denumite
Irnrr ascufite (sharp bneaklines, Fig. 1.2o.).

La modelarea digitald a reliefului baxr,tLpe mUloace fotogrametrice,


prezenfa suprastructurilor este totdeauna un obstacol

dificil, care afecteazd

direct ?:nregisfumea valorilor de cottr, deoarece foarte multe se dovedesc total

cu predilecfie

acest tip de

linii

sc

inttlnesc la fonnelo de relicf artifioialc rszultato ftr urmr rctlvit[1ilor umano (conshuclii de ctri de comunicafii, aeroporturi etc.).

ruhsccvont $tocarca lor aubmcltr. l)o eromcncs dispun de intcrfefc pentnt oxportul datelor culeuc in nirtomolo do prolucrare. Tot in clasa ridiclrilor de teren poatc

fi

?ncadratd gi culegerea de

d*e

2.2. Egantionajul

dntelor altimetrice gi sume de date altinetr{ce

roalizatd prin intermediul stafiilor (}PS ou operaf,e cinematic[.

btzatepe imagini.

Degi oferd o precizie superioard, metodele gi aparatura topograficI sc dovcdosc eficiente numai

in

cazul modelelor ce acoper6 zone de teren

Culegerea datelor pentru genemrea modelelor digitate altimetrice

rcstr0nse, necesare aplicaliilor astfel cum sunt: proiectele de detaliu pentru

constituie

un proces informatic prin care se

inregisheazX numeric,

ncroporturi, obiective industriale cvartale

de

locuinle,

realizarea

elementele descriptl-re alE fcrmelor scoar$ei tersstre, frcGnd abshacfie de suprastructuri (vegeta{ie, construcfii etc"). Preponderent datele eqantionate
srmt alcdtuite din cotele

irrtcrsccfiilor (nodur'rior) de c6i de connuniealii, a unor iroruoane din haseul cllikrr de comunicafii etc.

(d $ pozitiile

planimetrice (xi, y;) corespunzitoare Pentru crearea modelelor ce cuprind suprafele rnmi de teren utilizete

unor grupuri de puncte ce redau varialia spafiali gi caracteristiciie reliefului

din zona de teren modelati. La nivelul actual ai echipamentelor (aparaturii) utilizate tn fotogrameftie - teledeteofig geodezie gi topografie, acest proces
poate

lu rcalizarea de harfi gi planuri topografice, herti tematice, proiectarea luorlrilor de imbunitftirii funciare, a ciilor de commicatii, exploatarea
imaginilor (inregistr5rilor) de teledeteclie, studiul anumitor fenomene la
nivcl regional, sau diverse alte scopuri, unde apare necesitatea culegerii unri
volum apreciabil de informa,tii altimetrice, experimfa acumulatii pdn5 acum
ntostd tehnologia gi echipamentele fotogrametrice ca

fi

reakzat prin m5sur6tori fizice directe ale terenului, sau mdsur6ri 5i

determiniri indirmte conform extragerii informafiilor din pruduse cartografice, imagini fotografice convenfionale (fotograme) gi imagini
(imegi$nri) preluate cu senzorii comerciali util:u;ayi fn programele
cartarc gi teledetecf ie. de

fiind unele dintre cele

rrrni adecvate mijloace disponibile operalional. Ele confer* flexibilitate

Tradifiona[ datele de referinld folosite

la

construcfia modelelor

sporiti procesului de egantionaj" asigur5 pr*izianecesard gi realizarea unui

digitale se pot obfine cu diferite tipuri de echipamente (instrumente)


topografice. Este avantajoasd utilizarea statriilor de teren totale apar,tinind ultimelor ge,nerafii, cum sunt de exemplu cele din seria Rec Elta (13, 14, 15)

grad avansat de automatizare, pe fondul unor parametrii de calitate,


rurdarnent $i pr{ de cost foarte apropiali de nivelul optim.
Daod se iau in considerare sursele de date bazate pe imagini folosite in cndrul procesului de egantionaj, acestea sunt:

Zeiss,

Wild

T2000

Leica sau DTM (520, 530, 550)

Nikon. Acestea

integreazfl ftr stuctura

lor dispozitive de m6sunare qi programe de calcul,

produsele cartografice (hdrfr qi planuri) la diferite sciri, rezultate in

care faciliteazfl determinarea rapidd gi precisd a coordonatelor

(6 y, z) $i

urma activitlifilor de cartarg execrtate prin metode fotogrametrice;

30

imaginile hadi;ionale (fotogranrele) provenlte de


fotografic;

la

camerele

tlirpuzon de sclri, care facilitoarf, mnllzarou tuturor categoriilor de modele


rligitale.

aeriene, care folosesc oa senzor de imagine emulsia filmului

Imaginile (tnregistrlrile) provenite de la senzorii digitali sau uneori


nnnlogici, amplasali la bordul satelililor comerciali

imaginile preluate cu noua generafie de camere aeriene ce opereazI

qi navelor

spafiale, ating

in format digital, utilizdnd ca senzor de imagine mahicile


baretele

sau

(linrile) de

elemente fotosenzitive alodtuite din


charge coupled device (dispozitiv cuplat

* ln prczent rezolufii la nivehrl solului ce ajt'ng p6n[ la valoarea de 0,6 I m. Accst aspect face ca aceastd stusi de date s6 fre utilizati tn prezent cu
preponderentd pentru generarea modelelor digitalO sare satisfac cerinlele

semicondustori (CCD

prin sarcind));

nplicafiilor la sc5ri medii 5i mioi.

imaginile de tnaltd rezoiufie provenite de la senzorii digitali sau

analogici (emulsii fotografice) amplasafi


comerciali pi navelor spafiale.

la bordul satelililor
de

Referitor la imaginile preluate cu camere aeriene digitate' se apteaptl

t,n cle

s[

inlocuiascd

tn

perioada unndtoare, imaginile oblinute de la


Cetre preluate

Dirfre sursele de date menlionate anterior, cea reprezentatd

r.nrnerele ce opereazd cu

film.

cu primele tiptui de camere

produsele cartogtafice se caracterizeaz6 prin nivele de precizie geomehiod

rligitale au o calitate metriod mai redus[ datoritfl dimensiunii incd. mari a

mai reduse, Datele extrase prin intermediul sdu sunt acceptate de regul[ pentru generaroa modelelor digitale reoesare proiectelor de arhitectur[
peisagerE, proiectelor

pixclului de imagine in planul focal al camerei' Reducerea sa solicit6 tns[ rrlilizarea unor senzori de irnagine cu un numdr foa*e mare de elemente
lirtoscnzitive. De exemplu, prelumea unsi imagini cu fonnatul standard

de sistematizars teritoriaH, studiilor geologice gi

geofizice, instruirii pilolilor pe simulatoare de zbor sau intocmirii proiectelor

.[x23 cm.,
ridicat,

nocesitd o matrice

ccD

alcdtuitf, din peste 15.000

15.000 de

preliminare (anteproiectelor) aferente diferitelor categorii de construcfii. Pe


ansamblu astfel de surse de date servesc larcalv*rreade modele. cirora nu
se impun standarde inalte de precizie.

clcrnente, realizabilE

in contextul tehnologiei

actuale la un pre! exhem de

li

knaginile (fotogramele) inregistrate pe fikn r5mf,n in continuare o


sursd importanti pentru realizarea modelelor digitale. Ele suut eficiente din

s-au realizat totrr$i sisteme digitale cax utilizeazd barete (linii) de


,rcnz.ori cuplate cu dispozitive G.P.S. gi

unitafi inerfiale de mlsurare, csf,e pot

punct de vedere al raportului precizie/pref de cost. De asemenea au avantajui

livra imagini digitale echivalente practic cu imaginile (fotogramele) preluate


pe

fi folosite atet in stare nativfi (imegistrate in format analogic pe film) sau hanspuse prin scanare in format dryltal, ceea ce permite
de a putea companiilor qi firmelor s6-gi optimizeze resursele. Se pot prelua irfr-un larg

lilm.

2.3. EEnntlontros dntelor altimetricc din produsole cnrtogrnflce existonte.

1r drru.:irrt

Ctn&rtori pedirectia x

Crnsmdonr,asurae

l,4crn'bobirre

Dac[ se iau

in considerare sursele datelor

altimetrice,

prim6
lvirca demasurdre

lrncaaemasrue-J-\L4
(firelerctiuulre)

}?ffii i{|zH)

a-o"G
r

posibilitate de culegere a lor consti ?n digitizarea produselor cartografice


rezultate in uma diferitelor proiecte de cartare rcalizats fCIogrametic. Sunt

aplicate doud vaiiante: ?nregistrarea vectoriali

gi

baleierea rasigr.

l'rruar.tcharra \ .Cf**0"*r*r" (Plan) t \ -/ \ Li r' .Coodrrctorinedirediay r---l ' L ,/ 4\ - - - - - - ---rConduptoripedirectiax


a) masa de digitizare

l-r, -., i--""1 ItrDtrDl Innnnl

Msitaddral

t;;;;l ----l

Echipamentele folosite pot facilita urrnitoareie moduri de operare:

digitizarea individuaid manuald, serniautomatd


traseelor curbelor de nivefu

gi

autornatd a

b) cursor cu 16 taste

digitizarea integralI
baleiere raster.

documenfului cartografic, realizatd prin

Fig.2"2 (a) Masa


-

de digitizare: (1) vedere in pian, (2) secfiune

prin

corpul mesei, (b) oursorul qi minitastatura

M6surarea pe fcaia de plan sau hartb se executii cu un cursor prev6zut 2.3.1. Digiti'narea indirddual5 manual5

t'u fire reticulare. Cursorul are ringul fireior reticulare (a c6ror intersectie
rr,prezintS. marca de misurare) inconjurat de microbobine, iar semnalul emis

cstc recepfionat gi pozifionat planimetric de releaua aflati sub

flrsor.

In prezent procesul de culegere manuald a datelor altimetrice


inregistuate vectorial, se realizeazi

Primele serii de echipamente au fost proiectate sd fimclioneze


irrcremental. Deoarece

cu ajworul meselor pi tabletelor de y, ce formeazl o


de sticli" rcIea (grilE)
sau

in cadrul

acestei tehnici pierderea coatacfului dintre

digitizare. Acestea confin doui seturi de conductori pentnr pozilionarg unul orientat pe direcfia x, iar cel[lalt pe direcgia
incastrat6 in corpul lor, confe4ionat din

crrrsor gi suprafala mesei

de

mdsurare are

ca efect pierderea originei

considerate la inregistrarea coordonatelor, modelele proiectate gi realizate


e,

fibr[

r4ine epoxidicd

urcnt, utilizeazd principal coderi absolute.

material plastic (Fig. 2.2). Practic refeaua constituie un circuit imprimat de mari dimensiuni.

Cursorul ars atagatd

minitastaturE

prin intennediul cireia

sunt

rntnrduse valorile curbelor de nivel sau alte coduri aferente datelor


irrrcgistrate. Alternativ, aceastd operafie se poate realiza folosind o tastatur[
IJ

alf'nnurneric[. sau o mic[ zrrnfi laterald a mesei compusA din nrirricasclc, oarc alc[tuiesc un mcniu de codare sau inscriere a capetelor de inrcgistrIri.

rrlrrrc. In generul sunt prelbrabilo prrxlurolc rrnprimatc pc ntateriale plasticc,


rn'dnd in vedere dcformuliilc lor lilurtc rrrrci.

din generafiile mai noi, apa4in clasei sistemelor inteligente. Microprocesoarele cu PRoM-uri incorporate in structura lor, asigurd execufia unor operafii astfet cum sunt: digitizarea la intervale predefinite de distanf5, respectiv timp, determinarea lungimii liniilor
Digitizoarele parcurse, sau calculul suprafetei ocupat6

lircarea finall a coordonatolor x, y oblinute prin digitizarea manualb a


t
rrr

bclor de nivel, este de aproxirnativ

* 100 - 250 p., sau 0,1 - 0,25 mrn.

l. J. 2,

Digiti zflre^ individualfl semiautomatl pi autoreati

de anumite elemente din


Operafia de digitizare individuali a curbelor de nivel, prin urmbrire '.crrrmutomat5 gi automali, actualmente are

documentul cartografic prelucrat. Au displaywi simple cu leduri sau cristale lichide penir:u afiqarea coordonatelor mdsurate gi se pot utiliza ca echipanrent de mrsurare

la bazd tehnoiogia

deflecfiei

oflline,

avdnd

in vedere ci in majoritatea cazurilor confin

lnscicolului laser, folosind o oglindil controlatE de un microprocesor.

unitate de casetd (carhidge drive). Uzual sunt denumite digitatizoare,;oarbe',

Initial aceasta a fost

deevotrtatE

in cadrul aplicagiilor din domeniul


frlmele

in strucfur[ standard, nu au posibilitatea afigdrii grafice a curbelor mdsurate. operaliile de editare, respectiv de oorectare a erorilor din timpul
deoarece

rrur:lcrr. Avdnd ca origine dispozitil"ul Sweepnik, care foloseqte un fascicol lnrrcr dirijat pentru urmirirea

gi digitizarea traseelor ce apar pe

mdsurdrii, fuebuie reahzate ulterior pe un sistem de calcul care asigurd


operarea interactiv[.

lotografiilcr provenite de la camera nucleard cu bule, s-a constnrit displayul

Facilitdli de afigare graficd on-line gi editare interactivd se obfin prin


interfalarea digitizomelor cu diferite variante de microcalculatoare. $tafiilo

,lrkrtorul HRD-I. Ulterior, a avut loc transferul sflu gi in donneniul r orrstrucfiei de echiparnente penffu digitizaroa produselor cartografice. llrrrtrc acestea cele mai reprezentative sunt digitizoarele Fastrack qi
I rrscrtrack, realivatp de compania Laser* Scan din Cambridge (Anglia)'

de digitizare rczukate din asocierea celor doufi componente sunt utilizate


independent sau integrate intr-o relea.

La digitizorul Fastrack, fascicolul laser este dirijat sd urmdreasci


\rfn'l)ir de

Rezolulia meselor gi tabletelor de digitizare se situeazd in domeniul


10-100p. Evident precina de misurare efectivi a coordonatelor x,y va

i.,'ol prin vectorii u*or


vanaz6"

egantioane de baleiaj local

{Fig. 3'2a')'

fi mai
in

( orrrJronentele vectorilor

orizontal gi vertical, in firnclie de varialiile

mici. La valoarea acesteia

se mai adaug[ insE, erorile frcufe de operatcr

rlueo[ici traseului cwbei (Fig. 3.2b.). Intersec]iile dinre fascicol gi linia


rrrrscrului, sunt detectate

timpul urmdririi curbelor de nivel, precum gi cele inerente futuror produselor


grafice: erori datorate instabilitdlii dimensionale a materialelor de imprimare

pe un film

la

scar5 redusd {format .46) al


inregistrare
distanla de

,l,,crrrncntului digitizat,
le

la inteivale de 10-15p. Se ob{ine o

in unele cazuri invechirii (nereactualizirii). pentru reducerea influenfei erorilor provenite din variafia dimensionald a materialelor, se misoard
sau

ctorialf de puncte, exprimate tn coordonate x,y, avdnd intre

etre

rtl ' ?0p, pe documentul original.


prrttt;lO pC SeCUnd[

Viteza imegistririi atmge valoarea de 500

punctele caroiajelor kilometrice gi se aplicE datelor inregistrate transformdrii

t7

irnpedimente, in zonclo undo curholo $unt foartc apropiate sau inlocuite cu

rimbolul de ruphu[.
Echipamcntele din aceastl clasl au un pref ridicat gi achizifionarea lor ro justificii numai
tnnrc volum.

in cadrul companiilor gi firmelor ce

executd

lucrlri

de

ai
Fig.3.2.

b)
2.3.3. Digitizarea automattr integraH a produsutui cartografic

Sistemul este superior inaractiv, intervengia operatcnrilui cons'rftid din

Digitizoarele

de baleiaj au&omat raster prelucreazi

integral

operaFi de tipul: remisurarea unei pdrgi din curba de nivel, redireclionarea

rftrcumentele cartografice, operafie

baleiajului sau digitizarea nnanuali completi, d*c6 urmlriroa automath


devine nesigurX. Monitorizarea se realizeazfl prin afigarea tiniilor digitizate

ligierele de coordonate

ln urma cfueta se ob,tin gi stocheazd pentru toafe liniile gi simbolurile din ouprinsul

nccstora. La inceput au fost reprezentate de modelele cu tambur fabricate de


(

pe rm ecran de nnari dimensfuud {100 x 70cm). De asemenea operatorul selecteazi parametrii de operare, adaug[ codtrile valorilor de crnb6 gi

)ptronics (varianta utilizatd ld Intergraph), scitex (seriile ,,Response,,) gi 'trktronix (modelul 4691). f in padrul lor, foaia de hart6 sau plan este montatd

execut[ orice operafie de editare necesard- folosind dispozitivul pozifionare cu bili ruiantA (track balt) 9i tast*ura.
parte din seriile modelelor DEC-VAX Ll/7ilo sau Microvax

de

(infdguratd)

pe un tambur ce se rctegte eu vitezl constantd zub


liniei

un

lirtrdetector, care la rSndul sdu se deplaseazd pas cu pas frn lungul axului
tnrnbunrlui. Dimensiunea pasului de tnaintarg determind lEgimea
lrnlciaj. de

calculatoarole carE asigur[ funcgionarea sistemelor de acest gen fac

z.

Fietu medie

de prelucrare este de 12,5 m de linie pe orf,, digitizati, complet codat{ qi

cu

aceste echipamente este posibilr digitizarea documentelor

editatS. Rezultatrl grafic pentru scoprri de verificarg arhivare sau


reprezentare graficd final5 se obgne pe microfilm de

r:rrrtografice monocrome (a/n) sau color. tn primut caz se utllbeazi.un singrn

tip diazo.

Stooarea

tlctcctor, im in cel de al doilea sunt aplicate filtre detectorilor multipli, pentru


$cpararea pe

digitali a datelor

se realizeazi pe

bandi magnetici.

culori, a detaliilor conlinute in hafi[ sau plan. ln fiecare canal

Digitizarea
substan$al elirninat6

la

sistsmele Fastrack

gi

Laserhack, se sinrptificfi

rlc culoare separat, se sesizeaz[ cu ajutorul unui detector propriq prezerga


:rnrr absenfa

dacl sunt exploatate oleatele originale de nivelment. va fi problema intersecpdor cu alte linii gi subsecvent rarnific6rii, carc

liniilor aparfin&rd unei anumite clase

de detalii.

Digitizoarele plane reprezint6 echiFamentul alkmativ. Din gama lor

creeazi dificuhnfi oric[rui urm5ritor automat de linii. Mai pot apare totugi

sc disting modelul gennan sysscan Karto scan, respectiv cel produs in s i l-A., Broomall scan Grapbics system. in ambele sisteme oleatele cu

ourbc dc nivcl sunt ugozutr.: pc un suport plan gi apoi balointc ltrlosind un

dispozitiv cu sanie transversald, ce le parcurge rapid do sus in jos. lfara pe

oare gliseaz[ sania detectorilor, se deplaseazd pas cu pas pe l{imea


suportului. La noile modele Kartoscan, aceasta rdmdne fix5, deplas6ndu-se in pagi suportul doctmlentelor.

1.4. | . EgantlonaJul

fotogrrmotrlc ln echlprmente rnalgice.

Practic, orice echipament analogic dotat cu unitate de digitizare gi


ra se

Deteclia liniilor se rc,arizeazi" printr-o..matrice de fotodiode


Kartoscan,

ruhsccvent inregistrare automatd a datelor, asigur[ toate condi]iile necesare oqtntionajului manual.
S-au folosit pentru echiparea stereorestifuitoarelor analogice

in timp ce scan Graphics


ie

utilieeazd

o sursi laser,

care

deplaseazi bidirecfional. Fiecare sistem citegte linie cu linie continuu


coordonatele puncteior gi stocheara pe disc sau bandd magnetici.

unitlfi

cu

in

tirncfii cablate (hardware), PROM-uri (mimoprograme integrate-finnware),


rcspcctiv bazate pe prograrne (software). Primele doud sunt

primul caz forrnaful maxim rndsurat are dimensiunile 120x160 crn, iar in cel
de al doilea 112x165 cm.

in

esenf[

in

rlispozitive electronioe independente.

Ele

decodeazd

pi

contorizeaz[

ultima perioadd sunt dezvoltate sistem.l"

interrrediul canaerelor digitalq unde eiementele de detec,tie sunt alcituite


din mahici sau linii (barete) de elemente fotosenzitive (spre exemplu Topaz Picture Scanner sau Eikonix E

"*"

opereaz[ prin

rcmnalele provenite de la codificatoarele roative sau liniare montate pe axele

cchipamentelor, transformdndule

in

coordonate

x, y" z.

Valorile

ctxrrdonatelor sunt afigate numeric, im apoi inregisfate pe caseti sau band[


rrtngnetic6.

-Z

Scan, Model

443q.

Unitd$le bazafe pe software, aga eum sugereazd qi numele lor,


Irrercazd on-line cu sistemutr de calcul, pentru inregisffarea datelor. Pe

l6ng[

nr'cnstl func"tig calculatorul poate oferi pi spriiin operaiorului ?n taza credrii


2.4. Egantionares datelor altimetrice din imagini conven{ionale

,rlcreomodelelor sau cea de execulie a unor verifrcdri asupra coordonatelor rrrilsrrrate.

(fotograme.).

Unele uxtlrzeazt un microcalculator dedicat, a@at on-line

qlcrcorestituitoruiui, in timp ce altele opereazd in regim time-shering, cu


achipamente de mare capacitate, cum este cazrrl sistemului de la Hunting

Imaginile reprezintd o sursd majord de date, utilizarea ror permildnd


eliminarea erorilor caracteristice unui produs cafiografic.

Srrrvcys, dotat cu

un sistem

de calcul DEC-PDP-I1.

in nrnqie

de tipul manual,

'Ioate cele trei tipuri de unitdli rcalizeazil o tehnic[ de digitizare oarbf,"

echipamentelor (aparaturii) disponibile,


semiautomat pi automal.

ele se pot exploata

.rirnilar[ celei de
Vr-:riflcarm

la digitizarea rnanuald a documentelor cartografice. cotelor culese trebuie s[ fie frcutd la sfdrgitul sesiunii de

nuislrrare, prin intermediul reprezentdrilor grafice executate la un ploter. Au


40

4l

lbst totugi pufinc oazurilo gi ?n aceastd privinfE $o pontd citn sisternul Kern DC-28, in carc s-a integrat on-line qi un astfel de echiprnrcrri.
tnterfalarea direct[ a stereorestituitoarelor analogice cu sta;ii de lucnr grafice potenfiale sE faciliteze verifi.carea, afigarea gi editarea interactiv[ a

cchipamonto cnrs uporcur,d

ln spnfiul imaginii, utiliz0ntt ca datc

inititrlo pcntru s.lufin lirtogramctricd coorclonatele imagino (x,y)


mdsuratecotele
se

Nu goncreazl un stereomodel orientat continuu, iar

pot culcgc numai punct cu punct;

datelor de coti s-a dovedit a

fi

solufia optimd. unele firme au dezvoitat

echipamente

in

cadrul cdrora datele iniliale aferente soruliei

sisteme integrate proprii. spre exemplu MAPS 200 gi 300 produse de Kem

fotogrametrice sunt tot coordonatele imagine (:{,y), dar poten{iale

pe baza calculatoarelor din seriile DEC-PDPi l l' gi displayurile Imlac sau

sd creeze un stsreomodel orientat continuu, unde operatorul


mdsoar6 cote in puncte distribuite aleatoriu sau in hmgul haseelor

Tekironix, atagate stereorestituitoarelor PG-2. insd marea majoritate


sistennelor integrate, sunt

rezultetd cooperErii dintre firma

americsnr. prezente se

curbelorde nil'el;

Intergraph qi firmele europene Zeiss oberkochen qi

wild (Leica)

echipamente bazate pe coordonatele teren

(X,yf,)

acum

in mariie

folosite oa date
un

corporatrii Leica/Helava systems

gi zeiss/Intergraph.

distinge varianta Zeiss,

in

inifiale ale soluliei fotogrametricg prin care este crsat

cadrul edreia curbele de nivel reprezentAnd

stereomodel orientat continuu. Mdsurarea cotelor se executE manual sau semiautomaf de cdtre operator, respectiv automat folosind dispozitive de coreialie a imaginii.

informafia aitimetric6 egantionatfi" sunt afrgate pe un display grafrc ai simultan imaginea lcr proiectat6 cu a.lutozul unei oglinzi semireflectante ln
sisternul optic

al

instrumentului. Pe parcursul execugiei egantionajului,


se

operatorul poate vedea cesa ce a m4surat anterior gi aplica corecEiile care impun.

1.4.2.1. Eehipamente analitice cu operare ln prezent nu se mai produc stereorestituitoare anarogice.

spaliul imaginii

in

continu[

sd

mai fie folosite pentru culegerea datelor digitale de coti, numai cele
existente echipate corespunzdtor. De asemenea au fost numeroase cazudle
de transformare a

La echipamentele cu operare in spaliul irnaginii, discurile de m6m[


corrtroleazd mipcErile coordonatelor

lortn echipamente analitice.

x',y', misurate in irnaginea (fotograma)

tlirr stang4 iar acfionarea discului de picior migcarea paralaxei longitudinale

2.4.2.Epantionajul fotogrametric la echipamente analitice.

t). . cc se mlsoard ln imaginea (fotograma) din dreapta. Toate cele trei valori
rirrrrt codate gi transmise

in flux continuu sistemului de calcul din

structura

Stereorestituitoarele analitice reprezintli unele dintre echipamentelr


cele mai adecvate pentru execufia fazei de egantionaj. $-au utilizat trei tipuri

r:r'lripamentului, care determin[ coordonatele )L Y. Z.

distincte de echipamente analitice:

!l|lliltruu lrltsit

tiltrrlrs\,c,trrirrlr[(, 't1"r.: l){ti;1trl';i!r,::

curhcXo ,r{e n,iveli

ntt pot ti

,'!lnlronate dircct.
-Xm'

.J,

f"--

r---

)r

*x* -YZ*
Unitate de stocare a datelor digitale ale terenului

r^ig. 4.2. Principiul echipamentului analitic cu operare

in spagiul imaginii.

Acest

tip de echipament nu

calculeazd diferenfe de coordonate

imagine (4",A")

sau corecgii pentru controlul celor doud portirnagini.

in
Fis. 5.2. $tereocord G3-Zeiss

cadml procesului de operare, lipsege posibilitatea de miqcare dirijatd prin

bucla de reac.tie invers[ (feedbak) necesar[ realizirii stereomodelului


orientat. Eliminarea paralaxei transversale

(pr)

solicitati tra

obginerea

Prin urrnare aulegerea datelor pentru rnodelare digitalA, se lirniteazd Ia


rrr,s:;s1fi1f6pi

corespondenlei dintre imagini, se executd manual ca operagie preliminar[

in

de puncte individuale, iar pozigii seiectate de operator, ceee ce

fiecale punct de coti misurat. Deci, cotele se pot culege numai punct cu
punct. Calacteristice pentru aceasti categorie sunt echipamentele Stereocord

l;r, rlitczrzf,

practic nurnai apii*area e$antiona-iuiui selectiv. TotodatS, trebuie


@$te

'.rrl,liniat c6 pro,;esul de irdsurare


,

lent, acest aspect fiind din nou o

(i3- Zeiss (Fig. 5.2-) 9i Stereobit Gaiiieo"


Din punct de vedere al egantionf,rii datelor de referin,td pentru modelutr

,rrscciflt5.

a iipsei streoffiodelului orientat. precuur gi a necesititri de

, lrrrrirrilre a paralaxei hansversale in fiecffe punct anterior mdsuririi cotei.

digital acest tip de echipament ofer6 cele mai putine faciliti!. Lipsa

de feedback face imposibila irnplementarea metodei cEantionajului sistematic precum qi a celui progresiv, unde marca de
dispozitivelor
nrdsrrrare trebuie sd

:.1.2.2. Echipamente analitice *are utilizeacX Ea dnte inif_iale coordon*te imagine.

fie condusi in pozilii predeterminate ale plrnctelor din


Acest al doilea tip de echipsment lucreazd asemindtor. Cu discurile
,1,' rrriinii gi

spa{iul obiect (teren). fJeoarece nu se xeazd un stereomodel orientat

respectil discutr de picior, operatorul confroieaz[ coordonatele

ilnaginc

(x ,y ) gi paralirxa longitudinaln (p. ).ffansnriso sistcrrrului rlo calcul

penfru detorrninarea coordonatelor teren


programat

(x, \', z\.

Aici insi" acesta este


aplicate in

si

calculeze in tirnp real gi rnici coreclii

(a*", Ay")

din dreapta, cu ajutorul unor servomotoare. ca rezultat este obfinut ffi streornodel orientat continuu gi
f "ari

flux

continuu imaginii ffctogramei)

parala,xe tansversale.

i-\--ry:-:y:;
.I, l {.
Sistem de

z-6e-'l=--r
-!nt-

)"

[-;::]:::::+ Ful
I,

calcul

-x^Y-

Fig. 7.2. Digicart ?0


IJnitate de stocarg a datelor digirale aie terenului

Galilea.

-zI

iuuiuro rieficitar

in privinla apl{cirii metodelor de egantionaj sisternatic

gi

l,r,'F.rcsi\,, datorita lmposibilitnfii de a conduce maf,ca de rnaswatre ?n pozitrii


1rr

t'rlc:lcnnin&ts.

Fig. 6.2. Frincipi*l echiparnenfului analitic oare utiiizeaza ca dats iniliale


coordonate imasine.

!
Principalele echiparnente care implementeazi acensti solufe particulard sunt: Digial stereocartograph 9i Diglcart 20-Galilea, Apps IVAutometrics, PA-l000-Topcon qi Ap-190- Cmto trnstrument. comparativ cu prirnul tip de ochiparnente, eqantionqiul datelor de coti

d.2"J. Ilchipnmente analitice cnre utilizeazil ca date

inifiale

coordonate teren"

l,a

echipamentele bazate pe folosirea coordonatelor teren ca date

se imbun[tifepte. Evideng disponibilitatea unui stereomodel orientat continuu, face ca mdsurarea in puncte individuale sd fie mult mai
confortabil[ gi eficient[. De asemenea, se pot executa misurEtori de punc;e dispuse pe curbe de nivel, explorate direct" Totuqi, echipamentul de acest tip,

tnrlrrtlc ale solufiei fotogrameu'ice, operatonrl controleazl indirect deplasdrile rrrrnlrrrrilor (fotogramelor). Discurile de mtn6 qi discul de picior, dotate cu
rrr.
r

rt:rirl

oare rotative de irnpulsuri, transmit direct calculatorului coordonate

lr,rrrruncut, iar acesta deterrnin6 pe baza

lor diferenle de coordonate (Ax,


sub fonni de comenzi

\1' ,'\x, Ay') sau corecgii, care vor fi transmise


ir=r

()rn()loarelor, ce dtrtleazd deplasarea imaginilor (fotogramelor).

r--ffi f ,., I
l*,
I

n,'

ill

i lar,'

ar"

lr

l%

il". i J' I

-t I

I l, I i:--:l:::::l .,1

i-t

In continuare se comuti instrumentul pe operare in ,,mod model",


rlupl[ndu-se discul de picior, de asemenea prevdzut cu generator rotativ de nnpulsuri. Acum generatoarele celor trei discuri vor transmite sistemului de

-x-{,.-.-;l ) { }l -Y---it
-;-*i

t'llcul coordonatele instrument (x, y, z). Coordonatele teren (X, Y, Z)

sunt

-.---,J

rlcin memorate, iar leg[tura lor cu cele instrument este realizatil pe baza unei trrurslalii asociatd cu o schimbare de scard (1.2). Face exceplie cazul mult
rrrui general al neparalelismuiui dintre direcfia de prelume (zbor) qi axa
t rirrcl intervin gi paranreh'ii de rr:tafie.

Unitate de stocare a datelor digitale ale terenului

(x)

8.2.. Frfucipilll ecltipanaemtului araliic, cane ufrilizeae6 ca date inlqiale coordonate teren.

Sesiunea ,Se

lucru ?ncepe ca introducerea de la taso"aau* ?n enemoria

sistemului de cal*,ul a paranretriior orieiat*yii intericare qi coordonatelor terEn

|-'l ["] ['l li)=ltf^-Ll


lrrrrrcte de reper. Coeficientul de scard

(1"2i

(X,Y,Z) pentru pr.*tctele de reper" Apoi,


operare

imsfuwnenhrtr este comutat pe

in

,,rnorJ stere*c*mpa"ra{or". Fr-in acqioiiarea discurilor

de

mf;n5,

Elementele hansformirii sunt detenninate prin observarea a dou6

sistemul de calcul aonduce deplasarea irnaginilor {fotograrnelor) pentru

(i'm) din ecualia (1.2) stabile$te scara

pozilionarea rn6rcilor coordonatelor x ,y' ,

de

rn*surare. Deplasdnd sirnultan oele doui


serruran

rrro<lclului (scara coordonatelor model) gi poate


trrursmisie.

fi interpretat

ca factor de

portimagini se punctazd rnai intdi cu tnarca din stdnga. Dupi inregisuare&

u:r

ffa:lellds

de *i:erator, dec';pleaz6

O pozifie arbitrar a discurilor de mdnd gi a celui de picior conform


rt'ftrlir:i (1.2), definette coordonatele X, Y, Z, corespunzitoare unui punct din

scrvomotoarele portimagirdi din st6,nga, iar acgionarea discur"ilor va transmite

in continuarE date sistemului dq catrcul, caf,e va oonduce numai imaginea din


dreapta, penfru apezara mdrcii pe punct$l corespondent.

,;pr(iul obiect (teren)- UJilizfind eouafiile de coliniaritate standard (scrise


r'()nccntrat ?n ecualiile Q.2)):

:.i

UtilizAnd acest rnod de operare, se tmegistreazd coordonatele imagine

pentru indicii de referinld gi prrnciele de reper, astfei

ci la sfdrqitul fazei

x: -f (A/C); y:

-f (B/C)

(2.2)

prelirninare sunt prezente in rnemoria sistemului de catrcul toate infornafiiie


dc oricntare interioarii

lrt: hflz{t elcmentelor d$ rtr.trjttta.rc interioarl qi exterioani ounosorrtc, ilccsrea


sc lransfbrmd in coordorrate irnagine

Algoritmic solutia re,aluaffi prin intermediul ecualiilor de coliniaritate,

x,y,x, -

Printr-o buclf dc tipul;

rcprczintl inversa celei folositd pentru primele dou5 tipuri de echipamente


pi s-a implementat la majoritatea echipamentelor clasice:Wild

Aviolyt AC-l,

lx, y, z- (t.2) --* X, Y, Z

{2.2} --+ x : y', x",

y"l

It(l-1. BC-2, Planimat Zeiss Oberkochen seriile C-l00 qi P, Kem seria DSR,
Matra Traster qi OMI-AP. Ulterior, a

fost

adoptatfl pi de firme mai mari

rupctatd conlinuu, sunt calculate cCIordonatle imagine


corecflile Ax', Ay', Ax', (ftrtogrrame),

qi

subsecvent

r:rrnr este spre exemplu Adam Technology. Totodatb trebuie remarcatA ('()nversia

Ay' pentru deplasarea condusi a celor doui imagini


dispozifie un
tr"ansversale.

in

aceastd variant*

a unui numfir important de instrumente

in timp ce opcratorul are pennanent la


fbri paralaxe

irrrnlogice cdrora
l opooart Zeiss

li

s-a elirninat partea de proiecfie qi trasare mecanici:


transformate de compania Helava Associates din $UA,

stcrcornarlel oricntat qi

"rena,

I-a ultimele tipw'i de instrumsnt$ bucla se rope de 50 de ari pe

lr.spcctiv Kem FG2 qi Wild 88, de firmele australiene Quasco gi Adam


I'r:chnology.

sccund[. L'ontrolul imaginilor (fotogramel*r) este prin urm&re virtual


rnsla.ntaneu, ceea ce areebzL impresia r:nei acpuni directe a discurilor asupra

Analiza acestui tip de echipamente prin prisma egantionajului datelor rrrrxlelului digital, reliefeazl capacitatea 1or de

rniEcdrii lol.

a oferi eele enai rnulte

posibilitdfi

in

oompara{ie cu tipurile anterioare. Se pot misura pentru

rtllizarea re,lelelor (structurilor) de puncte de referinf{ puncte repartizate


rrrrilorrn gi neuniform (concordante morfologic) pe suprafatA, ?n lungul .'rrrbelor de nivetr, sau profilelor. Profilele sunt obfinute prin baleierea
:;istcmaticd a stereomodelelor in direcEia

sau

Y, respectiv

alegdndu-se o

rlirr:cfie de baleiaj oarecaf,e. De asemenea existd posibilitatea egantiondrii


Iluseelor curbe, definite printr-o expresie matematic$.

Mf,surarea punctelor se poate efectua

in regim static

sau dinamic.
sau

l{c:gimul dinamic se aplicd pentnr inregistrdri llrnp.

la intervale de distantd

Prin urmare la acest tip de echipamente se poate misura orice variantd Fig. 9.2. Echipamentul analitic Leica $D-2000 rk: refea de puncte de referin!6. Datele iniliale principale fiind coordonatele

terun, este posibilS implementarea cu ugurinli a metodelor de eqantionaj

sistematic qi progresiv, dcoarcce marca de m[surarc poet6

lj

ctrrrdusf, in

rrtoriorul cchipamentului. pe cnrc Bunr tligate


rcstituite anterior. 'l'ransfirnnatc din spaliul teren
trrurgine (x, y), pot

in lbnnfl

pozilii predeterminate.

grafica tlcraliito

in ultimele doufl decade

(x, y, Z) inapoi in spaliul

s-au fabricat diferite echipamente analitice

universale. Principalele tipuri incluse

in

gama

lor sunt: Asp 2000 (Adam

Technology, Aushalia), US2 (Helava Associates, SUA), InterMap Analytic (Intergraph, SUA), Alpha 2000 (Intemational Imaging Systems, SUA), SD-

fi injcctate tblosind o oglindi semireflectanti in sistemul .plic, aspect deja mengionat ra echipamentele analogico. o imagine rrrrrrrscopicd (2D) a detaliilor, va fi supraprxfl peste imaginea (3D) a
'ilcrcrxnodelului. operatorul poate vedea prin urmare ce a misurat, ftr6 s6 irrtr crupl observarea prin oele doud oculare.

2oMR000 ,wild BC-3, Kem DsR-14


Traster

gi 15 {Leica

Heerbnrg, Elvelia),

T5

(Maha, Fran!a), APCS, ASp-llpA (O.M.I., Italia), planioomp


Oculare

Pr, Pz, P3 (Zeiss- Cberkochen, Germania).

2.4.2.3.r Facititf,{i oferite de tehnicn supraputrori gi stereosuprapunerii.

Denunrite qi echipamente analitice universale echipamentele ce


folosesc ca date inifiale coordonateie teren, au fost supuse unui proces intens

Fig. 1 0.2. principiul stereosuprapunerii

de perfeoXionare. Dervolt&rile cu influenfd semnificativi din evolulia lor includ: integrarea complet5 a platformelor de calcul performante (stafiilor grafice), aplicarea tehnicii de suprapunere gi stereosuprapunere grafici,
extensia fonnahrlui portimaginilor (portfotogramelor) qi dotarea cu sisteme
de corela.fiq penhu mdsurmea automati a cotelor.

ilf

Nivelul urmf,tor de dezvoltare, steroosuprapunerea schiptd principal ltig. 10.2, prennti un interes mult mai direct pentru egantionarea

Toate acestea au avut un impact direct asupra culegerii datelor de referintd ale modelului digital. De interes deosebit s-au dovedit a fi tehnica
de suprapunere gi stereosuprqpunere, respectiv sistemere de corelafie.

|riltclclor de r{eseriere cgrecrt{ a celor ceracteristice sau a c+:rbe-lor de nivel. '\r,'r rnraginea detaliilor se afiqeazi pe doud monitoare, fiind apoi afiqati orrrrrrllirn pi separat, in cEle doud sanale optice din sistemul de observare.
lrnaginea de

pe fiecare rnonitor este fransformatfl gi

deplasati

Platformele de calcul grafice (stagiile gafice) au fost atagate la inceput echipamentelor Kern DSR qi Zeiss Planicomp. una din consecinlele acestei

'rrln

idual pentru a se suprapune (mula) sxact pe detaliile rlin imaginea

rl'trr1',111rttu;

din

stdnga, respectiv cea dreapti. Detatiile ortografice

modernizdri, este posibilitatea de a avea un monitor auxiliar, montat ln


52

.,rt'rf )rflZdtoare datelor misurate sub formi de coordonate teren (X, y, z),
rrrt rrirrrsfbrmate in proiectrie perspectivr sub form6 de coordonate imagine
{t

$tereosuprapunonra ada,rgr capabilitdli considerabile echipamentelor

(xy)

pe'ntru fiocars imagine (fotogramr) ce compune stereograma. proisctate

nnalitice,

tormcnii potonfialului

de

monitorizare

preciziei

gi

ele vor frvflzatn de operator ca imagine 3D suprapusi pe stereomodul.

completitudinii informaliilor altimetrice.

2.4.2.3.2. Automatizanea

misurdrii valorilor

de

eati.

cu

toate cd anumite tipuri de eohipamente (stereorestituitoare)

nnalogice (stereonrat B8-wild, planimat -zeiss obercochen, sau Topomat-

zciss Jena) erau dotate in perioada anilor 'z0o cu dispozitive de corelafie Fig. I 1 -2. Siste!rull Kern de stereosuprapunere

lrcrrtru. m[surarea profilelor

de cot6 fur coqiunclie cu

produc]ia

In Fig. 11.2, ss prezint6 schematic sistemul KRIss (Kern Raster Image superimposition systerns), realizat de fibna* Kem psntro
echipamentele din seria DSR.

gi ortofotohdr,tilor, dezvoltfuile din domeniul acestor 'rto{btoplanurilor rlispozitive, au fost preponderent orientate sprc integrarea lor tn
r:e h
i

pamentul analitic.

Raportate

la tipul tehnicii de corelalie aplicatr, echipamentele

nrnlitice se pot grupa ln doud clase: cu oorelalie executati pe elemente de

Implicaliite ace$rei tehnici


considerabile.

in

tehnorogia modelelor digitate sunt

riuprafali" respectiv in lungul liniilor epipolare. corela,tia pe elemente de sup'rafa,td s-a aplicat mai int6i la instalalia
f

in primul rdnd este posibitd verificarea viatatn a punctelor

rndividuale gi curbelor de nivel, pentru a se stabili daci ele concordE cu suprafala terenului, a$a cum srmt vdzute in stereomodel. Deci se pot detecta

frrnker Ramo

uNArdAcE,

realizata in perioada anilor '60.

rlccadd" au

apinrt sistemele Northway

in unnltoarea * Gesalt GpM tr gi fv, proiectate de

gi corecta evenhnlele erori. c6nd se eonstatfl

c[

datele mrsurate nu

reprezintd integral morfotrogia tersnului, conform imaginii stereomodelului observat, se exesutd misurdtori suplimentare, pentru includerea elemente,or morfologice orrise.

lkrbrough. Depi linia Gestalt s-a dovedit ideal5 pentru generaf,ea modelelor tligitale densg aferente suprafefelor de teren fomte mari, costul ridicat de
nr:hizilionare gi ?ntefinere, a direcpionat efortul dezvolt{rii c6te dispozitive

rlr corelafie mult mai compacte gi mai ieftine.

54

lrnplemontat

in structura echipamentelor analitico univorsulc noul tip

rlcrrsitfli (nivelc de gri) Eunt citito cu uiutorul camerelor cu matrice


e

de

de dispozitive de corelalie a facilitat un progres marcant in telurologia


culegerii (egantiondrii) datelor de referinp pentru modelul digital. Ca
exemplu reprezentativ se pot considera dispozitivele de corelagie montate pe seria de echipamente analitice Kem DSR. Acestea folosesc pentru conver$ia

lcmcntc fotosenzitive (CCD). Apoi, valorile densit$filor

se supun

pror:esului de corelalieo unde prin calculul 9i compararea mErimilor unei


nr6suri de corela{ie, este stabilitd cotapunctului analizat.

Procedura altemativ[

de masurare automate a cotei arc la

baz&

imaginii in format digitai camere compacte dotate cu matrice de elements


fotosenzitive (CCD) gi memorie de stocare digitald.

lorclafia in lungul liniilor epipolare- Conceptul sdu a fost introdus simultan, rfer independent de Helava pi chapelle (1972) gi de asemenea de Masry

Algoritnul aplicat tn

procesnl de corelaqie, se baz"eazi. pe metoda locului geometric vertical. (verticai line iocus- -vLL)

llqlu.Ideea principd[ este s6 se deterrrine la inceput pozifia 6i direcfia


Itrriilor epipoiare omoloage din cele dou6 imagini (fotograme). Baleierea
rlt
r

nsitdlilor (nivelelor de gri) are loc apoi

in

lungul perechilor de linii

orcspondente (omoloage) utiliz&nd dispozitive de corelalie cu barete (girud)

rle olemente fotosenzitive (CCD), orientate pe direcfia liniilcr. Corelalia

lrrrlginilor pentru m6surarea automati a ootelor este mult simplificat{ rlt lurcce cflutarea pUnctelor omoloage se realizeaz$ numai in lungul
parcchilor de linii. Aceastd tehnicd a fost implementatfi,

la echipamentele oMvBendix

Fig. 12.2. Principiul corelafei prin rnetoda locului geometric vertical

As-l l-tlX

gi

OMI AP/C-3

Dup[ orientarea imagnilor (fotogramelor]

se incepe

prin specificarea

1.4.3

Statii fotogrametrice digitale

coordonatelor (X, Y), pent-n: punctul ce urmeazd sE fie determinat altimetrie. Pe verticala corespunz5toare poziliei (X,

Y) din spa,tiul terer, se stabilegte o

Noua generapi.e de echipamente fotogrametice la cme se pot egantiona

la valori de cotd Zi {Fig.l2.2). Matematic linia verticalei reprezintd locul geometric al punctelor de
serie de ferestre dispuse echidistan!
interseclie cu planurile feresreloi orizontale de coti &. Folosind eoualiile de

rlstclc de referinfi necesars modeielor digitale este reprezentati de staliile ftrtogr:unetrice digitale (digital photogrammetric workstation-DPt0f).

i"

tr.lrrrologia fotogrametricfl digitalfi rolul acestora este echivalent cu cel al

coliniaritate se determinfr

in

cele dou[ imagini (fotograme)

punctele

ellripumcntelor analitice universale dintehnologia fotogrametrici anaiitice.


I)czvoltarea statiilor digitale este foarte mult influenlati de tehnologia
qiqtr:rnolor de calcul. Consider$nd nahlra dinamicl
t7

omoloage corespunzEtoare colfurilor fiecfirei ferestre. Acestea vor delimita

pe fiecare imagine

(fotoggamn) cdte

un

segment

de imagine ale cfirui

a acestui domeniq nu

este surprinzltor

s[

$o constate

c[

stafiile digilale sutt intr'o schimbare

utilizate primnr ponlru nloroorerlilulic. t'llc inr:lud

atAt sistcrncle dc

permanenttr, ce se manifbstd in termenii performantei, nivclului dc confofi, componentelor, costurilor gi firmelor caf,e le oferi pe pia!6-

calitate superioarfl, cfit qi pc cclc tlc calitate inferioar[;

Avind tn vedere

stafii la care existb numai posibilitatea de observare monoscopiod,

aceste aspecte, este practic aproape imposibil sd se tntoomeasc[

o listi

folosite duar la restitulia elementelor planimetrice, extrase de


exemplu prin digitizarea ortofotoimaginilor (ortofotohirfllor gi ortofotoplanurilor ). Infcrnnalia de cot6 se poats extrsge ulterior din
modelul digital altimekic;

comprehensivi a sistemelor disponibile comercial gi cu


descriere a lor foarte detaliatd.

atit mai mult. o

in prezent este fezabil sd se construiasci sta,tii digitale folosind


componente disponibile comercial. Acestea oferf diferite avantaje astfel cum ar

fi: -

tirnp sourt de realizare gi ccst suficient de redus; arhitecturi deschisb pi independenli


a platfornaei de

stafii pentru execufia lucrfrilor de aerotriangulafie, care au funciionaiitate specifici realizlrii transfenriui de puncte 9i
rndswlrii liniilor (trEsdturilor) din irnagini crultiple, la un nivel de
automatizare cflt mai inalu

calcul;

portabilitate aprogramelor de aplicafii; linerea la zi mult mai facii6 gi frecventb a sistemuluii

stafii destinate generirii automete a modelelor digrtale altirnetrice


qi totodati potengiale

Luend ca factori principali performanla gi funcfionalitatea" Dowman


propune urm6toarele pah'u categorii de clasificare a sta{iilor digitatre:

si le editeze interactiv gi de asemenea sd le Au un


de

verifice calitatea;

sisteme cu perfonnanle gi funclionalitate similare unui echiparnent

sta{ii proiectate

in

vederEa generirii ortofotoirnaginilor.

analitic universai, potenliale sd extraga automat liniile (hds[turiie);


sisteme cu perfonnanfe gi funcfionalitate similare unui echipament

modul special pentru ortof,otoproiecpi 9i mozaicme' Astfel


pentru aplicagiile de teledetectie.

module sunt practic adiugete sistemelor dezvoltate cu preo6dere

analitic universal, unde liniile (trlsdturile) sunt culese asistat de


platforma de calcul;
sisteme proiectate pentru aplicafii specifice, cu

Aga cum s-a specificat anterior, staliitre fotogramotrice digitale sunt

nivel

superior de

eclripamento

eu r-m ritm dc

dezvoltare dina{us, supu$ permanent

performanld, dar funclionalitate limitati;

.rt.hirnb[rilor" Structural, ele inchrd


pr irrcipale:

ln prezent urmitoarele

componente

sisteme caracterizate

pfin performan{5 gi func{ionalitate limitate,

insfl avdnd unprE ds cost sc6zut.

Un alt mod de clasificare a stafiilor digitale propus de Heipke,


consideri ca faotor

* eentral processing unit), cnt'ri este neco$ar s6 fie suficient de rapidE, avf,nd iil vedere cantitatea mare
-unitatea centralrt de prelucrare (C.P.U" .lc calcule, ce se impun a fi executate. Din aeest considerent' tn numeroase .,rlrr:rlii sistemele stafiilor sunt echipate multiprocesor. De asemenea, prin
rrrs:iqii

principat

fotogramehice cane pot

fi oblinutr cu

ajutorul 1or. Clasele incluse in cadrul acestuia sunt:

- statii care au implementatE funclia de observare stereoscopicd"

natwa lor, multe procese de calcul aferente unitatii centrale sunt

fldoovalo prclrrcriirri pnnrlolc. l'roccsoarolc pafalelc sutt dislx)niltrlc itcurn la

lrnrrl rlrsks) gi rncdii pcnlnt slouilrr rlc rrrnsii. oornpusc din disctrri optioc

ryi

prcluri rczonabilc. Dar. propgamarea lor e$te foarte complcxf, ccea ce le


lhnitea.zilinsd utilizarea in cadrul stafiilor -sistemul de operare ( O.S.
;

l',:rrzi rnirlgrrclicc, caracterizal.c prirr ttcccrs ntai lorrl. la infbrmafii,

sistcmul

grufiq a c5rui funcfic consti in realizarea afigflrii gralice,


sau

aperutiftg system

),

adecvat prelucr5rii in

rr'l)r('znltar

componenti cruciali. Scopul procesorului de afigare

timp real, sistemul UNIX satisface aceasti cerintd, iar in ultima vreme
sistemul WINDOWS a tnceput fotogramefice; -ntemoria principald, se impune

l,r,,,,crrionrlui grafic prezent

in sfuchrra

sa, gste

si apeleze datele raster


stocheze

s[ fie tot m11 mult prezent pe staf,ile a fi


disponibild

lrrrngrnc) 6i vector (S.I.G.), sd le prelucreze


rtlr?;rro sau memoria

qi

in memoria de

gfafic[ gi totodat[ si asigure reactualizarea monitoruiui^

inf-c

cantitate

'rr\rcnlrrl de afigme graficd, de asemenea prelucrezd datele de intrare pentru


ilrilil jL: 1i cursor:

suficient de mare. Configoiraiiile tipice acffr+ utilLeazd sau chiar depEEesc

IGB de memorie RAM;

de abseware (vedere) 3D sau stereoscopicd, sste o ,,,rrrponclttl distincti, care practic nu se intAlnegte la alte sta.tii de lucru. Iil
,:;i,stemul

,rrr' liurcfia de a asigura obser"varea stereoscopicfl (albftregru sau color) a


Unitatea centrald de prelucrare ( C.P.U.)

Sisteu de obsenrare(vedere) stereoscopici ( 3D )


Dispozrtiv de nrbsurzue stereoscopici ( 3D )

,r',,,1c

lrrlui fotogrametic la un nivel cAt mai confortatril;

- dispozitivwl de vndsurare 3D, utitriaat pentru misr:rarea stereoscopic[


'1,' , rrlld operator. Solufia acestuia poate
,,1,r:r,rrrril

Sistelrul de operare

fi

de la o cornbinalie a

ului

mouse

{o.s.

2D qi un dispozitiv cu

bill rulant[

{track ball), pdnd la un dispozitiv

r''1,r<rzcrrrtAnd

un mouse complex, crr rnai mutte butoane, al-6nd firncfii

Memoria pnncipali

1',,t;,r ltrttabile;

inlerfa1a utilizatorului, alcfltuiti din connponente hardware astfel


Sitem de stucare , rrrrr rurrt. lastatura, mouse-ul gi

dispozitivele auxiliare, asmenea discurilor

.l'
Fig. 13.2. Componentele de baz6 ale unei stafii fotogramerice digitle.

rniurar sau

picior.in cadrul s6rq o componenti de maximi importan,ti este

rrrlr'r lirt:r

gralic[ pentru utilizator ( graphical user interface * G.U.I. );

rttlutua, constituie un alt element imporlant al staliei-Cu toate


-r,rtr{. rn(xlcmd

ci

lucreazi foarte mult independeng prin intermediul relelei

ea

-.si.ctemul rJe stocare, ce trebuie sd asigure spatiu

suficient pentru mai

1,,

rlr' lr crxrcctatS cu sisternul de scanare a imaginilor, precum qi cu alte stafii,

rnultc sute sau chiar mii de irnagini (fotograme). Uzual acesta contine
clispozitive dc stocare cu acccs rapid la informa,tii, constdnd din discuri dwe

,rl,

;rtrrrrtl irnpreund un sistem asemenea sistemului informatic geografic.in

{rcost conte}it, concoptrrl gi resursc

clicnt / scrver oferd o solufio bryrattr pc ntntrii mutipla

impfl4ite ( de cxemplu imprimantd, ploter ). Fmc;ionaliatea de bazi a sistemului stafiei poate

fi

partit'onatn in

rrcll;r'abili cconclmio rlocaroa lulrrnrr dnlclor pc disc. Deci, discurile s*nt rrtilizate efectiv numai pontnr oporaliilc executate interactiv gi in timp real nrtfbl oum sunt deplasarea spaliald pentru misurare sau afiigarea imaginilor
lcgrrtc spafial.

urm6toarele categorii:

arhivarea, compusfl din stocare

gi accesul la irna$ni

care

subsecvemt cuprinde compresia gi decompresia acestora;

- prelucrarea, unde sunt incluse

operagiile de

bazi ale prelucrrrii

imaginii astfel crrn srmt spre exerylu intdrirea gi reegantionarea;

- discurile aptice, a crror caracteristicd este timpul de acces mme gi rnt'dc transfer lentd a datelor. in schimb, ele au un cost scrzutpe GB, de r"'xcnrplu 10-15 dolari. cD - RoM - urile qi cD -R- urile (inregistrabile) cu o
r:rrlxrcitate de a,7 GB pot stoca numai dztele aferente

'

afigurea

gi operalic de

deplasasre

wrui stereornodel. un

dispozitivului de punc*e

stereoscopicd sau -3D, de,numitE in limba englezd roaming. cuprinde practic

afigarea imaginilor sau subimaginilor, mdrirea

qi micqorea lor, respectiv


intr-

rlirrt major se depuire pen$.i cregterea capacitFlii lor, cii cel puiiin un ordin rlc tnlrime gi aducerea la stadiul de medii reflnregistrabile. p6nd c6nd astfel rlc rrrcdii vor devenii disponibile comercial gi de asemenea cu standarde cD - urile sunt folosite mai mult ca mediu de stocare pentru 'cccprat6,
rlrst
r

depiasarea intr-un stereomodel sau in totalitatea stereomodelelor incluse un proiect;

ibuir-ea datelor.

- suprapanerea gi stereosutrnapanerea &ateror misuratE sau a hirtilor gi planurilor digitale existente, peste imagini;

- henzile magnetice, oferi ,n mediu ou un pret de cost scizut pe GB, rlc piin[ tra de zece ori mai mic de cdt un disc dur. Datoritr performanlelor
hr' ilrlbrioare, c&uzate de accesul secvengial, acesie srryorhri magnetioe sunt lllieate in primul rdnd ca medii de salvare. Totu$i, se sperfi cd dezvoltirile
r

prezentare in detaliu a intregului sistem de fimclionalitate, este in

afara scopului acesfui curs. Prin ufinare, ne vom focusa atenlia numai a$upra

principalelor aspecte referitoare la sistemut de stocare, sistemul de observare (vedere) gi mdsurare, observarea (vederea) stereoscopici gi sistemul prin

eecntc din tehnologia benzilor, vor face ca acest

mijloc s6 poati deveni

caf,e

se

renlizenrd deplasarea (roaming) dispozitir,ului

'|rr)lrune viabild

in viitor gi pent'u aplicapile on - line cu imagini.

de

punctare

stereoscopic[ (3D).

Totdeauna c5nd ss proiecteazi rm sistem ierarhic de stocare, trebuie


r'rrrrsidera{i

tehnologia fotogramekicd digitld pot fi indeplinite prin alegerea judicioas[ a combinagiei de mitiloace tehnololgice
disponibile. Optriunile actuale includ:

cerinlele de stocare

in

factorii astfel cum stmt capacitatea de stocare, timptl de acces ntta de transfer. Este deosebit de important modul um s desfigoarl

- discurile dure, care reprezinti o serecfle evidenti datoriti accer,ului foarte rapid pe care acestea il au la date pi capabilitdfii de a atinge
perfbrmanfe (barte inalte. Totuqi, coshrl ridicat

[eccsul la date, spre e:remplu dacE acesta este aleatoriu sau secvenfialf rrrrrginile inerent soliciti acces aleatoriu, daad ne g6ndim Ia deplasarea
lrxrrtc rapidi, practic instantanee tn stereomodel. Momengn, aceasta exclude

I'r:rrzilo de

la aplioaliile on - Iine. Este clar e6 au ne putom


_-

al

deplasa

spafiului sru face

rnstantaneu intr

un slercomodel stocat pe bandd.

(Jn inrporrant lspcct al

orcirui sistem fotograrnctric drr rtursur:rrc, fie el

l)orrllu a sc evitu pnrtrlorrrn rodrrccrir ciirnpului de observare, adese ori


r.rrte 1>rel'erat[

analogic, analitic sarr digital, este componenta de obsrvarc (vedere),


Observarea gi mbsurarea sunt tipic realiz-ate stereoscopic, cu toate

o abordurr: ullcrtrntivl lu nt.;lsurarea cu procizia sub un pixcl.

ci

anumite

l'rrrsorul este fixat

in

ccrrtrul rnonitorului qi se deplaseazi

in

schimb

operatii nu solicit5 capabilitate steroscopicd.

in cadrul

sdu un element de

rrrurgirrea. Acum irnaginea


rrrirr irrro?l

nu este necesar sd se deplaseze in pagi egali cn

bazh i7 constituie coeficisnhrl de m6rire sau micgorare, denumit


englezd zooming

in

limba

pixelului. Reeqantionarea la rntervale mai mici de cdt un pixel'

ir

gi respectiv. zooming oxtt...Acesta se realizeazi prin


mdrii imagrnea sunt necesari mai mulli

ptrrrilc cleplasflri mici. Aceasti solufie necesitd reeqarrtionare in timp real,


I r.err

variafia raportului dintre numdrul de pixeli de irnagine aflryafi qi numarul de

co va asigura o deplasare netede"

pixeli ai monitoruli utilizafi. Pentru

tin alt
,

aspect major

tl reprerinti iluminarea sistemului de observare"

pixeli ai monitorului de cdt pixeli de imagine. Drept consecinli dimensiunea imaginii observate scade gi efechrl observ5rii stereoscopice poate fi afectat.

rtr: so dovedegte foarte importanti in special penfiu interpretarea imaginii' \ r r ri ltrcirea scranului reduce cu 25Va strilucirea originalE s8nd srmt folosite
f

Arialog cu marca de misurare

echiparnentelor analogice sau


se

r.f

rrrrc:i <le palarizare.

De asemenea, laten{a fosfoflui cavzeaz| imagili

analitice esfe cursorul. Conform principiului mErcii de rn5surare,

r,.lh:xc (dublate), iar pe ansamblu tod acegti faetori reduc calitatea imaginii.

compune din sernimarca din st6nga qi semirnarca din dreapta, constituite din c6te rrn pixel sau un eqantion de pixeli. Cursorul paate avea tbrnn[ de cruce

lidcdnd

comparalie

cu vederea

stereoscopicfl realizati

Ia rin

saii cerc gi trebuie sE fie generat prin intennediul plan'*riior de biti, care nu
sunt ulilizafi pentru afigarea imaginii. El se deplaseazdin pagi echivalengi ca

,, lrrpament analitic, la stafia fotogrwreticn digital5 aceasta este pulin rnai ,il,rlrir Pentru a se dep[pi acest impediment, totdeauna trebuie si se utilizeze
rrr,,rriloale cu rezoiulii foarte inalte.

m5rime cu dimensirmsa unui pixel, iar deplasarea sa poate pirea lipsiti de netezime sau sacadati, comparativ cu cea de la un echipament analitic. Avantajul principal al cursorului este c[ poate fi reprezentat sub orce forml
sau culoare dorit&-

corrrponenti esen$al& pentru sta$a fotogrametric[ este sisterrl*l de

r,.rlclc stereoscopicE, chiar dacS un anumit mrmEr de opra{ii fotogrametnce ,r. pgl executa monoScOpic. Observarea stereoscopici soliciti separarea
, ,.lrrr rloud

imagini care alc[tuiesc stereogrArna. Separ.area se poate real:iz;ain


sunt

Precizia misurdtorilor interactive depinde de cdt de bine se poate


identifi.ca un element de imagine sau o caracteristiod (trdsdturl sau linie) la

,lrttrit0 rnoduri: temporal, cf;nd cele dou6 imagini ale stefeogramei


irlr,..;rtc alternativ, radiometric

fclosind polarizarea sau principiul anaglifeior,

rezoffia acesteia pi la dimensiunea cursorului. Elemenhrl final care stabileSte limita minim[ este dimensiunea pixelului. 0 solufe directi rezid5 in utilizarea unui numlr mai mare de pixeli ai nronitorului de cit ai celor de
imagine" Dar,aga cum s-a subliniat mai sus, in acest caz se reduce c6rnpul de obsen'arc.

rl'nlrirl unde irnaginile sunt afigate pe ecranul monitorului simulAn (split ,.r r{.op) gi privite cu un stereoscop, respecfiv printr-o combinafie a acestor
rn,,.ltlti.

Celc mai multe sisteme de stafii fotogrametrice tn prezent utilizeazi .r.l);';1.cil lemporal[,

in

conjuncgie cu polarizarea

luminii. Imaginea

dirr

stiinga si rcspr:cliv dirr clrcapt.a. sunt afiqate inll-<l succcsirrrrc: lirultr.r rapida pc acelaqi ccran. Pcntru

r,ltrrirlor carc poartii ocholuri plsrvr tle lxrlrrizarc (spre cxomplrr, crr lcntila

a se realiza o observare a steromodelului lipsitd


ratd, de

de

rlru sllinp,a polanz,atA orizonhl, r&r cco dreapti vertical) va vedea numai
nrirgurca stdng5 cu ochiul stfing gi numai imaginea dreaptd cu ochiul drept.
'r3rr

flicker, imaginile fiebuie sd fie redmprospdtate (refreshed) la o


pe imagine, ceea ce de 120H2.

60Hz

soliciti un monitor cu rata de reirnprospitare a irnaginii

rlrrpi cum polaritatea ecranului activ se schimbi orizontal qi vertical


cu frecvenfa de 120F{2. Acest sistem este implementat de exemplu, la
I

'

rr lrc.

.r,r t r rr

otopgametrici digitald construite de LH Systems.

f---'l
| I

tFi__r

| | --Memoriadeaneare il-,t

_r
-=_^[--l

,I

A doua solutie, iluslrat5 de


rrrrrft rrrai rdspdnditd gi

asemenea principial

in Fig.

14.2b, este
se

ll

in

acelapi timp mult mai ieftin de real:u;at. Ea

l"rzc;rzi pe rishciari peniru observare stereoscopici activi, ce


r'lrtru;rfr)are

congin

(m[gti) care

fi.rncgioneazf, altemetiv, fcrlosind tehnica

ohturlrii
de

lrrrrr interrnediul cristalelor lichide. Sincronizarea eu ecranul

unitifii

,Monito\

rrlryrrrc (monitorului), practic cu memoria de afigare, ests


r

realizafi printr-un

rrrlflrt{)r cu r&ze infraroqii, a$ezat deasupra rnonitorului.

in

asest caz

". lrclarii pentf,u otlservare stereoscopici sunt mai grei de c6t ochelarii pasivi
Ecran activ de polarizare

{r

ir

polaritate

fix[,

orizontal qi vertical) fio1osi1i ?n solulia anterioari,

,lt'r,rrrccc incorporeaz6 obturatoarele {mnq$le)

gi o micS baterie pentru

-{D
f
I

,rl r rr

rt:rrtilre cu energie"

J
Ochelari activi (sincronizati)

Avantajul oferit de ambele solu6ii este cE mai mul{i utilizatori pot sd


t,rn,'rrsoii stereoscopic in acelagi timp, pe acelagi ecran gi fhrd sa menlind o
I r{ ! ./ | |

Ochelari pasivi

a)

b)

rc l'ixf a capului. f)e asernenea, ele permit

si

se afiqeze imagini color gi

Fig. 14.2. Reprezentarea schematic[ a sepmdrii temporale a imaginilor, in coqiunclie cu polarizarea.

,i

,,e cfbctueze suprapuneri de imagini color. Dezavantajul principal este

r, (lrrr'orca

strdlucirii comparativ cu imaginea afigat5 in mod normal de

rrrrrnrtor. datoritd frecvenfei duble gi absorb,iei

luminii de c6tre ecranul

de

Suat disponibile doui solufii pentru observarea stereomodelului. A4a cum se aratd principial in Fig.14.2a, rm ecran de polnrizare activ este montat

I'r ' 1111 17i11'g

sau obturatoarele (mEgtile) cu cristale lichide.

r\qa curn sa menlicnat anterioE roaming este termenul


, rrFlczr.r.

in
in

limba

in fap monitorului (unit[gii de afiqare). El polarizeaz[ lumina emis[

de

care se referfl

la

deplasarea dispozitivului

de punctare 3I)
cadrul

ecranul acestuia, sincronizat cu memoria de afigare (memoria graficl). t]n

, .r,'rt'osc:r)pici). Aceasta poatc

Ii

realir,ath aplic6nd doud solufli.

cclei rnai sitnplr;, r;ursclrul (ntarca dc mdsurare) se


c6ffe operator. 'l'otuqi, solufia preferatd este sd se

deprlrtr(:,rxlr

l)c

ccran

;ris[clll tit,.]'l]cr';re't lvt rr.r r's, rurcrnoric ltrinctpnhi trlr

II

\V

trtdrrvi's

]( ](.];

confbnn doplasirrii dispozitivului de punctare (spre exemplu a nrcuscului) de

ltl)ltr\l\,1 tlc I ilJB;

fin[

cursorul fixat in

sistem de sl.uuarc c()ulpubr rnunall

dill discuri dure : uu disc

cle 36.7

centrul ecranului, ceea ce necesiti reafigarea imaginilor pi astfel

si

se

GB (hard disk sistcrii) penhri progranne gi dateie prelucrate curettt


6i clourd dlscuri de 73,4 CB fiecare, neoes&i'e stocdrli rnasei dc clate;

reahzeze o operaro similari celei de la echipamentele analitice , unde marca


de mdsurare este totdeauna

in centrul cflmFului de vsdere.

Elementele principale pentru cea de a doua solulie srmt sistemul de


stocare (stocma de masb, hard diskul gi memoria principali sau RAM-ul) gi

sistennil grafie compix din procesorul grafic, memona de afiqare (mernona

grafrcd), convertorul analog/digrtal

(AlD) qi dispozitivul de afiqare

sau

rnonitorul cu tub ou rrlze catodice (CRT). Efectiv, memoria de afiqare se


dimensioneazh de patu ori mai mare de cAt rezolufia ecranului monitorului,

irn{sfi Eitfi

penhu a permite deplasarea (roarrrng)

?n

timp real.

Sistemul grafic este reprezentat de o placd grafici (graphical board)


de

inalti perfornmnld,

astf,'el cum af,

fi

Leadtek sau GeForce gi este cel pulin

la fel de complex ca qi CPU. Interacliunea sa cu intreaga sta{ie


fotogrametric[, de sxsmplu solicitarea de noi date imagine, reprezint6 o
mdsur[ critic[ de performan$ a sistemului acesteiaFactori ca; organizarea $acdrii, Idpimea de bandd sau prelucrdrile

aditionale, cavzeazd, intArzieri ale afigirii stereoscopice gi prin urrna.re


condilioneaz[ direct funcfonalitatea.

in continuare vor fi tecute tn revisti principatele pdrgi componente ale


urrei stafii fotogramefrice de

inalti performanp realizsg

de Corporalia Zeiss

Fis.

15.2

Inlergraph la compania Intergaph din Huntsvilte, la nivelul anului 2.002

( Fig. 1s.2 ):

sistem grafic aCIrlstitilit din placa grafic6 3Dlabs, dotata cu


procesorul grafic Wildcat
de rnemorie

unitate central5 de prelucrme sistem dual procesor, echipatl cu


procesoare Intel Pentium

II 5.i10,

interfa,t6 AGP Pro gi 128 Mb.

IV Xeon, la? Ghz;


r-i8

grafici;

sisteln dr: obscrvarc stcreoscopicfl bnzai Jtt: ttttttttltxtlr: dc inaltil

listc pesibilil crrlegeron rlt: rlnlc lirru'lc {cnss, ca1c ajrnrg pini"r
crrrrl doterminafi gi pararnclri do preoizie.

[a

rezolu{ic, avflnd diagonala de

2I

sau 24 [oli. oclrr.:lpri activi de

lll'lrrrncte pc cm.'dc imlginc. Ficsdrui prurct, pe l6ngn valoarea dc cotd ii l",gantionajul automat

polarizare qi dispozitiv de sincronizare cvtaze infrarogii;

mouse special cu butoane programabile, ce substitrrie discurile de

al cotlor poate rula in paralel

cu

m6ni 6i respectiv discul de picior gi permite accesalea diferitelor


firnctu implementate prin programe (software);

tiurcliile interactive. De exemplu, illnt editate cotele punctelor m[surate


tntr-un stereomodel, iar

in stereomodeiul vecin se executi egantionajul


eqantionarea interactivd

spafiu de lucru ergonomic,

in care atit standul monitoarelor cit

9i

nutonrat.
lr

O altf varimtd consti din

a liniilor

de

suprafqta de luoru sunt regtrabile electric;

lrrgcre a pantei, limitelor de lacuri sau punctelor cafacteristice morflologic,

Este de rnrarcat faptrl cd varianta stafiei oferitd la ineeputul anului 2.003 de compania Intergrapfu a fost dotati cu un1lou sistem grafrcbazatpe placa graficd Wiidcat4 7.110, cu rnterfa.ti AGPSX gi 256Mb de nremorie grafic6.

hrrrrlltrrn cu cea automati pentru puncleie eie descriere curentd. Acest mod de

hrrrrr rsrgurl utilizarea extensivfl a sta{iei. Tipic egantionajul automat


,1,.,;lrr$oari la o

se

ratd de misurare de 10 * 200 puncte / secundi'


astfel c4m sunt mdsUrarea" respectiv editarea punct Ctl
s,6 se

('ulegerea gi editarea interactivd a cotelor" se pot rcahza cu tehnioi de


1t1 :rrr.trp qi editgg"e q,rrrrr't, []f0fi1

Din punct de vedere al egantiondrii datoior de ref,erinl[ peiltru modelul


<ligital, stafiile fotogrameuice digitale oferf, cele nnai nnulte facilitali. Datele

cu profil, sau zoni cu zon[. De asemenea, este posibil

de cotfi se pot culege in diferite moduri. Evident, cei mai eficient

ests

rrt,.oirre malrual cotele de pe baseele curbelor de nivel, liniilor de frdngere a


I
I

rsprezentat de egantionarea automatfi. Pentnr md$rrarea autornati a cotelor

rr I r I

r | . sau din pozi$ile

prezinti important[ sub aspect morfologic.

sunt utilizate tehnici de corela{ie (preponderent cofslafia pe suprafap),


bazate pe analiza

'l'oate variantele de lucru se desflagoari avf,nd la dispozilie permailent,


sf ,,
rr I

directl a semnalului din ferestre (segmento) de imagine,

r,'rr srrprapusfl peste stereomo del, realizpfih

in timp real, ceea ce asigUri

fespectiv

a atributelor de trp numeric sag simbolic, corespunzbtoare

I rrr;ri clicient control al

calit[fii datelor de coti. Acestea sunt afiqate grafic

priniitii,'elor (p'.incte, linii, ori zore) derivate din semnalul imaginii. Practic, egantionajul automat se executfr prinf-un proces secvengial din care rezulthvalori de coti distribuite tn re,tele uniforme, ce acoperd pdrp

.rrl, lirrrrrl de puncte, profile, sau er-lfbg de nive.l.


Auromatizarea eqantiondrii datelor de referinf[ ale modelului digital la
,lrrf

rrlc lbtogrametrice, a atins nivelul de aooeptanfi impus de lucr6rile

din stereomodel, predeterminate de operatof- $e pot egantiona automat zono care ouprind diferite clase de teren, unde densiti;ilo de egantionaj pot fi dc
asemsnea diferite. Datele de

rcnlrz;rtc pentru aplicafiile curente de producgie. Raportul beneficiu / pre! de

,,,,it cstc de ordinul 10/1, ?n cazul imaginilor la scbri mici gi modelelor


,lrprt;rhr rcalizate numai pentru generafea de ortofotoplanuri qi ortofotohfirfi.

coti obtinute de tra mai multe stereomodeie,sunt

racordate in lungul limitelor adiacente.

I | ,.r;ulc ins[, o da6 cu cfettefea scfrii imaginii gi a graduiui de precizie


.,,1r,

rt;rt Practic pentru modclclc destinate aplicaqiilor la scdri mari,

unde

este neccsar sr se identifice gi egontioncze riguror

liniilc dc liAngere

qi de

asemenea s6 se elimine cotele milsurato automot pc

(vegetafie, consfucfii,etc.), operalia de editare solicitA un timp egal,


poate chiar mai mare de cdt cel necesar penhu e$antion.ue manualE-

culegerea manual[ la stafiile fotogrametrice este mai rapidd dec0t


echipamentele analitice universale, Stafia poate deplasa marca de

10

(cursorul) instantaneu la umbtorul punct, eliminfind timpul de agteptare este necesar echipamentului analitic pentru delasarea portimaginilor de punct iapunet.

U Frr
5

La staliile fotogramefrice digitale se poate implernenta

cu
Distanta focala (cm)

egantionajul progresiv, selectiv, compus gi de asemenea cel sistematic.

1,,, l(r.2 Scdriie imaginilor


2.5. $cflri ale imaginilor (fotognamelor) 9i precizia nrlsuririi fotograrnetric* a cotelor.
11

(fotogramelor) ob$nute prin prelufiri de la


c11

Irritllrrrrr cuprinse intre 0 qi 15 km, executate

carnere standard (f

8,5; I 5;

, l0 crn).

Aborddnd rnai intai importmr{a scirilor imaginilor (fotogramelor) r.,rr,;rrlcrate pcntru cartare gi modelare digitald, in Fig.16"2 se prezintd Precizia planimetuicd gi altimetrici care poate metodele fotogrametrice, scara

fi

rcal:g:atd utilizEnd

lcpfrtrrra clirectd dintre aeestea" indltimeaa de preluare


If

(H)

li

distanfa f,ocald

finali a hirfilor gi planurilor.

respectiv

modelelor digitale sau echidistanla curbelor de nivel, depind de diferiti

factori intercorelafi, dintre care cei mai importanli sunt scara gi rezolufic imaginilor (fotogramelor), inhlfimea de preluare (H), raportul bazaltnaltimc (BiH) aferent stereogrameior
qi precizia echipamentului de misurare utilizat.

t n samerelor folosite in procesul de imegisnare. Diapazonul scirilor corespunde distan{elor focale utilizate lh*111111g reprezentate in Fig.16.2, ,,uirrrt: I' : 30; 2T; 15; 8,5 cm (unghi de c6rnp mic, normal, de mar-e
,l,.", hiclcre gi de foarte mare deschidere). Se observi Irrl,.n()ard scbrile foarte mari 1:3.000
r

si

acesta, are ca limitd

1:5.000, in timp ce iimita superioard

!,t. r L:l)rczentati de scara 1:100.000.


Alegerea efectivi a scarii imaginilor (fotogramelor), practic depinde

,1,

,;(11"1

de cartare solicitati Si subsecvent eohidistanla curbelor de nivel'

'l'abclul 1.2. srrrnarizcazs pcntru dorncnrul ( L l (xt(t I l{0 0(x))" lcgdturu


dintre acegti parametri in cazul imnginilor (fbtogrnnrckrr ) rlc lirrrnat 23x23 cm., preluate cu acoperire longitudinalL de 60v" qi o carucrii ctr unghi do
c6mp foarte mare

lncilitcazL mllsurlllorr rrltirrrr:tricr: prcciso. Dcci, la o primd anulizil, imaginile

llirlogramele) prelrrrrlc cu ohiectivi avend unghiuri de cdmp loarte mare, pflr

,r

(f :

li

solufia optimd pcntru egantionajul cotelor. Dar, pentru o in6llime de

8,5 cm.). Trebuie relinut cd, raportul dintre scaru

;rrcluare datd inconvenientul principal al


rr:prezintfi. scfirile exffem de reduse ce ,;lirbe la
(

utiliz6rii unghiurilor foarte mari

il

imaginilor (fotogramelor) gi cea de cartare, scade accelerat de la scdrile do


cafi.axe

vor

fi

oblinute, asociate cu rezolufii

mari, specifice aplicagiilor de precizie, unde factorul de mdrire 6 esto

nivelul terenului. Astfel, imaginile (fotogramele) care provin de la

normal, cdtre scdrile de cartare mici, caracterizate prin factori de nrdrire egali
cu unitatea sau chiar reduceri.

runere echipate

cu obiectivi avfind unghi de c6mp de mare deschidere,


intre

corespuruitoare practic distanlei focale de 15 cm gi raportului (BiH) de 0,6, .,rrrrt cele

Pr'ecizia

rrdsuririi ecteft;r=de referinxi pentru modeiele digitale, va fr

mai fteevent folosite. Ele r-epreeinti un coinpromis,

condifionati rnai int6i de raportul dinfe baza gi tnal$mea ds preluare {B/H) apoi depinde de precizia echipamsgeior folosite in prccesul de rnisurare qi
de asemenea de indltrimoa de prelums

nutsur[tori de cotd precise gi respeotiv scdri gi rezolulii convenabile.

Pentru un raport particular (B/t{), precizia altimetricE va


rrrlluengat6 de mf,rimea

fi

direct

(II).

lui H. DacE

se considerd echipamentul actual

utilizat

irr exploatarea iinaginilor (fotogramelor), precizia cotelc'r extrase din


Tabelul x.2. scdri ale imaginilor {fotograrneior}, sciri de cartare
echidistanle
Scdri aie
R.ezolufia ia sol
qi

l('lograrne oonvenfionale preluate cu obiectivi grandangulari, este cuprins[ rrrire i15.000

1/15.000 din

I{,

valoarea sa efectivd fiind func1ie de tipul

inf,llimea de
preluare (fotografiere)

imaginilor (fotogrmelor)
3.000 5.000
10"000
:

(*)

Scdri de carfarg

Factor de

mirite
(irnagine

Eehidistar!5 (m)

,'<: h

ipamentutrui fblosit.

/
0.5
1.0

Exprimat5 ca eroare rnedie p[faticticd se situeazfl tn intervalui +0,11.0

{m}
0.075 0.125

450 750

9.25
0.5?5
t"?,5

25.000

t.500 3.750
?.500
12.000

l: 23ffi
1

l: l;

500 1.000

6X 5X
4N.

m pentru ?nSttimile de preluare (fotografiere) posibile, pf,n[ la valoarea

:50.000 1 :80.000

I : 10.000 I : 50.000
:100.000

25X
lJa

2.9 5.0
10.0

rlc l5 Krn, aferentd misiunilor de zbor realizate cu avioane speciale"

2.00

0.8x

20.0

2.6. $tructuri (distribufii)

de puncte utilizate in tehnica modelelor

Digitale, generate convenfionaL


Raportul baz5,4n6l1ime (B/H), la rdndul seu ests dependent de distanla

focalE

qi

unghiul

de

c6mp, corespunz[toare obisctivului

carnerei

Modelarea digitala

a reliefirlui

rcal:g:atil, conventional

cu

ajutorul

fotogrametrice. Pentru distanlele focale uzuale

(f : 30; Zl;

15;

g,l

cm),

rniiloacelor fotogrametrice, f,oloseqte ca skucturi de referinlb" puncte


.listribuite in lungul curbeior de nivel, pe profile qi tn re{ele. Totdeauna,
;rccstea se completeaz.h

respectiv unghiurile de cf,mp rnici, normale, mari gi foarte mari, rezulti


rrrmitoarele valori ale raportului: 0,3; 0,45;0,6;1,0. in general valorile mari

cu punctele cafe descriu


75

liniile

gi poziliile,

ce

prcztntd irnportanfa sutl aspect rnorfbklgic. in conturrtrrc s(: vit l)rczcnta o anallzd

Irr cclc dorrit rrrothltr rlt, r,lx'lruc;;lLrvcttlc ilrrcgistrri.rri scllllatllolllillc.


(

a lor, atdt prin prizma modului de rnisurarc ciit 6r al dispunelii

irl)aoilatoa structurii rr:zrrlllrlrle; rlt: u tcdit cet ntai exact forma terettultli estc

punctelor componente. Corespunzitor tipului de echipament disponibil, punctele curbelor de

,lrr c:i;t

condi{ionati de crit,.:r iile nlrlioatc la stabilirea intervalelor de spaliu

srrrr

tuup. Alegerile nooorospunzdtoare pot corduce


,rrr

la

pierderi mari

de

nivel pot

fi digitizate

manual sau semiautomat. La inregistrarea manuali,

rrrlonnatie, sau situalia inversd infonrralii excesiv redundante. De asemenca,

distanfa dintre puncte se stabilegte prin fotointerpretarea traseului parcrrs de

llt

factor importarr-t

il

cOnstituie abilitatea operatorului de a

urmlfi

Qrr

fiecare curbe, iar pentru lucrul in regim semiautomat, succesiunea pozitiilor de tnregisrare respecti un interval prestabilit de spaliu sau timp. Prezintd

ca egantionajul sd fic '.\irctitate traseele curbelor, aspect care solicit[


, \cculat numai de operatori experimentagi.

avantaj misurarea

in caden{6 constant6 de timp, rieoarece

voiumul

gi

Areal, sfnictunle nb$irute prin explorarea terenirlui in lungal crirbelor


rlt: nivI, reprezintl distribu,tii de puncte neuniforme in raport cu direcliile

distribugia informatriilor culese, se regleaz[ automat

in functie de forma

curbelor explorate. Asemdn5tor metodei egantiona-iului progresiv, densitatea

,rrclor de cconlonate. Pentru seriile de puncte culese, care alc[tuiesc blocuri ,lr;tincte in tiqierele finaLe, se tnregistreazd numai coordonatele X,

punctelor variazh zonal, adaptarea sa obiectivi la configuraqia curbelor de nivel av6nd drept criteriu valoarea curhurii. Astfel, in por{iunile cu razS mici
de curburfl, datoriti sciderii vitezei de explorare, spagiul pat"curs in interval
de timp

(saLL

AY), cirora }e sunt adlugate c&te o singuri inregistrare cle cot5, , ,,rrtinAnd vatroarea curbei respective, ceea ce permite econornii in spafiul de

\\,

(At) aies scade, crescdnd in schimb numXruI punctelor


sau a zonelor cu valabilitate accentuatS.

?nregistrate

.r'uure echivalente cu =30yo din votrumul total al informafiilor.

(Fig.17.2). Acest efect asigw* o egantionare adecvatd a zonelor sh"Abitute de

Trpul al doilea de strusturfi, realiaat pe baza dascrierii terenului prin 1,r,rlile,

linii morfologice

ss eqantioneazl similar curtrelor,


in mod

d"ar

in

acest caz existd

9i

1,,,';rtrilitatea culegerii datelor


, |

automat. Geometric profilele pot

li:

r.clilinii gi paralele" cu direclii diferite, curbe gi aproximativ

paralele.

{'t)irrtizate unifonn ori la distante variatrile. in firnctie de mo&rl de m[surare

'.., cr'iteriul aplicat

la

stabilirea intervalelor de egantionaj, punctele din


desflaqura echidistant, avAnd

rrrlcriorul

lor se pot

un anumit nivel

de

-f,-ff
+At

,l('nsitate, sarr variabil, cdnd sunt dispuse la intersecsile cu curbele de nivsl'

_J L_ ,ir),
-,.. p[t

lr

lrozifii selectate de operator pe baza fotointerpretirii sau rezultate din ,. irr trliile vitezei cu care acesta urmireqte cota terenului la mdsurarea

'.r'rrriautomtti in caden$ de tinp-

Fig.

17 "2

'16

Poltlrtt eSiutlrotta;rrl itttt(rnitl ttgtantltrru

loloHrrrrrrclr

rc:r olcni

' :rlxtctlalca
,',r;r
rr

l{)r tlt: tt
i,
1lt'czr
r

rlcst
l

rr

lrllcrrul $r l:rcrlitrililc dc arrl0lnilllzitrc


lnctiiti
.

:l

posibilitatea trtdsutdrit col.clor pe liniile epipolare" la cclrrplrrrr.:rrlclc ;rnalilico


dotate cu corelatoare sau la staf,ile fotogrametrice digitale.

l rorra-j rrl u

rllt

lr n titl(),iu c:k: llr o;

-rclelele untfitntn: sc
rrr:t:c:sitfi interpretare

P.l

cpantrona semiautomat sau autonrat,

rru

CSnd prulilole sunt dispuse echidistant, shuctura poate p[stra


uniformitaea intr-o direcfie.

elantionajul fiind obiectiv, dar au o adaptabilitate rnai

';,;:iz.ul5 la forma terenului. Pentru a le

miri

comprehensivitatea sunt necesarr:

,lt:rrsitd{i sporite de egartionaj ceea ce face ca ele


r.;tluntlem,te mari. Strucfuri in forrnd de retea

si prezinte in unele situa{ii

Daci sunt de formd piaafic[ sau

dreptunghiulard" planimetric

nrrrcteie care alcfltuiesc releaua sunt riefrnite prin distribu{ia ior matriciaif,

lrrrii gi coloane, f.aril a mai fi necesare inregistrdri de coordonate x, ('trrrtrolul ilrforrnaliilor de coti este realizat in raport cu punctul de origine
qrr

i1 y.

in valoarea pasutrui de egantionaj As, respectiv a intervalelor constante Ax,

drephrnghiulzue

de patnrl:itere

\v, nue'nimi liniitror gi cel al punctelor dispuse pe o linie. in ceea ce priveqte


rpaliul de stocare, acesta se reduce ou :y 65yo, iar frqierele rezultate vor avea
;rrtrcFffii care pennit operalii rapide de sortare-cdutare. Avantaje similare ,:trnt obtinute gi atunci c6nd se apeleazfl ,'chilaterale.

la regele compuse din n-funghiuri

Instrumentele analifice rrnivsrsale gi stafiite fotogrameffice digitale,


r

c:prezint5 echipamentul

Fig. 18.2

cel mai adecvat pentru rnisurarea lor.

-relelele weuntfurme bazdndu-se ps


rrurt superior adaptabile

rn

proces fotensiv de interpretare,

Tinend seamfi de posibilit].gile oferite pentru autornatizmea procesului

la varia;iile din teren, insi nu se pot nrdsura decf;t

de eqantionaj, structurile in formE de refea au cea mai mare frecvenl6 de utilizme ?n tehnologia modetrelor digitale altinetrice gensrate convenponal.

rrranual. Deoarece fac permanent apel

la decizia operatarului, procesul (Z)

de

('tantionaj ars un caractsr subiectiv- soliciti spafii nnaxime de stocare,


rrrregistrdrile din figiere conEinf;nd adt cota
cdt gi pozigia planimetric5

Dupi diskibu{ia punctelor compcnente se disting: stnrcturi uni'brme, serniunifbrme qi neuniforme. in Fig. 18.2 sunt prezentate variantele geonretrice aferente fiecdruia din cele trei clase" Analizate in rapon cu

(x,

\') a pimctelor

rndsurate.

-variantele de relea serxiuniforme ,prezintil o abilitate considerabild de


;r sc adapta terenului, oferind totodet[ qi posibilitatea culegerii obiective
t'r

infbrmagiilor. Subordonat unor

critcrii

baznto

po

finrrmtF

descriptivi ai varialiilor altimetrice ale terenului. egnnlionu.jul lor sc


dcsfdpura

ffiri si necesite interpretare.


densitAtri variabile, intervalele

l'7. Egantionajul drtohrr pcnlru modele generate convenfional. 1.7. l. EgnntionrJul progresiv.
Metoda egantionajului progresiv elaborat[ de Dr. B. Makmovid la
|

Au

dintre

puncte

conform nivelelor de densitate relativi, modular. Considerate sub forurl matrici rare, punctele lor se pot stoca numai prin doui informafii: cota(Z)

'l'.c. Enschede (olanda), reprezintfl rezultatul rmor cercetiri legate

de

pozilia

O in linie sau coloand, stabiliti pe baza intervalului minim

rrrfisurarea refelelor semiuniforme, a cdror densitate se adapteazr zonal,

in

egantronaj, Se obfme

dispunero

fizicd

in

format linii

comprimat,

lirnc{ie de variat'ile terenului. Densitatea punctelor m6surate"


progresiv, pe baza anaiizei in linie a suprafe{ei modelate,

cre$te

controlabild in raport cu originea, prin numErui de

sau coioane,

intervalului minirn de egantionaj gi cea

a indicelui de pozilie (l),

Implementarea se face de regul* la echipamente analifice ruriversale qi

faciliteazi economii substanfiale in spaflul de stocare. Sunt mS.surabile automat $i semiautomat la echiparnnentele universale, pentru primul mod

,'trrliile fotogrametrice digitale. Are ca fazd iniliald partilionarea xlcreomodelului in elemente de suprafap pEtratice, formi geomefrici ce se
rlrrvc4rt

de operare fiiad necesard corelatomelor in structura acestora. De asemenea, trebuie subliniat c[

* afi. ceamai

adecvat[ acestui tip de e;antionaj. Este creat[ o refea

tlc cote cu un pas de dimensiune mare, in cadrul crreia elementele sunt


rlrrlizate secvenflal. Num6ru1

ambele moduri de operare ss pot utiliza cu un randament superior la statiilo

fotogramekice digitale. Pentru a reda cu fidelitate confrgnratria reliefuhri structurile descriso, conform specificagiei de la inceputul acestui subcapitol, pe tdngb punctele do descriere curenti tebuie

rulirilor (itera$ilor) de

egantionaj pentru

un

erernent,

rlcpinde de dimensiunile sale (a x a, Fig.19.2a), varialia terenului qi precizia

solicitatl. Daci dimensiunile elementelor se aleg corespwzEtor" in general


srrrrt"
rr

si includd distinst

gi puncte ce descriu trisfiturilc

suficiente trei iteralii, numai

in cazurile mai

deosebite fifud necesare

morfologice. in acest scop, ?n cadrul eEantionajului sunt zphcate connbinafii


de metode, prin care datele cu specific

rcii doud iteragii suplimentare.

morfologic se integreazi in structura


pi

lnteracfiunea dinre procesul de culegere a cotelor pi analiza acestor4 rcduce substanfial efortul de egantionare solicitat, m[regte viteza operafiilor

de baz6" Trebuie re{inut cd egantionarea lor nu este posibild actualments


decdt manual, sub controlul direct ai operatonrlui.

tjuti

la detecfia pe linie a erorilor mari.

Egantionajul de ordinul zcro corespunzAtor unui element (unitate de Iucru) este reprezentat prin cotele a
;rrralizei consti

noul

puncte (Fig.l9.2a). prim6 etapi a

in calcului diferenplor de cot6 de ordinul int6i (Fig. lg.zb)


linii
gi coloane:

rlrntre punctele adiacente, in lungul fiecirei

80

8l

*q@.iwtrry*"

Dl (i) oZr-Zu; Dl (i) =4l7ati

Q.2)

Diforonplc rcounda pun h dirpozilie informalia rcforitoare la valoaroa ourburii dupil aarc ro dorftgoart tsronul. Deci, docizia do mlsurarp o unor
puncte noi va

fi luati tinend seam[ de curbur6. ordinur doi dep[gogrc o,mrmi6 limi6,


se fudesesc tocal.

Urmeaz[ apoi stabilirea diferen]elor seomdq de asemenea pe linii


coloane:

Totdearma csnd dtferenp de

roriile de puncte rnf,surate in ropa,


D2 D2

Limita admisibilf 6ha


de paranetrii.

(t = Dl(i) * D1(i-1) = Zi*l- 2 Zi*


(j) * Dt(i)

Zi4)

(F'ig. 20.2) est stabilid sub forma unei funct'i de trei

: Dl (i-1) = 4*t - 2 2t + Zv i
Sha

supe

* f(T,

P, S)

(s.2)

unde

- T * reprezintii glrpul parametrilor

cme descriu caracteristicile cotelor

mdsurate

{in general variabilitatea lor), p

gupul de paramerii inerenli

procesului (1n6$nea de proluare, precizia cotelor misurate, etc.), iar

Iffi
l*-{*+
a)

grupul de parametrii corespunzfltori condiliilor impuse rezultatelor (precizie, cchidistanp, factorul C, etc.).

-f
I

ff
I

lI

b) Fig. 19"2
Fig. 20.2 Definirea limitei

Pentru refeaua inilial6 afereftA unui ele,me,nt (egantion4iul zero),

calculul diferenlelor

in

punctele de pe limite, infegvin

pi cotele

din

elme,ntele vecine. Asfel, c*lornouiprmcte, le vor corespunde noudperechi


de diferenfe de cotd de ordinul doi.

lu

sontimare

vor analiza criteriile pe

baza c$rora se stabilegte

valoarea limitei.

82

"q{ryqq$FEw /,

I)

Criteriul varialiei aleatorii.


Ipoteza principaH aplicati este variafia aleatorie a ternului intro
2--t, I ll

Dzn
5tt*.

Jar

punctele adiacente misurate. Presupunfind cd aceasta poate

fi

descris6 prin

deviafiastmdardazgomotului,

olsdno1

- too $i D2:2o-u_,.,

(G-o=

g o"eo,oor) valoarea limitei este datd de relalia:

,1'
i-2

<f-t
--F-

>=l
i+l
i+2

6ha:2 gk

oo

{6.2)

tn relapia (6.2) ke T, geS, ooeP . Parameti g $i k

sr"rnt

determinafi

i-t

experimental pentru fiecare aplicalie, iar os reprozintd eroarea standard do


mdsurare a cotelor.

Fig.2l.2 Criteriul parabolic

2) Criteriul parabolic3) Criteriul distanlei


Acesta presupune ca datele iniliale (cotele misurate) aproximeaz6
o

paraboli de ordinul doi. conform schilei din Fig. 21.2 rezult5 : gh* * l/4 (D2/2): l/8 (D2): 118(6ha). Introducfind precina solicitati rezultarelor
sh*

se ob$ne

: g o's. Pontru calculul limitei va reanlta urrnitoarea rerafio:


6ha:8g
o6

se spriliinE atdt pe ipoteze geometrice cdt gi stocastice. considerd lntura unitifii de lucnr (a) sau futervalut pe care se desfiipoarf, egantionajul dq
trrdinul zero (Fig. t9.2a) gi o valoare specificat[ a erorii relative e,. Algebric,

limita este exprimatd prin relngia:


(7.2)

6[a:a x e.
in
care paramerii datelor inigiale sunt considerali prin constanta BeT, tn

(8.2)

timp ce ge S, iar oo e P.

in

acest caz &

e T gi e,e P, S. Totdeauna

mdrimea erorii relativo (eJ

se

stabilegte conform specificului aplicagiei ce urmeaz[

aftrealizati.

84

85

3) C riteriul echidistan(ei Are ca element firndamental factonrl american C

-t.-.
:
I

FVe"

in a cdnri
I I
I

formuld (H) reprezintd indllimea relativd de prelurire, iar (e) cea mai micl
echidistanS posibili a curbelor de nivel. Experimental s-a stabilit e

s5,

iar constanta k

3. Se poate de asemenea prssupuue DZ

Gmax

2g or,

unde (g) esto o oonstanti aieas[ corespwzitor qi


aierentb curbolor <is nivel. DEci, 6ha
rezultS.:

(oil precizia altimetrici

: D2 :

2go1,qi subsiiiuind o1 : Fl,{Ck),

{_-___
6ha:2 ghi
C

k:2

ge

lk

te.2)

Fig"22"2. $eleclia punctelcr noi

Se gonereaz5 un {iqier cu pturcteie

noi (centrale qi peniferice}, cale va

undekeT,HeP"CeTgigeS
Arya cum s-a specificat anterior, c6nd

,'on{in gi coordonatele(X, Y, Z) pi se re{ine in memoria sisterrului de caicul

D2

6ha, reteaua va

fi

indesitd

,lrrr structrtrra echipurnentului. Coordonatele

local. in acost scop, punctele situate la mijlocul intervalelor dintre punctele adiacente epantionate (de exemplu punctul @

(X Y) asigurX dirijarea automatfl rrt poziliile lor, iar cotele aproximative (Z) deduse prin interpolare,
Asfel,
misurarea

din Fig. 22.2) vor fr


este

l,ozitionarea altimetricb foarte apropiatd de cota reald.

considerate pentru urmitoarea itera$ie de epantionaj. DacE condilia D2 < Eha este respectati

noilor cote, se lirniteaz5. numai Ia mici corecqii aplicate manual, sau automat

in toate prmctele din eqanfionajul zero, o naui iterafie

,ltc6 echipamentrl dispune de corelatoare, sau ste o sta$ie fotogrametricd


rlrgital6.

necesarl.

Dup* identificarea unui punct cerrffal, acestuia ii sunt affibuite


punctele periferice

Apoi se executi simitrar eqantionqinl din urmffoarele iterat'i de ordin ,;rrpcrior. Dupd fiecare iterafie, matricea cotelor dintr-un element se
lctuahzear-6.

(x) corespunzitoare (Fig. 22.2). Punctele centrale qi cele

cu cotele noi

mSsurate. Prmctele care

nu aduc suficientl

periferice identificate, vor fi misurate in noua itera;ie.

rnlbrmafie retbritoare la varia;iile terenului se exclud. Astfel de puncte nu


,;rpar

in iterafa de ordinul zero, aparifla lor fiind posibili numai in iteraliile

rrlti:rioare. Pentru a

fi

eliminate sunt implementate in logica de egantiona.j

critcrii suplirnentsrc. I)c excrnplu, dacd D2(i) > 6ha qi D2(ar l) .6ha, sc saro intervalul (il l, i+2) oxcluzdndu-se punctul mdgurat la lrriilocul sdu. Acoct
criteriu este denumit criteriul ,,saltului,, (iumping).

1.7.2. t)gnntlonal ul roloctlv.

Altd posibilitate de a reduce numirul de puncte care nu aduo suficienti informalie, este eliminnrea punctelor periferice. prin aplicaref
criteriului ,,standard" (D2
acestuia

Substanfial diferit de eqantionajul progresivo egantionajul selectiv,


roprezintd o variantd ln cadrul c[reia sunt mdsurate punctele corespunzdtoare

>

Eha), dup6 confirmarea unui punct central,

pozitiilor gi liniilor din teren, care prezint[ importanld in primul rdnd sub
n*pcct morfologic. Acestea includ: punctele situate pe

se alocd $ase purcte periferice {Fig. zz.2). punctul cenhal 6i cclo

vffirile

colinelor sau

periferice acoper5 un mic segment de suprafa$. sirnbolic, segmentul esto reprezentat tie punctul central gi dacd terenul din nteriorul sdu aproximeazil
un plan, punctele periferice pot

rnovilelor, la inflexiunile geilor, tn poziliile ce marcheazd cota minim6 a krrmelor depresionme (gt'opi, adfincituri" scobituii, eic"), pe traseele firelor
rlc oreastd gi vaie, respectiv pe toate celelalte categorii de

fi

excluse. practic, c6nd diferenla dintre cota

linii de frfuigere a

realS (rn6surat6) a punctului central gi cota sa interpolatd, este mai micd de

;lmtei, naturale gi artificiale. Fiecare punct ce urmeazi a

fi

m5surat, este

jurnfitatea limitei ($ha), atunci toate prmctele periferice se exclud, criteriul purtfind denumirea de suprimare (suppression). De asemenea, cels
doud criterii suplimentare se utilizeaz[ gi eombinat.

cf,t

stabilit de operator pe baza cercetdrii pi fotointerpretdrii terenului din


slcrcomodel. Structwa generald rezultat5" va reprezenta o distribufie (relea)

rrcuniformi, alcdtr.lit[ din puncte singulare, qiruri de puncte gi poligoane.


Deomece nu apeleaz6 la proceduri de m[surme automat5" reshicfie
rlntoratb limitelor.automatizdrii procesului de fotointerpretme, acest gen de

ln final, dup6 conexarea refelelor din unitdlile de lucru rndividuale; rearlti o retea (structur[) de ansamblu sub formi de matrice cu pozifii
ocupate incomplet, adaprat6 varialiilor terenului {Fig.23.2}.

eptntionaj se poate implementa


nvantaje numai

pe toate tipurile de echipamente.


de

Irrstrumentele analitice universale gi stafiile fotogramefice digitale, oferi

in privinla preciziei de mdsurare a cotelor, condi{iilor

ol)crare si prelucrare ulterioarE.

2.7.3. Eqantionajul compus.

Cele doui tipuri de egantionaj descrise anterior, se coreleazd pdn


strategia egantionajului compus, sare r-:gantionajului progresiv
Fig.

in

esenfd constituie

combinagie a

cu cel selectiv. Datele cu specific morfologic,

23.2

Refea

obfinutl prin egantionaj progresiv

rcprezentind rezultahrl epantiondxii selectiveo se integreazd in egantionajul

pr()grcsiv,
accstuia.

in tirnclio tlc

mrxJul p:rrtioiptrrii krr lrr'lrvc rirrrr prrsivt:,

ll

cxecufia

,rif ()rif

pozilit;ttrtr;ltrLl

H(t

t:ltrtrlclv,t:ilr/r prin ilrdcpcrldcn{il la$ dc lilrrna


ge:rterntlc sirnultan

trrcrrrrlrri. Modelclc gxrl

li

cu operalia de

egantionaj,

in

primul caz datole morfologice sunt culcsc inaintoa cfectu6ril


gi

,L.oiucoc colele so rfliisoruii chiur 'irrrrr;trrra de

iu pozifiile punctelor, care le vor alcdfui.


de de

cAantionajului progresiv. Zonele unde acestea sunt prezente, denumite

tip mal,ricial a replelor, rezulti din folosirea unui interval

zone cu ,,anomalii", se delimiteazi gi se considerl

o clasl distinctd a

rrr;islrr:re

fix, stabilit anterior procesului de inregistrare, ca parameEu

terenului analizat. Apoi sunt posibile doui variante: implicmea lor parfial[,
cfind vor participa la egantionarea progresiv4 numai prin punctele culese pc
traseele de delimitare, respectiv totald

, iirrrlron&j.

f)entru a realru;a totursi, o corelarE (adaptare) a relelelor tmiforme cu


r.rr

in cadrul cdreia vor fi acoperite cu

r:rliile terenului, de obicei se folosegte un pas de egantionaj optim. Acesta

eqantionaj progresiv, similar oelui aplicat pe intreaga supraia!6.

;,,,,ric
rf r-te:r

il aceia;i irr ainbele riirec,tii ale rmei re'ple,

sau riiferit. ivfirime* sa, se

Fentru cel de-al doilea caz, c6nd datele urorfologice sunt separate
strict de execulia egantionajului progresiv, culegerea lor
se

rrriild utilizflnd criteriul fimctiei de transfer, metoda test-eroare bazathpe lxrlarea liniar* gi procedeul Seriilor Fourier, sau tehnica variogfarnei.

poate realtzaatdt
nnai

rrrtt:r

nnterior cdt gi postenor eqantionrrii progresive" Acurn aceasta este

in
r.;111:

vederea asiguririi

urei calitili morfoiogice corespunzdtoare, ?n

simpl6 qi se referd nwnai la acoperirea zonelor din suprafald, cdrora le


corespund varialiile spafiale de frecvenld joasd. Numdrul de ruldri (iterafii) se stabilegte la ?neeputul operdrii.

ssfslsle uniforme se integren"S datele cu specific morf,oiogic.

Culegerea refelelor
rrr:rstrrate

cu clensitdli nonnale c6nd numflrul de pnncte

Dupi

specificarea

pa{ii din domeniul

de

intr-un stereomodel este cuprins intre 2.000 gi 10.000 (max.?0.000)

variabilitate al terenului (ldrgimea de band6 sau banda de frecvenfe) care va

fi

tratatd prin egantionajul progresiv gi a nivelului de fidelitate, pararnelrii

, ,tt: lrrocdrrarealizati tipic semiautomat, prin intermediul echipamentelor ,rrr;rlitice universale. La acest tip de echipamente se poate realiza cu ugurinil
,)l(:ntarea profilelor care alcfltuiesc retelels, pozigionmea prmctelor de cap[t
1,t' liccare

acestuia se stabilesc cu ajutorul unei func,tii de transfer. Apoi frecvenfele


aflate in afara benzii specifioate, vor
c

fi hatate prin

e$antionaj selectiv pentru

profiI qi deplasarea automatd a rnircii de mdsurare in lungul s5u,

ulegerea datelor morfologice.

l;r rrrlerva.le constante de egantionaj.

Cu ajutorul echipamentelor analitice universale dotate cu corelatoare


2.7.4. Eqantionajul sistematic.

,r stil[iilor fotogfametrice digitale, se pot gerera regele de cote foafte dense,


,rrrtlc numdrul do puncte eqantionate este de ordinul 50.000-80.000, la nivelul

O alt6 metodE de culegere a

datelor, foarte des aplicatd,

este

,rrrrri stereomodel.

eqantionajul sistematic. Reprezentdnd opusul egantionajului select,v, oferfl


cele mai multe facilitdli pentru automatizare. Practic, pe baza strategiei sale

sc inrogistreu[ re{ele uniforme fubfi.atice sau dreptunghiulare)

in

cadrul

2.E.

$grntionrjul fotogrnmctric, genersnea convonllonrlr gl rutomnttr

utnrul exccuti culogoroa lor, l)ar. mf,rurursa liin<l rsalizati prin intermediul

modelel.or digitale altimetrice.

nlgoritmilor do corohfio/potrivirc
tehnorogioi

u iruaginilor (image corrclation/image

Generarea automatd

a modelelor digitale, specifici

uurtching ) culegerca cotclor cste mult rnai rapidi, chiar dacb punctele stmt phsate manual

de

c6tre operator. Astfel, tn acelagi interval de timp se pot

fotogrametrice digitale, este mult diferiti de cea conven{ionalr, bazatd po

egantionajul cotelor dirtiat

de operatorul uman. ln cadrul


efectiv cotels, sprijinit de

ognrrtiona mult mai multe puncte.

operfirii

Situalia se schinrbd total, dacd eqantionajul datelor modelului erccutl complet automat. Viteza de m5surare a coteior cre$te foarte mult
rulr

se gi

convengionale, acesta culege

echipamenarll

fotogrametric analitic rmiversal, care deplaseazl marca de mlsurare in

numir mare de puncte va

fi

cules ugar gi economic.

in

acest caz datele

lungul profilelor sau tn poziliile punctelor re{elelor uniforme (grilelor),


respectiv cvasiuniforme. M5,surarea efectivi implic.dnd timp gi cost, inerent
se

rrr[rsurare

devin superior redundante, aspect ce constituie eiementul cheie

aplici principiul culegerii

;rrrrrtru analirarea

lor complexfl. tn primul rfuid. procizia gi increderea

se

a cdt mai puFnc puncte posibil, penku obtineree

rrrrbunflt[{esc subsangial, pot

fi

eliminate erorile mari (outliers), iar pentru

rezultatului solicitat. Spre a se asigura calitatea morfologic6, punctele de masd sau descriere curent6, sunt suplimentate ou puncte ale tiniitor do
frdngere a pantei" precum gi arte puncte ce prezinti importan{[ sub aspect

lrrriile de frdngere a pantei se creeazl o posibilitate de identifieare eutomatd.

Aslfbl, problemele di{icile care solicit6 solugii bazate pe culoastere, devin


nccesibile prin metode algorihnice.

morfologic. in mod obignuig intre aproximativ 2.000 si i0.000 (nna:r.20.000) de puncte sunt m[surate pe un stereomodel, ceea ce necesiti un timp de
observare de c6teva ore, p6ni la o

zi de lucru sau chiar mai multe.

Acest

CAPITOLUL 3.

principiu al nurnirului minim de puncte, considerd c6 prmctele sunt plasate

pe suprafald cdt rnai eficient posibil gi


diversEle

ci liniile rnorfologice,
a

Strntegii de modelare
con

a suprefefei teren,utui, aplicate la

generarea

practic

ven{ionali a modelelor digitale alfimetrice.

linii

de frfingere a pantei, prezintd o importanli deosebid.

Pe ansamblu,

in

totalitate generarea convenfionali

modelelor

.1.

l. Principii matematiee.
ModElul digital altimetric, este

digitale constituie un sistem cu eficienli superioard gi bine balansat. in


special pentru aplicagiile executate la scdri mari,

in cadrul cirora se solicitd


genemrea automatd a

un nivel inalt de precizie, el este concursnt cu


modelelor digitale altimetice.

reprezentare

a suprafefei

frzice

t(:rcstr sub formd matematic[ numericd, ce

implici definirea unui model

urutematic

prin

intermediul clruia poate

fi

descris[ o

suprafald

c6nd se lucreaz6 pe staliile fotogrametrice digitale, se aplicr aceraqi principiu de egantionare a unui numir minim de puncte, daci operatorul

rrr:rnatematicd, complexa, astfel cum este cea topografic[,


e

rezultat[ din

ornpunerea diferitelor forme de relief-

tl

Rezolvarea analitioi clasici a acestoi problcmo, oonrltl ilr

unui gir de curbe plane, obfnute seclionAnd segmontolo


reprezentate intr-un sistem de a:re tridimensional, cu planuri
pe axa Oy (sau Ox) aqa crrm s arati in Fig. 1.3.

cle

in valorilo A;;, ori de c6tc ori ss dtr rui y, valoarea coordonatci pranului crrre oonline curba de rang j. Astfel, pentnr toate punctele p1(x,y), va
r;e

corespunde o valoare

Z1^,

dati,de functia:

Zo = F(x, y) =

Ifi"ijyj)xi i=0 j=0

(3.3)

Relafia (3-3) reprezintf, ecualia prin care poate

fi modelati suprafafa
stabilirea

tcrenului. DacE vom analiza aceasti solulie, se observd cd problema rlcscrierii suprafe{elor topografice numeric, se rezolv6 prin

valorilor unei firnclii unidimensionale z defini$ pe ur' domeniu bidimensicnal (x, y). in acest sens, pormnd de ta murgimea puncteror de
rctbrin!6 egantionate pe rxr segment de suprafa{f tehnica modelflrii digifaie convenfionale aplic* diferite variante concepute pe baza a fei proceduri distincte de determinare: interporarea qi aproximarea cu anumite tipuri de lirncfii, respectiv estimerea fimdamentat5 pe conceptele statistice,
asociate

Fig. 1"3

tcoriei proceselor (frnctiilor) aleatorii.


Dac6 se noteazd cu Aii, parametrii
F/-\

fincfei:
(1"3)

r(xj: Sa ^ i Lhrix
care reprezinti. curba de rang

detaliu, reprezontlrile digitale aferente supraf'efelor .de teren, relevi complexitatea procesurui implicat in realizarea lor, datoratd in

studiate

in

j,

corespunzitoarq seotiudi planului p;, existi

primui rflnri naturii reliefului. La reconstruciia formei suprafepi prin stabilirea unor noi valori de coti., funcliile utilizate pentru interpolare sau
aproximare, cat gi modelele matematice predictive, trebuie s[ fie suficient de

pentru toate valorile lui i, o functrie de foima:


k

llexibile $pre a urmdri cu fidelitate panta gi curbura tere'ului, luf;nd in

A,(y)=IBuy'
U

considerare toate particutarid{ile structurale specifice acesteia_

Raportate la modul execuliei procesului de modelare, procedeele de calcul folosite in tehnica modelelor digitale generate convenfional, se pot

YJ

grupa in urmdtoarelo clase: modelaro prin intorpolrro rau rproxirnaro cu firnclio globald, modelmc pe elemente do suprafafi ou firnogii detinite local
modelare cu punct.

structural divsrsolc tipuri dc polinoame utilizabile la generarea rnodclelor digitale, se pot descrie prin iutermediul schcmei oferitlt de
Itiunghiul lui Pascal (Fig. 2.3).

3.2 Modelareu globali.


3.2.1. Modelnrea

globali cu funefii polinomiale.

varianta modeidrii globate este Eft procedeu in cadrul c{ruia punctele de referinti P"(q y, z), egantionate in domeniul segmentului

fi reprezentat, sunt folosite simultan pentru de{inirea uaei funcfi care va opera ca modelator global. Funcfia globald re
teren ce unneazi a

practic o suprafali modeiatoare simultanfl a intrgului segment de teren, poate fi constitnit[ din polinoame de diferite ordine. E4presiile acEstora
deduc folosind formula general[ apolinomurui dE dou6 variabile:

l;i9.2.3 Reprezentarea stnrcturali apclinoamelor prin triungfuiul lui pascal.

z=z(x,y)=Il4t'yj
i=O

nm

j=0

(4.3)

Determinarea parametrilor
-As

necesari

definirii lor, se realizeazil pe

hoza aplicErii principiului pitratelor minime. Fiecare punct de referinlb Pentru cazul utilizdrii in structurd completr, numarul total de termeni (t) este calculat cu ajutonrl relagei: eorrlribuie cu cdte o ecua6ie, totalitatea acestora alcrtuind un sistem similar

cclui obfinut Ia compensarea observagiilor indirecte. Acesta are rumltoarea lirrrn[:

Z*v:
r5 ?\

CA

(6.3)

Z :LZthZt -.,,.,...... Z;l v : I vr vz vs ... ..:........ vo ]


A = [ I'oo Aro Arr .... A,tJ

I)soarccG a-o apelal lu principiul pltratelor minimo psntru stabilircn glttrtrmetilor suprafr:1ci modelatoare globale, aceasta nu va trece exact prht

l*l
Q=

l*? lxyt2 n

Yz
-n

Yr "?
*7
n

*1Yl
*?Y

v? z v2

tlrtL
...

"iri

punctele de refering[. Se realizeazi deci

o ,,interpolare cu filtrare". De la

rnterpoldrile cu filtrare se asteapt6 ca erorile de misruare, care afecteazd

cotele de referinl{ sd f,e eliminate. lnsd pentru interpolmea polinomiali, chiar qi in cazul aplicflrii ponderilor, filtrarea constituie o operafie aproape
r

xY n-n

vz -n

1l xvn'n

rrrposibil de controlat.

I-a generarea modelelor digrtale prin modelare polinomiali globali,


reprezintd veetorii coteicr

(fri,

polinonniali (A;;), respectiv


parametr-ilor polinomiali

(v") 9i par makicea coeficien{ilor (ry')


erorjior de rrrisurare

punctele de referiniS Po, pci

fi distibuite pe suprafa,ta

modelat5 uniform sau

rroruriform, ceea ce sonstituie un avant4i oferit de acest prooedeu. Refsritor

lu inconvenientele sale, trebuie subliniate urrnitoarele aspecte:

Calculul valorilor optimizate

Aii, se ef,ectueazd
sistemul

condilia: [rrtvj-+ mln. tsazat pe aceasta, va rezulta


normals, a elru:i soiuqie este dat5 de urmdtoarea expresie:

nafira irnperceptibili a asociagiilor suprafepi generate de fimqiile polinomiale, in special c6nd acestea sunt de ordin superior, poate
conduce la valori de cotE Z ale punctelor din releaua modelului digital, de

precizie altimetrici scdzut6. Acest fenomen porturbator se manifest[

A: {Cr CY' { z:}'rl


Dispunsnd de parameffii

CrZ

pregnant pentru sinraliiie cdnd punctele de referinld sunt repartizate

neuniform. Conform specificaliei anterioare este aproape imposibil de

A; ordonafi in vectorul A,

stabilit o modalitate de ponderare prin care sd fie controlate oficient


oscilaliila polinoarnelor pe dommii de definilie de mari dimensiuni, rnai
ales c0nd terenul prezinti variatii foarte diferite. De asemenea, implicit

cotelor din refeaua modelului digttal, se reatrizeazl cu ajutorul func1i


polinornialo selectatE ca modetratcr glcbal gi a cocrdcnatelor planimehice

y), care definesc pozitia fiec&rui punct din structura refelei. Practic,
expresia polinomulni ai cirui parametrii A;; au fost dotflnina$i, se i ooordonatele (x, y) aferente punctelor ce se calouleaze in refeaua modelului

rezultil

ci

gi in privinp consideririi adecvate a liniilor gi prmctelor ce

prezinti importan@ sub aspeot morftrlogic, posibilitiSle sunt practic


cxtrem de reduse.

In procesul de calcul prmctele de referin@ sunt considerate cu


egale sau ponderate diferit, situalie cdnd
rnodelato trebuie

solicitA un timp de calcul apreciabil" dac5 sunt folosite polinoame cu

in raport cu tipul

(clasa,l' terenului

mulli parametri gi subsecvent


numir mare de puncte.

mu$imea

de referin{a include un

si

se aleagi o func"$e de pondere.

Acosto inconvcniente au contribuit la o

utilinro rortrtnrl

a modslilrii

scntroti

in

fiscaro Jtund do roforinfl. Pe diroclia Z, fiecare suprafap de

globale, mai alcs

in ceea ce privegte

aplicarea sa bazati po polinoame do

rotulie compononti, trcbuic tt$tfol dimensionatfl inc0t suprafafa totalf, rozultatl din lnsumarsa tuhror suprafeplon, sfl treaci exact prin toate
punctele de referinffl Pi.

ordin superior, Efectiv, aceasta s-a lirniat numai la generarea modelelor cu cafacter aproximativ, cirora nu altimetrio[ gi calitate morfologici.

li

se imputr standarde inalte de precizio

t,2.2,2 Utilizarea conului gi hiperboloidului ca funcfii de bazi.


3.2.2. Metoda

insumirii suprafe{elor cuadrice.


Se va

3.2.2.1. Principiul metodei.

utiliza mai tnt6i ca suprafa{il de rota{ie in poziliile punctelor de


50G

roforinfd rm con tezlmat pe vfof qi a c6rui genrstoare are o pantd rie

Aceastd metodi este fundamentati pe urmltoarea ipotez6:


suprafatrd cs nu poate

(|lis.3.3.).

fi

definitd matewratic, se poste aproxima prin


o

unui spectru larg de suprafepe malematice unifarme, ca Si


matematic de/initd.

Exemplul tipic de funcfe globali interpolatoare (modelatoaro

z=z{x,Y)= I m.lfX. -X,)'+(Y, -Y )'+C | = E llL ' J' 'r f J ;_l t=l
1

nr

Itn

(i:j:l,n)
Expresia acestei ecua{ii reprezintd sumfl unor suprafele cuadrice de

doi. Raportate la valorile lui C, suprafefele cuadnce pot fi:


hiperboloizi, elipsoizi, cilindri sau conuri.

Fig
(

3"3.

in

struchra ecuafiei

Dacd se noteazd cu

X,Yi coordonatele punchrlui de referin,ti f;

gi cu

coeficienlii mi, reprezint6 factorii de scax6 corespunzitori


componente, iar C, factorul de netezire.

X,Y coordonaiele unui punct variabil P, ahmci conul


rfrnrlitoarea

este descris de (e.3)

Conform acestui model matematic cota terenului Z- c*lculas,


punct P(x, y), exprimi rezultatui insumirii rmei singrre clase de cuadrice, generate prin rotalia fi:ncliei nucleu K(PiPj) selectati drept fimc1io

ftnclie: K(X, Y) = [(X

-Xi)'+

(Y - V,)']t
I

lrrtloducind pentru

KX - X, )' + (Y - Yr )']7

notutia distan{ei dintre P

de bazd (con, hiperboloid, paraboloid, etc,) in jurul unei axe de simetrio,


100

sr l',. ccuafia (9.3) se poate scrie:

K (X, Y)

* K (PPi) -FT;
s-a ales simbolut

( r0.3)

'/,'-'l(x,il)=

U*-x,)r r (Y-Y,)'ll

,r,,=iK(l{)m,=qrmr

(I2.3)

Pentru firnclia cuadris5

K()Ly)

K, av6nd in vedero
in relalia (12.3), (q) esb un vector ale cdrui componente sunt fimcfile
rte bazfl

faptul cd in literatura de specialitate definirea suprafefei de rotafie inn-uil


sistem de coordonate

cu

*u abscisi gi K (pp) ca ordonatj, poartl

K (PPi). Pentru determinarea oelor (n) factori sau coficien{i de

scar'6

denumirea de frrnclie de bazi sau fimcfe nucleu {in limba englezi kemol function).

(1ri), se disprme de (n) punct de referinp cu


rrrrrrdtorul sistem liniar de ecuatii:

(e)

valori de cotd- Rezulti

Funcfia de bazd pentru conul (10.3), este deci o dreapti ini{iall inclinati sub un .nghi de 50G (Fig.4.3.). pentru tnsumarea celor (n)
K (PP)

K(P,P,)

K{P,ry K(qq)

KGP")I
K(P,P")
|

n{

K(qq) KG,q)
K(PP,)

ry

lf tl
ti
tt

sim

"'u,*'1.

'l

filt t_t ?*F (Kpiry:o) II

il
ll

Z1 't z^l

"l

K(P"P,)J

u\

tl :l tt 'l tl
_aJ

ZI
{x3.3)

snu scris concntfat:

{PP)

K x trt: Z (nxr) (nxl) iuxl)

{14.3)

Fig.4.3.
rrrror

Rezoivat prin metoda matricei inverse sistemul (14.3), are urmatoarea solutie

: m: K-l'Z qi finand seami de aceasta, relaFa final6pentrr

calculul

suprafe{e de rota{ie, corespunzitoare celor (n) prmcte de referinS p,, trebuio

noii cote (2, ) este:

introduqi Si determinangii (n) factori (coeficiengi) de scari (m, ):

Z,={KrZ
o funcpe

(r5.3)

Z=Z(X, Y)=[(X-X,)'+(y- X)']irn, +t(X- Xr), +(y- y,)rli*, +.., .. + [(X - X.)' + (y- y, )']iot, (1 1.3)
sau

de bazi cafe afe in punctul siu de v6rf sau punctul


(Fig. 5.3.)'

de

irrceput o tangend inclinad, conduce la obginerea tmei suprafefe modclatoare


p,lobale ce prezintfi

vdrftri in punctele

de referinld

O tangontl K (PP)

mironall ln incoputul firncfiei de baz[ (Fig. 6.3) aro ca

olbct rohu{irea euprafbfoi modelate, efeotul de rotunjire fiind msi pronuntat


cu

cit

valoarea lui C este mai mme.

P5

iPP)
Fig.6.3. Gdpfert propune pentru calculul

(PP;)

lui C urmntoarea

relagie: C

0,6

Fig. 5.3. Profil transversal prin suprafala modelati folosind conul ca

l';P1)fu, unde (P;Ps) este cea mai micd distanp dintre punctele de referinli.

firncle

de baztr

lLfbchrl aplicdrii unui hiperboloid cu valomea

lui C dedusi din relalia lui

(iitpfert, se poflts observa in Fig. 7.3, unde este prezentati o comparagie infe
Pentru modelele digitale altimetrice un astfel de rnodelator global nu
rnodelarea rmei curbe cu 7.3b).

uil con (Fig. 7.3a), respectiv cu un hiperboloid (Fig.

este acceptabil. Cu exceplia zonelor unde srmt prszonte puncte gi

linii

de

fr6ngere a pantei, deci vdrfirri gi muchii, suprafap reliefului terenului se desfagoari avAnd o tange,nti continul ceea ce lmprme un modelator global,
carCI

s[ prezinte o astfel

de proprietate.

Continuitatea planului tangent oe obline dace

in locul

conului

se

utihzeazil un hiperboloid ca fimcSe de baz6 sau supraf,ap de rotafie, Acesta


este dat de ecualia:

K (PP,)

KPP)2 +Cl

t;

C>0

(17.3)

Pentru C = 0, ecuatria (17.3) devine un con.

Fig. 7.3.
104

105

f'r6ngere a panloi.

vrr rozuha paramctrii (PiPd* cu valori foarte mici pentru

Wild
de

n obfinut propriot[fi de modolaro mult imbunfit61tte cu functii

lunofiile de baz6, doci inrplicit curburi foorte pronunpte in punctul lor de

bazl K(PR) individualizate pentru fiecare punct de referin$ (P]. Acestoa

rninim, care coincidc cu punctul de lnceput, ceea ce face ca suprafafa


rnodelatoare

sunt hiperboloizi de forma:

si

se curbeze fcrarte putenric agterndndu-se cu fidelitate pe

K(PP,): l l+

L (qR)',J

I rppt'l' *- -",
I

suprafap terenului. Se pot modela foarte precis liniile moi (soft b'reaklines)
(r 8.3)
qi ohiar

liniile tari (hard breaklines).

unde (PiPd este distaola dintre punctrl

P, gi cel mai apropiat punct

de acesta

3.2.2.3, Optimizarea metodei

insumirii supr*fefelor cuadrice. in


considerare

notat P1, din mullimea punctelor de referinfa Po. Functia (18.3) determini ln fiecare prmct de referinp P,,

hiperboloid diferit-

Metoda insumdrii suprafelelor in varianta sa clasicd ia


rrumai valorile de

Utilizend ecuagia (18.3) mato{cea K din sistemul (14.3) nu va mai fi


simetricd gi va avea urmEtoarea sfi"ucterE:

coti Z;, egantionate in punctele de referinp. Existi ins6


astfel ?ncflt sd se poatE tine seamd qi de alte

posibilitatea de a

fi optimizafi

clemeote caracteristice ale sr4rafepi terenului cum sunt spre exemplu

1
K-

KGpr) KGP3) K(BP4)


.

K(qq)
K(Pr4) K(Pr4)
K(P4Pr)

pantele. fn acest sens modelul matematio aferent metodei se completeazd cu

K(P2B) 1 K(PrP3) KBP4) Keq) K(qPz) r K(P3P4)


K(P4P,) K(P4P2)

un nou tip de firnclie de bazl


(1e.3)

notati K"(P"iPt)"

CunoscAnd

in

diverse

puncte Poi ale suprafofei, valorile pantelor p*


de

K(&Ps) l

...

bazl K* s[ asigure inclinarea suprafe,tei

$i pv , trebuie ca noua fimc1ie modelatoare in aceste puncte cu

K(qq) K(P,Pr) K(4Pr) K(&Po)

: I

panta p*, respectiv

p" gi in

acelagi

tirrp sd nu aduci nici un aporat la


exetrar de coardonete de rela6iile:

insumarea suprafe{elor. O

fimqie de bazi care prezinti astfel de proprietSfi als

cste dat6 pentru cele doud direcFl

Funcfia de bazd cu parametrii individualizaXi, permite luarea in


considerare a
spe{6

liniilor de structurl din conliguralia reliefului terenului, in


a pantei. Acestea srmt

K",. (&tPt) =

xui

-xi
/?o 1\

1+ (P.,P,)t (P,Pn)t

liniile de frAngere

linii

ce marcheaz[ intersectia

a doui por,tiuni de suprafali


perpendicular pe aceste

av6nd pante difenle, ceea ce inr,eamnd


este mult mai mare de cfu

c[

linii curbrna

tn hmgul lor.
ds

DacE punctele de referinfa

(P,), se

e$antioneazd

mai dens pe liniile

t07

urde (F"i1) este distanfa dintre punchrl P6 in caro lre cunoso valorilo
pantelor gi punctulP;, iar
punct de acestarotat Pr.

(ffi

distanp dintre punctul P; gi oel mai apropiat

in

sistemul (21.3),

K- qi Kureprezintd derivatele funcgiei de bazs


Expresia derivatei K* se deduce aetfel:

( ltt.3) in raport cu x, respectiv y.

tn Fig. 8.3. se arati reprezentarea graficE a fimcXiei Ko. pentru

(PiPk): I

K(Pq

u(x)
(4.

K"(*)

-x,)' + (y, - Y,)2


(P,Po)t

+l

Fig.8.3. Prin tactorii de scar[ {nq) care pot lua gi va}ori negafive, suprafelele insumate care alcituiesc modelatorul global se pot dispuno inclinat in prmctele cu valori de pantE determirate. Sistemul de ecua;ii necesar
detennindrii factorilor (coeficienflor) do scard dedus acum pe baza relafiilor

K*=
(PrPr

x.-xi
1

(22 3)

).

(4Ptf

+ (P,P, )'

It

(18.3) qi (20.3) penffu Zn cote de referinla,la care se adaugd gi dcud valori


de panti

Similar se poate obline expresia lui Ky, efectudnd derivata firncliei de


lrazd tn raport cu y"

Fo:

tgfio, pyr: tge., detemrinate suplimentar pe l$nga cota Zn in

puncful P,, va avea urmitoarea formS:

K(E)
K(qq)

Kr=
K(F,) KGE)
K(Bq)

Y.-Y;
I

K(R)
KGq)
:

K*(P,q) K,'e,q)

{23.3)

7"

K*(PI)

FrPr). t,P*

KWP,P,)

i'

+ ePt )t

It

KGq)

K(qq)

K*(qq) K*G4)
0
0

q(P,q) Krr,ql q(P"q) q(qB)

K(P,q) K'^(P,B)

3, tgilk
ts,"
(?1.3)

De asomenea se poate observa ci in sistemul (21.3) apar derivatele

K,,-,,K:r, corespune[toare fimcliei de bazi K".


r

i"

continuare se vor deducc

qG,q)

K;(qq)

claliile pentru calculul lor.

108

109

rr '*o*i

u(xoi).

Ko*,

=-'

u'v - uv'

"(*J'

v-

)\

K([+r)

K(tPr)
K(EPz)

K(p")
K(BP")

KGq)
K(BPr)

K,.qpJ Iq(qq) Kk(qPJ I!(P,,Pr) K"qPt K"QPrl 4"GrP' \G,,n;


:

K(HPz)

K(BP")

K"G,e)
qP,')
0

K /pp\ / ^\ \-r2 ^n
0

\T2-trl

K"qPr)
x.(poB)
K.(BrPr)

&Qrrl
q,(qP')

K'Gqq)
Ky(&P,)

K"y(qPr)
0

K",(\P,,)
0

rx(qrrl qf,,Pr) q,(q,Pt


tl' I\0d
(P,P,.

)o + [(y*i - y

)' -

"'

&Grr,1 K."(&P.,)
\,(%P")
IIll
m2

Iq,G,P")

q(qP")

(xo, - *, )t lP,P*

)t

i(PP,)t + (P,Pu)tlt

(24.3)

zr
z2

Derivata

Ko

se deduce

in mod similar gi are urmdtoarea expresie:

;"
m.,
^1

;"
tg0xr

(26,3)

rr, - (PrPr)u +[(xo, -x,)'-(y",0 -y,)'J,P*)' A g.; _ ')r


t("P,

l[yr
(25.3)

t9ilyt t$exz t8uyr

)t

r, + (P,F* )t r

**,
rn-.

Dtu relafiile Q4.3) gi (25.3) se observ5

ci valorile

derivatelor

K""

gi

Kon in punctul P,, unde sunt determinate valori de panti p* gi pv


totdeauna egale cu
1.

sunt

Ultimele
lrtrzd ts*(PP) gi uibd surra

lfuii d{n sistemele (21-3) gi (26.3} araffi cd pantele


(m* ), (mr,

(inclindrile) multiplicate cu factorii de scari (m;), corespunzdtori ftncliei de

Expresiile derivatelor func.uei de inciinare, Koo

$i

K*n au un grad

oorosprnz*tod fl:nc$ei &baz6L

K,,

trebuie

s[

mai mare de utilizare c6nd in suprafap modelatl existi mai multe puncte cu

in punctele P,.

egal6

cu tgu*i, respectiv tgat.Pentru fiecare


trei factori de scar6: m; ,m' gi mr.

valori de panti determinate. hlsnd ca exemplu cazul cdnd in domeniul


suprafe,tei modelate sunt
gi

gi ;lunct de referinp rmde pe l6ngd cota egantionati Zi s-au determinat valori

douipuncte Pr, gi Pr, unde se cunosc pantele p*


v& avsa as'rm unndtoarea confi.g6ra1ie:

dc panti ( p,, p, ), trebuie

si

se determine

p", sistemul

de

ecualii (21.3)

in

prmctele altirnetrice marcmte, astfel cum sunt spre exemplu

vArfurjle colinelor s&u firndul fomrelor dspresionare, unde suprafap

relicfului tetonului prezint[ un plan tangent cs eo Considerl orizontal, tgci


tgo", = 0.

olectronicc. Odatl cu modomizrroa diferitclor tipuri de platformo dc calcul clecfronic, metoda a trecut la o utilizare intensiv4 prin corelarea puterii dc calcul de care se dispune in prezent, cu schimbarea shategiei

Avflnd in vedere completarea modelului matematic cu firncliile do

aplicirii

sale.

panti, cotele punctelor noi care se vor determina in refeaua modelUlui


digital, vor

Astfel, operarea pe domonii de interpolare (modolare) mai restdnse, oblinuto prin partifionarea suprafelei modelate in unitnp de calcul, ce se prelucreazfl
sccven$al, constituie sffategia principal6 a

fi

calculate cu qiutorul relatiei:

utilizlrii

salo in mod cure,nt,

z, =

I re,p,

m, *

t r"* (Rpo )m,., *t


k=I

Prin facilitarea consideririi adecvate a liniilor gi


K""r (&Po

punctelor

imr.

(27.3)

caracteristice din teren, metoda asigurfl obfinerea unei


de

fidelitilii morfologice
eE modelarea

nivel superior.
Comparativ cu metoda colocafiei, prezinti interes faptul

unde

k: l,m reprezinti punctele de referinli care pe lingd valoarea de cotl Z egantionad au gi valori de panti F* $i Pv deteminete, iar i: tr,n est6
cdrui model digitat se genereaai.

(interpolarea) multicuadricd se desfrgoari dupi acelagi model matematic:

numdrul totat de puncte de referinld egantionate in domeniul suprafelei aI


{z

: qrr<-'r,}* k = "'e-'l}

(28.3)

Stabilirea vaiorilor de panti iu punctele

in care acestea contribuie la


l)ar, din puflct de vedere ooncepfiral, intre cele dou6 metode de modelare

crogterea fidefitegii morfologice a rnodelului, se poate efectua ou suficientl

precizie utiliz$nd frrnctrii polinomiale, spre exemplu de ordinul doi, definitp

cxisti o deosebire fuildarner*a}il. Colocalia opereazd cu funcfii de corelalie,


sprijinindu-se po ipoteze statistice,
considerente fizico-geometrice.
?n

local. in programele de calculator sunt implementate subrutine eare executtr


aceaste operaFe.

tiffip ce srillra multicuadricd

are

labazb

Aplicarea surnei de firnc$i multicuadrice sub forrni de modelator

global, s-a utilizat

la inceput resfi.Ans tn

tehnica rnodelelor digitalo


J.2.3. Msdelarea pe elemente de suprafa{I.

altimetrice geoerate convenlional. Principalul siu inconvenient s-a datoret numflrului excesiv de nesusoscute care febuie determinate. Pentru executif procesului: determinare coeficientri de scarfl

interpolare (modelare)

estO

necesari rezolvarea unui sistem de ecuagii de foarbe mari dimensiuni,


operalie oe solicitd un consum de timp de calcul foarte ridicat, acest aspoct

Reprezentarea prin modelare element cu element,

implici intr-o prinni

variantii partilionarea segmentelor de teren modelate


subzonen echivalente

in

subdomenii sau
de

fiind invocat cu pregnanfa in perioada prirnelor generatrii de calculatoarc

cu elemente mari de suprafap. Acestea se aleg

ti3

acoiagi

mlrimo gi idontice din punct do vodorp goomolric ca form{,

Z,-F(X,Y )

gcnoral apcl$ndu-se la elemente pdtratice sau droptunghiularo (F'ig. 9.3 a,b.).

F+-+-+-\ t--+"+{--{
frrrilritrnrffirrrrhild

rfil

i-|Itl
a, elemente Patrattce

tl

b. elenente dreptunghiulare puncie djn rctcaua nlodelalui digital Puncte de relerinta

H-f-n
b.

-f. -

ri-r-ri
Fig. 10.3-

frontiera elementelor

Fig.9.3.

Funcfiile utilizate sa model matematic interpoletor sau de

Constnrc{ia regelei de discretizare este posibil sd fie frcutfl in raport ou

se definesc individual. Ln nivelul fiecdrui element este calculat un


distinct de parametrii, care apoi vor modelului generat in interiorul s[u.

distribufia punctelor de referinfi, situalie cdnd acestea define.sc


clementelor, respectiv independent

collrile

fi folos{i pentru

determiaarea

La aplicarea principiului reprezentfuii pe eleme,nte finite de suprafalS'

doua varianti partilioneazb terenul

in

subdomenii

rnodele digifale sunt generate wtahzfurd elemEntele din relea secvengial, sau gnrpate tn btocuri.

segmente areale de

mici dimensiuni comparativ cu tntreaga zoni de tersa

in primul caz firnclia modElatonre pi punctele modelului

rnodelati.. Ca

gi antorior, pontru .fiecare subdomeniu asimilat datoritl

se oalculeazi elEmeirt cu elament,

iarin

cel de al doilea fiecare fazbaferenth

dimensirmilor sale mici cu un element finit de zuprafald, se definegte o

funclie modelatoare. Selectia acesteia este subordonati condifiilor impueo modelului rezultat din asamblarca Elementelor finite. Cea mai frecventl
aplicare o au reprezentiirile ce discretizazd suprafefele de teren in reple do

procesului de modelare este realizad simulan la nivelgl integului bloc' Av6nd tn vedere aceste moduri de operare' precrun gi posibilit{"tle de definire
a func$ilor locale

in contextul celor doui tipuri de construcde a releloi, sunt


:

neoesare rrrmf,toarele Precizdri

dreptunghiuri, pitrate sau triungfoiuri, ultimelE putfiod


isosoele sau oarecare (Fig. 10.3 a,b,c.).

fi

echilateralo,

se

&cestea

prelucreazi secven{ial, re{elele definite prin ptmctele de referinfl, unde in fun4ie de cerintele scopului aplicativ pot fi incltrsa sau nu tn

ll5

slructuro modelului. Procedurile de calcul utilirmto, oclrivnlurzfr prnctic cu

intcrpoldri inhe puncto m[surate.


refelele proiectate independent sunt prelucrate numai

Z = lt(x, y)

,4il^,[n,,ou?nl.o,+.,.

in bloc, cu ajutorul
corespund

uror proqeduri speci*lizate. Cotele determinate care aici


col;urilor elementelor din relea, se ob{in simultan.

+B,,cos#r*?.
+ casin?aa

rors*

(2e.3)

3.2.3.I. Elemente msri de suprafa$ modelate cu funcfii nrmonice. unde:

*n,,*ff,i"t1j
- (m) qi
(n) reprezintd numErul armonicelor utilizate ?n calcur pe direclia x, respectiv y ;
considerate tn

o primr posibilit*e
constd

de modelare secvenfiali a elementelor mari do

suprafalS sste oferitd de funcliile arrnonice. Modul

lor ds

lucr.u general
cars

- (M) $i (N) sunt l.*gimile de undi firndamentare


calcul, ale cdror
ldfmea elsmentului:
I

in redarea formelor obiectelor sau supraf,elelor, printr-o firnctie

m'rimi se aleg egale cu lungimea, respectiv

oscileazi periodic.
Modelarea armonici a formelor de relief se rcalizaazilutilizand seriilo

duble Fourier, care redau formele complexe prin compunrea oscilafiilor simple. suprafafa reliefului terenurui se poate descompune progresiv in
arrnonice simple sau invers, amonicele simple se pot combina pentru a da
nagtere unei suprafefe foarte apropiati de cea observatfl. conform teoremelor

e;Pentru-+i=j=0
t(

- L,j:

];pentru z

-rJt=o'i>o
Li>0,j=6

i;pentru *+ i > 0,j> 0

Iui

weierstrass, pentru concordanfa suprafepi modelatoare

cu

forma

terenului, trebuie ca numilrul armonicelor gi punctelor de referinp utilia16,

O modaliate pentru detenninarea parametrilor (A,B,C,D)13, care in ccuafro (29.3) apar in fonn[ liniari, este bazatd pe
aplicarea metodei
pritratelor minime. Se impune urmitoarea condile de minim:

si fie suficient de mare. insi, natwa


aparentE numai

oscilatorie a unei serii Fourier devino

ln

cazul c6nd seria congine rm numar redus de tenneni do

frecvenf6

inalti pi cu amplitudini relativ mari. Seria duhl6 Fourier folositl

pentru modelarea elementelor mari de suprafa$.

in

c,adrul

circia valorilo

unghiuiare sunt exprimate in radiani, area urmitoarea expresie:

i=1

Z,&,-ZJ2 -+min

(30,3)

'elslEl[nf e{ snpsJa$e eJeco$ ep In4Bds op InrIBr cp vzslrt o eJs 'aTaeJ oJerrmu Errmu

JBr

{e.Etu rIrr IJo enop

'relmo{ alqnp lelres Bmlcn-Bs ulp ro{Fuelcl}ooc seroucsoq 'l '8tt

q,zrzgz4trlrr BlsBgsY

'('f'H'rt

urroJsuarl doprelr 6eg) ,fu1pap1 agder n-&uuoJsser llqsoloJ sl4uluolJn


el wlade e-s lcadse $ecc erepoa qpsgAY 'elesr ere{trtur edqtwugeereradtr
dzss ZZcs

lzss

lics
I

rp pie;l Inclec ep mlndur4 u rS ereco$ ep p1n{uds ueJelqnp E+Icqos 'eptdu'r JorJnod rlrDxurroJsrJg.q psocmd qg sxei*uoo Jole.leums ee-mcqdwi
'esnpord sp IoJNe e{E ne$ S 1nl olu

---t
ZZ5S
i

iii::0::::::::.:i ::i:n::.1ji]l
:, .i...,.,.. .

uccs

uls e
s0c

ccSC

lzsc
tss

Zra

r'_i

:::ii:ri:l1:l 0zCC
i::.Yt:n:i:i

rlss
zlsc
'.

ZIcs

Ilcs
I

gapd

ep ssnpord'g

FI

e1e

nend

ep asnpord

<S

!n{ 5F rprnd'g rnl ap uslnd


Sr aleod

ir:il:CIt:tt:.,i
,

ot"t

rns
I
L

i".",..:.:_.'...i

n.:n:n:..!-

Tlcc
."'.

IIsc
.-.

icc

---

0tcc {).ir::::t
t::.:

so3

gilrrreJal ap eprmd sp lorgrutfir e.ret ug 'm4uo8p $ie 1$roa1p a1 rJede e-s lueurpedmr lsecs rtooo es e erdg "Z 1nI ? grapd o eS ss $uilsJsJ ep :olapuntl

i]:

i:t

.:. :,rl:_r:;l

."'_ . . .-.

.t-._...........,.._-,:-.:

,:.:.+r.:::.....'|'

,,i:,i$.i':llii,'.,'*n,t
(0

'-=*.i
X
zosc
I

i*oiiliiii,,ru
J.a::+-3=

UIS

lruuurnu e,
r6r.rnoC

Esrq eundrur eregoce Ie 3p{c [nuql"to81y '('5'g'g-lruogsuer,l


oJSi)

rr

l-^ ruSC i luCt


I

0
soc

.ni::{l::::]r uur3

lsug) epJdeJ rarJnoC ru?mJoJsus.s lruqol qclJde rso eec


'eoferup 1cmtd mrmces
lceJeJE

uIs

uIs

Jelmod slqnp IIJ6s rolulanre.md s t-Ismru,repp op ole{Ispolrr 91I O

f'x

rolepuopJooc ltt

: gureqcs BeJsolgrtr.m uud eduepr,lo

rol lnrpewralul ur::d'Topss eprole priua,,r.ces pqlpclec qtiqo ss 'p{e;urdrts ep lqnlueurele F-lousl$r q p:eua8 1elFp m1n{sporu eneeier wp rolalcutttl
13

os 'gpun ep ropmSunl
e1

4cgdu4 J$ pcpc

r{

s{soloJ rolecruorrrrr
rdeumg

dzuodug 'snmsoc

ololoc
(e'ee)

'y

p.rolcea 14 1$n1cu1 F(O')'gV) .rop.Bsuremd esrauriqo

$ snuls ecrscurouo8la

eu osnpord

gdn11

B(fl'J'gV)
6.4urp
IIIrr? <

:op4eruered nogpzundse:oc niuercgeo3


'(g'Og) BurroJ ep ariunce o r-npugzundsoroc

zr3r"(cr3):x :BrlBIer sp lep olss rolr-qer$erud ptrolcel 'ZrC :X(O'J)


(t * l) (e're)

s"re4laurrou gdnp

.rur

(t

:t)

(t * utt)

t^l + lzl =[xl


: nl8nce op

(tut x q)

rerrmu un.rasecsu olse ormurm rolgt?4pd }epolstu lqnldlcqlrd 'upnrared uurt emuue1sp es e n-qued .r.psmerud

"rsJgcsg

$urre;s.r

sp

alelcund

e1omslux sloc

[cl

o ?c o.Epel u[ prryav 'u


olrrollr^ 'g

EcIIduq
1$uJecu

lrr rcep .ecruorrue ep rpurur

es otuuoprooo op rolexu o1u gica4p elsqrns ed recrqo eO .ep1nrtsc

ulolrlr un qFueoJ Bn

nt

'(qauonuufe) elumsgru Floc op eluolg lurs rZ oJBc uI

Cu tonte

c[ seriile Fourier

au fost doetul do mult folositc oa

ln skuctura
lor

accstcia

z,

estn cots unui punct

(i) do coordonate (x,y), iar

de modelare a suprafelelor topografice, rezultatelc obfinute cu ajutorul

Ar,A,r,A.3,Aa ...... parametrii polinomului. Fiecare terrnen individual din

au dovedit a

fi

nesatisfrc[toare. Ele au o capacitate redusfl de adaptare

ntruchra polinomului genereazi


ordinului terrnenului, aceasta poate
plan tnclinat orientat pe directia

o form6 geomotricfi gi coresprnzfl1p1


fi
spre exemplu; un plan orizontal, un pe directia y, pe directia xy, o suprafadi
:<,

variafiile complexe din teren" excluzfrnd

in

primul rsnd posibili

reprezent{rii adecvate a liniilor si punctelor de frdngere a pantei. Fii


periodice, reproduc o suprafag modelatosre periodici 9i atunci c6nd inifiale nu exprimd periodicitate.

curb[ de ordinu] doi avdnd curbura orientatE pe direclia (rrig. 12.3.).

pe directia y, etc.

Prin tnsdgi oatura 1or, seriile Fourier redau descrierea


suprafefelor reliefului terenului
La

nivol global, fiinc bine c'.::rosouf faptul

lucreazi mai avantajoi ca firncfii de tendin,t6 de c$t ca frmctii


locale.

f,,
v

V,' //
,-*a
,"

l,,P::]
,

1ffi
I

l't

3.2.3.2. slemente mari de suprafafi modehate cu funcdii porinomiare.

V.=t:Y--J

/-/7/

Un alt tip de firncgii utilizate la modelarea elementeior mari suprafap este reprezentat de polinoame. Ecualia poliuomului de
general folost pentru modelarea suprafe{elor, se prezinti

1'

in tabelul 1.3,

ll/:/ L---L-L

tH4 tffi
x

)trTI f, 1,ry)
q--J,- L I
IN t/A
F

Termeni indiniduali

Ordinul termenului

Desoriere

Numtude termpni

Z*An+
+A1x+A2y

I /1l/+{ Ltly, 'L#!-LJ


l)
ffi

f,/--ra |

Planar

Liniar
2
J

,,

+A3x2+Ao/+4rxy
+,{6;1

PAhatic

3+A7y'+Avt2y+As*y2

Cubic
Quartic

4
5

*Aro>ra*Ar rya*A,2x3y+A, rx?y2+A,oxf

4
5

Fig' 12.3 Formele suprafeplor generate de termenii individuali ai polinomului general.

+Arsys*...

Quintic

120

121

Insurnate conform exproeiei polinomului, ele dofinocc

ruprrfap modclatoarc
Calorlul valorilor optimizate ale parametilor
aferengi cooficienlilor polinomiali,
A,o

spafialfl a olementului" Fentru o alegere cat mai adocvat[ a trcrmenilor caro

,Ar ,Ac,&

,A,4 ,A5 ,

vor reprezenta sau modela suprafap teronului, trebuie si se faci o oorelarc


suflcient de exact& cu fornnele existe,nte ln teren.
Supr:afelele polinomiale modelatoare folosite

tn

cadrul cdruia pentnr rezolvaroa


se

sitsmului de, ecuafii normale este aplicati metoda matricoi inverse,

in

diferite

realizeaz[ pe baza relatiei

disponibile comercial, apdrute in decursul anilor sunt:


a) - polinomul biliniar cu

patu termeni:

A:
unde:

(Grcft

dz:

N-rcrz

(35.3)

Z:A'o*Arx*A.2y+Asxy.

b) - polinomul bipdtratic
Z:As+

ou 9 tsrmeni:

Ar x+Aay+Asxy+Aax2+A,

y2+Aely+Azxy' + Ar* y'

t
aI

I
x2
Yz

---

c) - poliaomul bicubic
+Anx3 +A,

cu 16 termeni:

x!
yo

Z:A,o*Ar x*A2y+A3xy+,Oax2+nof +n*x2y*A7xy2 +&


6y3

xy+
5

GtG =

v,

1 x, yr xi Xryr yi 1 o, yz xi xzyz y', 1 x" y, xl x,yn y:

+A,, x3y+Al rryt+a,

#t'

+A, ox3/+A,

jy3.

xi
XrY,

xlt

xl
XnYr

xtYz
,r2

\r-

')

v:

Parametri polinoarnelor se determini prin rretoda pdtratelor minimo,

Vom lua ca exemplu polinomul de ordinul doi complet:

4x,y):Ao+A1 x+A2y+{3x'+A*ry+Aoyt

(33.3)

1' kl k'l
slm

tvl

l4rI

k'l t-vl h'l I k'l k'tl [*']


Lxl

similar cazului modelirii globale cu fimc1ii polinomiale de ordin nperior,


pentru fieoare punct e$antionstpe elemenhrl de suprafaS supus modeldrii,
scrie o ecualie de forma (33.3). Va rezulta srstemul:
so

b'l t-'tl f"l

b'lI lt

|
I

[x-vJ

[ " rll tx-v-J I

F.l ; si
I
.J

GrZ= t: J

lz1" WT v
2

Lt L1") ,Lx-

[*'v'J

b'l
[r']

ln lz ?xv
o.. [2, -Z hv

rl

A,o+Alxt+A'ayr+A3xr2+&xlyr+A,syl2

Zl+vl

Ao+Arxr+&y2+A3xf

+A,a

xzyz+ Asy

f : Zaa"t z
(34.3)

Dupd determinarea par'ame{rilor, cotle punctelor din refeaua modelului digital gpneriil in interiorul elementului, se oblin ca 9i in cazul seriilor Fourier, calculf,od socvonlial valorile

(Z) ale

polinomului,

&*Arxo*Azn+Arx"2+A*xoyo+A5y"2
122

Zr*vo

corespunzitoare poziliior (x,y) aferente prmctelor din re{eaua modelului.


r23

oornpnratc
polinomiale

cu rozultatele seriilor l'ourror. rezultatclo funr:liilot se dovedosc a fi o solulie de modclaro locall mai adecvatL
de referinp din interiorul elementului,

Irrtcrvinc insfi acunr


rhsoontinuitdli

Suprafelele modelatoare generate preiau direcliile dup6 care se vor desfiigurl

un nolr irnpodiment qi anume apari;ia unor sau rupturi tn lungul limitelor elemetelor de suprafald

in spa;iu de la mullimea punctelor


bund

nrliacente (Fig,13.3b.), suprafap generala ob6inuti nefiind echivalenti cu


r:ou

descriind suprafafa acestuia cu mai multi fidelitate; Se atinge o preeizie md

reali.
a)

in

vecinfitatea cofelor de referinp, iar pe m6swd ce ne depf,rtdm do

c)

poziliile lor, prer;u,ia scade.


Conform aspectelor menfionate in cadrul modeldrii globale, utilizarol

unor pclinoame de crdin superior in scopu"! mnridi preoiziei geornetrico gi fideHtnfii de reprezentare, fard a se Fxe seam6 de configuralia terenului, pc
lflngd amplificarea volumelor de calcul conduce in special pentru distribufii
ale punctelor de referinS mai pulin favorabile, la aparilia unor supraoscilagii

ale suprafelelor modelatoare (demrmite in limba englezd overshooting),


caracterizate prin varialii accentuat de curbur[ si amplitudine, Fiind practio

irnposibil

de confiolat,

manifestarea

lor

aleatorie are

ca efect

un
da

comportament imprevizibil

al

suprafe,tei polinomiale

tntre cotels

referin"t[. Practic, suprafafa rnodelatoare poate prezenta abateri mari de la forma reald
a

b) Fig.13.3

d)

terenului.

Similar model[rii globale 9i aici polinaamele prezinE avantajul


acceptirii datelor inifale sructurate uniforcr sau neuniforrn. Dar, aplicarea

Pentru elinninarsa discontinuitdflilor, ce se evidenfiazi pregnant in


special la trasarea automat$ a curbelor de nivel prin intermediul punctelor

lor in contextul

acestei tehnici de modelare,

soliciti un efort sporit

do

organizare a datelor, comparativ cu modelarea dissretfr s&u cea global5. Do


asemenea r[rndn deficitme in privinla red5rii
a pantei.

rclelei modelului digital, se aplicl tehnica partiliondrii in elemente mari de


suprafafd suprepuse de-a lungul frontierelor comune (Fig.l3.3c.). Punctele

liniilor

gi punctelor de frdngero

tlc referinp din aceste zone devin puncte comurc

$ prin

utilizarea lor la

Construind elemetrt cu element modelele digitale prin intermediul

rlefinirea suprafe{elor adiacente modelate, se asigurfl racordarea elementelor (Fig.13.3d.).

func{iilor polinomiale sau seriilor Fourier problema rezolvdrii unui numfu


mare de necunoscuts intdlnitn

in cadrul modelirii globale va fi eliminati.

r-l
3.2.3.3. Modele goncrffte prin tehnica elemcntclor finite

j+l
I

prelucntc

r*l

secven{inl,

O(m.n+lr |
p

0{nr}lrrrl)

Fundamenbt pe tm proces de modelare controlat local, acest


poate asigura mai riguros continuitatea si neteaimea suprafe{elor modelate.

Q{ln.o}

O(m+l.n)

Penfu a m6ri fidelitatsa reprezen$rii printr-o incadrare c6t rnai exac6


elemEntelor de suprafafl

in modelul real al terenului, fimcliile

r-l

fiebuie s[ satisfacd anumite conditii ds oonexiuse. Tinind seami de

daci se analizear[ Sradul continuitalii raportat la proprietaliile lor, se distinge mai multe clase : clasa C0 - unde va fi asiguratd doar continuitatea
punctele de referin$" C' - in cadrui cireia pe l6ng6 continuitatEa

Fig 14.3

in

de referinl5 sunt continui gi derivatele de ordinul intAi, C2- la care se

t)- k'I*,.,

[z-]*;'*u = ku]*n''n',

=fz,i]m+r,n)

continuitatea derivatelor secunde, etc., girul aeestor clase ajung6nd pdnl


clasa Co,

dac[ frrnclia modelatotre este infinit diferentiabild.

in

zl k t*h}''') : [z (x)i;f'n+tr = ["'(*h]*.r'n+t) - k't*\]'.'t

acest

:l

[z'tvliil''") = k'$)iif'n+r)

- [r'$,,]*.'"*"

= [z'{y),,}**''"'

contexto condigiile impuse spre a obline o suprafas totalE


au.

continui si

+y [z"t*l,,]''n) = k"(x)nf"*" = [2"1*),,]'-r'n+r) -

k"(*)oF.'"'
k"(v),, I**''o'

(36"3)

rolul de a consFdnge functriile modelatoare si coincidi in punctole m) aparfinf,nd


de

referinli ce reprezinti in oceasti varianfi co$urile elementelor gi de-a

sl ['"tviu P*' = k"fu)u I''n+') - k" tr\ I'-'""*') :

liniilor de frontiorS care marcheazi domeniul O


element"
rectangulare (Fig.l4.3), condi{iile se pot scris

(n

6)- k"(xy)i,I**t = [z"rr"l,,f"*'> = [2"(xv),,F*''*" = k"(*y).,f.''"'

De exemplu, intr-un punct P,j, dintr-o rsfea


asfsl
:

Similu ele sunt aplicate si tn cazul replelor uniforme si neuniforme


do elomente triunghiulare. Ecuafile (36.3) eryrimn

: l) - conexiunea

exactd

in

ptmctole de referinfl, 2,3)

continuitatea planului tangent, 4,5) -

continuitatea curburii, 6) - netezimea suprafepi

lnfroduceroo condiliilor (36.3) explicit

ln orloul

BrE {.:a olbot nrarircl

numanrlui dc necunoscutc cane sr trebui dcterminst. lns!" datoriti ibptului

c[ funcfla

modelatoare so delinegte prin insdgi aceste condilii de racordare io

oollurile

qi pe

frontierele elementelor

de

suprafafi, incorporf,nd lor geometrici (cotl,

caractoristicile terenului reprezentate de semnificatria

cudrul c[rora olcmontolo au o form6 cf;t mai apropiat{ do trirmghiul ochilateral. Dc ascmcnca triunghiurire generate au lungimi minimo alo laturilor. Pentru operagia de generare automati pe calculator sunt disponibili doi algorihni care asigurd aceste condiEii : algorinnul metodei
de hinngulatrie

l)elaunay si algoritnul rotirii (baleerii) radiale.

panti, curburd sau netezime), nu este necesarfl considerarea expliciti,.


3.2.3.3.1.

Pentru modelarea elementelo,r


lirncXiei liniare. Expresia sa are fonna:

o solutie simpri oonsti in

folosirea

Re{ele de elemente

finitc triunghiulare pi modelarea

elemcnielor.

Z(qy)=A+Bx+Cy
in subcapitolul 3.2.3. la modelarea pe

(3',t.3)

Aga cum s-a specificat

mici de suprafa$, construcfia refelelor de eremente este posibil si fie in raporf cu distribufa punctelor de referinl6 sau independent de acestea,

de elemente tnunghiulare coustmite in functie de di punctelor de referinfa, pot fi uniforme gi ne'niforme (Fig.10.3c).
Re,telele
punctele au fcst mxsurate la intervate bgale sau cupas de egantionaj

in lungul unor profile paralele gi echidistante a cdror origine

sau punct d0

caprt s-a decalat altemativ cu jumatate din pasul de egantionaj, vor rezultl relele unifonne. cdrd distanp dintre profile se stabilegte conform
d = 0.5U3 o unde

ete pasul de egantionaj, triunghiunle drn re6a vor

echilaterale, iar pentru 0.5h8 < d <

0,flJ5,

acestea

vor fi isoscele. Dint?


Fig.15.3 Element finit riunghiular liniar

cele doua formo geometricen cea mai convenabili pentru defmirea funcfiilor modelatoare este triunghiul echilateral.

Tinend seamE de acest aspect" in cazul punctelor de referinftr distribuite neuniform, cum sunt spre exernplu prnctele e$antionate po
traseele curbelor de nivel, se gsnereaz6 refele de elemente triunghiulare, tn

La deterrninarea coefrcienfilor 4,B,C se pun in punctele de referingi rhn vdrfi:rile elementului tnunghiular condiliile :

128

Z,=Z(x*y,)=A+Bx,+Cy,

Z,=Z(x,yr)=A+Bx,+Cy,
z,-Z(x*Yr):A+Bxu+CY,
Apoi, coeficienfli se oblin rezolvdnd sistemul. de eouafii:

(38.3)

2$,y)=$t",

+ b,x +.:,yyz, +

rt(

a2+brx+c2yyz,

+;!(a, rbrx+

czy)zt (41.3)

unde:

&r :
&2

&y: - y:X:,
X3]1- X1]3,

bt: Y: - Yr,
bz

o1

lt xz r, il * l=lr, Lr x3 vrllcl LzrJ

[r xr y,TAl lt,f
t

:Yt - Yr,

: 02 :

x3 - x2,

Xt - xsn
X1o

(42.3)

8.r:XrYz'XzYr,

h : yt'yr"

C3

E x2 -

Relatia (41.3) reprezinti modelur prin care se aproximeaz[ noi valori


do

coti in elementul triunghiurilor.

Se poate ar5ta direct prin caicul c5, determin"entrl

ll *, t'l l,-xr y rl = 2 x ll lt ., Yrl

Analiz6nd rezultatul obfnut din conectarea elementelor hilnghiulare modelate cu fimclin liniarq se poate constata cd din punct de vedere

gcometric el reprezinti un poliedru avflnd feple forrnate din triunghiuri


S (suprafala

triunghiului 123)

plane, ceea ce corespunde interpoldrii liniare. Deoarece fimcf;a modelatoare

/'(*,y), care practic


prurctele de

reprezintd ecualia planului, nu este diferensabild in


sau

Deci soluda sistemului (39.3) obfinutdprinmetoda matricei inv-erse va fi:

referi46

in direcfri perpendiculare pe laturile trirmghigrilor

rnodelul digital altimefic obginut va avea asiguratd numai continuitatea,


rrrcadrAndu-se in clasa Co.

:, t"
*

k*zv, - y rxt)Z,
+ (yu

+ (xry i

x ry

)4

* {xtyz - xzy }41

s-au utilizat diferite scheme destinate sr aodeleze


nltul sd se realizeze neted si continuu, deci
nrai constituiE

elemeritele

u=
C=

t0, -y )4

*y

r)Tt

+ (y

)47

triunghiulare cu suprafe,te neplane, astfel incst trecerea de la un element la

firi

ca laturile triunghfurilor sd

* [t*, -xz)h+(x, -xr)f +(*, - ",)Zr] 25"

rinii de frdngere

a pantei

artificiale. suprafeple modelatoare

nplicate sunt reprezentate de diferite suprafep potinomiale


Introduoflnd relaliile (40.3) tn expresia futrcEiei liniare oblinem:
bicubicd oompleti gi incompletd, quartic[, etc.

: bipEtratd,

I3I

.1,2.J.3.2. lllemcnte

finite piltrate modelate cu func(ll polinorninlc

Corespunz{tor condiXiilor (36.3}" se va prezenta definirea unei funcfii modelatoare pentru cazul elementelor finite de formd pdtrot6. Aceasta este

Z(xv)=r
suu: Z(x,y) =

x *,",'

reprezentatil de fun$ia pohnomialb bicubic[

.incomplet6,

iar pentru

definire mai simpli, elementul de suprafa$ se considerd reprezentat intr-un sistem de coordonate local unitm(0 S x < 1;0 < y < 1), avdnd o,riginea in

XAY'.

1",, ";;

lt:

ii i" ijl [l o olL;,J


(l),

(43.3)

colpl inferior sdng (Fig.i6.3).

se noteaud cotele gi derivatele din colturile elemenhrlui de suprafap,


crrnfbrm ordinei de numerotare aleasl in Fig. 1 6.3, en: Zs, (Z' x) (Z' y) Zo, r, r,

1/)x\2, (Z'ylz

h,

(Z'xh, (Z'y)r, Zc, (Z'x)+, (Z'y)u. Apoi se scriu ecualiile


ce reprezinti

lirncfiei gi derivatelor sale, in punctul Pij, sdu prurctul


originea sistemului de coordonate local.
{0.1i
@

zr=U o
o
(0.i))

(i.1+l) X

Io* Art ol.l 1" Arr l^'o LAro At,

Aot

Ao:

A,,
o o

A*l [1.l a,, Ilol o llol = Aoo

$43)

,JL'J

Fig.16.3

in

fiecare col1

al elemenhrlui a fost egantionad (mnsurat6)

cota

(z')t=fo 1
a

{ ll:

terenului gi s-au determinat valorile numerice ale derivatetor

(Z'x) $i (Z'y),

Io* Ao, Ao, A*l ltl Att A,, o" '" A:r 0 o l.Iol=a,^ OJLOJ 1",, Arr o

iloi

(45.3)

oare reprezinti pantele terenului pe direct'ile axelor de coordonate x,


respectiv y.

in

nota{ie matriciald frmcpa polinomial[ bicubicd incomplet5" aro

(Z'r),:F o

urmatoarea expresie

Ao, Ao, Io* A,, A' o*l lol ol il* Att o t'llil=",, ,.',' I Ar, 0 OJLOJ LAuo

(46.3)

Ecualiile (45.3) gi (a6.3) rezultfl lindnd scsrn[ do cxprceiilo

Cu prirna gi a doua ecua{ie scristr pentru punctul de coll (2),

sc

vectorilor

X gi Yr, tn raport cu x

gi y.

fbrmeazl rm sistem din care se vor determina coeficie,nlii A2n si Aro, av6nd

in

vedere od

.4'16

a rezultat din a doua ecualie scrisfl pentru punctul

(l)

x'=b r 2x r*rJ

Acesta este; (47.3>

ff't: [o 1 2y gv'3f
Prin efectuarea calculelor din ecuafile (4a.3)
obtrinuifi coeficier;ii A,oo, Aro, A"r.

* Aro = Zr-Zr- (Z'x), Jero f2Aro +34,o = (Z'*)r-(Z'x),

(4e,3)

"

(45.3)

(46-3)

[-l
L2

in continuars, pentnr celelalte colpri

f fill

:lTi::$!;l

(50.3)

elementului de suprafap vor rezulta urmitoarele trei grupe de cete


ecualii:

(2)*j

i zr=A*t I"
L(4),

A,o r ,\o+Aro

B-l

l-t
L2

(41"=A,o+2Ao+340

3l'

rl

-fr o' =
L'

11

Au' = r;

B-'=

, fl r -il

L-2 1j',

l:

=no,*er,+4r+&,

[Arl_f 3 -r1lzr-zt-(z'*)r1
4 =Ao+40+40+40+Aor +Ar,+&r +4r+Aoz+Arr+Aor+Am (3) *.1 Ei., = A, +2Aro +3 Aro + Ar, +2Ar, + 3 Ar, + A,, + Ag *A +& + & t+2 Aor+2 A,r+ 3,\, +3.{, LIF"| = 4,
o

Le*J-f-z
(48.3)
se

r JL (z'*

),-(2,i,
:

ob{in pentru &o si &0, urmitoarele expresii

Zo=&o+4r+4r+&r (+) + l@ -)^= Aro + A + A,z + Ar L(z;l =d,+2d2+34,


r

Aeo = 3(zz

- zJ - 2(8,), - (zi,),
(51.3)

Aso =

2(\ - Z") + (Zi.), + {Zi*),

t35

in continuare cu prima gi a heia ocuafio oororpunrrt.are


col1 (4), se va formn un sistem din care vor rczulte

punctu.rui
,

cocficicnlii

ro ulcatuiegto cu

l tscir oculio rorirf, pontnr punctul de coll (2) gi o doua

Aoz $i Aor

asemenoa aplicand pentru rezolvare metoda


seam5 de coeficienfii determinafi anterior.

natricoi inverse gi tri

ocua[ie aforentf punctului do coll (3) sistemul:

{o*

*Aor = zo-zr-(zy} i2Ao, +3A0, =(Z,y). -(Z'v),

Ar, +A,, =(Zx)r-(Z'*)r -Arr 2Ar, + 3Ar = (Z'x ), - (Z'x), - (Z'il^ + (Z'x )r

(s7.3)

-A,, n'u: [r rllAill | ),@")r-(z'*), *)o (z* ),JI (Z'* ), - (z lz Lo'J L(r'* rJ

(58.3)

lz
de unde se obtine vectorul

[1 llla,l

lJLa*J

_lzn- z,_ (z,r),1 l(z'")o -(Z'"


), J

(53.3

din care se determini vectorul ce conEine coeficienlii Azr gi Asri

sol4iilor:

' -lt-._. .(t':): .('':): .o',.-. , I LAr,l L-z JL(Zx)z-(Z'*\z -(Z'x)o +(Z'x)rl
[o"l=[
1

(ie,3)

LA*J L_2 I J'L (Z', )o _ (Z'" ), J


ale cdror expresii sunt:

io*l=f

_rfit,_2,_(2,"),1
nlc cdror expresii sunt:

Azr
Aoz = 3(Zo

- Z)-Z(Z'7), _ (Z'v )o Ao" =2(Zr-Zo)+ (Z,y)r+ (&v)n

- (4',*.), * A,,l* (Zxls + (7j xlz -(T'-*)o - (Z', *), + A,,l + (Z'* )r - (z' *), - (z' *)o + (z Lr, = 2I(z' y), - (z'
3kZ'x )"

"),

ilt

160.3) \-"'"'/

(55.3

Apoi, daci se line seaml n0r+Al+A2rf&r

ci:

Aoo

Aro

A'zo

+ &o = fu,
dinf-un

iar

Avdnd in vedere ecualiile:

(Z'rlz,

coeficieirqii Arz $i A13 so obfin

sistem

nlc[tuit cu prima gi a treia ecualie corespunzdtosre punctului de coll (3):

A,o+2Aro+3Aro -(Z,x)z A,, + Ar, * A* = {Z' r)o - (Z'*),

(56.3)

A,, + A,u

- Zz - Z, - &'r), - Aor - Ao, 2Ar, +3A* = tZl ti, - (Z' ), - 2Aor- 3Ao,
"

(6r.3)

nor fr tJf o,rl = | ,r - zz - (zv)z - Ae- 3AorJI 3JLA,3J

Ll

l(Zv)r -(Z'.r)r-2&lz -

(62.3)

Pentru calculul

tnlrilor

dorivatolor sc poab aplica mptoda parabololor

do interpolare. Acoasts conoti ln inlocuirea firncliei Z(x,y) cu o parabol[ ce trcce prinff-un anumit num[r de prmcte 6r a lua derivatele parabolei oa valori

Similar situaflilor anterioare, rezolvarea prin metoda matricei


a sistemului (61.3), conduce la urrratoarele expresii pentru

nproximative ale derivatelor fimcfei Z(xy).

Ap

qi A13:

De exemplu, penfiu a evalua derivata (Z*) a lui

4x'y)

cdnd sunt

cunoscute valorile lui Z(x,y) in trei puncte consecutive: j-1,

j, j+1, situate la
:

An = 3Vt - Zr) + ?(Z' v ), - (Z v), - Aoz Ay : 2(22 - Zt) + (2, )t - {Z' v)z - Ao, Ultimul coeficient al fimciei bicubice incomplete se deduoe
ecualia a doua aferenti punctului de coll (4).

distanfe egale (h) pe axa Ox, s6 no6m valorile corespunzf,toaro funcliei cu

z(x.y

ryHLH: I^ttP'Arr = (Z'x )o - Aro * A,,

--.4

Hl**-{Fa
',F#lh*
\1.hN\

Z=-t s'+

-4ftI*
7t,

- A*

(64.3)
Z*
h h zt
L

Modelarsa suprafelei tererurlui prin elemente finite pltrate pre secvenlial, prezintd avantajul eE se poate determina (interpola) un
mare de puncte pe elementul de suprafa{A frrd a fi necesar un efort de Fig.17.3
'L"-t-l
i+l

mult superior celui solicitat la oblinerea unui singm prmct. Fractic


detennin[ coeficienfii fimcfiei

singurd dadi, dup6 care srmt

,Zj, Zj+l (Fig.l7,3). Prin aceste prmcte EEce parabola de ordinul doi:

secvential numai valorile sale ft(xi,y;) conform densitElii de cote solici

Z=
punctului

Axz

+Bx+C

a)

inmodel.
S-a spocificat la inceput cd

l'utem alege fErE a pierde din generalitate gi pentnr simplificare absciea

in fiecme punct de colg al elementului

estg

(l)

ca origine.

Asfel oblinem:

egantionatfl (misuratd) csta

Z a terenului, sau funct'a \x,y) d


4-h) =Zyt=Ah2-Bh+C
Z(0,=Zs =C Z(h)=Zr*t=Ahz +Bh+C
b)

determinate valorile derivatelor acestei&, care reprezinti pantele teremrlui pa

direcfiile a:relor de coordonate.

13ti

doundcrczulti: 7,,,t-7,s

r=28h.

Dcrivata psrabolei n) entc: (Z'x)=


7:

ZAx+B,sau (Z'x\=2Ah+B. in punctul O un{ch'"0, (Z'h; = g. Deci, derivata (Z'h) tn punctnl j este aproximatE prin:
ln acest mod
se I

(-h)j = )*142i*r - 3Zi * Zi*z)

8)

pot deduce relapi de aproximare a pantelor terenului in

(Z'h).=

* " /.n (Zi*,-Zi_r)

oricare punct de col; aI elementelor finite p6trate.

Vom considera acum originea sistemului de coordonate tn punctul j+I,


astfel

J.2.3.4.

Varianta Ebner de prelucrare


pEtrate.

in

hloc a elementelor finite

ci piu-ictril (i)

oa avea abscisa

(*&), ia'- (i+2)

abscisa (h). Va rezulta:

zj*

in cadrul procesului de mcdelare elementele finite sunt


Ahz

considerate

-Bh+c

racordate (interfafate) pe laturi qi

in pnnctele do coll, denumite noduri sau

2,,, =C lrr
Z5*z=Ah2 + Bh+C

puncte nodale. Punctele nodale s*nt distribuite uaiforrn, elementele fiind

pitrate, iar cele de referinp pot

fi

uniform gi nermifornn.

i" f;g. 18.3 se

prezinti schematic o rs,tea de nou6 elemente,


Derivata parabolei in punctul

in interiorul cdreia sunt

(i)

rua

qi a treia ecualie din d) gi 1in&rd


expresia:

fi: Z'(-h) = -2Ah+8. Adrxrfind prinr searni c6' Z,*r=C, se deduce pentru A

rnisurate (egantionate) 23 de puncte de referin@.

a= *@,-225+r+ 2h"' t

z3*)

-prurcte nodale x -puncte de refeunta

e)

Apoi dup[ scddereaprimei ecualii din a heia se deduce:

B*+(2,*,-Zj)
2h' '-"
iar pentru derivata in punctul
(

j)

de abscisE (-&), expresia:

Fig. 18.3

Necunoscutele care urmeazi sd

fie dcbrminato sunt cot,clo tercnulul

in punctele nodale, ce vor constitui refeaua modelului digital. pentru calcufud

l7
ZJ

lor se uilizeaza, dou6 grupe de ecuatii de coreqie reunite intr-un modol


matematic similar compensirii obseruagiilor indirecte" prin metoda pdtatelor
2,,

---

mrninre. Condilia de minim impusi


generali:

in

acest c,az, &re urm[toarea fonnt


l\

X
nnn-Inn_t

f, n,V'z(k) k=r

fi=l f n.v"*(i, j) * Ii=l Ep"V'y(ij) :+ min F2


i=2

(65.3)

R-,

P,

B*'

Fig. t9.3.

unde prima sumb este suma ponderati


suprafala modelatoare gi cotele mdsurate

a pitratelor

diferen{elor dintro

in punctele de referin$, iar a doua

sru:
(

atgo,.,,

=f{2,., -?z;+zi-r)

{66.3)

gi a treia sumfi reprezinffi sumele ponderate ale pdtratelor diferanfelor dinno

aproximaliile curburilor suprafe,tei terenului in punctele nodale dispuse pe


directia x, tespectiv y gi valorile lor fictive.

Ax =pasul re,telei de elemente finite pe direcfia x).

Retafia (66.3) reprezint6 c aproximaSe a m[srrii curburii terenului in

a) Considerarea diferenyelor de pantd sau curburilor.


se iau trei noduri zuccesive P;r,

ptrncfirl Fj. Avdnd in vedere cordit'a de minim (65.3), in cadrul conrpensdrii


sc scrie

urmitorul tip de ecualie de coregtie:

p; ppr dispuse in refeaua

modelului

digital pe direclia axei x (Fig.19.3), penffu care vor trebui s6 se determino

o, =

cotele

Zfi, zi, zi*r. Diferenp


P3

2zi + z, j-t) * o 7|{r,., -

(67.3)

pantelor corespunzitoare segmentelor


in care termenul (0) este considerat o observapo fictivi a curburir.

(.Pj*t,Pj),(Pj,Pr-,) tn punctul

este:

t806*r,;1-tSs6j-r)=-Vt:::Vi

Ax

*zi-zi-t
Ax

O ecua{ie similar[ se poats scrie gi pentru direclia coordonatei y. Asfel,


avf,nd in vedere

c[

Ax = Ay =

(elementele finits srmt p5{rate), rmui punct

nodal

P;.;

din re.teaua de elenrente finits,

ii

vor coresprmde doul ecualii

de

curburd aferente direcliilor axelor de coordonate. Dc ascmcnca alte dour ecuafii pot fi scrise pentru direcliite diagonalelor. pe direcfiile

diagonalelc

r:(x)rdonate local gi se noteaz[ cotele necunoscute din

noduile

gale conform

intervalul dinte punctele nodale este

Al.

rehilei din Fig.21.3.

% u,

(i,j)

*tz( *tz(

ij + r)- zz(i,i)+ Z(ij


t+ r, j)

+I

)l-

(i,j) =

- ;z1g
1

z(ij - 1)l- 0

(0,a)
(zu)

v. ti,j) =
u*1i,j) Fig.20.3
=

r,j + )- zz(iit+ Wi-r,j - l)l* 0 fr tZf+

tz(i-

1,j +

)-

z(ij)+ z(r+1, j - I I-

(68.3)

b)

Considerarea pwnctelor de referinld.

(z')
(0,0)
Fig.2l.3

de

Functele de referinl6 sunt utilizate in procesul compensErii prin ecuafil corec,tie suplimentare. cotele lor se trateazI ca valori

zi

de cotl

Prin scrierea ecualiei hiperboloidului ?n cele patru puncte nodale


obtine urmatorul sistem
:

se

necunoscute ale suprafefei modelatoare


acest sens se stabilegte

ln pozitiile planimehice (a,y;). ln mai int6i elementul finit cfuuia ii aparline cota, iar

apoi aceasta se reprezintd ca fimcfie liniar[ de cele patru cote necunoscute din nodurite elementului. Funcfia folositd pentru reprezentare esto
hiperboloidul parabolic
:

00 o AO 0 lf",l ltA" t.t"l lL'l lt UA o ila' tll LZo) Ll AA a'JLa.J


I

lz,l lz"l Ir
f-r
t-l

(70.3)

Z= Ar+Arx+Aly+Aoxy

(6e.3)

Structura simplE a matricei coeficienlilor faciliteazd rezolvarea prin


Determinarea paramehilor hiperboloidului se poafe efectua similar cazului funcfiei polinomiale. se alege pentru elementul finit un sistem
de rnctoda matricei inverse
:

[o'l
lo, l= lA'
I

Lo.J

i ** -* 0 :
*##

0 0 0l
'1V,1

Prin urrnaro, o ooti mxsursti lnt-un punct de referinl[ conducc la o ocu4ie ce conline patnr necunoscute, ai caror coeficienli ount fiurclii de
coordonate x6,yp.

'll;; J-lLz,)

Deci, determinarea celor

ld

cote

&; M

reteaua de elemente fmite

uohiptd in Fig.18.3, implicd 16 ecualii ale diferenfelor de pan6 (curbmilor)


scrise pentru direcliile axelor de coordonate gi 23 de ecuafii coresprmztrtoare

punctelor de referinfi.

Dupi deducerea parametrilor .A1, Az, A3, fu

gi inlocuirea lor

in

procezul de determinare conform condiliei de rninim (65.3) sunt aplicate ponderi. pentru ecualiile punctelor de referinfE, coeficienhil de pondere se stabileqte i"r6"d seam6 de precizia mdsurEtorii cotelor de referinli, iar in ceea c privesc ecuafiile de curburi se are in
vedere gradul de netozre al suprafelei nnodelate.

in

hiperboloidului parabolic, rezult5 pentnr un punct p1 unde s-a mdsurat de referin|i Z5 (Fig.21.3), ecua,tia : 1

zu=

zt

zr)*"+ (2, - z,b * * z, * i@, 1 fi, iz, - - z, z o)* uy *

_.

(72.3'.)

Dup6 normalizare rezulti un sistem de 16 ecuatii cu 16 necunoscuse

In continuare

daci se efectueaze carcurerc din

ecuagia (72.3), se oblino

(a'ra)z-e'pl,=o
iar in urma rezolvdrii prin metoda matricei inverse:

{76.3)

urm6toarea expresie:

,- :

['

*-*.#], .[*-*J", . (*-*),,*ff2, t*.


:

2=(a'ra|'A'pL
sc voi: obline

(77.3)

clreia ii corespunde ecuaXia de corecfie

in

-"'ector-ul

cele 16 -"-alori de coti reprezentnd refeaua

rnodelului drtal.

v, = (r-rr-h* *lr,*t*- *i{*)2, *$- *iT*) z,*Wz"-z* ' A A L" ' 'A L2 '-2 a a' L"
vz,

3.3. Modelarea

discreti.

=ZBi(xr,YrF,-2,

Fa/\-

La modelarea discret6 a suprafepi, fiecare punct nou este determinat


independent ou ajutorul unei submu$mi de puncte

{p.},

distibuito in

146

vocinIuflcs n8, punctc Bclcctatc din mullimoa tuturor prnctokrr do rofcrinlA

{h} eFntionatc pe segmcntul de suprafaxd


{P*}

modelat, tjtiliz6nd submulfimot

corespunzrtoare unui punct ce se va determina, sc poate defini o firnc;ie modelatoare ai carui parametri variaz$ de la punct la punct sau so

aplicd o procedurd de predicfie. Aceast5 tebnicd prezintd avantajul de a fi foarte flexibili, nu necesitr $tocarea unei mari cantitili de date in memoria
sistemului de calcul, dar are o r,itezd de prelucrare pugin mai sc,E",rtil,datorittr
crepterii volumului de calcul necesar.

in prima iazd. a prelacririi, toate procedurile cme

apricd principiul

modeldrii discrete, executi gnrparea datelor inifale ?n submulfimi {pr} corespunzdtoare punctelor detenninate in refeaua modelului digital. pentru
operaf,a de grupare este implementati

a
I -T*

puncte apartinand multimii punctelor de referinta {p,,} puncte apartinarid submultimii {p,} c {p"} puncrele determinate in reteaua modelu.lui

in algoritmii prograrnelor de calcul o

Fig.22.3

reguld de selecSe bxzatL pe compararea distanplor calculate intre punctul a

tjnele programe folosesc

in

locul

'cercului

un pdtrat de

dimensiuni

cfirui cotd va

fi determinat[

distanli limiti (D**).

gi toate punctele de referingd misurate, cu o Tipul terenului supus modelf,rii, srucfi*a datelor

llredefinite, situalie cf,nd punctele din domeniul de definire a modelatorilor


sunt obginute prin compararea coordonatelor.

iniliale gi caractoristicile modelatorului aplicat sunt principalii factori ln


func6ie de care se dimensioneazi valoarea acesteia.

Dupa stabilirea distanfei Dmax., p6nd la care prmctele de referinfi vecine unui punct deterrninat p pot

p1

fi

considerate

in calcul, sunt extrase din


:

mullimea p*ncteior mEsrrrafe, tsate punctele care satisf,ac conditia

nff-rJ<

n*;(i:

r,r,)

(78.3)

Fig.23.3
l)eoarece aplicarea simpli a procedeului descris anterior, nu oferd un

contol

In acest scop majoritatea programelor utilizeazd selecfa intr-un cerc de razd R : D*o*., avdnd cEntrul situat in punctul care se determind aga cum

ul distribufei punctelor din submull'.nile

{P.},

acesta se poate optimizeaza

se arattr

lblosind tehnica punctelor vecine sectorizate. Cercui sau pitratul este divizat

in Fig.22.3.

in patru sau opt sectoare (cadrme" respectiv octantri, (Fig.23.3 a gi b), iar in interiorul fiecdrui sector, se impune ca parametru selectabil, prezenfa unui
ldq

anumit num[r do puncte. Po ansamblul unoi rubmullimi

lP,|,

numarul

cooa ce ochivaloarl cu planuri orizontale, planuri tnclinate, suprafele de

aI punotelor caro o compun, febuic s[ indoptinoaoctr acoperitor


impuse pontru definirea modelatorului utilizat. Sectorizarea

ordinul doi gi

toi,
;

UtilizAnd coordonatele punctelor de referinlE (&, yi, zi),


metoda

din submulfimilo {P.}, parametrii lor swrt determina}i prin


pafatelor rnirnime

in

octan$ amplifici timpul de cEutare, insE producc

efect de netazire mai pronunfat asupra suprafelei modelate.

Dupa stabilirea punctelor

&

{P*}, procesul

de prelucrare

contiaul

R,,,

=(c'rcf'c'PZ

(80.3)

determinarea ofeotivd a coblor din repaua modelului dtgltal.

Ecualiei obfinrfid pentru fiecare punct de referinp,


pondere determinatd prin intennediul unei

se va atribui o
care

funcfi de distan{i p : f(d),

3.3.1 Suprafefe mobile

Si

ftrclil

de pondere.

rcude

in raport cu distanfa dintre punctul de referintfi gi cel calculat Daci

originea sisternului de coordonate este aleasi

in

punctul din refoaua

rrrtxlelului a cEnri sotfl se determinl, cota respectivl va

fi

egalE cu elennentul

in esenp tehnica suprafe{elor rnob:ile consti in definirea unei


Z = Z(xg), reprezerfiAnd geometric o suprafa{E modeiatoare variabilf,,

(41) din matricea de coeficienF (At), in procesul de calcul fiind


rc obgind qumai valoarea acestui element^

necesar

si

prin deplasare de la un punot determinat Ia altul, modeleaz[


terenului schimbfindu-gi orientarea
referinf6 incluse in submulXimilc

Cdnd puncteie de ref'erintd $mt e$drtionate in re{ele rmiforme, durata

gi forma corespunz6tor datelo

pcnerdrii modelului digitai, se reduce considerabil. Soade a$t timpul pefltru


clhrtarea punctelor

{P*}. Astfel, cota unui prmct calculat va reprezenta pozitia instafimee a suprafe[ei mobile determinati ln
punct.

din submulgimile {Fn,}, cflt gi cel solicitat la

executria

elbctivfl

modelirii, deoarece procesul de operare va fi mai simFlu.

Dintre suprafelele modelatome ae pot


Algebrio, suprafelele mobile care se folaseec $mt alcdhlits din
:

fi

deduse

pe baza

ecua,tiei

(79.3), cele mai bune rezultate le oferfr suprafelele de ordinul doi qi tei,

sau mai mult' termeni aparginf,nd ecuafiei

f;iind suficient de flexibile, in desffigurarc sB pot adzptz corespunzitor la

vnriafiile de pantl qi curbur.i, reproducdnd cu suficient5 fidelitate tn IA,,


I

Z(tcv)=[1

x x'

.,l.lt" An l^"
LA"

Ar" A* A,,l[1"l An A*
A3s

00

o I lv'I o I L;'l

oll'I

rlorneniul de definigia, suprafala forrrelor de relief. Asemdnltor cazuh,ri


rrrodelelor digitale reeilizatn prin tehnica elementelor mari de suprafap,

frrb

,r[ imbun{tflfeasci substa4ial reprezentarea" aplicarea suprafe{elor de ordin


nuporior (n > 3) mdre$te
?:n

schimb efortul de calcul gi uneori probabilitatea

t50

upenlici crorilor mari, aceesta <repinzAnd


punctclor de refbrinlA.

in

prrrrrrrr r&nd

irr cxprrcsiile c{rttrn

(r) roprczirrlfi vuloril$ raportului obfinut prin divirarea

IJnele programe realizate preponderent

in

perioada primilor ani

rlislanfelor dintrc prrnctul determrnat gi punctele de referinp considerate in

multe utiliz6ndu'le tn timpur prerucrrrii ca posibilitigi distincte de operare, apo in frurcfie de prmctele de referinfd. disponibile. se rucreazi

apliclrii teluricii suprafeleror mobile, reunesc mai

cnlcul (D(PP1)), cu distanla maximd (Dmax). Din analiza rezultatelor


,hlinute cu ajutorul lor s-au evidenliat urmitoareie proprietifi
:

in

general

suprafap bipihat[ completi, iar acolo'nde submulfimile {pr} con{in pupne puncte sunt eriminafi zuccesiv termenii de ordin superior, rear',il se astfel adaptarea suprafegei moderatoare ra rrur:rdnii pimcterc,r de referi Adoptarea acestei tehnici nu constituie insi o solu;ie optim5_ s'nt dimi
efectele negative datorate deficienleror epantionajuiui, in detrimenhrr cal

functiile cu panti abrupE ce dau ponderi scdzute Ia distange mici, asiguri obfnerea unor suprafefe modelatoare care trec su.ficient de precis prin punctele de referin.ti. cend acestea desc.riu un teren

pian, exist[ tendinp apariliei rmor forme artificiale


concave sau convexe

izolate,

(sopi, respecev iidicaturi),

iii

prmctele

situate la exremit5fiile domeniului de definigie. se produce un


efect de ondulare cf;nd sunt trasate curbe de nivel, acestea av6nd o
perioad5 care reflectd spagierea punctelor de referinl[.

reprezentdrii.

Pe anumite zone modelui va prezenta

di

accentuate, care provin din sg6fingrrea suprafepi modelatoare" continui sa va fi asiguraH numai cind firncfia aleasd ca suprafa$

variaf,a moderati a pantei qi'supradimensionarea dishntei limit[

mobili

concorda

cu clasa termenului gi pentru toate prmctele carculate

(Dnax) amplificd efectul de netezire.

men{inuti in aceiagi structurE. Definirea suprafeferor mobire soricitd totdeauna ca submurgimea {pr} si aibi o bund configruagie informaticd, deoarece existenfa unui numir redu de p'ncte in interiorur siu, repartizate necorespunz'tor, conduce

utilizarea raportului:

r=

D(p4)lDrnax

in

expresiile funcfiilor

determind independenp de mf,rimea domeniului de definigie gi


ruritatea de

mlsurl;

selecfia funcliilor tebuie ficut5 Fllettd seami de nafira terenulfii,


deoarece rezultatele lor nu sunt identice pentru toate categoriile de teren.

determin[ri de

coti de precizie scd',ild. Deci,

tr

cantitatea de informagir

(numnrd prmctelcr de referinfi) din domeniur de definigie gi repartifia ror, influenfeaz[ direct calitatea modelelor.

De asemenea un aspect important care se impune a


nonnarea sau folosirea valorii p
devin

fi

subliniat este
cs

un alt factor important il constituie funcfa de pondere apricati,


a$a oum s-a specificat este

1 pentnr

r < 0.02 a tuturor firnetiilor

carc

o firncfie de distanfi, modul s[u de varialie do asomenea condifiondnd calitatea modelelor, snrnt utilizate diferite tipuri do
I {'unctii'o=(l-r)'-.=;,(n P

infirite cdnd r:

0.

$i in cazul suprafefelor mobile, reprezentarea terenului in po4iunile cu linii caracteristice, necesiti o tebnic[ particularE. Elementul specific al
acesteia conste ?n alegerea punctelor

,J',

1,4);

p=

1*0,gr2;

p,,,,

1*

12;

din {p*},

deoarecE su.brnulfimea nu

trebuic utilizata intclpal .sunt utilizato mrmai punctolo rntrsuratc pc morfologice (care de regulf, se misoard mai dons) 9i celc de curentil a suprafelei, dispuse fap de pozitria liniilon pe aceiagi parto
punctul determ:inat. Restul prmctelor vor

rcconstituic pe bara primolor momnto, linflnd seami de particularitl1ile rulc, legea comportArii ttisfibuliilor &cestor functii, a$pect ce poarti
rlertumirea de inferenli statisticb. Apriorio, este posibil mumai atmci cf,nd sE

fi

excluse deoarece produc

suprafelei modelatoaro de la forma real6 a terenului.

egnosc suficiente realizdri, care permit determinarea momentelor prin ruetliere pe ansamblu. Dtr, reliefirl are o .linamic[ extrem de lent5, ce
rrfrprrne practic pentnr anumite scopuri,

sI fie considetat cu existen$ unicfl'

l,c intenrale de timp foarte lungi, configura{ia sa se pfstre4ze aproape ne


3.3.2. Metoda colocefiei (predie{ia
3.3.2.1 Teoria

liniari).

rchimbat5.

toncfiilor aleatorii (stocartice) adaptaE pentru

Priviti in alt mod, prin prisma teoriei fi.urc{iiior aieatorii,


pnrblem[

aceaste

modelaree reliefului.

ar implica

repetarea supraabrmdentii
sE

egantionajului datelor

rrr{iale, operatrie

in urma cdreia

fie oblinut rm numdr de realiziri suficient

Conform teoriei probabilit5plor" operarea cu firnEile aleatorii


specificarea lor prin momente, in cea mai mare parte a aplica,tiilor se la primele dou6: naedia gi corelafia.

tlc mme. insd, o solulie de acest gen va


excesiv de mflsurdtari inrplict.

fi

nepractici, datoriti voluroului

c&rd media este egalft cu zero,

tn consecins, pentru procesul de sstirnare, rlrprafafa terenului sa{r core$pwzfitor exemptiFrcirii anterioare profilul s[u,
rrc

doilea rnomsnt reprezinti oovarianta" Dac[ se prCIsupune o ftrncEie

printrconsiderfl ca frind o rea]izare unicl a irnei firncXii aleatorii, deseris[

Z(x), care descrie reliefirl sub formd de profil gi tot odati

rutr proces

de

eqantionaj discret, subordonat informatic urm[toarelor

mult mai rapidd a acosruia comparativ cu cea real[, deci existenta mai mu

,..onsiderente;

rcaliziri pe un interval scurt de timp, media intr-un punct oarecaxe xi


momentul de legiturr sau fimcfa de corelaXie corespunzitoare prmctelor xi

num5rul punctelor nndsurate (egaritionate) trebuie s[ rndoplineascI cerilele statistice in timp ce dispunerea lor va reda cdt mai
morfologicl
a

or act oonfigura{ia

terenului'

*Ax vcr fi date de relatiile: IvI,(x): timllzulx,; +' n+


n

Revenind acrlm la fi:nc{a

Z : 4x-), determinarea

eacacteristieiior

t:i

(81 3) (82.3)

luncliei sale de distribu,Ae, medie 9i varian!6 sau densitate de prbabilitate, (:onform inferenlei statistice soliciti introducerea unor ipotane suplimentare,
cnre sf, faoilitoze oblinerea lor c6nd dispunem de o crrront formulati este cea de sAgionaritate-

C,(x;x1* Ax)=lim fZu$,Yr$, +Ax) HnEi -unde k, reprezinti mrmirul de realiziri.

singwi relizefe' Ipoteza

spre a putea aplica rezultatele din tecria fimqtiilor aleatorii


modelarea suprafelei reliefirlui, mai exact teoria corela{iei,

lt va trebui s6 rl

O func$e aleatorie ss considrfl sta1ionari , das6 legea probabilit4it vttorilor funcXiei luate in (m) pmcte dispuse arbitrar, r5rnf;ne invarianta prin
numit trrurslafia ansamblului punctelor. Sau" mai general, un fenomen este
155

t54

stafionar, cdnd prezintfl omogcnitate spaliald cortl, do natura

consideri omogcn. c&nd media valorilor


r.ronstant6,

(z)

face ca ol s[ so repote in orcare parte din spagiu. so poate astf'el presuprmc

aparfindnd punctelor sale, este

fieoare realizare particulard este suficientd pentru a Fne seam5 de t ansamblu al realizirilor eventuale. va fi ahrnci posibili inferenta stati

l)ncit in
li omogen

iar corelafiile depind numai de vectorul distanfei dintre puncte. plus, corelafiile sunt invariante fap de rotalia sau translafia
gi izotrop.

pornind de la

o singud

rea)izare,

prin substituirea mediilor frcuto

c&mpului, deci independente de orientatea vsctorilor de distanfd, cdnrpul va

ansamblul realizirilor, cu nnedii deduse din datele raalizdrii unice.

Folosirea acestor concepte

Atdt referitor la modelul digitat altimetric, c6t qi

la rcalizarea modelului digital altimetric,

in

cadrul

aplicapi, ipotez'a de stalionaritate se limiteazd la ordinul II, legea i prin transla$e fiind aplica.,E numai primelor ftomente, asupra cdrora
impuse wmitoarele condifi
a)
:

irrpune datelor de referin$i un comportament similar cdrnpurilor stocastice stalionare. Asimildnd segmente de dimensiuni nu prea mari din suprafap reliefului terenulili, spre excrrplu domeniile submufrmilor

ip.i, defu-rite in

media sau sperarp matematici sI fie o constanti:

M,(x):E[Z(x)]:m(x)=
b)

t:udrul modeldrii discrete (subcapitolul 3.3), cu realizfui ale unui c6mp stocastic stafionar de ordinul II, va kebui ca media cotelor egantionate in
(

corela$a intre dou[ puncte x1 gi x2 nu depinde de pozitria

cndrul fiec5rei submu$imi sd fie constantE, practic egali cu zero, condilie inilial evident nedndeplinitd. Avand in vedere acest aspect, in tehnica

numai de rnirimea vectorului V(x1x2):


E[Z(x1)- m

nrodelului digital altimefric, datele inifiale sunt mai intdi reduse la K(xr"xi)

,o

]tz(*r)-

*I-

Referitor la prima condilie, trebuie subliniat cd teoria a fost

in special pentrn cazul ednd media este egali cu zero.


Global, prezentarea

ficuti

pflnfl acrun presupune

o analizil
ealitativ
-Suprafata de tendinfa T(x,y)

coresp.nzetoare modeldrii reliefului folosind puncte de referinld dipuso

profile- ins[, reprezentarea reliefuhri ferenrrlui va

fi

ahurci cend deterryinarea punctelor ce vor alcstui modelul siu digital,

abordati in raport cu zuprafa,ta printr-o rrralirL bivariati" aferntd axyz. in acest scop, srmt folosite firncf,ile aleatorii de doui variabilo
cflmp aleatoriu (stocastic).

z(*,y), ale ciror valori (zJ distribuite in spafiul tridimensional, alcituioso

cu

anumite extensii elementele descrise mai

iqi

gi Ia acsst tip de functii. pentru stalionaritatea se cxprimd prin omogonitate gi izotropie. t.ln c6mp
pdstreazd valabilitatea
l5t,

Fig.24.3

suprafald de tendinfi 'r(x,y) (Fig. 2a.3) cafio r dororrnirra utiliz0nd (suprafele) polinominle. Defndtn

Pcntru a rlc ordinul

fi

conlbnno ou propriotdfile c0mpurilor stocastice sta]ionare

II,

s-a rpccificnt antcrior

c[

datele surt sepBrate

ln general, suprafap de tendinfn reprczintd o componontl

in prcalabil

de

lxrtoa lor sistematic[. Noile oote oblinte vor alterna cs ssmn, deci exist6
porochi de vslorii (z(i),2(i+k) asdel
crrrelafia pot

cAmpului (fenomenului) aleator arlglliz:rt, cu o perioadi mai mare de c6t caracteristic[ datelor inigiale prin care cdmpul (fenomenul) a fost

ci in

medie produsul (z(i)xz(i+k)) 9i


exacth cu un proces

fi nsgative. Daci se face o conformare

rebuie stabiliti in concordanfi cu natura diferitelor tipuri teren, deoarece intr-o stnrcturS necoresprmzrtome conduce la rezultato
Totdeauna.

nlcatoriu, graficul fimc$ei de oovarianli ar trebui sa aibn forrna prezentat6ln

Iig. 25.3. Dar, terenul are o variabilitate foarte diferit5


po zon

gi nu poate

precizie scdzut5. Diferenlele obginute in urms opera,tiei de reducere; z(i) z(i) - T(*#), vor coastitui noils dat', a cEror medie r"a ?ndeplini condifia
a

fi asimilat

mari cu un cdmp stocastic real. Din acest considerent se admite

fi aproximativ egali cu zero.


Reconsiderand

dupi aceasti

tramsformare alefiturirea intrinsect

datelor de referinld z(i), in cadrul procesului de calcul ele vor

fi considcrrs
si

alcit'ite din trei par,ti (Fig. 24.3): tendinp sau connponenta

(T(x,y)), semnalrrl (s) reprezentsnci cornponenta coreratE qi zgomotur (n[ care include erorile ateatorii de misurare sau componentele necorelate.
aspect morfoiogic, teodinF exprirn5 forma generalr a reliefirlui
semnalul desfrgurarea microformelor, iar zgomotul, varia4iile nanoforurelot

care vor trebui eliminate prin generalizare, sau rugazitatea suprafofl reliefirlui terenului, asimilabiii cu erorile de misurars.
Elementul specific procedurii de predicgie apricat[ ra deduccrot cotelor modelului digital altimetric, practic coloana sa vertebrali,

Fig. ?5.3
numai corelarea punctelor apropiate,

inte

care existi totdeauna corelafe, ln

cltf

goneral pozitivd" pocesul estimlrii executandu-se local,

funcgia de covarianp. corespunz[tor stalionaritifii, corelafia dintre punch, sdu dr marime pe baza distanlei fiind denumitd funEie de covarianld. utilizaror, acesteia miregte poten$iatul estimbrii, deoarece permite si se oonsidero in mod special influenfa fiecirui punct de referins din submurfimea

la

nivelul

depinde numai de distanp, relafa

ftncfionali care exprimfi gradul

submulfimilor {P,o}. Astfel distanfa maximf, de corelalie se stabilegte mai rrricr sau cel mult egal6 cu jumitetea lungimii de undi medii ( a oscilaliilor suprafelei reliefirlui ternului, iar firnelia de covarian@ pozitiv
de{ini6. Av0nd la origine un oonce,pt statistic, fucfille de covarianp aplicate
nrr urm[toarele caracteristici:

^/z)

{p"}

asupra unui punct determinat.

r58

150

prezinti un msxim gi ating valoarea


de corelafie (D), ia valoarea eero;

muimi

abeoluttr c6nd

valorile datslor inilialo. Din aceet considcrent a fost denumit interpolare

gi

tiltrare liniarl. Aplicat modelului digital altimetric, va reprezenta


estimare

au graficul simetric fafn de axa ordonatelor;

a valorilor de cotd Zi,aferente uneiftnctiialeatorii Zi:Z{x,y)


{P.}), provenite dintr-c realizare a fimcliei
Z;

fiind pozitiv definite, matricile de covarianf, calculate cu lor , sunt de asemenea pozitiv dsfinite.
Acoste frtncp pot

in prmctele relelei care va constitui modelul, prin utilizarea rmor grupuri de


puncte P,{x,y,z) (submullimile

fi

determinate empiric

daci domeniul local fi fun4ii


de

'=

zi(x,y).

cntimare comport[ uu num6r suficient de puncte, sau sunt selectate


senm6 de clasa terenului.

in aplica;iile

curente se folosesc

t.3.2.2, Principiul metodei.

Gauss, Hirvonen sau exponengiala (Fi9.26.3) care prezinti menfionate" fiind implicit destinate conelaliilor locale.

Modelul convenlional fiudamental cu parametrii, corespunzitor


compensdrii prin metoda pdratelor minime, sintetic este descris de relalia:

* = A)(*n

(85.3)

in

(x) reprezinti vectorul observaEiilor sau mdrimilor misurate (,,miswdtoarea"), (X) vectorul parametrilor necunosculi" (n) vectonrl
care
erorilor de m[surare, in general notot cu (v) gi denumit ,,zgomot", iar (A) o
matrice rectangularf, cunoscutio practic o matrice de coeficienli. O analizd

simpli a modelului (85.3) aratd cd mdrimile m*sr.rrate sunt compusE dintr-o


parte sistematic6
(n)"

(AX) gi una aleatorie reprezentati de erorile de misurare

Dmil(
Fig.26.3

in continuare numirul mflsur*torilor (observaliilor) va fi notat cu (m).


Acest model matematic fiind supradeterminat, este respectatl condi;ia: q>6.

Deci (x) qi (n), sunt vectori coloand ce confin (q) componente, (X) de

in

general, pentru eliminarea

dificultfiilor de ordin nnalitic, procooul

rm vector, dar cu (m) componente, iaf (A) dimensiunile (q * m);


asemenea

o mairiee cu
/a(. ?\
tou.JJt

de estimare bazat pe teoria firnc1iilor aleatorii, se executb


mfuimile determinate ca func6ii liniare de variabilele reprezentate prin

x :I

x,X *n

(q*1) (q"m) (mxl) (qxl)


Se considerd urm6toarea generalizare:

I60

161

x=AX*s*n

(87.3)

obflnut[ prin adlugarea unei a doua cantitnf alsatorii donumiti ,,semnal"

li

multi simplitate cazul midimensional, trsbuie s[ se detormine curba prezeilta6 in Fig.24.3q prin intermediul
Exemplificf,nd pentnr mni observaflilor discrets (x;), care vor

zgomotul (n). Noua relagie obt'nutii (87.3), reprezinti modelul ftmdamenrtal

fi

afectate de erorile de misurare (n).

al coloca;iei bazati pe metoda pdtratelor minime, care include pmamc,tii


sistematici. Prin urmare valoarea mdsuratd (x) va

Deci curba ce se va determina, este alcituitd dinn-o parte sistematicb (AX),


Fig.24.3b qi o parte aleatoria (s), Fig.24.3c.

fi

alc6tuiti dint.o partl

sistematici (AX) # doun pf;rtri aleatorii (s), re.spoctiv (n). Partea sistomaticl'
este neliniar[n iar forma sa

Dacd se considerd deternrinarea parametrilor


proces de filtrme,

(X) rm proces
(n)

do

liniari

se ob$ne prin dezvoltare

in serie Taylor.

compensare, eliminarea ,,zgomotului" sau erorilor, de mdsurare

un

,,Semnalul" (s), poate exista ryi in alte puncte de cet cele misurate. Do
assmenea, el poate sd varieze continuu, chiar dacE (x) valoarea mdsuratii, sc

iar calculul semnalului (s) in alte puncte de cdt

cele
pe

m6suratc

o predicfie,

rezultil practic cE metoda colocaflei bazat6

mfisoari (egantioneazE) numai discret. Aceste sspectE reprezintl


considerentele

principi'*l pitratelor minime, combinl compsnsarca, prediolia gi filrarea.

principale ce stau la baza utilizdrii unui astfel de modol


J"3.2.3. Modelul matematic utilizat pentru determinarea cotelor

matematic, pentnr scopuri de interpolare gi subsecvent modelare digitah do


suprafele sau fenomene.

din re{e*ua modelului dryttsl altimetric,

Practic" dac6 vectorul (x) este comprl$ din vatcri mdsurate de acelagi

fel, atunci problema modelirii reprezinti o interpolme generalizatb, aga cum


se aratfl in Fig. 24.3.

S-a prezentat

in

subcapitolul precedent ecua;ia de bazd a colocagiei

prin metoda p[tratelor minime:

x: Ats *n
in struchua
cdreia
(AX-+s)

(88.3)

(x) reprezinti mffmea mEsruatS, (s ) semnalut (notat anterior cu (s)), iar (n) zgomotul. Vectorii (*), (s') gi (n) confin (q) componento (q : numirul obsenvaliilor), vsctorul (X), (m) paramotii, in
timp ce (A) are semnificagia unei matrici de (q x m) coeficienfi, dmumit6 gi
rnatricea de proielie a modelului matematic (88.3). Este convenabil sd se substituie: poate scrie sub forma:

b)

s'*

n-) a astfel ci modelul (88"3) se


{89.3)

c)

x:AX*z
Vectorii G')
Fis.24.3
rnatomaticfi sau medie {M), are valoarea zero:
lbJ

d (n) conlin valori pur aletorii a cdror speran!6

162

Rezultd deci confonn

M[r']=o; M[nl*n substitugiei s' * n -) z, c[ qi M[z.l ,* 0. prin z:x -AX

- ll;;

-.-"1| (l**

(l**

(e4.3)

-l

constituie partea pur aleatorie a observaliilor sau observa{iile ,,cenrat6


sciderea valorii lor medii (AX). UrmeazE

lrr structura sa, Css = cov(s,s) = M[ssrJ re'prezintfl mafricea de covariantd a : rouuralului (s), iar Clo<: cov(x;<) M[x - AX) (*-AXt] M[z f1' matricea

s[

se estimeze (prencL) sermalul (s) tnh-un numfrr ",pungte de calcul", care pot

de covarianfi a observa$ilor (x) ceirtrate fap de (AX). Totodati, kebuie : A)(. rolinut c[ in canformitate cu relaliile (S9.3) pi (90.3) rezulti M[x]
('elelalte matrici comPonente
:

de puncte, denumite

fi diferite de prmcl
densitatea

sau de referinp. Practic,

in

tehnioa modeldrii digitale altimetrice

alcdtuiesc reteaua modelului generat, subordoneazi scopului aplicativ urmirit.

iar <iistribu{ia gi

Csx: co{s;)

M[s(x-ASr]

Cxs: cov(x,s): M[(x-AX;sr1

: :

M[s zr]
M1z sr1

(e5.3)

Se noteazi cu (p) numdrul punctelor de calcul. Deci,


sernnalelor care vor

fi
s

calculate, va

fi un veetor cu (p) componente:


-------so]r

nunt

aic[tuite din covuianlele incrucigate dinne (x) gi (s), im Cxs

: Csx'

[ sr se sr

in cadrul covarianlelor

este de asefilenea convenabil sd se considere gi

Notarea cu (s),

a unui yector alcdtuit di" (p) componente, i

rnrtricea de covarianp a zgomotuluii Coo: Mln

dl,

precum gi mahicea de cov ( s', s )

scirimbarea notafiei aferenti vectorului de (q) componente, care semnalele corespunefltoare observagiilor (x). se noteazd acest vector

covarianti a lui (s'), inaodus tn relaiia (SS'3): Cr'r'


Pot fi fEcute urmfltoarele abrovieri
:

:
C

M[

s'

s"r]'

deci

in

rela{ia (88.3), (s ) se referi umai ra semnalele din prmctelo

C*,r:

C,

Q* = D,

Co:

(e6.3)

referinfE.

l)cci e

este mafricea de covarianli a observaliilor, D matricea de covarianlf,

Vectorul (s) poate

fi

combinat cu vectorul

z:

zr

n zt.****-4
gi se va

u crorilor de mEsurare, iar


rromnalui confinut

matficea de covarianp a perltr ce reprezint[

cornpus din p&:gile aleatorii ccrespunzdtoate observa6iilor

(rj

in oservafiile (x). De ssemensa

vom presupune c[

vectorul:

v:

I sr s2 s3*---sp \ 22 r4-----zo]t: I s r

]t

jusii{icE dacfl (x) scmnalul gi zgornotul suni necorelate. Aceastd ipotezd se cazul constituie rezultahrl unei miswatori directe, cum este spre exemplu
nu ctantionlrii (mlsuririi) cotelor de referinp tntr-un stereomodel, unde s
ure influenld asupra erorii sale de mdsurare (n)' Atunci;

care va con$ne toate cele fu+q) variabile, incluse

in acest model

Matricea de covrianta (Q) coresprrnzdl6are vectorului (v),


partifionat va avea urrnbtoarea configurafie:

C* :

cov(n

):

M[ n s'r1 :6

c".": cov(s"n): M[ s'ot ] :

(e7.3)

164

AvAnd in vedere expresie:

cil z = $ * n n pontu
+ n)(s'r+

Cr,,

to poatc utnbili

sc compuno

Co = M[ z zr1:
=

M(x'

nrl

= M[ s's'r+ n s'r+ s'nt + nnrJ =

dinr-o matrice ndn [o] 9i o manice uniffie [] cu diensiunile ( q ( q * q ). Manicea (A) este identici cu cea din relafia (88.3). "p ) $ rospectiv Ecuaga (100.3) reprezinti modelul m*emdic coresprmzitor cazului

M[

s's'rJ +

M[ n s'r] + M[ s'd1 + M[ mtJ = c*, + coo

ccuafiilor de condilie cu parametrii necunoscuf. Prin urmare trebuie aplicat


modelul compe,ns#i prin metodapitratelor mirrirne, sub condipa de minim

in cadrul cdreia M[ u s'r] qi M[ s nrJ sunt egale cu zero. Dac[ se au in abrevierile (96.3), rezulti

C : C + D, doci

de covarianfl

vrPr'-'min., in cadrul cflreia matricea ponderilor (P) se substituie cu inversa


matricei de covarianfi (Q-t) prezentatd sub forma sa

observaliilor, constituie rezultatul simplei insum6ri

matricilor

iniSali in relaXia (94.3).

covarianp corespunzltoare pdr$ilor lor de semnal gi zgomotSub inciderfa aceleiagi ipoteze, a inexisrenfei corelaiiei intre semnal zgomot, tn continuare rezulti:

Aici veotorul (v) are rolul de vector al corecliilor (,,reziduurilor"), iar (X)
i

rrcludo parameirii necurr oscugi.

Solulia elaboraE de Gotthar& gi de asemenea in mod independent de Wolf, este fundamentatd pe rninimizarea firncliei Lagrange
;

C*:M[ s zrl :Mt


deoarece

s (s' +n)r] :M[

s s't1 +nl1 snr] :M[ s s'r]

(g9

Tinfud searni de egalitatea Co:Co, seob]ino ' C**:cov( s s ),respectivC*: sov( ss ),06eace aratic[ C*$i C*,
covarianfe pure ale semralului.

M[snrj:0.

in

|.rtno*kr(Ax+Bv-x) structrua cireia (k) are senmificaXia vectorului corelatelor

o=

(r02.3)
sau

multiplicatorilor I-agrange.

Toate covarian{ele descrise anterior gi

in

special cele care al

Penfu deterndnarea extremei minime corespunzitoare funcfiei


(102.3) trbuie ca derivatele sale de ordinul indii
sE

matricea Q, vor fi in continuare considerate cunoscute.


Pe baza vectorului (93.3) se poate scrie urnltoarea relafe;

fie egale cu zero. Calculul

derivatelor @A/A..,4: 0 gi (OO/dX):0, conduce la urm[toarele ecualii:

AX+
unde:

Bv*x:0
vtP-ktB*o; krA:o
(103.3)
se

0".0I0..' l0 0---0 0 1... B=l l"' 0...0 0 0


Io
Lo

0 0
I

E4presia
I

lui v

dedusn din prima ecuaXie;

vt = krBP-' sau o : P-lBrk,

=[o

r1

(101

inlocuiegte
sistemul:

tn (100.3). impreund cu adoua ecua6ie transpus{

alcituiegte

IJ
I

qxp)

(qxq)

JnP-'Btk+AX

="

A'k=o

(104.3)

167

(q I nr)euafiicu (q r"rn) necuno$cute. toplltt4rtc in vectorii (k) $i (x)' Penuu n deduce nocunoscutele inclusc in vcckrnrl (x), se multiplics pdma ecuafie din ( I04.3) cu Ar( Bp-rgr;-r_
carc confine

(lu ajutorul primei ecuafii din (1t0.3)


vcctorul (X);

se determind parametrii inclugi

in

arq BP-IBT;-tlBpuBr;k + Ar( Bp-rBr)-rAK: A?(


Va rezulta

BprBr)-,x

(111.3) (105.3)

Apoi, av6nd in vedere expresiile (93.3), (94.3) pi (101.3)


(v), matricei (Q)

a.f,erenre

vectorului

li

matricei (B), a doua ecualie a sisternului (l10.3) se poate

grarti,tiona gi scrie sub forma;

Ark + erlBP{BtlAX: Ar(Bp tB"}r,


Av6nd in vedere

(106.3)

ci Ark = 0, se ob{ine:
ATIBRIBr;AX

|l]=ii: i;l f?]".- AX)


:
()cea ce conduce la

11 12

3\

Ar {Bp-IBr){x

urmitoarea relalie pentru calculul semnalelor (s):

trc73)

determind irnpreund cu prima ecuafie din

relafie care derermini vectorul (X). Apoi prima ecuafie din (103,3)
(t

,=coc-'(**AX)
Dacd trebuie

13.3)

0a.3) vectorul {v);

si

se deterine c6fe un singur semnal a$a cum

se

AX) (108.3) Daci se line seamb de faptul ci rnatricea (B), are skuctura prezyntati in rolagia (101.3I se poare deduce:
_

v:

p-rBr(BPtBr;qx

procedeazf, la generarea discreti amodeielor digttate altim66.1gr, unde acesta

rcprezintfl cota terenului in punctele retelei oare va constitui modelul, atunci

vcctorul (s) va avea o singuri conaponentE (so), care reprezinti cota in


punctul (p), transformdndu-se intr-un scalar. subsecvent maricea (css)se va
cduce la

BP-rBr =

BQBr:

[o rl.|-c", c* l"lol ^ =c = rv "'La** a*J L1-i=c'"'

ur vector linie:

(loe 3)

4 = b", cn
l)rin urmare, ecuafiile (107.3) gi (10g.3) vor alclrui sistemul:

"r,

---*-""nI
Nt;

(114.3)

l)cci relafia (113.3) prin care sunt determixate semnarele poate fi scris6:

j{e'c-'a;x = A'F''x lQt'c-'1"*AX)=v


I

(il0

sn

3)

=cf [-'1s-

115.3)

{,8

Avflnd in wdcro notafia (z), a vootonului ooblor do referinp


suprafafa de tendinfn (AX), rezulti pcrrru cota
refeaua uuui model digrtal altimetric rela{ia:

(V), varianp valorilor


nubliniate doui aePecto
:

(d ), sunt ogale ou Elomontolc K do po dirgonda pnncipalf a mrtricei cotolor ccntrat$ (a). Referitor la aceasta ffebuie -dac[(V)*iC(0)varianlasemnaluluisuntconsiderateegale,decise

(Z) intr-un punct (p)

Zp = cl e-'z +

AX

, -

admiteipoter.acivalorilecoteloregantionate(mSsrrrate)in calcul punctele de referi4n sunt lipsite de erori' procedura de


reprezinti o prediclie sau intsrpolare ,,puri"' situaliei luarea ?n considerare a erorilor de mlsurare corespunde

Scrisfl dezvoltat aceasta va avos urmitoarea confrgrlrafe:

z, = [cOB) cpp,) c{pp3)---ceUI-l c(p,p,)

f.,f*, 'nJ'' :$fi]


c(p,p,)
K

CGP,)

c6ndoeiedou6varianpdiferfl.Practictotdearma(V)estemaimare

C(PA)

dec6tC(0)giinaceastivmiantiprocedrrradecalculreprezintio
predicfie sau interpolre cu o,fikrare'o'

l'"'
i', tz^t

'T::''
K

"j', 1.[ "- rr" xi xoyo y",

. 1
-

LC{P^P,) C{P"P,} C(qPr)

3.3"3. Metsda

splineurilor de eurburi minfun6

1...1

L'"J
I,fr

*;";].11'l

l;l l^"1

ii:l
I

(tt7

l^nl
LA,I

Splineesteuntermenutilizatpenhraevidenliacivaria{iilepantei modelatoare care sunt cele mai largi gi uniforme posibile. $uprafefele

i' t'l
I

prezintdovarialiedepan6minim6intoatepuncteledereferinld,$rnt
ob{inuteprinminimizareacrrrbrrriitotde.Formalorsesubordoneaza
p5tratului criteriului varia{ional de netezire, rezultat in urma minimiznrii cea ce conduce la laplacianului, respectiv variagiei patrate a gradientrdui
ecualia biarmonic[ sau bilaplacian'

in

cadrul cdreia suprafap de tendin$ este reprezenti pritr-o

polinnomialf,. covadanple c(PP) dintre punchrt calculat (p) gi puoctclc

rcferinfi (PJ (i

-reprezin6 numirul de puncte incluse in

{r. }), respsctiv cele coresprmzitoare punctelor de referinp C(p&) (i = j

Metodasplineurilordecrrrbur5n0inim6seaplicflseturilordedate
adecvafi qi provenite de la aplicalii din diverse domenii, ea dovedindu-se dificultfti cdnd pentru modelarea reliefirlui. Aplicaffi direct, creazd insd apuipiei supraoscilaliilor domeniile de varialie a cotei sunt mari, datoriti

l,m-l),

care coqplm vectorul (co) qi matricea

(c),

se detflninE foloei

funcfia de covmianp al cflrui argument este distanp dintre puncto.

in

exprimd corelafia sau masura in cme perechile de puncte se i


rccrproc.

intervaleledinteprnrcteledereferinlE.Deaseme,neatebuiesubliniatcil

t70

suprlltilltl nlodoltttorc tinde ctrtre utt plan oriz.curlnl lu rrrrrr grrrcir rlorncniului
tlc {in
i
1

rla

firrrc[ioi urodclllourc lrcbuic rc[inut ci in cadrul accstui model matcmetic


). :r; ',,.0

ie cmlporla ment care amplifi

c[ distorsiuneu

cgrrozur r riri i.

in tchnicn nrodelelor digitalo ultimetrice convenfionale, splineurile de curbrui minimn se utilizeazd


lsociate cu o suprafaS de tendinp, ai cnrui parametrii se determin[ simultan

Pentnr a elimina aceste efecte negative,

Determinarea cotei Z* intr-un punct P(x,y) din refeaua modelului,

se

rciilaeaz\" aqa cum s-a specificat anterior, adEugAnd tendintei diferenfa de


croti obfinut[ ca rezulat al modeldrii cu

funcfa spline.

cu dcfinirea lor. Astf,el, cota unui punct calculat este compus[ din cota tcndinlei insumati algebric cu valoarea de cot6 obfinuti prin intermediul
lirncfiei spline, care din punct de vedere geometric constituie o suprafali oo rnodeleazi rliferenfeie dintre tendinii gi coteie <ie referinii m6swals. srrprafelelc de tendin{i folosite"

zo(x,v)=

bo +

b,x + bry +a,C(P{)+arC(PP,)+

"'+ a,C(PP,)

(119.3)

in sistemul (11S.3) coeficienlii


rrotati C(PP")

C(P,Pj) reprezinti valorile funcpiei

in

general sunt suprafe}e generate tlc

spline deduse pentru distan{ele D{P&} dintre prmctele de referingi, iar cei

polinoame de ordin inferior" iar ca funeXii spline de bari., care vor genera supr:afelele modelatoare

in

expresia cotei punctului

de curburd minimd

4(",y), valorile ftncliei

spline

funcgiile: d?logd, d2logd),

uorespunzdtoare distanlelor D(PP") dintre punctul determinat tlc referingb


Pn.

F gi puactele

clzlogd-l, sau d*logd. spre exemplu, dac6 tendinp folositx este un plan, pcntru (n) puncfe de referingd incluse tnir*o submutrlirne rezulti

{p-}

un

Teoretic metoda poate admite orice numar de puncte de leferinld, ceea cc conduce la considerarea variantei

sistem de (n+3) ecuaqii simultane

utilizirii

sale ca modelator global. Dar


1a

practic, din cauza crorilor de rotunjire numarul acesiora se limiteazfl

II

x, yr 0 C(P,P,) C(P,pr) x, yz C(P,P,) 0 C(&P,) ... x3 y: CG,q) C(P,P,) 0 ..xn yn


C(P,P,)

c(P,P,) c(PrP")

bnl -l
I

lz,

rnaxinrum 100, aspect care confirrnd utilitatea sa ca mijloc adecvat pentru


nrodelare discreti.

c(prp")
0
1

b, lz, -t b, '23
I

00i1i...
00xlx2x3

Ceq)

.;l
Cff,pr)
&"1
I

Splineurile de curbur6 minimi generearf celE rnai netede suprafe.te


(118.3)

zn
0
It

posibile. Ele onoreazE coiele mlsuraie in piinctele de refbrini5 realiz$rrd o


apropiere maxim[ de valorile lor, dar nu sunt interpolatori exacgi. Redau cu

Xt

": .'i

ooyryzy:

:l

AI

suficienti fidelitste formele terenului, excepfe ficdnd liniile de fr6ngere a


pantei asculite (shurp breaklines) asupra cirora aclioneaziprintr-un puternic cl'ect de netezrre.

Prin rezolvarea sa surxt determinafi parametrii tendinfei bo, br, b2 gi cei crrcspunzdtori suprafelei modelatoare &r, &2, &r,....&. Referitor la parametrii

e
17?

& t

&

3.3,4. Metoda

kriirjului

- eforic

y(h)={t[f:-o,sh'l;

"l:i}
de

Aceasti metodtr provino din domeniul geostatisticii gi suprefala modelatoare folosind criteriul varianpi minims. Diferd fafi metoda splineurilor de curburtr minim{ prin faptul cd funcpiile dc utilizato sunt frm4ii de covarianfn dependente de distanfl
Privit in ansamblu, kriiajul are Ia bazi trei componentel
tendinla gi ,,efechrl de buigflre"(nugget etrect).

ln expresiile lor, C este factorul de scsri pntu


variogramei, iar h distan,ta relativi dintre puncte.

componenta skucturate a

Similar cazului splineurilor de curburd minimd, ca suprafaS

tendinfi sunt folosite superafegele date de polinoamele de ordin inferior.


Pentru *ituaXiile ctnd distribufia punctelor de referinp este uniforrn[ gi
variafia cotelor inregistreazi arnplitudini mici se poate exelude srprafap de

Modelul de variogrami forosit, detsrmini domeniul vecin5tdfii punct calculat (zona ale cirei prmcte vor constitui zubmuttrimile {nm} modul de ponderare a cotelor de referin{E. Generarea curbEi reprezintr singura cale care percnite alegerea mqdelului matematic va'ogram6, concordant c$ dfftele {cotele} de referinlE- De asernenea sa detaliati faciliteazi, evaluarea obiectivi a gradului de anizotopio variafiilor suprafefei terenrdui gi a factoruiui de scarr. Raportate la
cotelor egantionate (nrdsurate) variogranele fclosite pot
- exponentrial - Gaussian - efect de gol - linear
- pdtratic

tendinii, operalia de urodelars fiind denumitE ,,krijaj csdinar".Resful


cazurilor ?n care se apeleazr la suprafap de tendinfi corespund ,.krijajului universal".
Cel de al treilea element caracteristic aI acestei metode este ,, efectul

bulg[re" aplicat penfiu luarpa tn considerare a erorilor cotelor misurate in punctele de referinlfi. El condi6ioneazd capacitatea de netezire,
cle

transformfind krijajul intr-rm modelator ce nu rnai trecc exact prin punctele


de referinf5.

un ,,efect

de

bulgire" superioq amplificE gradul

de netezire.

fi

de tip;

,,Efectul de bulgdre" este acituit din dou6 componente: varian{a erorilor de mIsurare pe ansamblul datelor gi microvarianp sare se referi
numai la erorile datelor din submulfimirc

y(h)=
v(h) =

c[r-"-'l
cll*-"J

{nrr}
cu
a;sro ,

v(h)=* *]
T(h)

CSnd varienta de ansernblu se considerd egal6

un ,,efect de

bulgire" pulin mai ilrare ca k ijaj"l

=Ch

va produce o netezire generald gi in acelagi timp trecerea modelabrului prin punctele de referinS. prin urmare
r.Ero
se va coilrporta ca rm interpolator. Pentnr varian{e seronificativ mai

y(h)={tFo;t't; osf11

mari ca zero, acliunea sa echivaleozfi cu cea a mui aproxfuna$t avflnd rm


pronuntat efect de netezire.

- rafional pdtratio

y(h)={#]
174

t75

sistsmul do ocualii (8.i.3) neco.ar doflnirii rontrinloi gi

pozjliile punctolor dc rcfcrinlA. Aseminltor metodei insumfrrii suprafefelor


gi

modelatoaro, estc asem[ndtor celui int$rnit lo motoda splincurilor dc

minim[. Asfel, pcnfru o suprafap de tondinfi reprezctati printr,un pha (n) puncte de referins egantionate, congine tot (n+3) ecualii, tns6 liberi coresprmz[166 acestora sunt diferi$. Ei includ valorile
corespunz6toare distanlelor D(pB;), dintre punctele de referingd pi(xr,yr)

tn acest caz continuitatea planului tangent va rezulta utilizind variograme La valori ale variogranei tn origine mai mari de c6t zero, intervine

cu tangente nule sau prag orizontal in punctul de tnceput.

,,cfectul de bulgire", care condilioneazi gradul de netezire al suprafepi


rnodelate.

punctul detenninat P(x,y), precum


af'erente aceshria.

6i

coordonatele plarrimetrice

Krijajul reprezinti un modelator optim totdeauna c6nd se :utihzeazl a


variogramd de formIcorectS, in sensul concordantei s8icte diure aceasta qi

I *, yr 0

I *, lz Krq) 0 K(prpa) I x, yr K(PrP,) K(prpr) 0


I

K(qpri Ke,qi

KGP")
K(P,P,)
K(P3P,)

bo

K(PP,)

datele de refbri!5. De asemenea, asiguri genera.rca unor modele digitaie

br
b2

K(PP,)
K(PP3)

altimetrice care redau cu zuficienti fidelitate suprafala tereaului, daci


elementele ce prezin6 importan{i sub aspect morfologic

0
0

xn y, 001 00*, 00yr

al
K(P"P,,

(linii gi puncte

K{P"P1) K(P"P.)

0
t

I1
xz Yr
x3
Ys

a2
g3

K(PP,)
a

caracteristice), sunt rigmos egantionate.

xn

.:
K(p&)

CAPITOLUL 4
Generarea automati a modelelor digitale altimetrice.

v
(120.

in

uratricea coeficienf,ror sistemurui (120.3I

repreziuil

valorile variogramei pentru distanlele D(p,pj) dintre p'nctele de referinf!. cota unui punct calclrlat ?n modelul digitat altimshic se obline prin
intennediul relagiei;

4.1 Elemente de tehnologie fotogrametrici digitalf,,


generarea autometii a modelelor digitslo altimetrice.

aplicate

Z{+y}

bo*b1x

*f

2y+

4.1"1 Misurareapunctelorimagine.
a,Z, (121.3)

in expresia cflreia Z; sunt valorile cotelor de referingi_

Sistemele stafiilor fotogrametnce digitale reprezinti cea mai recentd dezvoltare din domeniul echipamentelor de stereorestitutie. Spre deosebire
de cele analogice gi analitice" ele aperea*

or utilizalc ca funcfi de bazd, variazd, spalial conform comportamentului acestora in .rigine. Dac[ variograma prezinti in punct'l sru de inceput o tangen$

Suprafefele modelatoare obfinute cu

qiutorui

ftr imagffii (fotograne) in format


a

digitsl. Dar, similar tuturor stereorestituitoarelor m[surarea manuald


de mIsurare (cursorului) coufolat6 de eperator.

inclinati

coordonatelor imaglne prin intermedi."l lor, se ef,ecf,reazil tot pe baza milrcii

suprafapa modelatE se

va caraoteriza prin vArfiri care apar in

$i la etafia fotogrametric[ digitrll mrroa do mf,curaro consttr din


dou[ somim6rci (stdngfi pi dreaptn), caro Bunt tuprtpuso pc punctul

roino[rcnto 9i roafipb

gdcl or romimfucils e[ po1ti. fi

plasotc

ln

centnrl

c0mpului de obssrvaro. Acoagt[ schimbarc discontinud de imagine este total


cum

din stdnga gi respectiv corespondentul s[u din dreapta. Aga


somimarcd poato

nof'avorabil[ pentru opof,atof, dporece privire a oporatorului. O altfl problems operatorului hebuie

menfionat la descrierea de ansamblu a staliei digitale (subcapitolul2.4.3l\'

solicitl schimbarea direc$ei de mult mai zubtiltr, este aceea ci ochii

fi

compusE dintr-rm singur pixel, sau u:n mic opantioo

s[

urmdreasci marca de mbsUrare ASa crm] sa se

pixeli av6nd form6 de punct, serc, sruce, sau altd formE geometrioil
complex[. Pixelul sau pixelii semim5rcii 0e setoazd Ia valori de
care dau un contrast superior in raport cu imaginea de fond. C6nd

ochiului' Cu dcplaseazi, ceea ce pote cauza ascentuarea sErii de obosealf a


tohnica semimfircii fixe, privirea operatoruhd rEm"f,ne

in

esenfd

fixi, tn timp

se co imaginile (fotogramele) care alc*tuiesc stereograma (stereomodelul)

deplaseaz6 maf,ca deplaseazi

in

direcXia

X, Y,

in raport cu imaginea

Z, poziiiiie semimircilon de fond. 0 datE ce marca de


sau
tasdlr,

tlcplaseazi ln jural sdu'

Un avantaj cheie oferit de staliile fotogrametrice digitale


proprietatea

este

coincide vizual cu punctul sau lrnra de interes, operatorul apas6 o

lor de a xscuta misurarea coordonatelor punctelor

automat'

buton, sau pedala de picior, pentru a inregistra pozilia sau


pwrtnrlui misurat.

(image correlation Aceasta se realizeazd prin tehnici de corelalie a imaginii


image s0CIrching) rmde o micd subrnatrice

fixl

gi innaginea mobilE" sau irnaginea

fixi

9i semimarca mobild.
amalitioc.

tlin imaginea st6ng6 este corelati (potrjvit*) ou corespondenta sa din imaginea dreapti. Gflsirea poziliei de a rrSrcii de corelagie (porivire) este echivalenta cu asezara manuali
rndsurare

tehnici este identici cu cea folositi la sterearestituitoarele


menlin ssmimircile in aceiagi poz$ie pe ecran, in
deplasat5 (panorama6) sub

pe punctele solicitate din stereomodel'

trry

ce imaginea

cottrolul operatonrlui. Aceasfi

Pentru realizarea operaliei de corelalie srmt disponibile diferite tn contextul metode, iar in subcapitolul 4.1.4 corelalia va fi prezentati
aplic6rii salo pentru generarea automati a modelelor digitale altimetrice'

solicit6 foarte mult sistemul de afigare al calculatorului stafiei,


procosorul grafic nl acestuia= imprm6nd disponibilitatea unui pocssor
foarte rapid.

4.1.2
stAnga

Aspecte privind orientaree imeginilor (fotogramelor)

ll

qi repectiv a celei din dreapta pe ecranul montonrlui in timp

statiile fof,ogrametrice digitale'

semim5rcile se deplaseaz[ sub comanda operatorului. Aoeastfi

solicit{ mai pulin procesonrl grafic, dar srecaz6 probleme adilionale.


dintre acestea rezidi in faphrl c[, ahrnci cdnd semimdroile ajrmg la

margint

La staliile fotogrametrice digitale faza de orientare a imaginilor se analitice' executi trn mod similar ou oea de la echipamentele anologice sau Aga cum este crmosout, acea$ta cuprinde cele trei etape: orientarea

imaginii, imaginile (fotogramele) ce alcEtuiesc stereograma trebuio si

interioar[, oricntaroa rolativ[ gi orionaror rbnolud. Difere'np

lirnue diferito

fi

pot

rl rparl ciundo
pril

in cuprinsul steromodolului, ele surt

dintrc otapels oricntirii rsalizate


cfcchraroa 1or la un eohipament

la o rtafio fotogrnmetricd analitic, rezidi iu faptul ci sistomul


pimar const[ din prmctarea i
sub comanda (controlul)

nrult mai difisil dc looelizat

tehnici de corelalio' Astfel, punctarea

mod curent' {rnflsurarea) lor manual& se efectueaziin

ofer[ un grad superior de automatizaro a &cestora.


Orientarea intarioarl care referinld, poate

o
trloo.

automatizata, situafie unde orientarea absoluti poate se fre totugi

digitalg aerotiangulafie i:a ortc atunci cand s-a realizat anterior pe imaginile

fi executati direct

ln procesul

de aerotriangutoge s-au determinat inaintea obfinerii


de reper,

prin utilizarea tebnicilor de corela{ie a imagrnilor. Sistomele caro


corelafia micilor submatrici de imagine, incearc[ sd giseascd

coordonatelor

& Y, Z, aferente punctelor oarB vor servi ca puncte

p8rarneffi

de orientare exterioarl pentru fiecare imagine'


mE*rritori adi,tionale'

cunoapterea

indicilor de referinli prin corelarea $otri..'irea) unei imagini indicelui, adesea denumiti qablon, cu submetrice& c$resprmzltouo
imagrne. O dat* ce tofi indicii de referinlE au fost pozilionali ( aplicd o transfonnare biliniarl pentru a se calcula coordonatele imagino punctelor, praotio linia qi ccloan4

abssluti parametrilor de orientare exterioari, defineqte orientarea


csrc necesar6 efectuarea de

;i

nu mai

in

sistemul indicilor de reforinfi

4.fJ

Principiul geometriei epipolare'

imaginii (fotogramei).
Orientarea relativd de asemenea poate corelarea automati.

fi

foarte mult asistati


alese

Mici subrnatrici din imaginea stingd

in
corelate un

standard ale punctelor

de legatur6 (punctele Gruber), sunt

automate pot fi Aga dupd cum $-a menfionat anterior' procedwile misurare pe punctele din lblosite la agezarea mdrcii mobile sau mdrcii de
stereomodel. Aceasta

submatricile corespondente

din imaginea dreaptd. DupE ce


calculatb. Precizia

implici identificarea (gisirsa) punctelor corespondente

suficient de puncte de leg5tmi au fost corelate (in general cel pulin

(stereograme)' operafie denumiti <lin perechile de imagini corespondente

orientarea

relativi pote

fi

sa

se

semnificativ prin corelarea de puncte de disponibilitatea

leginri suplimentare, care unei mari redundante in cadrul soluSei bazati pe

corelaliasarrpotrivireaimaginilon(imagecorrelationiimagematching)'ce a reduce volumul de calcul' solicit5 rm volum de calcul foarte mare" Pentru

esteutils6seredrrc5spapuldeclutarenecesargdsiriipunctelor
geometriei epipolare, practic zona corespondente. Prin folosirea principiului

pitratelor minime.

Orienkrea absolud se preteazd mai pulin la automatizare de clt


orientaxea interioari

decautareapuncarluicorespondentvafiresfiinsIlaosingrrrlliniede
imagine.

gi

sea relativd-

ln

cadrul orientirii

absotuto,

mflsuritorile tridimensionale trebuie sx fie frcute in pozigiile punctelor dc


reper detenninate pentnr stereomodel. Deoareee punctele de reper pot avo8

este condilia prin c.onform fotogrametiei analitioe, coplanaritatea

carestalia$aupunchrldepreluarealimagididinstArrgapirespectivalcelei
181

180

din drcapta, un punct din spafiul obioct qi punotolo imagino punctului obiost do pc cele doun fobgrarro (rmsginii) se gfiscsc in
plan.
DacE orientarea

dac[ punctul obicct A cste a1ezat in pozi$ia A , punctul siu imagine tn


imaginea (fotograma) din stinga va

fi tot punctul

a1. PresupunAnd

pozilia A'

relativi a perechii ds imegini

este cunoscut{,

a punctului obiect, poziSa coresponde,ttii a2 a punchrlui sdu imagine in


imaginea din dreapta poate

dc coplanaritate poate fi folositi pentru a defini liniile epipolare.

fi

calculati prin intermediul ecualiilor

de

coliniaritate. Practic o micd submatrice de valori de gri (sau nuan{e de culori, dacfl se utilizeaz[ fgtograme color) exfias6 din pozifia
submatricea corespondent5

lui

a, se compard cu

$ffrasi din pozilia lui ar. Deoarece aceste doui

submatrici flu corespund cu imaginea punctului obiect A" ele nu s vor


Linia epipolara din stanga Linia epipolarz dia drrapta

potrivi gi un alt punct de pe tinia epipolar* din dreapta va


Ciutarea va continua

fi

incercat.

in lungul liniei

epipolme piinf, cdnd se ajunge pe

"'\\ w,
Z"

punctul corespondent d2, unde submatricile sau micile eqantioane din cele
doun imagini se potrivesc. Coordonatele punctelor ar gi az pot apoi sd fie

utilizate pentru determinarea ooordonatelor din spafiul obiect aferente


punctului A.

Frin folosirea principiulur geometriei epipolare g6sirea punctelor


Fig. 1.4
situagie este ilustrard principiat
ccrespondente este mult mai eficisntE- Acest aspect este foarte important

in

in Fig. 1.4. Figura


congine cele

prezinti

special cf;nd un numdr mare de puncte corespondente trebuie sd fie identificate, aga cum este caaul gener6rii rnodelelului digital altimetric.

plmului epipolar {orice plan care


punct obiect, iir acest exemplu

doui stafii de preluare gi

planul Lrid4) cu planul imaginii din qi respectiv al celei din dreapta. Liniile de intersecSe obfinuto reprezi liniile epipolare. Ele sunt importante deoarece cunososnd poziFa
imagine
a1

Multe sisteme de sta{ii fotogramefice digitale realizeaza reegantionarea


epipolarl dupd orientarea relativ5" astfel c[ liniile de pixeli din pereohia de

ima$m ce alcituiesc stereograma corespund eu liniile epipolare. Aceasti


reegantionare poate

pe imaginea din stinga, punctul siucorespondent a2 din

i*rginri

mirii in

continuare eficienla operaliei de corelafie a

dreapti se gtie cd este situat pe tinr'a epipolari din dreapta.


Bazat numai pe pozilia punchrrui imagine a1, punotur obiect A poato

imaginilor.

pozilionat oriunde la o cotfl arbibar[ Z, in lungul liniei L1A. De exemplq

4.1.4

Corelnlinimnginllordigltde

(potrivirea) imaginilor ba:rattr po tr[situri solicit[ tehnici din domeniul


intcligenlei artificialo, specificd gtiingei calculatoarelor.

O operapie efechratd curent in cadrul utilizlrri

stereo ale

Metodele hibride reprezint[ practic o combinagie a primelor dou[^

este afezarea mdroii de mdsurare pe punctele obiect

fipic,

acestea prelucreazfl mai

intai cele dou[ imagini ale unei stereograme

tridimensional sau modelului stereoscopic. Aceasta rmplicfi abilitatea dr


rocunoast caracteristicile similare ale imaginii (texhff6, form6, etc.) din zone (regiuni) ale celor dou5 irnagini care alcdtuiesc o stereogrami. si

pcntru a se evidenlia trdsdturile (liniile). Apoi, dupd ce ffis5turile au fost

localizate, ele srnt corelate (potrivite) prin metode bazate pe suprafa{i.

Fiecare dintre cele


dezavantaje particulare.

vizual uman are capacitatea de a realiza aceasti operatie cu un foarte efort. cend privirea ochikr nofirii fixeazi un obiect, cere doui i*agini
unesc (suprapun), evidenliind natma trdimensional[ a obiectului-

trei grupe de metode prezintd avantaje gi in confinuare vor fi prezentate aspectele principaie

ale corelafiei baza6 pe suprafap.

Poate cea rnai simpld metodd de corolafie a imaginilor digitale bazatd

c6nd se lucreazi.la o stafie fotogrametricn digitald cu imagini aigiata,


agezarea

pe suprafalE este cea cunoscuti sub denumirea de corelafa normalizatd


incrucigatd.

mircii

de m6$urare poate

fi

efectuste manual sau prin prelucraro

in

cadrul sdu" se efectueaz5. o comparafie statistic{ folosind

sistemul de calcul sau calculatorul sta{iei. programul prin care se realizeazl

aceasti cperage faloseqte metode de coreiafie (potrivire)


digitale.

ir,nagrnildr

din doul submatrici avdnd aceleagi dimensiuni. Cele dou6 submatrici sunt culese din imaginea st$ngd gi
extrase lespectiv cea dreapti. Practic, este calculat un coeficient de corelagie prin

valorile nivelelor de

gri

Metodele de corelafe aplicate imagilor preluate direct

in fomrt

interrnediul nivelelor de gn din submatrioile A gi respectiv B, folosind


urmfitoarea relalie:

digital sau transpuse in acest format p'rin scanare, se slasificd in trei categorii generale: metode bazate pe supraf,afd, naetode bazate pe trEsdturi (featuro)
sau

m nT
i=lj=lL

lidi

gi metode hibride sau mixte.

E.

E. I rn,, - exn,, -B"l_j -J

I
(1.4)

'J

Metodele bazate pe suprafa,td, executE corelafra imaginilor prin


compararea numericd a valorilor nivelelor de

m n
* Ij=I i 1,33,(ou

o'".]1, - -.][*

sr

din mici submatrici

alo

3r;l,F'i

t)'l - -.]
(-)
gi

fiecfirei imagini. Aceastii abordare este directi qi utilizatd comun in sistemelo sta{iilor fotogrametrice digitale. Metodele bazats
ne<;esitl

In cadrul acesteia, nota,tiile reprezinti: (c) - coeficieatul de corelagie;


au rrrr grad de complexitate superior
gi

pe trisdturi

(n) - numdrul liniei qi respectiv al coloanei din fiecare zubmatrice;


valoarea de grr din submatricea

A.1 -

in prima fazd

exhagerea trfls[turilor, oare srmt constituite din

linii

lL

afiatn in linin
BE

(i)

gi coloana

6); E - media

(limite, muchii) la diferite sciri. Apoi, ele compari trflsiturile pe baza caracteristicilor lor, reprezentato de dimensiune gi lbnn6. Corelafia
184

valorilor d" grr din submahicea A;

valoarea de gri din submatricea B,

185

aflati in linia (i) 9i coloana CI); F - modia valorilor de gri din sububmatricea
B.

fle va oxomplificn, considerflnd urmfitoarea pereche de submatrioi de


dimensiune regresia

coeficientur de corelalie poate atinge valori cuprinse intre +1 $i -r. (jdnd valoarea sa este *r, ea indicd o coreralie perfect5, ceea ce echivareezt cu o potrivire exactd a ceror doui submatrici. {rn coeficient de coreralie cu -1, corespunde coreraliei aegative gi apare tofdearma c6nd se com doud submatici identice extase d.in negativul gi respectiv poziti fotografic ar unei imaginii. valor'e coeficientuIui apropiate de zero i nepotu-ilirea imaginilor gi pct rezuria de ra compararca orcirui set de varori de gri aleatorii. Datoritd factor'or cum ar fi spre exempru zgomotur din imagine, corelalia perfectd (+l) este extrenfl de rur6, iu general se alege o valoare Iiad* egal* cu 0,7 gi dacd acesta este depigit', submatric*e sunt consi corelate sau potrivite.
coreragia normarizatS incrucigati, reprezintd in esen,fd aceeagi operagie ca gi regresia linimf, din staniticdDetaliile referitoare Ia carculur regresiei Iiniare pot fi g#site in nurnerose maatrare de statistic5 gi av6nd in vedere

(3 x 3), alclhrite din valori de gri, care vor fi analizate folosind

liniari.

lor 48 ir, 56 *tl A=i43 e4 41|1: B=140 e8 t*l L76 2r s7) 184 16 4eJ
Pentru calculul regresiei liniare poate se prezintE

or1

fi utilizatd o solufe tabelari

a$a

cun

in tabelul 1.4. in

acest tabel, abscisele gi ordonatele utilizate


gi respectiv (b). Cu (a2)

pentru regresie smt listate

in coloanele notate cu (a)

$i &2) sunt notate pdt'atele 1or, iar

cu

(axb), produsele. ( Not6: in notalia

tipicd folositi pentru rogresia liniarfl xi $i yi sunt utilizate pentru abscise gi


respectiv ordonate, iar aceastfi notafie este de assmenea prezentati in tabel.)

Forma tabelard pentru ealculul regresiei liniare

Tabelul 1.4

a(xi)
25

b(vJ
s3 56
at

a"("7)
6.25

H(vi)
1.089

a*b(xi*yi)
825

48
89

2344
7.921
1.849

3.136
6.561 1.600

2.688

acest considerent, vor


generale.

fi

prezentate

in

continuare numai conceptele sare

3L

7.209

In cadrul regresiei liniare se


perechi de

43 anelizeazd statistic

40
98 54 84 16

t:t20
9.212 2.536
6.384 336

varori

respectivele valori sau numere, corespund unei relagii care rrin punct do vedere geometric reprezintari o tinis dreapt'- practic, in procesul de analiz6, sunt detenninate cere mai probabfle varori pentru parametri care reprezinti panta gi punchrl de interseclie cu axi de coordonate y, perhu cea mai bino potrivitE drepti prin punctele sau perechile
do valori date.

(abscise gi ordonate), pentru a se determina c6t de bino

un set ordonat de

94

8.836

9.604 2.916 7.456 256

47
76

7.249
5.776

2l
57

44r
3.249

49

2.44r

2.793

E=

5oo

I=

511

I=

33.210

I=

34.619

I*

33.705

t86
I

tt7

PonFu oblincrca rcgrcsiei, sunt cslculefr ufrrrilor ir tcnnoni:

lirrici cle regresic. cluc

cste

dc

asemenea indicati

pnn coeficientul de

corclafic aproepe egal cu l.

sf = l{x, -.r)2 = E,.i - g-i): sf - x(v; *flz

r:.ero- 59f,

,=

5.432,2

(2.4)

v
t

-rri

tttf

'

* r+ org* 111

= 5,605,6

(3.4)

Linia de regresi"

.-

,'

r I= S- -I[* -*)0i -f)J r(x,v,, -. ,-,.


I00#_5.3i6,1

(xxi)vi)
n = 33.705-

(4.4)

5 316,1 o =:1' sr 5.432,2 :o.sls

(5.4)

*- u* T- o"ref99;
=

= 2,a1

(6.4) (7.4)

s*
JSiS;

33.705

133,210x34,61e

Fig.2.4

Regresia

liniari

Corelafia digitald a imaginilor bazatil pe calculul coeficientului de


f

n relatriile (2.a) pdnd la (7.4), n

reprezinti numirul de puncte date (9 in

corelalie este realizati?n urm[torul mod. Se alege o submatrice din imagrnea stAngd, denumrti submatripo candidat sau submatice 6ablon. stabilegte submatricen sa corespondentl

accst caz), iar ceilalfi te.rneni suni aga oum se indicfl in tabel. parameirul

(g)

Apoi

se

din rela{ia (5.4) este panta linierl de regresie, iar parametrul (a) din relafia (6-4) repreziti valoarea coordonatei (y), uude linia de regresie int6lne6te
estc coeficientul de corela$e incrucigafd din rel.afa

din imaginea dreaptE, print-un

axa

proces de cercetare ?ntr-o submatrice demrmiti submatrice de c6ukre.


f)eoarece pozilia exacti a submaticei gablon

(v). Parametrul (r) din rela$ia (7.4) este coeficisntul de corela,tie" practic (r),

in

imaginea dreapti nu este

(l.a).

inilial cunoscud, submatricea de cdutare se alege de dimensiuni mai mari de cAt cele ale submatricei qablon. Pentru cercetare (ciutare) se uttlizeazh tehnica submatricei gabton (candidat) rnobile.

btgura

2-4 prerintd

reprezentarea grafic6 a celor noud puncte date,

inrprcuni cu linia de regresie. cele nouE puncte se afld aproape in lungul

in

cadrul acesteia,

este

oompareH eubmoticoa gablon din

inrghar

frS[

ou toato

Se va prozonta un exemplu" und6 gurnatricea gablon

estp un gablon

posibilo din submstricea dc cdutare, extnrso din inaginoe drsaptl, a0a


oste

ideal pentru cruc6& ce reprezin6 un indice de refering iar submatrisea de


of,utare S oonstituie o po4iune din imaginea digital6,, care conline indicele de

ilustat principial ln Fig. 3.4. Pentu fiecaro submafico B extrasd dio

referinld avf,nd fonnf, dE crucE.


Coefioienlii de corela{ie caloulafl
41

a=f50 50 50 50 501; so ol lo o 50 o 0l 0 o L0

[o o 50 o lr o so o

43

ol ol

42 42

g=

59

50 42

d)
42

43 49 60 43 41 40 44' 45 50 64 45 43 43 4s 43 44 48 63 49 45 47, 42 45 47 50 65 45 45 4t 4l 62 62 64 69 64 62 63 60 48 48 51 68 55 50 54 s3 4t 44 48 63 42 47 47 45 44 42 45 62 44 44 45 43
43

44

45

M4&5047443835
care

Primul coeficient de corelafie corespunde pozrliei (1,1) pe


submatricea gablon A, o va avea tn interiorul submaficei de cdutare $.
Zonade cfutare

1). Se extrage

submatricea gablon

B, cu dimensiunile

(5x5)

corespunzitoare poziliei {1,1) dfu submatricea de c*r$are S.

Fig. 3.4, calculul coefrcienfilor de corelagie, folosind tehnica deplasdrii submatricei gablon (candidat) in inrsriorul submatricei de chutro,

lot 44 4s 50 u*l B=142 43 44 48 631


tl
I4z 4s 47 50 Ltn 62 62 64 2).
AqiB.
Se calculeazd media 6s
I

f+r 43 43 4e 60l

6ej

imaginea dreapti este calculat coeficientul de corela;ie, operalie in

valorilor nivelelor de gri, pentru submatricile

cireia rezulti o matrice alcituiti din coeficienli de corelatie, notat6 c. valoarea celui mai mare coeficient din matricea c, $e tpsteaz[ pentru a
vodea daofl este mai mare de cdt limita 0,? roenfionatfl anterior. cdnd aseatil
eeto

{= 0+ 0+ 50+ ---....'-+ 50+ 0+ 0 =18 25


E=
4I + 43 + 43 +...,...'. + 62 + 64 + 49
= 51,48

deplgiti, poziFa aferenE din submafricea de c5utffo" este considoraftr I potrivirii


celo,r doud submatrici.

fi

oea coresprmzdtoare

3).
t90

Se calculeazi sumele termenilor pentru coeficientul de corelalie.

l9l

m nf )t )r l(A ., _ AXB.. -F)l (o-lBX4l- 5r,as)+(o "U -t. i - li=1'' U


+ (50
+ (0

18X43 --51,48)+

- 18X43 -

51,48)

+...+

(50

18X62

51.48) +

-0,09 0,35 -0,19 - 0,i9.i -0,16 0,32 -O,21 - 0.32 l-0.24 c=l 0,25 0,37 0.94 0.29 o.27 - 0,08 a,07 0,50 -0,06 0,03 i L- 0,28 -0,23 0,27 - 0,18 -4,22J
r*0.24
I
|
|

- I 8X6a-

5148) + (0

- 18X6e-

5L48) = -1.316

6) Se alege coeficientul maxim de corela{ie. Valoarea maximd 0,94

mn I T(A - A)2 = (0- ts)2 + (0-lS)2 i-1j=i ii


+ {0

+ (50-1s)2

+"'+ (50- l8)2 +

apare

in linia 3 gi coloana 3 din matricea C. Aceasti valoare a fost calculati

cdnri eiemenfui superior si$ng din fereastra mobiii (submatricea gabion

- 18)'z + (0 - 18)'? = 14,400

mobil5)

a fost in pozilia eoresprmzitoare liniei 3 gi coloanei 3

din

submatricea de ciutare- Deoarece centrul crucii indicelui de referinld


submah'icea qablon (candidat), este cu

in

doui coloane mai la dreapta gi doud


centrutr

linii mai jos fa$ de eol1ul superior sng,

crucii indicelui ?n

)t r ilrjlt'f

(8..

- E)2 = (41- s1,48)2 + (a3 - 51,as)z + (43 - 51,48)2 +.-'


+ (62

submatricea de ciutare este pozifionat in linia 3+2*5 qi ooloana 3-12:5-

1,48)'? + {64

* 5 f aB)2 + (69 - 5 i,48)" = 2 "IA2,z4


4.1,5. Genertrea

4) Se calculeazd coeficientul de corelalie.

automati a modelelor digitale altimetrice.

nr
l,L(ot:

*e)Fii-B).1 -l
1.3 16

0 aplicagie imporfe:rtd
=*Q.24

a sta$rlor fotogramedee digitale, bazat[ pe

"il

-=

mn T' i=lj=l

^l[- n (A,, -"A)', ll r r lli=1j=l '

_ ,.,l *ur-l

12.102,24x14,404

corela{ia imaginilor, este product'a automatl a modelelor digitale altimetrice

(M,D.A). in oadrui acestui proses, se alege tm set de puncte imagine din


imaginea (fotograma) st6ng[, ce vor

fi

corelate cu punctele corespondente

din imaginea dreapti. Setul de puncte selectat, este tipic distibuit sub form6

5) in acelagi mod se calculeazi


rnatricea C.

reshrl coefieientrilor de corelalie din

de re{ea rmiformd

(Sil[). Modelul digital altimetric care va

rezulte, va

constitni o re,tea de puncte aproape uniform[. Practic, modelul va diferii


pupn de o grile perfect uniformd, datolit5 in primul r6nd micilor inclinlri ale
193

imaginilor (fotogramolor), din momenhrl prelulrii lor. Apoi, a doua cauzl

modolului nu va fi constand.

A,ga cum se posto observa

din Fig.4.4, aceasttr

importanti o constitue prezenp diferenfelor de nivcl in tprenul inregishat,


difcrenp care vor produce deplasfiri ale punctelor imagine.

variape a paralaxoi (x) face ca reteflua punctelor corespondente din imaginea dreap6, s[ difere de o repa uniformd (grlE) perfecti. DupE ce intregut set de punct ale modelului digital a fost corelat gi coordonatele 1or din spaliul obiect calculatg pozitile lor tridimensionale in

Fig. 4.4 prezintd o ilustrare a pozifiilor punctelor modelului digitll altimatric din zona de dubH acoperire
stereogramf;. Efectiv

a imaginilor,
in.. aceastfl

care alcituieso o

Ia generarea modelului,

zon5

se stabilosc

storoomodel

pot fi

reprezentate printr-un sst de nnflrci de mdsurare,

suprapuso peste teren. Apoi, operaforul staliei fotogrametrico poate observa

punctele stereoscopic unul cOb unul gi corecta eotsle prmctelor, oare nu sunt
Imagine stmga Imagine dreapta aqezata po sol.
+t LII+t t+t t+t tril't

La sfhrgitul acestui procos de editare, cdnd o,peratorul consbtd cd toate


+t

antrtrtrtrtr +lt+l
lrI.t t+l EI BI I! III
t+t
l:J EJ

0otrtr EA TIBtrtrtrEtr trEHEtrEtr


0
EEl E trE1E A
til
t1Jl1l L:i L1l{:J

Punctele corespunzatoare corelate

punctele sunt corect a$ezate pe sol, se creeazd un fiqier, tn care sunt stocate

punctele tntegului modol digital altimetric.

in

continuare acesta va

fi
a

rm mrn rnl;ll;l

disponibil pentru aplicafii cum sunt spre exemplu frasa:ea automatS

curbelor de nivel sau produclia ortofotoplanuriior gi ortofotohdrfilor digitale.

CAPITOLUL 5.
Fig. 4.4. Pozifiile punctelor corelate (potrivite) automat

Aplica{iile modelelor digitale altimetricc.

tntr-o stereograml.
F,{ultd

weme mcdelele digitale altimetrice au fost aplicate numai

limitele (marginile) suprafefei ce va cuprinde poziliile punctelor modelului


digital. Refeaua (gila) punctelor selectate in mna din imaginea st6ngi, aro
pasul (dx) pe direcfia

pentru proiectarea autosffiailor

gi drumurilor, sau a unor lucrdri

de

consfuc{ii similare. Numai relativ recent, favorizate de rapida dezvoltare a


calculatoarelor, scmerelorn noilor senzori pentro culegerea datolor primare,

x qi respectiv (dy) pe direclia y.

Fiecare din acesto

puncte este corelat cu purctul corespondent din imaginea &eapti, folosind

dispozitivelor pentru redarea rezultatelor grafice , metodelor de corelalie,

una dinffe metodele de corelalie. Deoa^rpce terenul

in

general

nu

so

tehnicilor pentru mdnuirea datelor spafale


inregistrind un numar impresionant de aplica;ii.

gi sistemelor

informatice

desfdgoar[ plan, prezent6nd diferenle de nivel, paralaxa

(x) a

punctclor

geografice, modelele digitale altirretrice au tecut la o utilizare intesivf,,

194

La [bl ca o hartd topograficd, un M,D.A. roprorint& torenul ic


anumitd scard" sau mai exact cu o anumittr rezolufo. Do exemplu, proiootarea unui drum este nocesar un M.D.A., care
a

in continuare

se va prezonta o listd a

principalelor domenii de apliome

M.D.A. gi a diverselor produse (rnformagii) obfnute prin intemediul siu.

s[ redea cu
1) Indus
t

micile forme ale suprafepi terenului" Deci, valorile sale de cotlZitrebuio


roprozinte cote in puncte spafiate foarte dens. in cazul redres5rii (

Inginerie ( terenul ca parametru


ria
cans

de proiectare)

tructii I or e ivi Ie :
-profile ln lung gi profile transversale

unei inregisffSri satelitare de

tip

Landsat, micile forme ale

-proiectarea (constnrcli4 integinera) autro-

terenului sunt nerElevante. Numai varia$ile globale ale relieflrlui


interes. Prin urmare este necesar un
speliete mult mai rar.

stHzilor, drumurilor, ctrilor femfe, aeroporturilor, porhrrilor, canalelor, barajelor,


rezervoarelor de apfl etc. -proieclarea ( construcli4 intelinerea) zonelor rezidenfiale, industiale, conductelor lungi pentru transportul lichidelor la distm!5, liniilor pentru transporportul energiei electrce, etc.
.

alt M"D.A.. cu cote dats in

-interseclia suprafelei naturale cu suprafa-

Un M.D.A. poate si fie creat pentru o zon[ limitati, crm este sprf
exemplu situl unui priect de drum, sau el poate sd cuprindd intregul teritoriu nalional. in prezent diferite Sri au inceput, sau deja chim au realizat M.D..f, al teritoriului naFonal. tn multe cazmi aoesta corespunde scdrii 1:50,000 $1l unei sciri mai mici.
Crearea pi inn'elinerea (reactrnalizarea) rmui M.D.A. la nivel nalionaf cste o activitate condusd gi unur astfel

pproiectdii

Indus

tria canstrucsiilor agricole


*plururi ale suprafulei to'pografice naturale
qi ale suprafe,tei proiecfate

'proiectarea (construcli4 intefinerea) sistemelor de idgatii - modularea suprafelei; conshuc$a platformelor, teraselor, gangurilor, etc

realizati

de agenqiile nafionale de cartare. Datolc

de model digital, sunt disponibile pentru multiple gi variatl

scopuri. Practic generarea sa, este o acliune similmd cu cea de realizal'o

I
I ndu s tri a c omuni caliilor
-proiectarea

-calcule de volurne {volumul de sfo6tru6 gi volumul de umplumr[), plmuri ale repartiz[rii volumului de sfudturd qi umplu-

turd

bazei nafionale de cartare. Trebuie de asemenea menfionat, c6 ?n prezoat

existi un M.D.A. genrat la nivelul intregii planete, de


Nafional[ pentru Imagini 9i Cartare (N.I.M.A.) din S.U.A.

c[te

Agen1r

celulari a transmisiei radio,

-suprapuneres proiectului pe imagini ( fo-

stabilirea pozigiei releelor de trasmisie a semnalului, etc.

togame), h54i de vizibilite / har.ti ale domeniului de acgiune.

fi ,, autoaom" Si si serveascd un singur scop, d0 exemplu producpa de ortofotoimagini (ortofotoplanuri gi ortofotohIrfi,


Un M.D.A. poate
respectiv stereoortofotoplanuri gi stereoortofotohiqi). Dar,

Industria minierd
-proiectarea gi monitorizatra excavafilor, depozitelor, etc.

in majoritatr

cazurilor el constituie o componentf principald a unui sistom infonnatio


gcografic (S.l.G.), unde datEle sale servesc multiple scopuri. Este de relinut
cd

in cadrul unui sitem informatic, M.D.A. are o identitatc disl.inct6.

197

Dffi

;tr* ffi ulca;micct

6rlerozonraro

- curbo donivpl

reGI;

-oomponsaroa replelot gravimetrice ,pnoioctarea relololor geodezice de

ochidistanlo, cu diforito tipuri dr

diferite culori
-vederi perryectivg vodori obliol, axonomsfrico

control
Ge nerarea

automatd

a M.

DA

'

mtrrimea nanei" aspectrl, cubc pantd, clasifi carea pantelor, tur5, umbrireareliefului,

linii dd

iteragie la generarea automaE s modele-

hlrf ar

ior digitale altimelrice


-indexarea curtelor de nivel scanate,

3)Ridiciri topo

corelalia disitald

produclia ortofotophnillor i ortofoto_

a) $tiinfe als arofile


de cotg reple raster

Pimflnhlui

(terenul ca un parametru de analizi)


-primidve geomorfomehice, delirnitarea

hl{ilor

geologie tehnicn, geneza frrmelor

gi a storeoortofotoplanurilor

/
-intersecfi a razelor cu suprafap

stereoortofotoh[4ilor

relief, clasificarea lor, studii de eroziune,

rmiti4ilor geomorfologice, pantei, schimcrensd qi

monorestitulia digitalE pmtu reactuali_

studii ale scurgerii apelor in bazinele de bdrilor de pmtd' linii de gradiert, linii de
receplie qi analiza drmqjulut, prevenirea inundagiilor, glaciologie, rronibrizarea
-corecpii de masEpentru m[sudtori

zarea

hd4ilor topografi ce, tematice, etc.

lnii de drenaj (flre de vale),

delimiarea bazinelor hidrografi ce, rcnelor

gmil;

vegetalisi

de

inundare, zonelor

de risc,

cota

msfnce
- compon60rea combinatd a aerotriangula_

ghepriloa volumul,etc.

-linii

de vizare, zone de vizare

Fsi

-'' sarea (corectaria)@"iior -redre


:

Teledetecsie

5)
raoar.

Administrtree terenului ( componenta valorii terenului )


- cotl, pmt5, form6, accesibilitate

ffi
consolidarea terernului,

imaginilor de baleiqi multipectrale gi a


imagirulor preluate cu senzori liniari.
(barete do elemeirte

utilit5li

publice,

managementul mediului ambiurt, sistema-

fotosenzitivdCD)

tizare, arhitecturl peisagei, controlut

facorilor

de risc

199

nnrnHtN'l't0 BtBtl(x;RArtcn

6) Scopuri militr"" (tercnutcn ohntncol) : viffilr.uir Ia'6,riiit' i* upud" slii&:


r

Akinra, H.

ren avioanelor, ghidarea rachetelor cu

l()oll. A rncthod for bivariate interpolation and smooth surface fitting lbr irregularly distributed data points. A.C.M. Trans. on l\dathematical Software, v. 4, nr.2.
1976. Photograrnnretry in highway desigrr in Sweden. LS.P. Congress" Helsinki, WG-I, Comm" IV. 1984. A transfinite C

traiectorie mulatlpe relie{ etc.

Adolfsson, B.

Alfeld, P. Ilarnhil,R.E
Alfeld,P.

interpolant over triangles.

RockyMourtain Jour. Math v.1{ nr.l"


I

985. Multivariate perpendicr:lar interpolation.

SIAM Iour. Numerical Anal. v.22. nr,1.

\. Assmus,E

197r{. Extension of Stuttgart contour progran to treating terrain break-lines. Simposium of Comrn.III ofthe I.S-P, Stuttgart.
1979. Optimum least squares interpolation for digital terrain models. Photogrammetic Ii.ecord, v. 9"

tr

Ayeni, O.O.

7. Barnhil,R.E.

FariqG
lJ.

1981. C lquintic interpolation over rriangle: two explicit rspresentations, Intern. Jour. Numerical Methods in Engineering, v.?.

Bauhuber, F. Erlacher, V.

1976.

Ein

Frogrammsystem

fiir die

behandlung digitaler

hohenmodelle. BUL v.aa(3).

Ginther, P.
9. Balmino, G.
i 978. Introduction to least-quares colocation. In "Approximation methods in Geodesy", H. Wchmann Verlag.
I

10.

Bella" M.

983. Digitstis domborzafinodellezis.

Geodezia es Kartografi4
11. B6zier, P-

nr.l.

1978- Em,oloi de machines a cornmande numerique. Ed. Eyrolles. 1968, Introduction to the raport of the interoommissional

12. Blaschke, W.

worting group WA/.


I.S.F. Intercommisional working group fV/V, Stockholm.
13.

Bell,

S.M.B.

Woodsford,

P.A.

1977.U* ofthe HRD-I laser display for Eutomated cartography. Cartographic Joumal, v.14, w"2"
1986. Real time stereo image injection for photogrammetric plotting. Iaternational fuchives of Photogrammetry v,25, nr.4. 1985. The DSR-I1 image correlator. Technical Paperg ACSM-ASPRS Annual Convention, v.4

14. Beerenwinkel,
s.&.

15. Bethel, J.
20()

lo. llonartl. M

.l'

l()tl6 Automatic photognmmnttv lnrph.rrrnntatron ttnd r:rtrr t:lnssical corrolation'relh'rlr n',1 rh,rrurnic p,ug,rr,ru,,i'g

tcchnrqucs.

l-l libncr. ll.


t

lt)7t) Zwei naue interpolationsvcrfalu'en und


trtrwcndung. BuL v.a7(l).

beispiele

ftir

ihrc

lnternational Archives of'Photogrnrnntetry, v 2(r, nr,lt.


17. tsotkin,

M.E. llennett, J.A.

1q85" Shape optimiz,ation


$rucfures.

ol.

Flbner, H.

1983. Benicksichtigung

trce-tlinrensional

de

lokalen gelandeform

bei

der

hbheninterpolation mit finiten elementen. BuL. v.5l(a).

AIAA Jour., v.23, lfl. Bracewel, R.N.

nr^ I

l.

l,.}.

1983" Discrete Hartley transform. Jour. Optic. Soc. Am., v.73,w.12.

Ebner, H. Fritsch, D. Heipke, Ch-

1991. Digital Photogrammetric Systemms, H. Wichmann C'mbtt Karlsruhe.

(Eds)

19. llosrrran" E.R.

l'lchart,D.

OelIl ]flZ v-a0(1) a prograurme system for surface approximation, BuL,

t5 libneq H.
HoftrarmWelenhof, B.
Reiss, F.

1984.Ein minicomputer-programmsystem

fiir hoheninterpolation mit

flniten elementen. ZfV. no.l05.

Kubik, K.

20

Cendes, Z.J. Wong, S.H.

1987. Ct quadratic interpolation over arbitrary poinf sets. I.E.E.E. Trars. on Computer Crraphies arrd appiie., v.Z,

Steidler, F.
!( nL-^r u. luttgt, u lI.

2l

Cherenaclg P.

1984. Conditions for

Reiss, P.

elements. Computer Math, whith Applic., v. tb, nr.3.

.cubic sptrine interpolation on triangul$


17 Ebner, H.
Reiss, P.

!978" (a). Eoiglit inteqpolaiion by the niethsd of finite elemenis. D.T.M. Symposiurq St. Louis" lvfissouri, S.U.A., 9-11 rnay.
1978. (b). Heiglt furterpolation by the method of flnite elemeirts. I.S.P. Konm. II[, $ymposiunq Moskow. 1984. Experience with height interpolation by finite eiements. P.E,R.S,, v.50, no.2.

22 Cho,

J.K.

criteria. I.T.C. Enschede, The Netherlands.

1976 Evaluation of progressive sarnpling implementing ditrcr6 *

i8. Ebner, H.
Reiss, F.
19.

2.'l Cressie, N.A.C.

1991. Statictics for spatia! data. JoirnWiley and Sons, Inc., New york"

Fariq G.

i982. A construction for visual Cr continuity of po$nomial surface


patches,

24. Deligny, J.L.

1967. La mdthode du semjs de points et les prograrnrnes frangars calcul electroniqu ds traces" g.S.f'.p. no.ZZ.
tr962. Bicubic spline interpolation. Jour. Math. physics, v. 41.

dl
40. Faux, I.D.

Computer graphics and image processing., v.20.


1981. Connprtational geometry for design and manufacture. John Wiley and Sons, New York, Chichester, Brisbanq Toronto. 1982. Scatered dara interpolation: tests of some rnethods.

25 l)e Boor, C.
26. Deutsctr, C.V. Journel, A.G.

Pratt, J.M.
41. Franke, R.

1992' G$LIB Geostatisricar sof,tware Lyfuary and users Guido, Oxford Universif presq New york.
1987' 'A'n algorithm for fitting data over a circre using tensor product

Math. Computation, " v,3842. Frederiicse4 F, Jacobi, O. 1984. Modeliing and classifiyng terrain. Congress ofthe I.S.P.R.S., Rio de Janeiro.

27 Diercks,

P.

splines. Jour. Computational

fupl- Math.,

v"15,

XV

?lt. Dikau, R.

1990. Geomorphic landform modeling based on hierarchy theory, Proceedings ofthe spatial aata trandting Ziiirch. LJ.

Kubilq K.
43. Frederikseq P"
$.4.

29 l)owman,

199?

Developments

in

digital photogrammetry:

19S6. Optimal sample spacing in digital elevation models. Int. Arch. Phot. Rem. Sens.,26, v.311. 1982. Fundamentals of interactive computer graphics. Addison Wesley, Reading Mass." 1987. On the use of curvature measiures in digital terrain

evolution or extinction. NGT Geodesia, S:_g.

revolution, 44. Foley, J.D.

l0

l)owrnan, LJ.

(r1os,l rrl&tal photogrammetric systems),


Gmbh, Karlsruhe.
|

P?tl

D:r.t+of

digital photogrammctric workstation. (Ebner er. al Wichmann Vcd0g

VanDanL A.
45. Fritsch, D. Diisedau, G.

lt.

modelling. Progress
r.s.P.R.s.. wG.II73.

in

terrain modelling T.U.

of

Denmarh

Uckstein, ts.A

1.989 livaluation ol'splinc and welplrtcrl nvcrrl4(: intt:rpolafion rithrns C<unltulcr and (ieoscicrrr.r,r. v l\. rrp I

rlg.-

46, Pritrch. D.

1988. Somo orfrsicrpo wlth 0f t|tr oginum lempling dcnrity XVf Congrcst of tho LS.p,R,S . oltrrun lll , Kyoro.

62.

llotier,

Ph,

47. lrrit$ch, l).

I993. Photogrffrunstry and GlS-svolution lnrtord of rcvolution.


Photogrammetric Week '93, H. Wichrnarur 63. Huber, M.

1977. btude math&natiquo dee moddles num6riquos du tcrrain. Condquences pratiques. B.S.F.P., no.2. 1995- Contour- to- DEM: A new algorithm for contour line interpolation. Joint Er.ropean Coderence and Exfiibition on Geogrephical Irrformation Procedings, The Haguq Holland, vol.l
^

48. Fritscll D.

Schmidl D
49. Fritsch, D.

1995. The Object - oriented DTM in GIS. Photogrammetric Week '95, H. Wichmnnn. 1996. Three

- status and prospects

dimensional geographic information systems

64. Ionescu, L

1999- Aplica$ aie digitizErii zuprafelei temului in fotogrametrie -teledetec"tie. ContibuEii la rdzarcamodelului digital altirnetric prin

XVIU
50. Gdpfert, W.

Congress ofthe I.S,P.RS.,

vol )OO([, 83,

Vienna.
65. Ionescu, L

1977. Interpolationsergebnisse mit der nnttiquadratischen

ZfV, no.10.
51. Crreve, C.

Noaje,I.

gi utilizarea sa pentru ffasarea outomatn e nivelmenfilui. Tezd de doctorat, U.T.C-B1995. Realizarea moddelor digitale ale relieftlui prin metoda krsumfuii nrprafefelor. Buletinul de fotogrametrie gi teledeteclie,
metoda coloca{iei
nr.9. 1997" Construrria rrodeielor digitaie altinieiricc cu eiirrnerrte finite prelucrate in bloc. Buletinul de fotogametrie si teledelectie m-13-14.
1997. Modelarea digitalE altimtrici discreti. Buletinul de fotogrametrie si teledeteclie nr.13-14.

(Ed.)

1996. Digital Photogrannmetry- An Addendumto the Manual of Photogrammetry, A. S.P.R"S., Bettresda Maryland.
1967. La representation nordisk ADB du terrain.

--,-oo. tontssriu, r.

//

52. Hallmen, B.

Noaje,I.

B.S.F.P., no.27.

53. Hardy, R. L.

1976. Research results in the application of nnrltiquadric equations to zurveying and mapping problems.

67. Ionescu, I.

Noaje,I.
68. Isnescu, I.

Surveying andMapping v.35, no.4.

1998. Metoda coloc4iei aplicatd


altimehie.

la

executia modelului digital

54. Ilardy, R. L. 55. Hardy, R. L.

197 7 .

Leax squares prediction. p.E, R, S.,

v.

43, no. 4.

Noaje,I.
Ursache, C. M.

Buletirul giinlific al U.T.C.B., nr.3.


f

1990.Theoy and applications

of the multiquadric69. Jahne, B.


70, Johnsorq N. L. Leone, F. C.

method. Computers Math_ Applic., v.19, no.8l9.


56. Haenden,B.

989 Digitale bildverarbeihrng- Springervelag.

1975. Digitales {lachenmodel


hoherdinienkartierunganvendungsmaglichkeiten" V. R., v.37, no.Z. methodisc.he

und

Kluke,J.
Liike, B"

1977. Statistics and experimental design. John Wiiey and Sons, New Yorlg Vol. I,. 2002. Digital Photograrnmetry, Taylor

71. Kasser, M.
Egels, Y.
72. Kashiyamq K.

&

Francis,

57. Harbaugfr, J. W. Nerriaq D. F.

1968. Computers applications in stratigraphic analysis. Iohn Wrley and Sons, New Yo*. 1985. A characterisation of certain Cl discrete uiangular inte{polants. SIAM. Jour. Nurnerical Anal. ,v-ZZ,no"4.

Kawahar4 M.

1985- Interpolaition rnethod for preparation of input data of wator depth in finite element aualysi* a'f shallow water flow. Engineuing Cornputations, v,2, no.4. 1994. The surfer for WindowsIJser's g$idg Golden Software Inc-

5E. .Herron,G.

73. KecHer, D.

59. Helava, U, V.

980. The andyticat photogrammetric procesing IV{ APPS- W), Proceedinp AS,P., Analyrical ploten Slmposiunq an Workshop.
I

system-

74. Kennie, T.J.M.

1990. Introduction
terminology.

to

torrain modelling- application fields

and

Petrie, G.

T. Telford Ltd., Londor4.


75. Klucewicz,

60. I'Iardy, R. L.
Chapelle, W. E.

1972. Epipolar scan correlation.

Bendix Technical Journal, v. 4, no. L


1970. Automatic contouring of guryrhyrical dnta using bicubic spline interpolation (itxll, Survey of Canadn. Pnper 7() 11. ()tnwll

f.M.

19?8. A piecewise CI interpolnnt to arbitrarily spaced data. Computer g4phics and image processing v. 8.

6l.I{olroyd, M.'l'.
Bhattacharyya, B. K
.

76. Kraus, K.

allgemeines digitales gelandemodell- Theorie und anwcndungsmoglichk.citcn. Santrnlung Wichrnnnn Ncue Folge. bmcl

1973.

Ein

/ l\l;rrrs

l(114 llttlctsttt:htlltt{ zut l4r.ttuttrgIrrrl


rlrra<lralcn ZfV.. no.5.

rilr

rrrlcrlxrl:tlrtur rrrrt:lr l,k.rrrrlofl

fr
Y

'|.l

l,irwsort.

('

l,

lt)l

S'llwnrc

Mlthcrnatical

li' ( jr srlrlircc: irrlcrp.lolr,n In lt*;r:, .f l(. Sollwarc lll Acadernic press, Ncw vork

rxl

Kruus., K
-1,

2000 llhotogramtnctrio. Buncl .l. l'r rpop,,r $$ysteme, "flummler Verlag lionn

i.)-l Leatherdalc, l)
rrPlrrst:ht: l rrtirr nrationun(f
J

1980. Digital map producrion.

Kraus, K

l99T.

Photogrammetrie.

Vol,2, Advanced Methods


Fundamentals

Keir_ M, K.

)GV LS-P. Congresg Comm. IV, Hambure.

Applications, Dii'rnmler Vedag, tsonn.


lJ().

94. Leberl, F.

Krtus, K.

1993" Photograrnmetrie.

Vol.l,

and

Makarovic, B.
standard

1974. Etudes de I'I.T.C. sur les rnoddles num6rigues du terrain. B.S.F.P. no.54. 1973. Interpolation in square grid D.T.M. I.T.C. Journal" no. 5.

processes, Diimnnler Verlag; Bonn.,

95. Leberl, F. 96. Leberl" F.

ItI

Koch, R.K

1977. Least squares adjustement and collocation.

Bull Geod." no 51. ,t? l(iistli, A.


li 3 Konecny, G
1985. ilie SCOP datenstrukur nir verschneidung und koiieklur vorl geliindemodeilen. BuL, v.54(2).

1976. Interpolation of a srrhce fron sets of dissete height data of different starisdcal characteristics. proceedings of rhe e.S-p., nebr. 22-28.

97. Leq S. L.

1980. How the analytical plotter s..orks and di$e.rs from an unnhrl

1992- Interpolation on the triangleComrnun. Appl. Numerical Methods, v. 3.

plotier.
Proceedings ASF Analyticai Flotter Syrnposiurn an<i workshop.
1{.1 Kr':ryntek, P

98. Linder, W
99.
tr

wild,

D.

1992. Experimental accuracy analysis of automatically rneasurcd digital terrain models. Workshop on "Robust computer visiorr"
Bonrg no.3.

inkwitz, K.
Lindenberger,

2003. Digiral Photogramrnetry. Theory and Appiications, Springer - Verlag Berlin. 1969. T'he DTM- Stuttgart. I.A.p., vol XV{I, parr 2.
1992" Methods and results ofhigf! precission airborne laser profiling. Photogramrnetric lVeek ,gZ, H. Wichmann. 1996. At what price inaccuracy

100.
F

ll5

Krzystek, P.

1994. Fully automatic measurement of digital elevation models wilh MATCH-T. Photogammetric Week'94,H. Wichmann
1971

101. Loyarq J. B. 102. Makarovic, B.

?. P.E.R..S,,

v.62,

no.6.

1975. Progressive sampling for digital terrain models.

8(, Kubik, K.

. The aplication of piecewise polyromials to problems of curve


103. Makarovic, B.

I.T.C. Journal, no- 3.


1977. Composite sampiing for digitat terrain models.

and surface approximation.

Rijkswaterstaal cornmunications, no. 12,


li

I.T.C. Journal, no. 3.


10a. Mansfield

Kurnleq M. P

1994- An intensive comparison of triangulated irregular networks (Tth{$ and digital elevation models{DEMs ), Cartographic4 v^8 l, no.2.

t,

1980. Interpolation to scattered data in the piane by locally

!iS l,irrlcr,

S.

1976. Automatische H6henlinienzeichnung

mit

darstellung v(rl
I

defined Cr flrncrions. In Cheney, E. W., ed., Approxirnation theory Academic Press, New York

lII.

gelandeunstetigkeiten und digitales gellandemodell. V.R., no.

fi')
'X)

l,ilcrlnrbe, C.

1986 Interpolation function of a general triangular mid- edge linrrr


element. ComputersMath.

105. Marchouk, G" Agochkov, V105. Masson

1985, Introdugtion alx mithodes des dldments finis. Editions M.I.R., Moscov.

llcrlard. C.
|

with Applic.,

v. 12A, no.3,

.;rnc:aslcr, P.

SalkaLrskas. K

1986. Curve and zurface fitting- An introducrion, Academie Press, Horcourt Brace Jovanovich. Publishcrs.
J

d'Autumg
M.G.
107. Masson

1976. L'intnpolation par une rdgle flexible et ses applications en photogpammetrie numdrique. I"S.P. Corigress, Helsinki, Comm. IIL 1979. Surface modeling by means of an elastic grid.

')l

l,rrndridge, D.

tlri. lir:,1 1l(.rv,rt;\,c srrr.firct:s ('rimputcr Visiorr, (iraphics nrrrl lrrrlrp'r. ltror r..;',rrri,, r I /
rrr

l98.l Detection ofdiscontinrritit's

d'Auturnc,

M(;

I.S.P, Comm. III Symposiurq Moskau.

trro

tvtni!Y.

tr I

I t , .,

rrF ottalrytrrralr

Xll I li 1' ( irxtglr:ss, ()tnwn. ('orrtrr ll


lO() Mrryr. W
l()()4 (ltrrl Zciss digitnl ,\y:{tcttt lor tttllt,rIlt,,l,' ,rrrrl l) ll\4 gcncralitrn. 7,oiss (icrntalty Prrltlir:rtlrorrrr
12

lrrtrrtrrr

ia E tttlt+.

rtrrrr

ilttt.ilt,iltililnt /\l(:n,v(!ft 0l l,lt(rl(,gtJilllilt(:lty. v(]l \Vlll. ttrrrt llt

Ncwtry, P l{ 't' W;rlkcr, A S

l()tl(r. l'lrc usc of photogrammetry lbr digital dala t:apturc ar ()rrkrnance Survey. lntcrnational fuchives of Photogrammetry and l{cmote Scnsirrt. vol )CXVI. part 4.

l0

Mnune. li.

l)

1994. Introductionto digital clevatiorr rrurtlcL; (t) l:. M ) Mapping and Remote Sensing'l'olls lix" thc 21"' Ccntury" August 26- 29, Washington D-C.

124 O'Neil, M. A
125" Olariu, V. Br5.tianu, C.

1988. Faster than fast Fourier. By'te, v.13, no.4 1986. Modelare numerica crr elemente finite.

II

l. Mcl,aren, R. A.
[]runne4 W.

1986. The next generation

of

manual data capture and edilirrg

techniques; the Wild System 9 approach. Proc. ACSM- ASPRS Spring Meeting\{ashington D.C., vol.4.
1976- Observations and least squares.

Editura Tehnica Bucuresti,1968' contribulii la studiul problemei trasirii nivelmenturui in zone

126. Oprescu, N.
I I2. Mikhail, M. E. Ackermann, F.
I

A Dun- DonnellyPublisher- IEP, t{ew York.


1957 . Tllrc spatial

cu microrelief Tez[ de doctorat, Institutul de Constructii Bucuresti"

lll

Miller,

C L.

model concept of photograrnrnetry.

i27. Peirie, G.

P. E. v.23, no.1, | 14. Miller, C. L. 195&a. The digital tenain model* theory and application.
R.

in *Terrain Modelling in Surveying and Civil Engineering,', Wittjes Fublishing In associationwith Tomas Telford Ltd,
1988. Fast Hartley traruforms for image processing. I.E.E.E. Trans. on medical Imagng, v. ?, no. 2. 1987. Terrain modelling in surveyrng and civil engineenng. Computer - Aided Design, v. 19, no.4 1977. Piecewise quadratic approximation on triangles.

i 990"

Morieiiing interpoiaiion and coniowing procedures..

l,aflamrne,
I A I

P E. v.24 no.3.
1958b. Digital terrain model system manual. Massachusetts Departement of Public Works and Public Roatls" Mass. IiPS (13) August.

128. Pailq C. H.

Fo4 M. D.

l5

Milleq C. L.

I.aflamme,

R"

U. S. Bureau ol'

129. Petrie, G.

Kennie, T. J.

16 Miller,

S.

B.

l-hiede, J. E.

i992" A line of high performance photogrammetric workstations- The synergy of General Dynamics, Helava
Associates and Leica.

l30.Powell, M. J. D.
Sabin"

M. A.

A.C.M" Trans. onMatlremafical Softwarg v,3, no.4.


1976. On cubic and quadratic Clough-Tocher finite elements.

XMI
I 17 Melykuti. G

Congress

of I.S.P.RS., lVashington D. C., Comm. II,

vol

131. Fercel, P.

)CI(X" PartB2.
i982. Fliichenbestimmung mit der methode de finiten elemente. But., v.50(2).
1984. User interface urodule comprising both menue and
132. Preusser,

SiAM Jour. Numerical An&I.,

v. 13,

no.l.

polynome 5 ordnung
133. Preusser, A.

1984a. Bivariate interpolation uber dreieckselementen durch

rifi Ct- kontinuitat. ZfV, v

109" no.6.

lli

Molnar, L.

1984b. TRICP; a contour plot program for triangular meshes.

Kostli, A.

command language techniques- as applied


pfogram systems-

in

photogrammctric

A.C.M. Trans. onMathemaiical Softwarg v.10, no.4.


134.

XW
I

Congress of LS-P.R."S., Rio de Janeiro, Comm.

IV.

Pose4 Gr.
s" a.

970. Geomorfologie generala.

Editura didacticd si pedagogicE" Bucuregti. B. D.


1981. Spatial statisties" John Wiley and Sons, New 1984. A triangle-based Cr interpolation rnethod. Rocky Mountain Jour" Mat&., v. 14, no-l.

l()

Molnar, L.

1996"

DTM

XVIII
120 M0ritz, H.

system SCOP in a new technological generation. Congress ofl.S.P.R.S", Vienna, Comm. fV

135. Ripley, 136.

york.

1973 Least-squares c,ollocation.


Verlag der Bayerischen Akademie der Wissenschaften, Miinchen

Renkq R. J. Ciine, A" K. A.

lll lfl

Morilz, tl. Sirrrkel, I[.


N;rkarrrrrrir

ll
ll

1978 Approximation methods in ge<xicsy


Wichmann Vcrlag Karlsruhe
rrtrrrltrl:;

137. Rahman,

1996. Identification
terrain modelling.

of
S

developable land using

TIN-

Desa, G.

basecl riigital

XVIII

Congress

of I

P R.S., Vienna. Comm tV

l(t(rr) Orr ilitLil.al tcrrain

l.lll. I{ogon. D. lt
Adams, J, A

I 976. Mrthomrtiorl ohfllrsr Mc(iraw- llill. Ncw York.

fi

oomprtor gruphim.

l.lt). ltom, M.
Bergnan,
S.

1986.

A new tcchnique ftlr nutrtrnatic cont,our rcprcsentation

154 Viita. E.

1967"

La mise au point en Firdande de la methode pm surfaces.

maohine- readable spatial data. The Cornputer Jour, v.29, no,5,


155.

B.S.F.P., no.27.

140. Rciss, P.

1985. Aufbau digitaler h0henmodelle auf der grundlage einfacher finiter elemente. DGK Heft nr.3l5.

Yfantis, E. Borgma4 L.

A.

E.

1981- Fast Fourier transform 2-3-5. Computers and geoscienceg v.7.

l4

156. Yoeli,
Reinhardt, W.

1986. Optical superimposition

or

P.

$ereo- model

and

information as a tool for DEM quality cofitrol. International Archives of Photogrammetry vaL"26, Comm.4. 157.
l42.Rampal, K.
1976. Least squares sollocation in photogfarnmetry. P. E. R. S., v.42, no"5. 1982. Ein digitales gel,lindemodeil und einige anwendungsm0glictrkeiten im bereich der flurbereinigung. DGK, Dissertationen, Reihe C, H;eftw.2:i,3, Mrinchen. 1972. Prinzipien des CS digitalen gellindemodells. V.T., no.2 1987. Error bounds for Hersrite interpolation by quadratic splinot Of, an alpha- triangulation. IMA Jour- Numerical Anal., v.7. 1976. Revie'w of interpolation metJrods for digital terrain modelc

1977. Computer executed interpolation randomly distributed height- points. The Cartographic Jour, v. 14.

of contours into

arrays

of

YingL-A. \Y.

1982. Some "special" interpolation formulae

for triangular

and

quadrilaterai elements, . .[our" Numerical Methods in Engineering,v. 14. 158. Zhizhuo,


1990. Princi.ples ofphotcgrarnmetry (With remote sensing). Publishing House of Surveying and Mapping Berjing

143. Stanger, W

t59. Wild,
145. Sima,
J.

E"

zur

1983. Die pradiction mit gewichts funtrionen und deren

besclreibung

von

gelandefiiichen

bei

topographischen

gelandeaufnahmen. 146. Sablonniere.P

DGK, Dissertationeq Reihe C,I{aft no. 277, Miinchsn.


160.

Watson F. D.

1992. Contouring. A guide to the analysis and display ofspatial data. Pergamon Press, Oldord, New York, Seoul" 1983. Cl ratioilal interpolation over an arbitrary triangle. Computer- aided desigl, v.15, no. 1,

147 Schut, G. H.

The Canadian Surveyor, v.3Q no.S.

161. Wang, C.

Y.

l4tt.

Sykes, D.

Craine. S.

1986. System 9, the new mncept from Wild Heerbrugg. Civil Enginering StrveycE v. I l, no.3.

W.
in
databffl
C.

162.

Wagenspack, 1986- Converting standard bivariate polynomials to Bernstein form

149 Steidler, F.
Dupont, C. Funcke, G. Vuattoux, W.
|

1986. Digital terrain models and their applioations


system. Wild Heerbrugg publication.

Andersorq
163. Welch,

D.

over arbitrary triangular region. Computer- aided Design, v.18" no.l0.


1992. Photognrmnretry transition- Analytical to Digital.

R.

G.I. M., no.7.


1984. CIP - a program paokage for interpolation and plotting rt' digital height models. Wild }leerbrugg publication. 164. Wild,

50

Steidler, F Zumoferg G. Haitzmarl A,

D. R" B.

165. Wo$ P,
1996. Digital phatogrammetry, What it can do and how it will affbot the future of photogrannnetry- GIM-, no. L

1996. Automatic breaHine detestion using an edge preserving filter. Congress of I. S. P. R. S., Vienn4 Cornm III,. 2000. Elements of Fhotogammetry with Applications in GIS,

XVIII

Dewit,4
l5

3'd editio4 McGraw-Hill.

Trinder.

J.

Donnelly, B.

Prcscurtlri:
152 Tcmpfli, K.
15,1,

1997. DigitalTerrain Modelling, LectureNotes PHM 111,


J.

Villermaux, Antoine, lJ.

Geoinformatics, I. T.C. Enschede, 1978. Construction et adjustement dss moddles mathCmatiquesr un science ou un art? Bullctin du Ilureau de Rochcrclrer (idokrgiques et Minieror, [)rlrrxit\rrrc scrie. section Ill. rxr 4

ll.S.F.P. - Bulletin de la Socidtd Francaise de Photogrammetrie. - Bildmessung und luftbildwesen. (l.LM. - Geodetical Info MagazineP.ll.R.S. - Photogrammetric Fngineering and Remote Sensing.

LluL R