Sunteți pe pagina 1din 69

1

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA


BUCURESTI
FACULTATEA DE MBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI
SPECIALIZAREA : CADASTRU .
CURSURI FRECVENTA REDUSA
LUCRARI TOPOGRAFICE LA TRASAREA
UNUI COMPLEX INDUSTRIAL
Indrumator stiintific :
Prof. Mircea Grigore
Absolvent :
Buse Catalin Petre
2011
2
CUPRINS
I. DOCUMENTATIA TOPOGRAFICA NECESARA PROIECTARII SI PREGATIRII
PROIECTULUI PENTRU TRASARE8
1.1 Continutul documentatiei topografice..................................................................................8
1.2 Precizia reprezentarii.....8
1.2.1 Precizia reprezentarii planimetriei.8
1.3 Pregatirea topografica a proiectului pentru trasarea pe teren...10
1.4 Precizia generala a lucrarilor de trasare...11
1.4.1 Abateri standard. Tolerante.11
1.4.2 Principii de calcul a preciziei necesare12
1.4.3 Principiul influentei egale a surselor independente de erori12
1.4.4 Principiul influentei diferentiate a erorilor componente.12
II. RETELE DE TRASARE. 13
2.1 Particularitati ale proiectarii retelelor de trasare13
2.2 Retele de sprijin.13
2.3 Retele de trasare planimetrica14
2.3.1 Cerinte de precizie....14
2.3.2 Principii de realizare ale retelelor..15
2.3.3 Retele de triangulatie locala (de microtriangulatie)......15
2.3.4 Retele liniar-unghiulare.....16
2.3.5 Retele poligonometrice.....16
2.3.6 Retele de microtrilateratie.17
2.4 Materializarea punctelor planimetrice17
2.5 Reteaua Topografica de Constructie..19
2.5.1 Clasificari ale Retelelor Topografice de Constructie19
2.5.2 Proiectarea Retelei Topografice de Constructie20
2.5.2.1 Determinarea lungimii maxime a laturilor Retelei Topografice de
Constructie....20
2.5.2.2 Determinarea coordonatelor punctelor retelei in sistem local..20
2.5.2.3 Trasarea provizorie a bazei Retelei Topografice de Constructie...21
2.5.3 Trasarea provizorie a Retelei Topografice de Constructie proiectate...21
2.5.3.1 Determinarea abaterilor standard de masurare a unghiurilor si laturilor in
. reteaua trasata provizoriu..22
2.5.4 Calculul preciziei de trasare a Retelei Topografice de Constructi.22
2.5.5 Masurarea unghiurilor si laturilor Retelei Topografice de Constructie trasata
. provizoriu...22
2.5.6 Compensarea masuratorilor efectuate in Reteaua Topografica de Constructie trasata
. provizoriu...23
2.5.6.1 Compensarea masuratorilor unghiulare..23
2.5.6.2 Compensarea cresterilor de coordonate..23
2.5.7 Calculul reductiilor si trasarea definitiva a punctelor Retelei Topografice de
. Constructie trasata provizoriu....23
III. TRASAREA PE TEREN A ELEMENTELOR TOPOGRAFICE DIN PROIECT25
3.1 Trasarea pe teren a unghiurilor orizontale.25
3.1.1 Calculul preciziei necesare la trasarea unghiurilor orizontale..27
3.2 Trasarea pe teren a distantelor proiectate.31
IV. METODE DE TRASARE IN PLAN A PUNCTELOR PROIECTATE ALE
CONSTRUCTIILOR...34
4.1 Metoda coordonatelor polare34
4.1.1 Principiul metodei34
4.1.2 Calculul elementelor de trasare34
3
4.1.3 Trasarea pe teren a punctelor...35
4.1.4 Controlul trasarii..35
4.1.5 Calculul preciziei necesare la metoda coordonatelor polare...35
4.2 Metoda coordonatelor rectangular36
4.2.1 Principiul metodei.37
4.2.2 Calculul elementelor de trasare.37
4.2.3 Trasarea pe teren a punctelor.37
4.2.4 Controlul trasarii...38
4.2.5 Calculul preciziei necesare la metoda coordonatelor rectangular.38
4.3 Metoda intersectiei unghiulare inainte39
4.3.1 Principiul metodei...39
4.3.2 Calculul elementelor de trasare...39
4.3.3 Trasarea pe teren a punctelor..40
4.3.4 Controlul trasarii.40
4.3.5 Calculul preciziei necesare la metoda intersectiei unghiulare inainte.41
4.4 Metoda aliniamentelor.41
4.4.1 Trasarea cu precizie scazuta a aliniamentelor.42
4.4.2 Trasarea cu precizie a aliniamentelor..42
4.4.2.1 Calculul elementelor de trasare...42
4.4.2.2 Trasarea pe teren a punctelor..42
4.4.2.3 Controlul trasarii.43
4.4.2.4 Calculul preciziei necesare..43
4.4.3 Trasarea cu inalta precizie a aliniamentelor44
4.5 Metoda intersectiei reperate.44
4.5.1 Principiul metodei45
4.5.2 Trasarea pe teren a punctelor...45
4.5.3 Controlul trasarii..46
4.5.4 Calculul preciziei necesare...46
V. LUCRARI TOPOGRAFICE LA TRASAREA IN PLAN A CONSTRUCTIILOR.47
5.1 Intocmirea planului general de trasare....47
5.2 Notiuni despre axele constructiilor.47
5.3 Trasarea axelor48
5.4 Proiectarea si executia imprejmuirilor48
5.5 Transmiterea punctelor pe imprejmuire..49
5.6 Trasarea fundatiilor.50
VI. STUDIU DE CAZ..51
6.1 Reteaua Topografica de Constructie.51
6.1.1 Determinarea lungimii maxime a laturilor retelei topografice de constructie..........51
6.1.2 Determinarea coordonatelor punctelor retelei in sistem local..51
6.1.3 Trasarea provizorie a bazei retelei....52
6.1.3.1 Calculul elementelor de trasare54
6.1.3.2 Calculul preciziei si stabilirea aparaturii..55
6.1.3.3 Trasarea....55
6.1.4 Trasarea provizorie a retelei topografice de constructive.55
6.1.4.1 Determinarea abaterilor standard de masurare a unghiurilor si laturilor in
. reteaua trasata provizoriu....56
6.1.4.1.1 Compensarea unghiurilor.56
6.1.4.1.2 Calculul si compensarea cresterilor de coordonate..................58
6.1.5 Calculul si aplicarea reductiilor63
6.2 Trasarea pe teren a constructiilor..64
4
LISTA FIGURILOR
Fig.2.1 Retele de triangulatie local pag.16
Fig.2.2 Retele de microtrilateratie pag.17
Fig.2.3 Pilastru cu fundatie de beton pag.18
Fig.2.4 Marci de vizare pag.18
Fig.2.5 Schita retelei topografice de constructie pag.19
Fig.2.6 Trasarea provizorie a retelei topografice de constructie pag.22
Fig.3.1 Trasarea unghiurilor orizontale cu precizie scazuta pag.25
Fig.3.2 Trasarea unghiurilor orizontale cu precizie medie pag.26
Fig.3.3 Trasarea unghiurilor orizontale cu precizie ridicata pag.27
Fig.3.4 Influenta erorii de centrare la trasarea unghiurilor orizontale pag.28
Fig.3.5 Influenta erorii de reductie la trasarea unghiurilor orizontale pag.29
Fig.3.6 Principiul trasarii distantelor pag.31
Fig.3.7 Trasarea pralactica a distantelor pag.32
Fig.4.1 Trasarea prin metoda coordonatelor polare pag.34
Fig.4.2 Surse de erori la trasare pag.35
Fig.4.3 Trasarea prin metoda coordonatelor rectangulare pag.37
Fig.4.4 Trasarea prin metoda intersectiei unghiulare inainte pag.39
Fig.4.5 Formarea triunghiului de eroare pag.40
Fig.4.6 Principiul metodei aliniamentelor pag.42
Fig.4.7 Cazul general la metoda intersectiei reperate pag.45
Fig.4.8 Trasarea centrelor infrastructurilor podurilor pag.46
Fig.5.1 Imprejmuirea discontinua pag.48
Fig.6.1 Schita retelei topografice de constructie pag.52
5
LISTA TABELELOR
Tabelul 1 pag.52
Tabelul 2 pag.53
Tabelul 3 pag.54
Tabelul 4 pag.56
Tabelul 5 pag.57
Tabelul 6 pag.58
Tabelul 7 pag.59
Tabelul 8 pag.60
Tabelul 9 pag.61
Tabelul 10 pag.62
Tabelul 11 pag.63
Tabelul 12 pag.63
Tabelul 13 pag.64
Tabelul 14 pag.65
6
LISTA PLANSELOR
1. Plan de situatie pag. 70
2. Plan de incadrare in zona pag. 71
3. Schita retelei de sprijin pag. 72
4. Schite si descrieri topografice pag. 73
5. Reteaua topografica de constructie pag. 74
6. Trasarea constructiei C3 pag. 75
7
INTRODUCERE
Proiectul intitulat Lucrari topografice la trasarea unui complex industrial este
structurat pe sase capitole. Scopul lucrarii este de a proiecta o retea topografica de constructie
poligonometrica in baza careia sa se poata trasa constructiile din cadrul complexului industrial.
La fiecare capitol al lucrarii, mai intai a fost abordata partea teoretica a problemei
studiate si apoi aplicarea in practica pentru proiectul propus.
In capitolul I se descrie documentatia topografica necesara pentru elaborarea unui
proiect cu cerintele de precizie ale planurilor de situatie.
Capitolul II vine in completarea capitolului I, unde se pun in discutie diferite tipuri
de retele de ridicare ale constructiilor, cerintele de precizie, principiile de realizare precum
si modurile de materializare ale acestor retele. In continuare este prezentata reteaua topografica
de constructii, retea utilizata in cadrul proiectului pentru trasarea constructiilor, clasificarii ale
acestei retele, trasarea provizorie a retelei prin metoda coordonatelor polare, calculul si
compensarea retelei utilizand metoda reductiilor si aplicarea reductiilor.
In capitolul III se dezbate trasarea pe teren a elementelor topografice din proiect
prin prezentarea trasarii directiilor, lungimilor, cotelor i a liniilor de panta cu preciziile si
modalitatile corespunzatoare fiecarei trasari.
Capitolul IV trateaza metodele de trasare in plan a punctelor proiectate ale
constructiilor din punct de vedere teoretic prezentand avantajele utilizarii fiecarei metode.
Metodele de trasare prezentate sunt: metoda coordonatelor polare, metoda coordonatelor
rectangulare, metoda intersectiei unghiulare inainte si metoda aliniamentului. In cadrul
proiectului metoda aleasa pentru trasarea constructiilor este metoda coordonatelor rectangulare,
unde sunt prezentate etapele de realizarea ale acesteia.
Capitolul V intitulat Trasarea in plan a constructiilor cuprinde planul general de
trasare, apoi se continua cu prezentarea diferitelor tipuri de imprejmuiri utilizate la trasarea
axelor constructiilor, de executie al fundatiei, iar in final se trateaza procedee de montare si
verificare a montajului stalpilor.
In capitolul VI prezinta un studiu de caz referitor la proiectarea unei retele de
constructie poligonometrica pe baza careia sa se poata trasa un complex industrial si apoi un
exemplu de trasare a unei constructii din complex. In cadrul acestui studiu sunt cuprinse: plansa
pe baza careia s-a realizat proiectarea retelei topografice de constructie, planul de incadrare in
zona a complexului, schita retelei de sprijin, descrierea pozitionarii punctelor de statie cu
coordonate Stereo 1970, calculele aferente prelucrarii masuratorilor si schitele reductiilor de
coordonate si unghiuri in cadrul carora sunt prezentate valorile liniare si unghiulare ale
reductiilor. Capitolul mai cuprinde elaborarea planului general de trasare si trasarea in detaliu a
constructiilor prin metoda coordonatelor rectangulare.
8
1. DOCUMENTATIA TOPOGRAFICA NECESARA PROIECTARII SI
PREGATIRII PROIECTULUI
1.1 Continutul documentatiei topografice
Pentru elaborarea unui proiect este nevoie de o documentatie topografica diversa, al
carui continut si volum este stipulat prin acte normative si consta din :
1.. harti topografice la scarile 1: 10.000 - 1: 100.000, care sa cuprinda teritoriul pe
care se va executa constructia. Pe hartile la scari mici se efectueaza studii de amplasament
sau studii de fundamentare tehnico-economica, iar pe cele la scari mai mari se pot face chiar
proiectari prealabile.
2. planuri topografice la scari mari si foarte mari ( 1: 5.000 - 1: 100 ). Planurile la
scari mari reprezinta baza topografica pentru elaborarea proiectelor de constructii in
localitati, intreprinderi industriale, a proiectelor de noduri hidrotehnice, poduri, tunele,
etc.
Hartile topografice la scarile 1: 5.000 - 1: 100.000 existente, pot fi utilizate ca atare in
foarte multe situatii.
Planurile la scara 1: 2.000 si la scari mai mari, existente, pot fi utilizate numai dupa o
actualizare a lor, efectuandu-se ridicari topografice ( specifice topografiei ingineresti ),
cunoscute sub denumirea de ridicari la scari mari, rezultand o serie de produse numite planuri
de situatie, ce servesc ca baza topografica doar pentru proiectul de executie al obiectivului de
constructie ce urmeaza a fi proiectat si executat.
3. planuri cadastrale;
4. planuri de executie, care rezulta in urma unor ridicari topografice ce se
efectueaza dupa executarea unui obiectiv, pentru a reflecta noua situatie, pentru a
verifica respectarea proiectului si pentru a reliefa modificarea elementelor de
planimetrie, prin aparitia unor noi detalii topografice, respectiv constructii, amenajari,
etc. si a reliefului, care suporta modificari prin efectuarea lucrarilor de sistematizare
verticala.
5. profile longitudinale si transversale ale terenului;
6. profile si scheme ale sistematizarii verticale ale suprafetelor amenajate, ale cailor
de acces, ale retelelor tehnico- edilitare, etc.
1.2 Precizia reprezentarii
Cerintele de precizie ale planurilor de situatie pentru proiectare se refera adesea la pozitia
reciproca a detaliilor si obiectelor invecinate si la precizia planului in raport cu punctele de
sprijin geodezice initiale.
Cerintele reprezentarii planimetriei si altimetriei pe planurile topografice la scara mare
se refera la: precizia, fidelitatea si detalierea planului.
Cunoscand cerintele de precizie la realizarea planurilor poate fi stabilita scara ridicarii.
Aceste cerinte pot fi impartite in doua categorii:
cerinte de precizie pentru planimetrie;
cerinte de precizie pentru altimetrie.
1.2.1 Precizia reprezentarii planimetriei
Aceasta este echivalenta cu precizia planului de situatie si poate fi data de:
9
eroarea totala de reprezentare pe plan a constructiilor si obiectelor fata de
punctele de sprijin situate in apropiere. Pentru planurile la scara 1:10.000 - 1:5.000,
indiferent de metoda de ridicare utilizata se accepta o eroare totala de +/ - ( 0,3 - 0,4 )
mm. Pentru planuri la scari mai mari 1:2.000 - 1:100, valorile erorii totale depind de
metoda de ridicare.
precizia pozitiei reciproce in plan a elementelor de planimetrie este de +/- ( 0,3 -
0,4 ) mm la scara planului, rezultand precizia grafica a scarii planului ( de exemplu:
pentru un plan la scara 1: 500 Pg = 0,15...0,20 m ).
Scara planului se poate determina pornind de la relatia scarii numerice:
unde:

pl
- este abaterea standard de intocmire a planului;

t
- este abaterea standard a dimensiunilor obiectului de reprezentat;
n - este numitorul scarii.
Exemplu:
In cazul planurilor la scarile 1: 10.000 - 1: 5.000, valoarea
pl
se poate calcula cu diferite
formule, in functie de destinatia planului, scara si metoda de ridicare topografica, cu
relatia:
2
5
2
4
2
3
2
2
2
1
o o o o o o + + + + =
pl
unde:

1
este abaterea standard de pozitionare pe plan a punctelor retelei de sprijin utilizate
la ridicare, 1=(0.1-0.18) mm

2
este abaterea standard de raportare pe plan a punctelor conturului si a punctelor de
sprijin, 2= ( 0.1 - 0.18 ) mm;

3
este abaterea standard a masuratorilor de pe teren,
3
= +/- ( 0.1 - 0.17 );

4
este abaterea standard a deformarii conturului la desenare,
4
= +/- 0.08;

5
este abaterea standard a deformarii hartiei ( suportului ) planului,
5
= +/- 0.3 mm.
. Aceasta valoare dispare in cazul in care originalul planului se intocmeste pe suport tare
nedeformabil.
Abaterea standard de pozitie a punctului pe teren (
t
) corespunzatoare abaterii standard de
pe plan (
pl
) se determina, in functie de scara planului, cu relatia:
Abaterea maxima admisibila sau toleranta ( ) este dublul sau triplul valorii abaterii
standard de pozitie a punctului pe teren (t):
A = (2...3)*
t
;
Cunoscand
pl
si
t
se poate determina scara planului:
. pl
t
n
o
o
=
In cazul planurilor la scari mari si foarte mari ( 1: 2.000 - 1: 100 ) valoarea abaterii
standard de pozitie in plan a unui punct al conturului detaliilor topografice se calculeaza cu
t
pl
n o
o
=
1
10
relatia:
2 2 2
g c r pl
o o o o + + =
Pe marginea semnificatiei valorilor componente din aceasta relatie se pot face
urmatoarele comentarii:

r
este abaterea standard generata de erorile care intervin in faza lucrarilor de
teren, respectiv la ridicarea topografica a punctelor. Aceasta componenta este, la randul
ei, dependenta de: precizia pozitiei punctelor retelei de sprijin utilizate la ridicare, de
precizia determinarii punctelor de statie ( puncte de drumuire ) si de precizia metodei de
ridicare a punctelor detaliilor topografice.

c
este abaterea standard de raportare a punctelor. Raportarea punctelor rezultate
din operatiunea de ridicare (caracterizate ca pozitie prin coordonatele rectangulare plane sau prin
coordonatele polare - unghi si distanta) se realizeaza cu dispozitive speciale de raportare
(coordonatografe) sau prin intermediul unor elemente periferice moderne (imprimante,
plottere). Precizia de raportare ( cartografiere ) a punctelor este cuprinsa intre (0,01 - 0,2 ) mm.

g
este abaterea standard de desenare ( gravare ) a originalului de editare. Aceasta
valoare este generata de erorile la desenarea punctelor si a contururilor detaliilor
topografice. In functie de metoda utilizata la aceasta operatiune se poate considera ca valorile
acestei componente sunt cuprinse intre ( 0, 1- 0,2 ) mm.
Fidelitatea este gradul de asemanare dintre contururile de pe teren si omoloagele lor de
pe plan. Gradul de fidelitate al reprezentarii detaliilor creste odata cu scara planului. Unei
scari mari ii corespunde o fidelitate mare si implicit o scadere considerabila a
generalizarilor( geometrizarilor ) sau neglijarilor unor linii din teren ( de exemplu: inlocuirea
unei linii sinuoase cu o linie franta ).
Detalierea se exprima prin dimensiunile minime ale obiectelor sau prin distanta dintre
obiecte sau dintre punctele aceluiasi obiect ce urmeaza a fi reprezentate pe plan. Detalierea
reprezinta si gradul de incarcare a planului cu obiecte ( detalii topografice ) din teren, a caror
reprezentare pe plan este necesara si posibila la scara planului.
In cazul zonelor cu acoperire mare ( cu multe detalii topografice ), odata cu alegerea
scarii planului se determina si cerintele de detaliere.
1.3 Pregatirea topografica a proiectului pentru trasarea pe teren
Aceasta cuprinde urmatoarele faze:
Alegerea retelei topografice de trasare, alcatuita din puncte marcate pe teren prin tarusi
sau borne, de coordonate cunoscute;
Alegerea metodelor de trasare in plan a punctelor din proiect se face in functie de:
*Conditiile existente de masurare:
Accidentatia terenului;
Zone construite;
Masuratori in subteran;
Hale industriale;
*Dimensiunile si forma in plan a constructiilor;
*Precizia solicitata la aplicarea pe teren;
*Modul de realizare a retelei de trasare;
*Dotarea cu aparatura.
Alegerea instrumentelor si accesoriilor topografice pentru trasare si a tehnologiilor de
masurare, in functie de preciziile impuse de beneficiar si de performantele aparaturii din
dotare;
Calculul elementelor de trasare in plan a punctelor din proiect;
11
Calculul preciziei necesare de trasare in plan a punctelor din proiect.
Precizia de trasare pe teren a punctelor proiectate ale constructiilor se poate
exprima prin intermediul relatiei:
unde:
t
este abaterea standard de trasare;

f
este abaterea standard de fixare;

di
este abaterea standard a datelor initiale.
In cadrul proiectarii topografice, aplicand principii ale statisticii matematice, se
calculeaza valorile abaterilor standard componente, care fac parte din relatia de mai sus,
stabilindu-se astfel performantele instrumentelor si accesoriilor pe care va trebui sa le utilizam
la trasare, precum si tehnologiile de masurare adecvate.
1.4 Precizia generala a lucrarilor de trasare
O precizie insuficienta la trasare poate conduce la o executie defectuoasa, implicit la o
calitate necorespunzatoare a realizarii obiectivului proiectat iar o precizie exagerat de mare a
lucrarilor de trasare poate conduce la prelungirea duratei de executie, un volum mai mare
de timp la executarea lucrarilor topografice, mijloace de masurare si accesorii mai performante
decat ar trebui.
1.4.1 Abateri standard. Tolerante
Calculul abaterii standard necesare intr-un proces de masurare contribuie la verificarea
respectarii abaterii maxime admise, avand ca urmare alegerea instrumentelor si metodelor de
masurare adecvate.
Dupa normative, valorile(
(-)
si
(+)
)minime si maxime ale campului de tolerante al valorii
nominale se pot exprima cu relatia:
| ) | )
o ~ A ~ A ~ A
+
Abaterea maxima admisa poate fi data ca toleranta T = 2A, care reprezinta limitele
admisibile de variatie ale valorilor unei masuratori.
In cazul general, precizia aplicarii pe teren a proiectelor si executia constructiilor este
influentata de trei factori, care, teoretic, pot interveni pe parcursul executarii unei constructii:
Precizia calculelor efectuate la elaborarea proiectelor;
Precizia executarii elementelor de constructii, in care se include si precizia
executarii lucrarilor de constructii-montaj;
Precizia efectuarii lucrarilor topografice.
Aceste trei componente se pot grupa in valoarea abaterii maxime admise () fata de
dimensiunile proiectate, care poate fi considerata ca toleranta, valoare prevazuta in proiectele
de constructii.
Acest lucru se poate exprima cu o relatie de forma:
2 2
.
2 2
CM pr c
o o o o + + =
In care:

c
- reprezinta abaterea standard de pozitie a unui punct proiectat al constructiei
provenita din influenta erorilor efectuarii masuratorilor topografice;

pr
-reprezinta abaterea standard datorata influentei erorilor de la elaborarea proiectului;

CM
- reprezinta abaterea standard provenita din influenta erorilor de la lucrarile de
constructii montaj, inclusiv erorile la executarea elementelor prefabricate si a
componentelor structurilor metalice.
12
1.4.2 Principii de calcul a preciziei necesare
Precizia necesara a lucrarilor topografice care intervin la trasare-montaj se calculeaza
pornind de la valoarea abaterii maxime admise, caz in care:
3 2
.....
A A
= o
In practica proiectarii lucrarilor de topografie inginereasca se utilizeaza doua criterii
care stau la baza calculului preciziei necesare: principiul influentei egale a surselor
independente de erori si principiul influentei diferentiate a surselor independente de erori.
1.4.3 Principiul influentei egale a surselor independente de erori
La modul general, se porneste de la expresia unei functii de erori, de forma:
- se considera ca exista egalitate intre valorile surselor de erori componente:
unde:
1
,
2
,
3
, .....................
n
sunt abaterile standard componente;
Se cere ca influenta fiecarei din valorile surselor de erori sa nu depaseasca valoarea:
unde: n este numarul surselor de erori;
- cunoscand valoarea
0
se calculeaza valorile abaterilor standard componente. Daca aceste
valori componente reprezinta, de exemplu, precizii de masurare a unghiurilor, a distantelor,
a diferentelor de nivel, etc. se pot determina performantele mijloacelor de masurare, precum
si accesoriile pe care va trebui sa le utilizam la trasare.
1.4.4 Principiul influentei diferentiate a erorilor componente
Acest principiu consta in proiectarea lucrarilor de topografie inginereasca astfel incat
unele procese separate sa se efectueze mult mai precis decat rezulta din calcule, astfel incat
influenta lor asupra abaterii standard de pozitie a punctului proiectat sa poata fi neglijata. Daca
luam in consideratie relatia:
se calculeaza cat de mica trebuie sa fie valoarea abaterii standard
1
fata de valoarea
2
in asa
fel incat sa se poata admite ca:
Se considera o valoare k, un coeficient de crestere a preciziei masuratorilor, din care
rezulta valoarea 1/k, care reprezinta coeficientul de neglijare a influentei valorii
1
. Rezulta
astfel:
Cea mai utilizata valoare a coeficientului k este 2
Aceasta inseamna ca, in conditiile in care valoarea abaterilor standard
componente este mai mica decat jumatate din abaterea standard totala, se poate neglija influenta
13
surselor de erori asupra valorii standard totale.
2. RETELE DE TRASARE
2.1 Particularitati ale proiectarii retelelor de trasare
Proiectul lucrarilor topografice de trasare se elaboreaza pe baza studiilor facute pe planul
general. Prin acest proiect se stabilesc:
Modul de asigurare al preciziei cerute de beneficiar;
Metodele de trasare;
Caracteristicile retelelor de trasare.
Deosebim cinci grupe de retele de sprijin pentru trasare:
1. In cazul trasarii constructiilor simple, la care cerintele de precizie sunt mici
(diguri, drumuri de exploatare, sisteme de irigatii si desecari, canale, etc.), trasarea se
efectueaza fata de reteaua existenta.
2. In cazul trasarii constructiilor cu precizie ridicata, se realizeaza baza de trasare
prin axele principale ale acestora, de la care se efectueaza apoi trasarea in detaliu a
punctelor principale ale constructiilor. Aplicarea pe teren a axelor principale se
efectueaza fata de punctele de sprijin ale retelei de ridicare sau prin reperaj fata de alte
constructii.
3. In cazul constructiilor de forma dreptunghiulara din cadrul platformelor
industriale (hale industriale, ateliere), a constructiilor civile (blocuri, cartiere de
locuinte), a constructiilor din incinta aeroporturilor, porturilor se realizeaza baza de
trasare sub forma retelei topografice de constructie.
4. In cazul trasarii unor constructii speciale dezvoltate pe verticala unde se
utilizeaza prefabricate de beton armat si elemente metalice, se alcatuiesc retele spatiale
pentru trasare-montaj care se dezvolta atat orizontal cat si vertical. Asemenea retele de
sprijin se folosesc la montarea prefabricatelor constructiilor industriale, la montarea
echipamentului industrial si la executia constructiilor unicate (cent rale nucleare,
acceleratoare de particule etc.). Retelele spatiale au laturi scurte, necesita precizia cea mai
ridicata, iar dezvoltarea porneste de la reteaua topografica de constructie.
5. In cazul proiectelor desfasurate pe distante mari: constructii hidrotehnice,
complexe feroviare, combinate industriale, reteaua de sprijin pentru trasare este constituita
sub forma unor retele speciale de microtriangulatie, microtrilateratie, retele poligonometrice.
In retelele de trasare, nu se introduc corectiile de reducere a laturilor masurate la
suprafata elipsoidului de referinta, deoarece prin aplicarea acestor corectii s-ar modifica scara
retelei si ar duce la neinchideri liniare in procesul de trasare.
In cazul retelelor de trasare desfasurate pe suprafete mari, in regiuni muntoase, cu diferente
mari de nivel, se admite ca suprafata de referinta nivelul mediu al zonei.
2.2 Retele de sprijin
Pentru a putea realiza trasarea pe teren a punctelor, liniilor sau a suprafetelor
proiectelor de constructii este necesar ca elementele de trasat sa poata fi raportate la puncte si
directii materializate pe teren.
Elementele topografice ce urmeaza a fi trasate -elemente de trasat-sunt indicate sau se
determina de pe planul de trasare. Acesta trebuie sa prezinte noul aspect al terenului din
zona si sa contina si indicatii asupra preciziilor ce trebuie asigurate la trasare. Alegerea
punctelor de statie din care se va efectua trasarea-puncte de sprijin-trebuie facuta in asa fel
incat sa existe posibilitatea utilizarii lor si in masuratori topografice ulterioare, sa fie asigurata
14
vizibilitatea intre puncte si accesibilitatea lor, pentru a putea fi utilizate la lucrari de executie si
urmarirea deplasarilor. Marcarea lor trebuie astfel facuta incat sa asigure o pozitie stabila un
timp cat mai indelungat.
In cazul lucrarilor mari de constructii este recomandabil ca pentru fiecare punct de
sprijin sa se intocmeasca descrieri topografice care sa contina, pe langa coordonatele si cotele
punctelor de sprijin si toate informatiile privind pozitia lor pe teren, vizibilitate si eventuala
incredere care li se poate acorda.
Daca trasarea trebuie facuta din puncte de sprijin existente, atunci acestora
trebuie sa li se verifice stabilitatea prin masurarea unor elemente de control-unghiuri si
distante.
Pentru trasarea unor constructii simple, izolate, de exemplu trasarea unei cladiri,
se pot utiliza ca puncte de statii sau ca directii de orientare puncte de contur sau limite
de teren fata de care constructia trebuie sa se afle la distantele impuse in proiect.
2.3 Retele de trasare planimetrice
Pentru trasarea obiectivelor vaste si complexe este nevoie de un numar mare de puncte
de sprijin dispuse sub forma de retea care incadreaza obiectivul, putand deci lua forme diferite
in plan si in inaltime. Aceste puncte trebuie pozitionate astfel incat sa permita:
aplicarea pe teren a axelor principale si secundare, precum si a unor puncte
caracteristice prin una din metodele de trasare;
restabilirea periodica a acestor axe si puncte in procesul de constructie ;
utilizarea lor intr-o masura cat mai mare la efectuarea observatiilor asupra
deplasarilor si deformatiilor constructiei.
In multe situatii, pentru proiecte de constructii civile sau industriale fara un grad de
complexitate si fara cerinte deosebite de precizie, la constructia drumurilor, a stalpilor liniilor de
inalta tensiune, pot fi folosite puncte ale retelei geodezice de stat. Alte puncte de sprijin,
eventual de indesire necesare pot fi determinate prin procedeele studiate.
Unele proiecte de constructii, ca de exemplu proiecte de poduri, de turnuri de
televiziune si, in special, subansamblele centrelor atomo-electrice, necesita o precizie de trasare
atat de ridicata, incat precizia punctelor retelei geodezice de stat nu mai e suficienta. In
aceste cazuri se determina puncte noi intr-o asa numita retea de trasare,fara constrangeri in
reteaua geodezica de stat.
Precizia punctelor acestor retele este dependenta numai de masuratori si de modul de
marcare a punctelor. Deoarece aceste retele sunt realizate ca retele libere, nu le sunt transmise
eventualele ,,tensiuni" din reteaua geodezica de stat.
2.3.1 Cerinte de precizie
La realizarea retelelor planimetrice trebuie sa se urmareasca ca in retea sa se realizeze o
astfel de precizie ca, in general, influenta erorilor retelei asupra trasarii si a altor masuratori sa
ramana neglijabil de mica. De asemenea, trebuie luat in considerare si aspectul economic al
problemei. In functie de abaterea standard in relatia de masurare a distantelor, se pot deosebi
urmatoarele clase de precizie :
15

S
/ Sabaterea standard relativa de masurare a distantelor
Cerintele de precizie pentru masurarea directiilor orizontale se pot stabilii cu relatia:

cc
dir
=abaterea standard de masurare a directiilor orizontale
-
cc
=factorul de transformare in radiani(636620
cc
)
2.3.2 Principii de realizare a retelelor
Pornind de la cerintele de precizie si de la cele economice, se poate alege varianta optima
a formei retelei si a procedeului de masurare. Locurile pentru marcarea punctelor se aleg, pe cit
posibil, stabile.
In cazul retelelor planimetrice realizate prin metode clasice, pentru a se evita refractia
laterala, este necesar ca traseul liniilor de vizare sa treaca la distante mai mari de 1 m de cladiri,
stalpi, etc. La instalatiile liniare distanta de siguranta este mai mare sau eel putin egala cu 3 m.
Originea si axele principale ale sistemului de axe se stabilesc in asa fel incat sa existe
doar coordonate pozitive. Se are in vedere eventuala extindere a retelei.
Problema esentiala a calitatii lucrarilor de trasare si de urmarire a deplasarilor este
asigurarea unei precizii ridicate a pozitiei reciproce a punctelor retelei de trasare sau de urmarire
a deplasarilor. Ca urmare, acest tip de retele se prelucreaza ca retele libere.
2.3.3 Retele de triangulatie locale (microtriangulatie)
Se utilizeaza la trasarea constructiilor ingineresti speciale si complicate ca : galerii
(tuneluri),metro,poduri,baraje,turnuri de televiziune si radio si centrale nucleare.Acest tip de
retele este,pana in prezent,cel mai des folosit pentru masuratori de urmarire a deplasarilor
constructiilor si tunelurilor.
Pot fi concepute sub forma unor lanturi de triunghiuri,de patrulatere cu ambele
diagonale observate,sau sisteme centrale simple si multiple,lungimea laturilor fiind cuprinsa
intre 0,3 si 2 km
cc S
cc
dir
s
p
o
o =
2
/
16
Fig. 2.1Retele de
triangulatie local
2.3.4 Retele liniar-unghiulare
In aceasta categorie intra retele de orice forma in care s-au masurat: toate laturile si toate
unghiurile sau o parte din laturi si o parte din unghiuri. Acestea pot fi diferite, ca forma, de cea
ideala, fara ca rigiditatea lor sa fie afectata (la triangulatie si trilateratie rigiditatea depinde in
mare masura de configuratia retelei). In retelele mari se recomanda sa fie masurate toate laturile
si toate unghiurile, iar in retelele scurte, laturile de legatura si toate unghiurile.
In retelele mari se recomanda sa fie masurate toate laturile de legatura, iar in retelele
cu laturi scurte, laturile de legatura si toate unghiurile.
Retelele liniar-unghiulare pot fi proiectate sub forma de lanturi de triunghiuri, lanturi
de patrate si romburi, sisteme centrale legate.
Raportul dintre abaterile standard de masurare a unghiurilor si laturilor trebuie sa se
gaseasca in limitele:
unde:

= abaterea standard de masurare a unghiurilor;

s
= abaterea standard de masurare a laturilor;
s = lungimea unei laturi;
cc
p = factorul de transformare in radiani.
Daca nu este satisfacuta aceasta conditie, este convenabil sa se faca numai
masuratori de unghiuri sau numai de laturi, in functie de care dintre cele doua marimi

/ p
sau
s
/S este mai mica. Cand

/ p =
s
/S, precizia masuratorilor unghiulare si liniare la
compensarea retelei liniar-unghiulare creste in aceeasi masura.
2.3.5. Retele poligonometrice
Sub forma de drumuiri, aceste retele pot fi utilizate avantajos, avand in vedere
extinderea lor liniara, in special la construirea drumurilor, a sistemelor de irigatii si desecari,
precum si la amenajarea cursurilor de apa. In localitati, este indicata reteaua sub forma de
poligoane.
Desi aceste retele,intr-o anumita perioada au fost neglijate,mai ales in cazul retelelor
3
3
1
< <
S
s
o
p
o
8
17
planimetrice datorita preciziei limitate in masurarea distantelor,ele si-au pastrat importanta in
executarea si in prelucrarea retelelor de nivelment geometric.
2.3.6. Retele de microtrilateratie
Se folosesc la realizarea constructiilor speciale (de exemplu de tipul
acceleratoarelor de particule sau a cladirilor inalte),la care operatiile de trasare-montare se
efectueaza cu precizie ridicata la baza constructiei,precum si la orizonturile de montaj se pot crea
retele de microtrilateratie(cu laturi de 10... 100 m)
De asemenea,acest tip de retele se dovedesc foarte rationale la determinarea deplasarilor
orizontale ale punctelor de pe suprafata terenurilor predispuse la alunecare
sau ale unor puncte dispuse pe suprafete de beton armat,care fac obiectul urmaririi
deplasarilor.
Determinarea punctelor retelelor de microtrilateratie se efectueaza numai prin masuratori
de distante,acestea reprezentand laturile de triunghiuri.
In functie de forma constructiei ce se executa sau de suprafata
supravegheata,retelele de microtrilateratie se proiecteaza sub forma de:
patrulatere,sisteme centrale,sisteme inelare.In acest caz se masoara toate laturile si diagonalele
retelelor.
*retea de patrulatere cu * sistem central
diagonalele masurate
*sistem inelar
Fig. 2.2 Retele de microtrilateratie
2.4 Materializarea punctelor planimetrice
Pentru materializarea punctelor de sprijin pentru trasari simple se pot utiliza: tarusi
de lemn, tarusi metalici, sau borne de beton. Pentru cerinte superioare de precizie aeeste
modalitati devin nesatisfacatoare. Pentru astfel de cerinte se utilizeaza pilastrii de beton armat.
Un pilastru este format dintr-un tub umplut cu beton armat. Pilonul se sprijina pe o
fundatie de beton sau pe un foraj care strabate stratul superior de pamant patrunzand la o
adancime de peste 2m in roca stabila. Daca pilastrii se amplaseaza in zone critice ca de
exemplu in albiile raurilor, trebuie consultati specialisti in domeniu si geologi. Este astfel
posibil ca adancimea de forare sa fie necesar sa ajunga pana la 20m pentru a atinge o roca
suficient de stabila.
In partea superiora a pilastrului este fixata o placa in centru careia intr-o adancitura
este betonat un bolt de centrare. Dupa insurubarea unei sfere de centrare in filetul ambazei a
unui instrument ( teodolit, tinta de vizare sau reflector) se introduce sfera in orificiul boltului si
18
astfel instrumentul este centrat fortat cu o eroare de cateva sutimi de milimetri.
Cu ajutorul boltului adaptor pot fi marcate punctele de determinat pe constructii.
Bolturile se betoneaza in peretele constructiei. Dupa ce dopul este indepartat in filetul interior
al boltului se poate insuruba un adaptor de 100 mm (marcheaza puncte de reper pentru vizarea cu
un teodolit sau pentru sprijinirea unei rulete) sau un adaptor pentru reflector de 100 mm (la
masurarea electro-optica a distantelor). Punctul de reper al marcii se afla astfel mereu cu 100
mm in fata flansei boltului.
Pentru marcarea punctelor de vizat pe constructii se folosesc marci de vizare fixate prin
dibluri sau lipire.
Fig. 2.4 Marci de vizare
19
2.5 Reteaua Topografica de Constructie
Se foloseste ca baza de trasare pentru aplicarea pe teren a proiectelor de constructii
industriale si civile din localitati, aeroporturi, etc, pe terenuri neconstruite sau care permit
vizibilitatea directiilor laturilor retelei. Se alcatuieste ca o retea compacta din patrate si
dreptunghiuri intr-un sistem local de axe de coordonate rectangulare, la care directiile axelor
sunt paralele riguros cu axele constructiilor si cu liniile rosii (proiectate) ale cartierelor si
cladirilor. Varfurile patratelor si dreptunghiurilor retelei se marcheaza prin borne de beton, fund
in acelasi timp si repere de nivelment.
2.5.1 Clasificari ale retelelor topografice de constructii
a) Din punct de vedere al lungimii laturii retelei topografice de constructii se pot
prezenta sub trei aspecte:
- retea topografica de constructii principala cu laturi de 200-400 m;
- retea topografica de constructii suplimentara, cu laturi de 20-50 m, creata in interiorul retelei
principale, in scopul pozitionarii unor utilaje tehnologice;
- retea topografica de constructii de montaj, cu laturi intre 5-10-20 m.
b) Dupa forma, reteaua topografica de constructii poate fi:
- retea de patrate;
- retea de dreptunghiuri;
- retea combinata;
c) Din punct de vedere al alcatuirii, retelele topografice de constructii pot fi:
- realizate prin metoda clasica-prin trasarea in pozitie proiectata a unor puncte si
prelucrarea masuratorilor in reteaua trasata pe teren. Prezinta urmatoarele doua
dezavantaje:
valorile coordonatelor punctelor retelei vor rezulta ca valori fractionare
diferind de coordonatele proiectate
nu se pot intocmi scheme de trasare a constructiilor decat dupa obtinerea
coordonatelor finale ale punctelor retelei
- realizate prin metoda reductiilor-permite sa se depaseasca dezavantajele de la punctul anterior.
Fig. 2.5 Schita Retelei Topografice de Constructii
20
2.5.2 Proiectarea Retelei Topografice de Constructie
Se executa la birou pe planul general al constructiei si consta in:
- determinarea lungimii maxime a laturii retelei;
- amplasarea punctelor retelei si determinarea coordonatelor punctelor retelei in sistem local;
- alegerea procedeului de trasare provizorie a bazei retelei de trasare si de aplicare a retelei;
-calculul preciziei necesare a masuratorilor unghiulare si liniare in reteaua trasata
provizoriu;
- alegerea metodei de prelucrare a masuratorilor;
- alegerea metodei de reducere (corectare) a punctelor retelei.
La proiectarea retelei de constructie este necesara respectarea urmatoarelor cerinte:
- asigurarea unor conditii de lucru comode in timpul trasarii;
- obiectivele principale ale complexului industrial sa fie amplasate in interiorul figurilor geometrice
ale retelei de patrate, dreptunghiuri;
- laturile retelei topografice de constructii sa fie paralele cu axele principale ale cladirilor
de executat si sa fie amplasate cat mai aproape de acestea;
- laturile sa fie dispuse in apropierea constructiilor de trasat;
-sa asigure conditii optime de masurare a unghiurilor orizontale si verticale, respectiv a distantelor;
-punctele principale ale retelei topografice de constructii sa fie amplasate in locuri
convenabile masuratorilor si sa fie asigurata conservarea lor in timp;
-lungimile laturilor vor fi proiectate in valori rotunjite la zeci de metri (se accepta si rotunjiri la 5
m si sa fie mai mici decat lungimea maxima admisa).
2.5.2.1 Determinarea lungimii maxime a laturilor retelei topografice de constructii
unde:
a
c
- abaterea standard de trasare a constructiilor
abaterea maxima admisa

R
- abaterea standard de trasare a punctelor retelei topografice de constructii

P
- abaterea standard de trasare a punctelor constructiilor din punctele retelei topografice de
constructii

B
- abaterea standard de masurare a unghiurilor.
Reteaua topografica de constructii va avea o densitate a punctelor corespunzatoare
scopurilor urmarite iar precizia ei va trebui sa permita utilizarea in toate lucrarile de trasare, pe
toata perioada realizarii constructiei respective.
2.5.2.2 Determinarea coordonatelor punctelor retelei in sistem local
Proiectarea retelei topografice de constructii se realizeaza prin metoda grafo-
analitica. Unul din punctele retelei, va fi considerat punct "origine" va primi coordonate arbitrare,
21
intr-un sistem de coordonate local, in raport cu care sunt determinate, prin calcul, coordonatele
celorlalte puncte ale retelei topografice de constructii. Punctul "origine" se alege in coltul de sud-
vest al retelei, iar pozitia lui corelata cu valorile alese pentru coordonate, trebuie sa asigure
coordonatele pozitive pentru toate celelalte puncte ale retelei.
2.5.2.3 Trasarea provizorie a bazei retelei
Dupa proiectarea retelei de constructii pe planul general, se studiaza posibilitatea de
legare a retelei, de punctele retelei geodezice, materializate pe teren in sectorul retelei de
constructie. Se alege baza retelei topografice de constructii in interiorul retelei, in aproprierea
constructiei de importanta maxima.
Pentru legarea retelei topografice de constructii de reteaua geodezica este necesar sa se
determine coordonate in sistem geodezic pentru punctele bazei retelei.
Acest lucru se realizeaza folosind caroiajul retelei geodezice existente, in modul urmator:
- se determina grafic coordonatele geodezice pentru punctul i;
- coordonatele punctului i+1 se vor determina analitic cu formula:
j i j i j i
D X X

O + = cos
j i j i j i
D Y Y

O + = sin
- pentru determinarea orientarii
j i
O se vor alege trei puncte a, b, c pe latura constructiei
determinate din aproprierea bazei. Acestor puncte li se vor determina grafic coordonatele
geodezice dupa care se vor calcula orientarile:
a
.
b
;
a
.
c
;
b
.
c
cu formula:
j i
j i
j i
X
Y
arctg

A
A
= O
- distanta D
i-j
se cunoaste din etapa de proiectare a retelei
- se calculeaza orientarea medie
Deoarece laturile retelei sunt paralele cu laturile constructiilor, vom avea:
m
=
i-j
2.5.3 Trasarea provizorie a Retelei Topografice de Constructie proiectate
Dupa trasarea bazei retelei restul punctelor retelei topografice de constructii se vor trasa din
punctele bazei prin metoda coordonatelor rectangulare cu aceeasi aparatura cu care s-a trasat
provizoriu baza. Din punctele bazei se vor trasa cu teodolitul perpendiculare la axele
retelei, in lungul acestora la distante proiectate corespunzatoare, aplicate cu precizie scazuta, se
vor materializa provizoriu pe teren punctele retelei topografice de constructii. Reteaua de
constructie trasata provizoriu pe teren se va materializa cu pari de 0.5-lm,batuti la nivelul
terenului. In partea de sus a parului se bate un cui pe floarea caruia se traseaza doua rizuri
perpendiculare, punctul lor de intersectie reprezinta punctul retelei de constructie trasat
provizoriu.
| ) 3 /
c b c a b a m
O + O + O = O
22
Fig.2.6 Trasarea provizorie a Retelei Topografice
de Constructie
2.5.3.1 Determinarea abaterilor standard de masurare a unghiurilor si laturilor in
reteaua trasata provizoriu
Cunoscand abaterea standard de trasare a punctelor retelei
R
, in urma aplicarii principiului
influentelor egale ale erorilor, si acceptand faptul ca punctele retelei se determina polar se poate
scrie:
in care:
D
-abaterea standard de masurare a laturilor retelei

- abaterea standard de masurare a unghiurilor


Aplicand principiul influentelor egale ale erorilor, vom avea, in continuare:
2.5.4 Calculul preciziei de trasare a Retelei Topografice de Constructie
Reteaua topografica de constructie trebuie sa fie astfel executata pe teren incat sa poata
asigura trasarea elementelor proiectate ale constructiilor cu precizia solicitata. Pornind de la
valoarea cunoscuta a lui de determina abaterile standard
i
ale pozitiei punctelor retelei
topografice de constructii, abaterile standard de masurare a distantelor
dir
, a unghiurilor
u
a
lungimilor
s
Fata de aceste valori se executa proiectarea topo-inginereasca in vederea masurarii
unghiurilor si lungimilor, alegandu-se aparatura, metodele de masurare, etc.
2.5.5 Masurarea unghiurilor si laturilor Retelei Topografice de Constructie
trasata provizoriu.
In functie de abaterile standard de masurare a unghiurilor se stabileste instrumental
si metoda de masurare a unghiurilor retelei topografice de constructii, iar in functie de eroarea
relativa de masurare a lungimilor se alege dispozitivul de masurare. Se masoara pe teren
unghiurile si distantele dintre punctele retelei topografice de constructii trasata provizoriu.
2.
2
2
D R
D o
p
o
o
8
+
|
|

'

=
23
2.5.6 Compensarea masuratorilor efectuate in Reteaua Topografica de Constructie
trasata provizoriu.
Compensarea masuratorilor se face prin metoda poligoanelor, care presupune mai intai
compensarea unghiurilor si apoi compensarea cresterilor de coordonate.
2.5.6.1 Compensarea masuratorilor unghiulare:
- se calculeaza neinchiderile unghiulare f
p
in toate figurile (poligoanele) retelei
topografice de constructii. Aceasta nu trebuie sa depaseasca abaterea maxima admisa:
n - este numarul unghiurilor masurate in figura
- se scriu ecuatiile normale ale corelatelor pentru fiecare poligon:
- se rezolva sistemul ecuatiilor normale al corelatelor, obtinandu-se in urma rezolvarii valorile
corelatelor ki;
- se determina corectiile valorilor unghiulare masurate, se corecteaza aceste valori
masurate si se obtin unghiurile compensate.
2.5.6.2 Compensarea cresterilor de coordonate
- pornind de la orientarea cunoscuta a unei laturi a retelei topografice de constructii se
calculeaza orientarile celorlalte laturi, utilizand valori compensate ale unghiurilor;
-se calculeaza drumuiri poligonometrice inchise, pentru flecare poligon, rezultand cresteri
de coordonate provizorii;
- se calculeaza neinchiderile in fiecare poligon (exprimate in mm si calculate in acelasi sens -
sens orar, de exemplu);
- se scriu ecuatiile pentru fiecare poligon, rezultand sistemele normale ale corelatelor pentru
cele doua categorii de axe (abscise si ordonate);
- cele doua sisteme normale sunt asemanatoare, diferenta dintre ele fiind date de
termenii liberi;
-se calculeaza corectiile cresterilor de coordonate, cu ajutorul carora se obtin
coordonatele compensate ale retelei topografice de constructii trasata provizoriu.
2.5.7 Calculul reductiilor si trasarea definitiva a punctelor Retelei Topografice de
Constructie trasata provizoriu.
Din coordonatele proiectate si din cele obtinute in urma prelucrarii masuratorilor efectuate
in reteaua trasata provizoriu se calculeaza elementele reductiilor polare Ri si
i
sau rectangulare c
xi
si c
yi
, care se aplica pe teren fata de punctele trasate provizoriu.
Reductiile sunt corectii care se aplica in punctele retelei trasate provizoriu cu scopul
deplasarii lor in pozitiile proiectate.
Ele sunt de doua feluri:
o reductii rectangulare
o reductii polare
Calcularea reductiilor:
Reductiile rectangulare se obtin prin diferenta coordonatelor proiectate (x,y) si cele
rezultate in urma masuratorilor in reteaua topografica trasata provizoriu (x ,y).
; ' x x R
x
= ' y y R
y
=
Reductiile polare presupun calcularea distantei orizontale Ri dintre punctele retelei
n f
adm 8 8
o 2 =
24
topografice de constructii trasate provizoriu si cele proiectate si unghiului polar p (unghiul
orizontal din punctele trasate provizoriu format de directiile spre punctele proiectate cu
directiile de referinta).
R
i
=
i i i i , ' 1 ,
O + O =

m
Se stabileste in acest mod, pe teren, pozitia proiectata a punctelor R.T.C.. Aceste puncte se
materializeaza definitiv pe teren prin borne.
Indesirea retelei topografice de constructii in procesul de executie este necesara daca
aceasta nu a fost proiectata corect sau o parte insemnata din punctele ei sunt distruse in
timpul lucrarilor de constructii-montaj, impiedicand astfel stabilirea "vizibilitatilor" in vederea
orientarilor directiilor de trasat si scazand astfel eficacitatea retelei.
Reteaua de indesire, care cuprinde atat bornele ramase ale retelei topografice de constructii
cat si punctele noi, suplimentare, se alcatuieste prin metoda poligonometriei, sprijinita pe
punctele fixe ale retelei topografice de constructii.
| ) | )
2 2
' ' y y x x +
25
3. TRASAREA PE TEREN A ELEMENTELOR TOPOGRAFICE DIN
PROIECT
3.1. Trasarea pe teren a unghiurilor orizontale
Trasarea pe teren a unui unghi de marime cunoscuta presupune identificarea celei de a
doua laturi a unghiului fata de prima latura fixata pe teren (latura de referinta).In functie de
precizia necesara a trasarii unghiului si de conditiile locale oferite de teren se determina
instrumentele, accesoriile si procedeele de trasare corespunzatoare.
In faza de pregatire topografica a proiectului in vederea trasarii, din coordonatele
rectangulare cunoscute ale punctelor A, B, C, se determina valoarea unghiului din proiect ce
urmeaza a fi trasat conform relatiilor cunoscute:
Trasarea unghiurilor orizontale cu teodolitul se poate executa, in functie de precizia
necesara, in trei moduri:
a) trasarea unghiurilor cu precizie scazuta;
b) trasarea unghiurilor cu precizie medie;
c) trasarea unghiurilor cu precizie ridicata.
a) Trasarea unghiurilor orizontale cu precizie scazuta, se aplica la executia drumurilor
de exploatare precum si la constructive din anrocamente sau pamant unde sunt
necesare masuratori de precizie.
Fig. 3.1 Trasarea unghiurilor orizontale cu precizie scazuta
Teodolitul se aseaza in statie in punctul A si cu luneta in pozitia I se vizeaza
punctul B, efectuandu-se citirea C
B
Se calculeaza C
C
=
C
B
+ corespunzatoare unghiului din proiect.
Se deblocheaza miscarea inregistratoare si se roteste luneta in sens orar pana cand la cercul
orizontal vom obtine citirea C c -calculata.
Directia astfel rezultata se materializeaza la distanta corespunzatoare pe un
tarus obtinand, pe teren, punctul C.
In caz ca pe directia de referinta se introduce citirea zero (C
B
=0), vom avea C
c
=, restul
trasarii decurgand identic.
b) Trasarea unghiurilor orizontale cu precizie medie este utilizata in vederea aplicarii pe
teren a constructiilor civile, hidroameliorative, a drumurilor, a liniilor de inalta tensiune.
Trasarea presupune aplicarea unghiului orizontal din proiect in ambele pozitii ale lunetei.
Pentru trasarea pe teren a unghiului din proiect , se instaleaza teodolitul in punctul A si
26
se vizeaza punctul B (latura de referinta), in pozitia I a lunetei, rezultand citirea C
I
B
la
dispozitivul de citire al cercului orizontal. Se calculeaza citirea C
I
C
care va trebui sa fie
inregistrata la dispozitivul de citire al cercului orizontal, pe directia
AC:
Se deblocheaza alidada si se roteste luneta spre dreapta (in cazul imaginat in fig.1.1) pana
cand la dispozitivul de citire al cercului orizontal se inregistreaza valoarea citirii calculate
anterior (C
I
C
). Pe aliniamentul determinat de axa de vizare a lunetei teodolitului se ghideaza un
operator cu un jalon, pana in momentul in care varful jalonului se va situa la intersectia firelor
reticulare.
In punctul marcat de varful jalonului se bate un tarus (pichet) si se repeta operatiunea de
trasare folosind un creion, cu care se marcheaza punctul matematic la partea superioara a
tarusului.
Se bate un cui pe tarus., materializandu-se astfel directia corespunzatoare unghiului
proiectat (
pr.
), respectiv cea de a doua latura a unghiului.
Fig. 3.2 Trasarea unghiurilor orizontale cu precizie medie
Se vizeaza punctul B in pozitia a II-a a lunetei si se citeste la dispozitivul de citire al
cercului orizontal valoarea C
II
B
. Se calculeaza citirea C
II
c care va trebui sa fie inregistrata la
dispozitivul de citire al cercului orizontal, pe directia AC, corespunzatoare pozitiei a
II-a a lunetei:
Se deblocheaza alidada si se roteste luneta in sens antiorar pana cand la dispozitivul
de citire al cercului orizontal se inregistreaza valoarea citirii calculate anterior (C
II
C
). Pe
aliniamentul determinat de axa de vizare a lunetei teodolitului se ghideaza un operator cu un
jalon, pana in momentul in care varful jalonului se va situa la intersectia firelor reticulare.
in punctul marcat de varful jalonului se bate un tarus (pichet) si se repeta operatiunea de
trasare folosind un creion (cui), cu ajutorul caruia se materializeaza directia corespunzatoare
unghiului trasat in pozitia a II-a, rezultand punctul matematic C
II
C
la partea superioara a
tarusului. Punctul defnitiv trasat, in pozitia corecta, se va marca pe un tarus situat la mijlocul
segmentului C
I
C
II
.
c) Trasarea unghiurilor orizontale cu precizie ridicata. Se traseaza provizoriu unghiul
proiectat, in pozitia I a lunetei marcandu-se pe tarus pozitia punctului C
I
. Se masoara unghiul
astfel trasat prin metoda seriilor sau a repetitiei, obtinandu-se in final valoarea precisa
trasat
,
care se compara cu valoarea
pr.
, rezultand in final valoarea corectiei unghiulare:
27
Fig. 3.3 Trasarea unghiurilor orizontale cu precizie ridicata
Aceasta corectie se introduce pentru a creste precizia unghiului trasat
pr.
. Cunoscand din
proiect valoarea distantei D
AC
se poate calcula corectia liniara:
unde: D
AC
este distanta proiectata;

CC
este diferenta unghiulara calculata, in secunde;
p cc
este factorul de transformare in radiani (
p cc
= 636620).
Se aplica pe teren corectia liniara q din punctul C
1
pe o perpendiculara la latura AC
1
, cu
ajutorul unei rulete divizate milimetric, obtinandu-se pozitia corecta a punctului C.
Corectia se aplica spre dreapta sau spre stanga punctului C
1
, in functie de semnul acesteia
(+ sau -), dat de relatia de mai sus. Punctul matematic se marcheaza in final cu un cui pe tarus.
Verificarea trasarii se poate face prin masurarea cu precizie a unghiului BAC
(efectuand 4 - 5 serii de masuratori) si comparand unghiul astfel obtinut cu cel din proiect,
verificand indeplinirea conditiei:
3.1.1 Calculul preciziei necesare la trasarea unghiurilor orizontale
Calculul preciziei porneste de la determinarea abaterii standard maxime adrnisibile de
trasare (A,) sau valoarea abaterii liniare admise () a pozitiei punctului C, aflat pe directia
trasata AC, la distanta D
AC
din punctul de statie A.
Valoarea abaterii standard de trasare a unghiurilor proiectate depinde de influenta
erorilor de masurare propriu-zisa (de vizare si de citire pe cercul orizontal), a erorilor
instrumentale si de influenta conditiilor exterioare (refractia atmosferica laterala, vant).
Desi influenta erorilor de centrare a teodolitului pe punctul de statie si de reductie a
semnalului in punctul vizat, a erorilor datelor initiate (abaterile standard a punctelor bazei de
trasare A si B) cat si eroarea de fixare a punctului nu se manifesta direct asupra preciziei de
trasare a unghiului proiectat, totusi acestea provoaca o deplasare a directiei AC si implicit a
punctului trasat C.
Surse de erori ce intervin la trasare:
i - abaterea standard instrumental generata de erorile instrumentale;

2
- abaterea standard de centrare si reductie generata de erorile de centrare si
reductie;
trasat pr
cc
m m c
m
=
.
28

3
- abaterea standard de trasare generata de erorile ce apar in timpul trasarii;

4
- abaterea standard de fixare;

5
- abaterea standard datorata conditiilor exterioare.
Aplicand principiul influentelor egale a erorilor compensate si notand cu a
0
abaterea medie admisa rezultata din aplicarea acestui principiu, va rezulta relatia:
Atunci relatia devine:
m
=
0 5
=>
0
=
5
m
o
Pornind de la aceste relatii se determina valoarea fiecarui factor component, ceea ce va
permite alegerea sau verificarea procedeului de masurare pe teren, a caracteristicilor si
performantelor teodolitului ce va fi folosit, precum si accesoriilor care se vor utiliza si masurile
de precautie de care trebuie sa tinem seama in timpul trasarii.
1. Abaterea standard instrumentala: este provocata de eroarea de colimatie a lunetei,
eroarea de inclinare a axei verticale, eroarea de inclinare a axei de rotatie a lunetei si eroarea
de divizare a cercului orizontal, putand fi scrisa relatia:
in care semnificatia valorilor componente este urmatoarea:
-
C
este abaterea standard datorata influentei erorii de colimatie:
-aceasta eroare afecteaza masuratorile efectuate intr-o singura pozitie;
-efectul ei se diminueaza sau se elimina efectuandu-se masuratori in cele doua
pozitii ale lunetei.
-
V
este abaterea standard datorata influentei erorii de inclinare a axei principale a
instrumentului;
-efectul ei se diminueaza prin operatiunea de calare.
-
i
este abaterea standard datorata influentei erorii de pozitie a axei orizontale a
instrumentului:
-efectul ei de diminueaza sau se elimina efectuandu-se masuratori in cele doua
pozitii ale lunetei.
-
d
este abaterea standard datorata influentei erorii de divizare a cercurilor gradate:
-efectul ei se elimina prin efectuarea de masuratori cu origini diferite;
- in calcule, se admite, ca influenta a acestei abateri, valoarea de 3
CC
pana la 6
CC
.
2. Abaterea standard de centrare si reductie :
a. Influenta erorii de centrare
0 5 4 3 2 1
o o o o o o ~ ~ ~ ~ ~
3 2
cc cc
cc
A A
=
m
o
2
5
2
4
2
3
2
2
2
1
o o o o o o + + + + =
H
2 2 2 2
d i v c l
o o o o o + + + =
29
In cazul ideal trasarea se executa din punctul Ao, iar unghiul de trasat este o. Asezarea
teodolitului in punctul de statie cu o eroare de centrare (teodolitul se afla intr-un punct eronat A,
cu abaterea liniara e fata de pozitia corecta din punctul A
o
) influenteaza direct atat asupra
masurarii cat si a trasarii unghiului orizontal. Elementele centrarii sunt e - abaterea liniara si -
abaterea unghiulara a centrarii.
Relatia de determinare a abaterii standard provenita din influenta erorii de centrare este de
forma:
Caz particular: =100
G
Daca
2
=
0
atunci
e
=
0
. in acest caz, valoarea liniara a erorii de centrare se deduce cu
relatia:
8 p
o
cos 2
2
2
2
1
2
1
2
1
2 1
+

=
S S S S
S S
e
cc
e
In functie de valoarea obtinuta se poate trage concluzia asupra modului in care
va trebui executata operatiunea de centrare.
Pentru: - e > 3 mm se utilizeaza firul cu plumb;
- 1 mm < e
s
2 mm se utilizeaza bastonul de centrare
- e
s
1 mm se utilizeaza dispozitivul optic de centrare.
b. Influenta erorii de reductie
Vizarea punctului B, in loc de pozitia eorecta a punctului Bo, cu o eroare liniara de reductie
ei are o influenta directa atat la masurarea cat si la trasarea unghiului orizontal p. Relatia de
determinare a abaterii standard provenita din influenta erorii de reductie este de forma:
Caz particular : atunci se simplifica :
Pornind de la ipoteza ca se cunoaste valoarea abaterii standard
e1
se poate calcula sau
deduce valoarea liniara a erorii de reductie :
2
2
2
1
2 1
2
S S
S S
e
cc
e
+

=
p
o
8
p
o cos 2
2
2
2
2
1
2
2
2
1
2 1
+

= S S S S
S S
e
cc
e
cc
S
e
p
o .
1
1
=
cc
S
e
p
o
o
.
1
1
= S S S = ~ 2
1
|
|

'

=
2
2
2
1
2
1
1 1
2
2
1
S S
e
cc
e
p
o
30
Experimental s-a dedus ca valoarea lui e
1
poate fi scrisa:
unde a este sectiunea semnalului vizat (a < 5.6 * e
1
).
In functie de valorile admisibile ale erorii de reductie ei obtinute se pot utiliza pentru
vizare, in timpul efectuarii trasarii.
a > 5 cm se poate utiliza jalon topografic;
2 cm
s
a
s
5 cm se poate utiliza fisa sau tarus metalic;
a < 2 cm se poate utiliza tinta de vizare.
Pentru calculul preciziei necesare se admite o influenta comuna a erorii de centrare a
teodolitului si a erorii de reductie a semnalului vizat:
3. Abaterea standard de trasare
2 2
3 c v
o o o + =
Aceasta eroare este provocata de:

V
- abaterea standard de vizare;

C
- abaterea standard de citire la dispozitivul de citire al teodolitului datorita aproximatiei
acestuia. In functie de metoda folosita la masurarea unghiurilor, se poate scrie:
-unde n, in cazul metodei seriilor, este numarul de serii;
- unde r, in cazul metodei repetitiei, este numarul de repetitii.
Abaterea standard de vizare se poate calcula cu relatia:
V=
| )
M M 3
' ' 60 ' ' 60
...
,unde
60 reprezinta unghiul critic sub care ochiul liber nu mai poate distinge doua puncte apropiate,
iar M este puterea de marire a lunetei.
Abaterea standard de citire se poate calcula cu relatia:
2
p
c
= o
, unde p este
aproximatia de citire la dispozitivul de citire al teodolitului.
4. Abaterea standard de fixare
4
=
0
=
f
Aceasta valoare este controlabila de catre operator si poate fi luata in considerare astfel:
-
4
=
f
= 0.5 ... 1 mm in cazul in care fixarea punctului corespunzator directiei
care se traseaza se face prin centrare optica si trasare prin ace de trasat pe placute metalice sau
prin cherneruire; .

4
=
f
= 1 ... 5 mm in cazul in care fixarea punctului se face cu ajutorul firului cu plumb.
5. Abaterea standard datorata conditiilor exterioare
Este provocata de o serie de factori externi caracteristici mediului in care se executa
lucrarile de trasare:
- refractia atmosferica laterala (care are influenta cea mai mare);
- incalzirea inegala a instrumentului, in cazul in care se lucreaza timp
indelungat in soare;
- netransparenta aerului (fum, ceata, etc.);
- influenta vantului.
In functie de influenta acestor factori se pot accepta in calcule valori ale acestei abateri
2
8 1
=
a
e
n
c v
2 2
3
o o
o
+
=
2 2
0 3
1
e e
o o o o + = =
31
standard
5
=
CE
< 6
CC
....12
CC
.
La influente foarte puternice se evita executarea masuratorilor.
3.2. Trasarea pe teren a distantelor proiectate
Pregatirea topografica in vederea trasarii presupune determinarea corespondentului in
metri pe teren a unei distante orizontale din proiect, ce urmeaza a fi aplicata (trasata) pe teren. In
functie de datele furnizate in proiect, aceasta operatiune se poate realiza prin:
a. D
AB
=
AB
2
AB
2
Y X A + A
;
b. D
AB
=d
AB
.
n
.
10
-3
unde dAB este distanta masurata pe plan (mm)
n este numitorul scarii planului
In cazul in care terenul este accidentat se masoara unghiul vertical (de panta sau zenital)
intre punctul A si B; se calculeaza valoarea distantei inclinate corespunzatoare distantei
orizontale proiectate cunoscute.
D
AB =L
AB
.
cos
AB
= L
AB
sinZ
AB
In functie de precizia solicitata si de mijloacele de masurare, trasarea distantelor se poate
face prin:
- masurare directa utilizand benzi de otel (panglici si rulete topografice), fire sau benzi de invar
suspendate;
- masurare indirecta pe cale optica, utilizand teodolite de precizie si mire orizontale (mira bala);
-masurare electrono-optica a distantelor, utilizand functii speciale ale statiilor totale.
Indiferent de procedeul utilizat, trasarea distantelor presupune urmatoarele etape:
1. Din punctul A, pe directia AB, se traseaza provizoriu distanta D (sau D ), materializandu-
se punctul B (sau B ). Se masoara cu precizie distanta D (sau D ), trasata provizoriu. Se
compara valoarea masurata cu valoarea proiectata si se calculeaza corectia:
D = D
pr
AB
D (segmentul BB sau BB)
Valoarea relativ mica a corectiei (AD < 1 ... 2 m) permite aplicarea acesteia cu ajutorul
unei rulete divizata milimetric, fara riscul de a face erori. Din punctul B se aplica corectia AD
calculata (tinand cont de semnul ei), rezultand in final pozitia punctului B, care corespunde
distantei proiectate.
Pentru control se masoara distanta AB trasata, care se compara cu valoarea proiectata si se
verifica incadrarea in toleranta stabilita:
D = D
pr
AB
D
AB
mas
D A s
unde D abaterea maxima admisa la trasarea distantei este cunoscuta sau data prin normative.
La
Trasarea prin masurarea directa a distantelor proiectate, utilizand panglici, rulete topografice
sau fire de invar, tehnologia de masurare (la trasare) este identica cu cea de la masurarea pe cale
directa a distantelor. La trasarea corectiilor care se aplica sunt de semn contrar corectiilor de la
masurarea distantelor, in asa fel incat in final corespondenta distantei (la trasare) sa fie egala cu
distanta proiectata.
Calculul preciziei necesare porneste de la relativa maxima admisa la trasarea lungimii,
exprimata printr-o relatie de forma:
32
in careA
D
este abaterea maxima admisa impusa prin
conditiile de proiectare sau data prin normative.
Pornind de la aceasta relatie, se determina abaterea standard sub forma de abatere relativa medie
si de admite ca:
In functie de aceasta valoare se face proiectarea topo-inginereasca in scopul stabilirii
performantelor mijloacelor de masurare si metoda se lucru.
2. La trasarea pe cale optica a distantelor, procedeul cel mai utilizat si care conduce spre
realizarea unor precizii ridicate de trasare, este trasarea paralactica a distantelor, utilizand un
teodolit de precizie si o mira orizontala (mira BALA).
Fig. 3.7 Trasarea paralactica a distantelor
Valorile distantelor de trasat si pozitia mirei si a teodolitului implica existenta mai multor
scheme de trasare.
Pentru trasare se aplica principiul enuntat mai sus:
- se masoara, paralactic distanta D, trasata provizoriu
- se calculeaza valoarea distantei D=
- unde y - este unghiul paralactic masurat
b = 2 m este lungimea bazei (a mirei BALA);
- se calculeaza corectia A
D
= D
pr
- D;
- se aplica valoarea corectiei cu semnul ei, cu ajutorul unei rulete divizate milimetric;
- la calculul preciziei necesare se porneste de la relatia abaterii standard de trasare a distantei:

2
D
=
2
D
+
C
2
unde :

D
- abaterea standard de trasare a distantei, valoare cunoscuta ;

D
-abaterea standard generata de erorile provenite de la masurarea distantei D;

C
-abaterea standard generata de erorile de aplicare a corectiei
D
, care este foarte mica in
raport cu
D
, putand fi considerate in domeniul submilimetric (
C
<1mm).
Pornind de la prima relatie, prin defmirea acesteia si considerand unghiul /2 foarte mic se
poate ajunge la o relatie de forma:
Din aceasta relatie se poate deduce valoarea
cc
r
o
:
T D
b
cc
cc
r

=
'
p
o
care reprezinta valoarea
abaterii standard de masurare a unghiurilor paralactice.
Pornind de la aceasta relatie, se poate calcula numarul de serii la masurarea unghiurilor
paralactice, corespunzator preciziei solicitate, cu relatia:
D
A
T
D
=
max
1
D
A
T
D
=
max
1
cc
cc
r
cc
cc
r D
b
D
T b
D
D p
o
p
o o
= =
' 1 '
'
'
2 2
.
y
ctg
b
33
unde:
- n este numarul de serii;
-
v
este abaterea standard de vizare;
-
c
este abaterea standard de citire;
-

este abaterea standard de masurare a unghiurilor paralactice.


3. La trasarea prin masurare electrono-optica a distantelor se aplica acelasi principiu de trasare.
in cazul instrumentelor moderne (statii totale) exista posibilitatea de a activa functia tracking,
care permite afisarea continua, la intervale de timp foarte scurte, a distantei masurate, la fieeare
deplasare a reflectorului pe aliniamentul AB pe care se face trasarea. Aceasta permite trasarea
directa a distantei proiectate, depasindu-se etapa de aplicare a corectiei
D
.
34
4. METODE DE TRASARE IN PLAN A PUNCTELOR PROIECTATE
ALE CONSTRUCTIILOR
4.1 Metoda coordonatelor polare
Metoda se recomanda in situatiile cand lucrarile se executa in zone in care sunt posibile atat
masuratori unghiulare cat si cele liniare,iar baza de trasare este alcatuita dintr-o drumuire
poligonometrica sau retea topografica de constructii.
Trasarea pe teren a punctului C se face prin aplicarea,din punctul A al refelei de
trasare,a unghiului orizontal din proiect P (unghi polar),fata de latura retelei (directie de
referinta) si a distantei D din proiect (raza vectoare).
Fig. 4.1 Trasarea prin metoda coordonatelor polare
Se cunosc coordonatele punctelor A (X
A
,Y
A
) sj B (X
B
,Y
B
), ale retelei de trasare
(aceste puncte exista deja pe teren si pe planul de executie) iar coordonatele punctului
C sunt indicate in proiect.
4.1.1 Principiul metodei
Metoda coordonatelor polare de trasare a punctelor proiectate ale constructiei consta in
trasarea unui unghi orizontal si a unei distante orizontale, pentru fiecare punct din proiect.
4.1.2 Calculul elementelor de trasare
Valoarea elementelor topografice ce urmeaza a fi trasate (P,D) se determina in faza de
pregatire topografica cu relatiile:
35
4.1.3 Trasarea pe teren a punctelor
Punctele i ale constructiei se pozitioneaza pe teren prin trasare unghiurilor
orizontale
i
si a distantelor orizontale D
i
; (conform schitei de trasare) din punctele
retelei de trasare.
Trasarea pe teren a unghiurilor orizontale se executa cu ajutorul teodolitelor,
iar a distantelor orizontale cu ruleta topografica (unde se recomanda ca distantele D
i
sa nu depaseasca dimensiunea nominala a dispozitivului de masurare, deci densitatea
punctelor retelei topografice de trasare sa fie suficient de mare pentru a indeplini
aceasta conditie, situatie de care se tine seama la pregatirea topografica a proiectului
pentru trasare) sau cu aparatura electrono-optica de masurare a distantelor, din
punctele retelei de trasare.
4.1.4 Controlul trasarii
a. prin trasarea punctului constructiei si din alt punct al retelei de sprijin;
b. prin trasarea punctului i printr-o alta metoda de trasare;
c. prin compararea unghiurilor si a distantelor dintre punctele trasate,obtinute
prin masurarea pe teren cu cele indicate in proiect.
4.1.5 Calculul preciziei necesare le metoda coordonatele polare
Precizia de pozitie a punctului trasat depinde in principal de precizia de trasare
a unghiurilor si de precizia de trasare a distantelor.
Sursele de erori, in cazul utilizarii acestei metode, sunt:
Fig. 4.2 Surse de erori la trasare

S
- abaterea standard a datelor initiale provenita din erorile de pozitie ale punetelor bazei de
trasare:
a. exista posibilitatea ca aceste valori sa fie cunoscute (rezultate din prelucrarea
masuratorilor efectuate in reteaua de trasare);
b. in cazul in care nu exista nici o informatie asupra acestor valori se poate
admite in calculul preciziei necesare ca valoarea
di
este cel mult egala cu jumatate
din valoarea abaterii standard de pozitie a punctului trasat (
di
< 0,5
1
);

- abaterea standard de trasare a unghiurilor orizontale provenite din erorile de trasare;

D
- abaterea standard de trasare a distantelor provenite din erorile care pot interveni la trasarea
lor;

f
- abaterea standard de fixare.
Precizia de fixare a punctului nu trebuie sa exercite o influenta foarte mare
36
asupra pozitiei finale a punctului trasat si din acest motiv de regula in literatura de
specialitate expresia este data dintr-o relatie statistica intre componentele erorilor (
f
= 0,3 3
0
).
0
este o componenta rezultata din aplicarea principiului influentei egale a
erorilor componentei. In aceste conditii expresia abaterii standard de pozitie a unui
punct trasat este de forma:
Pornind de la valoarea cunoscuta a lui
C
sau a abaterii maxime admise (date in proiect sau
solicitate in proiect) se poate calcula valorile
erorilor componente si in aceste conditii se pot trage concluzii referitoare la:
- performantele instrumentelor si accesoriilor pe care va trebui sa le utilizam la
trasare;
- metodele de lucru pe care urmeaza sa le utilizam;
- precautiile pe care va trebui sa le avem in vedere la trasare.
Pornind de la principiul influentei egale a erorilor componente care intervin in
relatia lui
1
sj tinand cont de observatiile facute asupra influentei abaterii
standard de fixare putem spune ca:
In functie de aceste valori se continua calculele.
4.2 Metoda coordonatelor rectangulare
Aceasta metoda se aplica in cazul punctelor constructiilor situate in apropierea
aliniamentului ce uneste doua puncte ale retelei de sprijin (de trasare). Eficienta
metodei este conditionata de pozitia punctelor retelei de trasare pe directia unei axe
de coordonate.
Metoda se foloseste in cazul in care exista pe teren o retea topografica de
constructie sub forma de patrate sau dreptunghiuri iar toate punctele principale ale
constructiilor proiectate au coordonate rectangulare in sistemul de axe de coordonate
generate de aceasta retea.
Metoda se utilizeaza in terenuri neaccidentate, la trasare constructiilor civile si
industriale.
3 2
...
A A
=
B
H
o
37
Fig. 4.3 Trasarea prin metoda coordonatelor rectangulare
4.2.1 Principiul metodei
Metoda consta in materializarea pe teren a punctului C al constructiei prin
aplicarea unui segment x in lungul aliniamentului ce uneste cele doua puncte de
sprijin (A,B) iar din punctul P astfel obtinut a unei perpendiculare de lungime y.
4.2.2 Calculul elementelor de trasare
Elementele de trasare ale punctelor proiectate ale constructiilor sunt abscisele si ordonatele
calculate fata de punctele retelei topografice de constructie si care se
traseaza in conformitate cu schitele de trasare.
a) In cazul pozitiei punctelor de sprijin pe directia unei axe de coordonate:
b) In cazul unei pozitii oarecare a punctelor de sprijin fata de axele de coordonate:
In aceste relatii:
- X
A
, Y
A
,X
B
,Y
B
sunt coordonatele punctelor de sprijin;
- X
C
,Y
C
sunt coordonatele punctului C;
-
AB
este orientarea aliniamentului AB.
Semnul ordonatei este indicat de pozitia punctului C fata de directia AB.
4.2.3 Trasarea pe teren a punctelor
In functie de elementele specificate in schita de trasare, pe teren se procedeaza
astfel:
- se instaleaza teodolitul in statie in punctul A si se vizeaza punctul B.Pe acest
aliniament in lungul liniei de vizare se traseaza abscisa x si se materializeaza punctul P;
- se instaleaza teodolitul in punctul P si fata de directia PA se traseaza un unghi de 100
g
;
- pe directia astfel obtinuta se va aplica ordonata y rezultand pozitia pe teren a punctului C din
proiect.
Observatii:
- ca directie de referinta pentru trasarea unghiului drept se va alege latura cea mai lunga (PA sau
PB);
- se alege schema de trasare in asa fel incat x > y.
38
4.2.4 Controlul trasarii
Aceasta se poate realiza prin:
- masurarea laturilor constructiei rezultate prin trasare si compararea lor cu cele din proiect;
- trasarea punctului C utilizand alta schema de trasare - mod de control posibil
in cazul retelei topografice de constructii;
- trasarea punctului C prin alta metoda (de exemplu metoda coordonatelor
polare).
4.2.5 Calculul preciziei necesare la metoda coordonatelor rectangulare
Abaterea standard de trasare a punctului C va fi provocata de:
abaterile standard
X
si
Y
de aplicare pe teren a cresterilor de coordonate x si y;
sau daca mai intai se traseaza ordonata y:
abaterea standard

de trasare a unghiului drept;


abaterea standard
C
de centrare a teodolitului;
abaterea standard
r
de reductie ,doar in punctul P;
abaterea standard
f
de fixare pe teren a punctului;
abaterile standard
S
ale punctelor de sprijin, putandu-se scrie relatia:
Daca se considera ca pozitia pe teren a punctului C rezulta prin imbinarea metodei
aliniamentului, pentru trasarea punctului P si a metodei coordonatelor polare, pentru trasarea din
punctul P a punctului C, abaterea standard
C
se va determina cu relatia:
unde:

ma
- abaterea standard la trasarea punctului P prin metoda aliniamentului (poate fi asimilata cu
abaterea standard longitudinala);

mp
- abaterea standard la trasarea punctului C prin metoda aliniamentului (poate fi asimilata cu
abaterea standard transversala).
Dar tinand seama ca :
va rezulta :
unde:

s
- abaterea standard a punctelor de sprijin;

v
- abaterea standard de vizare;

foc
- abaterea standard datorita schimbarii focusarii lunetei la vizarea succesiva a punctelor A si
P;

x
,
y
- abaterea standard de trasare a cresterilor de coordonate x si y;

- abaterea standard de trasare a unghiului drept;


2 2 2 2
2
2 2 2 2
f r e y x s c
y o o o
p
o
o o o o
8
+ + +
|
|

'

+ + + =
2 2 2 2
2
2 2 2 2
f r e y x s c
x o o o
p
o
o o o o
8
+ + +
|
|

'

+ + + =
mp ma
C
2 2
o o o + =
2
2
2 2
f y s T mp
y o o o o o
p
o
8
+
|

'

+ + = =
2 2 2
2
2 2 2 2 2
2
f r e y x fac v s c
y o o o o o o o o o
p
o
8
+ + +
|

'

+ + + + + =
39

e
,
r
- abaterile standard de centrare si reductie;

f
- abaterea standard de fixare a punctului C.
Pornind de la aceasta relatie si aplicand principiul influentei egale a erorilor
componente sau tinand cont de anumite valori cunoscute si de ipotezele de lucru se
pot calcula valori componente fapt care ne conduce la alegerea instrumentelor si a
accesoriilor pe care va trebui sa le utilizam la trasare precum si a metodelor de lucru
pe care va trebui sa o avem in vedere.
4.3 Metoda intersectiei unghiulare inainte
Metoda intersectiei unghiulare inainte apartine procedeelor clasice de pozitionare (trasare) si
ridicare ale topografiei ingineresti.
Procedeul este recomandat la trasarea axelor principale din puncte de triangulatie (de
exemplu ale centrelor infrastructurilor podurilor sau ale axelor constructiilor hidrotehnice)si in
general in situatiile in care este foarte dificila masurarea distantelor din punctele de sprijin spre
punctul de trasat.
Fig.4.4 Trasarea prin metoda intersectiei unghiulare inainte
Se cunosc coordonatele punctelor retelei de trasare A (X
A
,Y
A
), B (X
B
,Y
B
), D
(X
D
,Y
D
) si coordonatele punctului principal al constructiei C (X
C
,Y
C
).
4.3.1 Principiul metodei
Consta in trasarea simultana si succesiva a doua unghiuri orizontale din doua puncte situate la
capetele unei baze de trasare. In urma acestei operatiuni se pozitioneaza punctul principal la
intersectia celor doua directii rezultate din trasarea unghiurilor.
4.3.2 Calculul elementelor de trasare
Elementele de trasare in acest caz sunt unghiurile orizontale , , obtinute din
diferente de orientari, valori care la randul lor se calculeaza din coordonatele
punctelor cunoscute.
AB
AB
X
Y
AB
arctg
A
A
= O
DC
DC
X
Y
DC
arctg
A
A
= O
AC
AC
X
Y
AC
arctg
A
A
= O
DB
DB
X
Y
DB
arctg
A
A
= O
40
Rezulta din diferentele de orientari unghiurile:
AC AB
O O = o
BA BC
O O = 8
DB DC
O O = c
4.3.3 Trasarea pe teren a punctelor
Punctul proiectat C se traseaza pe teren prin aplicarea cu teodolitul a
unghiurilor orizontale si , din punctele de sprijin A si B ale retelei de trasare, fata
de directiile de referinta AB, respectiv BA. La trasare se poate utiliza un singur
teodolit, trasare succesiva, sau doua teodolite, trasare simultana, trasarea executandu-
se in acest caz mai rapid.
Cazul I Trasarea simultana
- presupune trasarea sau aplicarea pe teren a unghiurilor orizontale si simultan cu doua
aparate;
- se instaleaza cele doua teodolite in punctul A, respectiv in punctul B;
- se traseaza unghiul fata de directia de referinta AB si unghiul fata de directia de referinta
BA;
- se dirijeaza un al treilea operator pe directia celor doua vize pana in momentul in care varful
accesoriului pe care il utilizam (jalon, creion, ac) se va situa la intersectia celor doua vize.
Teodolitele trebuie sa fie de aceeasi precizie.
Cazul II Trasarea succesiva
- se instaleaza teodolitul in punctul A;
- se traseaza unghiul fata de directia de referinta AB ;
- se repereaza noua directie AC cu doi tarusi situati in apropierea viitoarei pozitii
a punctului C (11 de 2-3 m) ;
- se instaleaza teodolitul in punctul B;
se traseaza unghiul fata de directia de referinta BA ;
- se repereaza noua directie BC cu doi tarusi (2 si 2) ;
- intre tarusii corespondenti directiilor respective se intind fire (plastic, otel, sfoara) iar la
intersectia firelor se va situa pozitia corecta sau proiectata a punctului C.
4.3.4 Controlul trasarii
Pentru control se executa trasarea punctului C dintr-un al treilea punct al retelei
de trasare (din punctul D cu elementul de trasare ).
In acest caz poate aparea pe teren prin intersectia celor trei vize un triunghi de eroare, iar
pozitia corecta a punctului C se va situa in centrul de greutate al triunghiului de eroare.
Controlul trasarii se mai poate executa prin masurarea unghiurilor in triunghiul ABC dupa
trasare, daca acest lucru este posibil (suma unghiurilor in triunghi trebuie sa fie egala cu 200
g
)
sau prin utilizarea unei alte metode de trasare.
Fig. 4.5 Formarea triunghiului de eroare
41
4.3.5 Calculul preciziei necesare la metoda intersectiei unghiulare inainte
Surse de erori:
1. Precizia de pozitionare a punctului proiectat depinde de erorile datelor initiale (erorile de
pozitie a bazei de trasare) care genereaza abaterea standard a datelor initiale
di.
a. exista informatii referitoare la valorile
di
dintr-o prelucrare anterioara a
retelei de trasare si in acest caz valorile se iau in considerare ca atare;
b. nu avem informatii referitoare la aceste valori si in acest caz ele se pot lua in
calcul ca atunci cand doua componente:
C
C
o
abatere standard relativa a lungirii bazei de trasare;
abaterea standard de orientare a bazei de trasare ;
2
2
|

'

+ |

'

=
cc
cc
c c
C
di
b
p
o o
o
2. Erorile de trasare a unghiurilor orizontale si care genereaza abaterile standard

si

3. Eroarea de fixare a punctului C pe cele doua directii (construirea intersectiei celor


doua) care genereaza abaterea standard de fixare o
f
; nu trebuie sa exercite o influenta
foarte mare asupra preciziei de pozitionare a punctului C in sensul ca ea poate fi
controlata.

f
= 0,33
0

0
este o componenta rezultata din aplicarea principiului influentei egale a erorilor
componente.
In aceste conditii expresia abaterii standard de pozitie a punctului C se poate scrie, aplicand
principiul influentei egale a valorilor componente :
Pornind de la aceasta relatie se pot calcula valori componente fapt care ne conduce la
alegerea instrumentelor si a accesoriilor pe care va trebui sa le utilizam la
trasare precum si modul de trasare a unghiurilor.
4.4 Metoda aliniamentelor
In practica topografica de trasare apare cazul cand punctul proiectat, de aplicatpe teren, se
afla pe un aliniament si exista posibilitatea masurarii, trasarii distantei pana la acesta. Se poate
avea in vedere in acest caz trasarea pe teren a punctelor de capat ale aliniamentului precum si a
punctelor intermediare, alese la intervale de cate 20-200 m, in conditiile in care toate punctele
aliniamentului sunt vizibile.
cc
cc
C
p
o
2 2
2
2
2
2
2
2 2
2
f
cc cc
di c
d b
o o
p
o
p
o o
8
+ + + =
| )
2 2 2 2
2
2
f
cc
di c
b a o
p
o
o o + + + =
42
4.4.1 Trasarea cu precizie scazuta a aliniamentelor
Trasarea prin aceasta metoda a punctelor constructiilor sau a axelor constructiilor consta in
gasirea si materializarea pe teren a aliniamentului AB, dupa care, trasand (aplicand) pe teren
distantele S
i
in aliniament, se vor gasi punctele proiectate C
i
.
La trasarea aliniamentelor se pot intalni urmatoarele situatii:
- prelungirea aliniamentelor;
- trasarea treptata a punctelor de aliniament;
- trasarea punctelor intermediare pe un aliniament dat de doua puncte de capat ale acesteia
(puncte accesibile sau inaccesibile).
4.4.2 Trasarea cu precizie medie a aliniamentelor
Indiferent de domeniul de aplicare a acestei metode principale, consta in identificarea
(gasirea) si materializarea punctelor de capat A si B ale aliniamentului, dupa care prin trasarea
distantei de pe (sau in) acest aliniament se gasesc si se materializeaza punctele intermediare C
i
.
Se cunosc coordonatele punctelor de capat ale aliniamentului A (X
A
,Y
A
), B
(X
B
,Y
B
) si coordonatele punctelor intermediare C
i
(X
i
,Y
i
).
4.4.2.1 Calculul elementelor de trasare
Elementele de trasare sunt distantele orizontale d
i
care se calculeaza din
coordonatele punctelor de capat A si B ale aliniamentului si coordonatele proiectate ale
punctelor intermediare C
i
:
Fig. 4.6 Principiul metodei aliniamentelor
Distantele d
i
nu trebuie sa depaseasca lungimea nominala a dispozitivelor clasice de
masurare a lungimilor (rulete, panglici) pentru a nu avea dificultati la trasare.
4.4.2.2 Trasarea pe teren a punctelor
Trasarea distantelor se efectueaza cu ajutorul benzilor de otel (rulete si panglici
topografice). cu ajutorul firelor de invar speciale, care permit trasari cu erori ce nu depasesc 1-2
mm sau cu aparatura electrono-optica de masurare a distantelor.
Obtinerea axelor de vizare presupune utilizarea teodolitelor de precizie sau a lunetelor de
aliniament.
Pentru ridicarea preciziei trasarii se recomanda diverse procedee de trasare (masurare) a
i
i
AC
i
AC
AC
Y X
2 2
A + A = o
43
aliniamentului cum ar fi:
- impartirea aliniamentului pe fractiuni;
- micsorarea lungimii razei (sau axei de vizare) pana la punetul de trasat.
Indiferent de procedeul utilizat punctele de capat ale aliniamentului trebuie sa fie accesibile
masuratorilor si trebuiesc marcate cat mai corect pentru a diminua la
maxim influenta erorilor din datele initiale
di
.
In cazul aliniamentelor de precizie si de inalta precizie se marcheaza punctele
de capat ale aliniamentului prin pilastrii cu dispozitive de centrare fortata sau cu
borne de beton la care punetul matematie este foarte bine materializat si permite realizarea cu
precizie a operatiunii de centrare.
1. Procedeul vizarii directe
- se instaleaza teodolitul in punetul A si se vizeaza marca de vizare instalata in punctul B;
- pe aceasta directie, dupa firul reticular vertical in pozitia I a lunetei, se determina pe teren
pozitia punctelor proiectate C
i
I
prin trasarea pe teren pe aceasta directie a distantelor d
i
calculate;
se repeta operatiunile in pozitia a Il-a a lunetei si se obtin punctele C
II
;
- pozitia corecta a punctelor proiectate Q se va situa la mijlocul segmentului C
i
I
,C
I
II
- pentru cresterea preciziei se pot trasa din punctul A punctele intermediare pana la mijlocul
aliniamentului si apoi, din punctul B, celelalte puncte intermediare.
2. Procedeul aliniamentelor succesive
Se utilizeaza la montarea cu precizie a liniilor tehnologice de lungimi mari si
prezinta avantajul ca reduce influenta erorilor de vizare.
Trasarea prin acest procedeu de desfasoara astfel:
- se imparte aliniamentul AB, de lungime d
AB
, inn tronsoane;
- se instaleaza teodolitul sau luneta de aliniament in punctul A;
- se vizeaza marca de vizare instalata la capatul B al aliniamentului;
- in punctul C
i
se instaleaza o marca de vizare mobila (marca mobila este
identica ca constructie ca si o marca fixa, insa exista posibilitatea deplasarii panoului marcii
perpendicular pe axa de vizare cu ajutorul unui tambur micrometric, dotat cu dispozitiv de citire,
vernier), acest lucru ne permite sa determinam valoarea distantei corespunzatoare unei deplasari
a elementelor de constructie perpendicular pe axa de vizare in asa fel incat punctul C
i
sa se
situeze pe aliniamentul AB;
- se traseaza distanta d
i
si se fixeaza punctul C
i
;
- se scoate marca mobila din dispozitivul de prindere (din ambaza) si se fixeaza
in locul ei teodolitul;
- se reconstituie aliniamentul AB vizand punctul B;
- se repeta operatiile cu marca mobila fixata in punctul C
2
;
- se aduce (se fixeaza) punctul C
2
in pozitia proiectata;
- se repeta aceste operatiuni in toate cele "n" puncte (tronsoane) ale liniei tehnologice.
4.4.2.3 Controlul trasarii
Controlul pozijiei punctelor C
i
trasate se efectueaza prin masurarea pe teren a
distantelor dintre punctele trasate si compararea lor cu cele proiectate.
4.4.2.4 Calculul preciziei necesare
Surse de erori:
1.
al
- abaterea standard de realizare a aliniamentului, generata de erorile care pot
interveni la operatiile de realizare a aliniamentului;
2.
d
- abaterea standard de trasare pe teren a distantelor d
i
;
3.
f
- abaterea standard de fixare a punctului C
i
.
44
Expresia abaterii standard a punctului C este de forma:
f d al
C
2 2 2
o o o o + + =
Abaterea standard de realizare a aliniamentului
al
este data de relatia:
.
2 2 2 2 2
2
foc v r e di
al
o o o o o o + + + + =
unde:
-
di
este abaterea standard a datelor initiale;
-
e
este abaterea standard de centrare, generata de erorile de centrare;
-
r
este abaterea standard de reductie;
-
v
este abaterea standard de vizare;
-
foc.
este abaterea standard de focusare, generata de erorile care pot interveni la schimbarea
focusarii.
Aplicand principiul influentei egale a erorilor pentru componentele a
al
si a
d
:

al=

d=

0
si
f
=0.33
0
atunci relatia abaterii standard a punctului C devine :
| ) 1 . 2 1 . 2 33 . 0
0
2
0
2
0
0
2
0
2
= = + + = o o o o o o
C
rezulta ca:
1 . 2
0
c
o
o =
In acest caz vom putea avea valorile componentelor abaterilor standard, in
functie de valoarea cunoscuta a abaterii standard a
c
:
1 . 2
c
al
o
o =
1 . 2
c
d
o
o =
c f
c
o o
o
= = 26 . 0 33 . 0
1 . 2
4.4.3 Trasarea cu precizie inalta a aliniamentelor
Aceasta metoda este foarte utila in cazul constructiilor cu destinatie speciala
sau in cazul in care exista dificultati la marcarea punctelor pe aliniament datorita
faptului ca aceste puncte sunt uneori inaccesibile.
Astfel de situatii se intalnesc la:
- directionarea masinilor de sapare a galeriilor (tunele, metrou), a masinilor de
turnare a betonului si asfaltului pe strazi si autostrazi;
- alinierea dispozitivelor de ancoraj in fundatii a pieselor la montajul utilajelor
tehnologice (turbine);
- marcarea punctelor inaccesibile masuratorilor pe peretii existenti.
Una din modalitatile cele mai frecvente de realizare a unui aliniament de inalta
precizie este inlocuirea ocularelor lunetelor teodolitelor de precizie cu oculare laser.
Exista instrumente de precizie sau statii totale de precizie care ofera aceasta obtiune:au
incorporat un fascicul laser in interiorul lunetei, fascicul care emite o raza laser cu o dispersie
foarte mica si cu stralucire puternica, raza care este condusa din interiorul lunetei pe axa de
vizare a acesteia. Raza laser poate fi orientata orizontal, vertical sau inclinata pentru a putea
obtine o linie de referinta foarte exacta.
4.5 Metoda intersectiei reperate
Aceasta metoda este utilizata, in special, la trasarea detaliilor constructiilor in
45
timpul executiei (fundatii, ziduri, stalpi), a halelor industriale (fundatii, stalpi,
echipamente tehnologice), la pozitionarea unor detalii in incintele statiilor de cale
ferata, la constructia aeroporturilor, etc.
4.5.1 Principiul metodei
In general, prin metoda intersectiei reperate, pozitia punctului proiectat C este
determinat sau data de intersectia a doua aliniamente (Al. I 11, Al. II 22). Aceste
aliniamente sunt materializate pe teren prin punctele de capat 11, respective 22 in
afara zonei de influenta a constructiei.
Fig. 4.7 Cazul general la metoda intersectiei reperate
Realizarea sau reconstituirea celor doua aliniamente se poate realiza optic, cu
ajutorul teodolitului, la distante mari, sau mecanic, prin intinderea unor fire de otel
(plastic) intre punctele caracteristice, la distante mici.
In practica metoda intersectiei reperate se foloseste cel mai des sau frecvent la
trasarea flindatiilor si in acest caz punctele care materializeaza cele doua aliniamente
se transmit pe niste constructii ajutatoare denumite imprejmuiri.
Aliniamentele se intersecteaza de regula sub un unghi drept (100
s
).
Liniile de vizare mai pot fi realizate cu ajutorul a doua teodolite, de aceeasi precizie,
instalate in punctele 1 si 2. care vizeaza concomitent marcile de vizare instalate in
punctele 1 si 2 de la capetele aliniamentelor. Pentru marirea preciziei, aceasta
operatiune se realizeaza cu luneta in cele doua pozitii.
4.5.2 Trasarea pe teren a punctelor
Trasarea are doua etape principale:
a..fixarea si materializarea pe teren a aliniamentelor pe axele principale sau secundare ale
constructiei. Aliniamentele se materializeaza cu borne sau tarusi in afara zonei de influenta a
lucrarilor de executie a constructiei;
b.trasarea propiu-zisa si materializarea punctelor proiectate ale constructiei (1,2,3,4).
Un exemplu clasic de trasare prin metoda intersectiei reperate este trasarea
punctelor principale ale axelor podurilor, in cazul in care adancimea apei nu permite
utilizarea altor metode.
Pentru trasarea punctului C
1
, din punctele axei MN a podului, se materializeaza
(borneaza) aliniamentele A
1
S
1
si B
1
S
1

. In punctele A
i
C
i
; se stationeaza cu
teodolitele iar in punctele B
i
S
i

se instaleaza marci de vizare. Prin vizarea simultana


cu doua teodolite, din punctele A
1
si B
1
, a marcilor de vizare din punctele S
i
si S
i

se determina,
la intersectia celor doua vize, punctul C
1
proiectat.
Se procedeaza identic si pentru trasarea celorlalte puncte Ci ale centrelor
infrastructurii podului.
46
4.5.3 Controlul trasarii
a.utilizand o alta metoda de trasare (ex. Metoda aliniamentului in fig. 24);
b.masurand elementele geometrice ale constructiei dupa trasare si compararea acestor valori cu
cele proiectate (fig. 23).
4.5.4 Calculul preciziei necesare
Surse de erori:
1.
Al.I
- abaterea standard de realizare a aliniamentului I;
2.
Al.II
- abaterea standard de realizare a aliniamentului II;
3.
f
- abaterea standard de fixare a punctului trasat C.
Expresia abaterii standard a punctului C este de forma:
Pornind de la ipoteza ca cele doua aliniamente s+au realizat in aceleasi conditii, utilizand
aceleasi instrumente si accesorii putem spune ca:
vom avea
urmatoarele componente ale abaterilor standard care intervin la calculul preciziei necesare:
-
di
este abaterea standard al datelor initiate;
-
e,r
este abaterea standard de centrare si reductie;
-
v
este abaterea standard de vizare;
-
fac
este abaterea standard de focusare, datorata schimbarii focusarii lunetei
teodolitului;
-
CE
este abaterea standard datorata conditiilor exterioare; aceasta components este
foarte periculoasa in cazul aliniamentelor mari si poate interveni in cazurile in care
axa de vizare trece foarte aproape de o sursa de caldura, de o constructie sau de un
stalp de beton, sau cand axa de vizare trece prin medii cu indici de refractie diferiti si
cea mai periculoasa fund refractia laterala.s
f II Al I Al
C
2
.
2
.
2
o o o o + + =
CE foc v r e di
II Al I Al
2
.
2 2 2 2 2
. .
2 o o o o o o o o + + + + + = =
47
5. LUCRARI TOPOGRAFICE LA TRASAREA IN PLAN A
CONSTRUCTIILOR
5.1 Intocmirea planului general de trasare
Planul general de trasare constituie documentul de baza pentru aplicarea pe tere
proiectului constractiei. Acesta se intocmeste la scara planului de executie
ansamblului proiectat, completandu-se cu anexele scrise si desenate necesare, pentru a cuprinde
urmatoarele date pentru trasare:
1. datele topografice de baza;
2. constructiile de trasat;
3. coordonatele si bazele de trasare;
4. elementele necesare definitivarii lucrarilor de trasare.
1. Datele topografice de baza cuprinse in planul general de trasare sunt:
- directia nordului;
- caroiajul geometric (al coordonatelor topografice);
- reteaua de trasare;
- inventarul de coordonate;
- schitele de reperaj.
3. Constructiile de trasat se vor reprezenta prin figuri geometrice rezultate din
punctele caracteristice ale acestora. Laturile geometrice de trasare vor deveni baze
pentru trasarea pe orizontala a lucrarilor de detaliu. Contururile cladirilor vor fi puse in evidenta
prin:
- puncte caracteristice principale, formate din varfurile de unghi ale constructii
de trasat;
- punctele caracteristice secundare, compuse din colturile cladirii si punctele axe
principale neincluse in conturul de trasare, punctele intermediare ale traseului. Coordonatele
punctelor caracteristice se pot calcula fata de sistemul unicreferinta cartezian-ortogonal al
planului de trasare sau fata de bazele de trasare topografice de referinta date.
3. Bazele de trasare topografice sunt acele baze fata de care se fixeaza, pe orizont
si pe verticala, punctele caracteristice ale constmctiei. Prin aceste baze de trasare materializate
pe teren, se realizeaza legatura intre proiectul de executie si teren, fata de ele se determina, prin
coordonate, punctele de trasare.
4. Schitele de trasare in detaliu pentru fiecare obiect, precum si pentru fiecare element al
obiectului, se extrag, la o scara cat mai mare (1:500, 1:200, 1:100) din planul general de trasare.
Cu ajutorul lor se aplica pe teren punctele constructiei.
5.2 Notiuni despre axele constructiilor
Pe planul general de trasare, sunt reprezentate toate axele constructiilor, acestea determinand
formele lor geometrice. In proiectare si executie se au in vedere urmatoarele tipuri de axe:
a) Axele principale: sunt constituite din doua linii drepte, perpendiculare (I-I si II-II,
longitudinala, respectiv transversala), dispuse sistematic in raport cu cladirea sau constructia
care se traseaza. Punctul de intersectie al axelor principale este determinat prin coordonate, in
sistemul generat de reteaua de trasare. Axele principale se aplica de regula, pentru o constructie
cu o suprafata mare si o configuratie complexa.
b) Axele de baza: sunt axele care formeaza conturul exterior al cladirii si sunt cele care se
folosesc cel mai des in practica constructiilor.
48
c) Axele secundare: sunt cele care caracterizeaza si intregesc forma finala a constructiei sau care
apartin fundatiilor din interiorul cladirii, axelor de dispunere al stalpilor, etc.In practica, axele de
baza sunt cele care se aplica pe teren, axele principale utilizandu-se in cazul constructiilor cu o
configuratie complexa si care ocupa suprafete mari.
5.3 Trasarea axelor
Axele se concretizeaza prin puncte de intersectie intre ele, care sunt considerate puncte
caracteristice principale ale obiectivelor de construit si care in urma pregatirii topografice au
coordonate plane in sistemul de referinta al retelei de constructii.
Punctele principale se aplica pe teren prin una din metodele de trasare cunoscute (coordonate
polare,rectangulare),fata de reteaua topografica de constructie.
Punctele secundare care intregesc planul cladirii sau constructiei,se traseaza in raport cu
punctele caracteristice principale ,marcate deja pe teren (puncte caracteristice
principale: I,II,III,IV; celelalte puncte din contur sunt secundare).
Deoarece stabilitatea punctelor aplicate pe teren in zona sapaturilor pentru fundatii este
afectata de lucrarile de terasamente,axele se marcheaza prin cate doua borne la ambele capete,
amplasate in locuri diferite de distrugere. De regula reperele definitive ale axelor se planteaza la
distante de (H+3...5)m fata de gropile sau santurile fundatiilor si de minimum 10 ori adancimea
de batere a pilotilor de fundatii.
5.4 Proiectarea si executia imprejmuirilor
Dupa materializarea pe teren a punctelor caracteristice ale constructiei, pentru
trasare in detaliu se utilizeaza niste constructii simple, numite imprejmuiri, care
executa direct pe santierul de constructii.
Imprejmuirile se proiecteaza pe planul general de trasare paralel cu axele constructiilor.
Distanta dintre imprejmuiri si marginea fundatiei se alege: D=H+(3...5)m in asa fel
incat imprejmuirea sa nu cada in zona lucrarilor de terasamente.
Imprejmuirile pot fi de trei feluri:
continue;
discontinue;
in trepte.
La distante de 3...6m se bat in pamant pari sau stalpi care sa ramana deasupra solului 0,5...
1,2m.Pe acesti pari se bat scandurile imprejmuirii.
b) Imprejmuiri discontinue:
-pentru constructii cu forma regulata
a) Imprejmuiri continue:
Fig. 5.1 Imprejmuirea discontinua
49
-detaliu:
Imprejmuirea pe capre, se realizeaza dintr-o scandura prinsa in doi stalpi ingropati in pamant.
,,Caprele" sunt alcatuite din catre o scandura fixata orizontal la capetele de sus a doi stalpi din
lemn, asezati vertical; ,,caprele" se amplaseaza la capetele tuturor axelor baza ale constructiei. In
locul acestora se pot utiliza si coltari.
In practica se foloseste mai mult imprejmuirea discontinue, aceasta prezentand o serie de
avantaje: consum redus de lemn, executia ,,caprelor" este mai simpla, nu stanjeneste
lucrarile de constructie.
c) Imprejmuiri in trepte:
Se utilizeaza in terenuri accidentate.
Se admite inaltimea maxima a imprejmuirii 2...2,5m, fractionandu-se imprejmuirea ca
in schema de mai sus.
5.5 Transmiterea punctelor pe imprejmuire
Punctele axelor principale si punctele axelor de baza se materializeaza imprejmuire.Marcarea
axelor pe imprejmuire se poate face numai dupa materializarea pe teren a punctelor
caracteristice principale ale constructiilor.
Materializarea axelor pe imprejmuire se realizeaza cu ajutorul teodolitului, astfel:
Se aseaza teodolitul succesiv in punctele 1,2,3 si 4
Din punctul 1 se vizeaza punctul 2 si in prelungirea aliniamentului se obtine m
1
Prin bascularea lunetei va rezulta punctul m
1
Se vizeaza punctul 4 si in prelungirea aliniamentului se obtine n
1
Prin plonjarea lunetei peste cap rezulta n
1
Mutam teodolitul in punctul 3
Se vizeaza punctul 4,obtinandu-se m
2
Prin bascularea lunetei se obtine m
2
Se vieaza punctul 2 si in prelungirea aliniamentului se obtine n
2
Prin bascularea lunetei obtinem n
2
Dupa materializarea punctelor pe imprejmuire, se masoara distantele intre puncte si se aduc
corectiile necesare, daca este cazul. Marcarea axelor pe imprejmuire se face cu vopsea sau cuie.
Langa fiecare cui se noteaza numarul axei. Axele se pot transmite la pilastrii cu fixare fortata, in
cazul constructiilor de importanta deosebita, la care cerintele de precizie sunt ridicate.
Conditii ce trebuie indeplinite de imprejmuiri:
imprejmuirile trebuie sa fie paralele cu axele de baza ale constructiilor;
imprejmuirile trebuie sa fie rectilinii, nu in zig-zag;
trasarea partii superioare a imprejmuirilor trebuie facuta prin nivelment geometric,
cu o precizie care sa nu afecteze precizia de trasare pe inaltime a constructiei.
Dupa transmiterea pe imprejmuiri a axelor de baza se procedeaza la transmiterea axelor
50
secundare.
In final, se intocmesc schitele de executie a imprejmuirilor si se trece la trasarea in detaliu a
fundatiilor.
Reconstituirea punctelor caracteristice, implicit a axelor de baza sau a ce auxiliare se face de
la punctele marcate pe imprejmuiri, prin intinderea unor fire intre punctele corespondente pe
imprejmuiri. La intersectia acestora se vor situa punctele caracteristice, care se coboara la
nivelul solului sau in groapa de fundatie cu ajutorul firului cu plumb.
5.6 Trasarea fundatiilor
In practica proiectarii si executiei constructiilor se pot intalni diverse tipuri de fundatii, in
functie de marimea, complexitatea si importanta obiectivelor de constructii.Lucrarile topografice
la trasarea si urmarirea executiei fundatiilor sunt aceleasi, indiferent de tipul fundatiei.
Documentatia topografica de baza la aplicarea pe teren a acestor elemente de constructie o
reprezinta planul general de trasare si schitele de trasare in detaliu a fundatiilor, plan care se
executa in faza pregatirilor topografice, utilizand:
Planul general de executie a fundatiilor, care contine si axele de trasare ale acestora,
dimensiuni etc.;
Planurile de detaliu;
Sectiunile verticale.
Trasarea fundatiilor continue se executa din punctele care marcheaza pe imprejmuiri
axele de trasare ale acesteia, tinand cont de dimensiunile fundatiei, indicate pe planul general de
trasare.
Etape de lucru la trasare:
Se intind sarme intre cuiele batute pe imprejmuirea de trasare, obtinandu-se conturul
fundatiei;
Transmiterea la sol a conturului fundatiei se face cu ajutorul firelor cu plumb;
Se traseaza pe teren conturul sapaturii si se marcheaza cu dulapi sau tarusi de lemn;
Se controleaza periodic adancimea gropii de fundatie, cu mire sau T-uri, fata de cota
imprejmuirii;
Abaterile latimii sau adancimii gropilor de fundatii se stabilesc in functie de conditiile
tehnice ale constructiei respective. Acestea pot avea valori cuprinse intre 3 si 5 cm.
Analog se procedeaza la trasarile necesare montarii cofrajelor si betonarea fundatiilor.
51
6. STUDIU DE CAZ
6.1 Reteaua Topografica de Constructie
6.1.1 Determinarea lungimii maxime a laturilor Retelei Topografice de Constructie
unde:
2
C
o - abaterea standard de trasare a constructiilor
2
R
o - abaterea standard de trasare a punctelor retelei topografice de constructii
2
A
=
C
o
Lungimea maxima a laturilor retelei de constructie se stabileste cu relatia:
unde:
8
o - abaterea standard de masurare a unghiurilor din retea
In cazul proiectului propus vom avea:
= 10 mm;
c = 5 mm;
R = 3,5 mm;
=20CC.
rezulta:
6.1.2 Determinarea coordonatelor punctelor retelei in sistem local
Proiectarea retelei topografice de constructii se realizeaza prin metoda grafo-analitica. Unul
dintre punctele retelei, va fi considerat punct " origine ", va primi coordonate arbitrare, intr-un
sistem de coordonate local, in raport cu care sunt determinate prin calcul, coordonatele celorlalte
puncte ale retelei topografice de constructie. De obicei, punctul origine " se alege in coltul de
sud-vest al retelei, iar pozitia lui corelat cu valorile alese pentru coordonate, trebuie sa asigure
coordonate pozitive pentru toate celelalte puncte ale retelei.
Pentru proiectul propus punctul origine " este punctul 1 ale carui coordonate arbitrare
sunt: X = 1000 m ; Y = 2000 m. Coordonatele calculate ale punctelor retelei sunt prezentate in
tabelul 1.
2 2
C R
o o o + =
2
C
R
o
o =
8
o
p o
cc
R
L

=
. max
m L 223
10
636620 0035 . 0
max
=

=
52
Tabelul 1
Punct X[m] Y[m]
1 1000 2000
2 1000 2048
3 1000 2083
4 1000 2103
5 1000 2133
6 1035 2133
7 1035 2103
8 1035 2083
9 1035 2048
10 1035 2000
11 1080 2000
12 1080 2048
13 1080 2103
14 1080 2133
6.1.3 Trasarea provizorie a bazei retelei
Fig. 6.1 Schita retelei topografice de constructie
Punctele bazei de trasare se amplaseaza in locuri care sa permita stabilitatea si conservarea
lor in timp, pe toata durata lucrarilor de constructii montaj si pe cat posibil, dupa terminarea
executiei, pentru lucrari de urmarire a comportarii in timp. In retelele de trasare nu se introduc
corectii de reducere a laturilor masurate la suprafata elipsoidului de referinta si de aducere in
53
planul de proiectie. Aplicarea acestor corectii ar modifica in unele cazuri scara retelelor pe teren,
provocand neinchideri liniare la aplicarea elementelor proiectate. In cazul in care se utilizeaza
puncte ale retelei de stat la alcatuirea bazei de trasare, aceste corectii se introduc cu semn
schimbat, pentru ca reteaua sa capete scara ei initiala.
In ceea ce priveste proiectul considerat, ca baza a retelei de constructie, s-a ales latura 11-12.
Pentru legarea retelei topografice de constructii de reteaua geodezica este necesar sa se
determine coordonate in sistem geodezic pentru punctele bazei retelei. Acest lucru se realizeaza
folosind caroiajul retelei geodezice existente, in modul urmator:
se determina grafic coordonatele geodezice pentru punctul 11 :
coordonatele punctului 12 se vor determina analitic cu formula :
pentru determinarea orientarii
12 11
O
se vor alege trei puncte a, b, c pe latura
constructiei determinate din apropierea bazei. Acestor puncte li se vor determina grafic
coordonatele geodezice (tabelul 2) dupa care se vor calcula orientarile :
a
.
b
,
a
.
c
,
b
.
c
ci
formula:
distanta D
8
.
9
se cunoaste din etapa de proiectare a retelei: D
11-12
= 48 m Coordonatele calculate
ale punctelor a, b, c:
Tabelul 2
Punct X[ml Y[m]
a 334426,722 582307,392
b 334418,639 582305,980
c 334410,557 582304,568
Calculul orientarilor
a
.
b
,
a
.
c
,
b
.
c
:

a-b
=211
g
01
c
12
cc

a-c
=211
g
01
c
75
cc

b-c
=211
g
01
c
44
cc
| ) 3 /
c b c a b a m
O + O + O = O =
211
g
01
c
44
cc
unde:
m
= orientarea medie;
Deoarece laturile retelei sunt paralele cu laturile constructiilor, vom avea :
m
=
11-12
Coordonatele calculate ale punctului 12:
12 11 12 11 11 12
cos

O + = D X X
=344049.187m
12 11 12 11 11 12
sin

O + = D Y Y
=553176.517m
Punct X[m] Y[m]
11 334444,895 582331,065
j i j i j i
D Y Y

O + = sin
j i j i j i
D X X

O + = cos
j i
j i
j i
X
Y
arctg

A
A
= O
54
Trasarea provizorie a bazei se va face din punctele retelei geodezice din zona printr-o metoda
corespunzatoare ( metoda coordonatelor polare sau a intersectiei inainte). Pentru trasarea bazei
s-a optat pentru metoda coordonatelor polare.
Dupa ce s-au calculat elementele de trasare se va trasa mai intai punctul 8, dupa care
utilizand aceeasi metoda se va trasa punctul 9. Stabilirea aparaturii si a tehnologiei de lucru se
pot stabili prin organizarea lucrarilor de trasare pentru:
/ D = 1 / 2000,
unde:
= D/2000 - abaterea maxima admisa
D - distanta cea mai mica dintre punctele retelei
6.1.3.1 Calculul elementelor de trasare
Tabelul 3
Punct X [ml Y[m]
RAD1 334508.035 582339.106
DR1 334394.541 582317.290
DR5 334410,164 582276,136
INT1 334471,222 582327,521
DR2 334309.996 582326.347
DR3 334314.059 582237.731
11 334444,895 582331,065
12 334397,612 582322,806
RAD1, DR1, DR2, DR3, DR5, INT1 - puncte ale retelei geodezice din zona de coordonate
cunoscute.
Calculul distantelor
| ) m Y X D INT INT
INT
568 . 26
2 / 1
1 11
2
1 11
2
1 11
= A + A =

| ) m Y X D INT INT
INT
764 . 73
2 / 1
1 12
2
1 12
2
1 12
= A + A =

| ) m Y X D DR DR
DR
203 . 52
2 / 1
1 11
2
1 11
2
1 11
= A + A =

| ) m Y X D INT INT
INT
312 . 6
2 / 1
1 12
2
1 12
2
1 12
= A + A =

Calculul orientarilor:
| ) 4536 . 201 /
1 1 1 1 1 1
= A A = O
DR INT DR INT DR INT
X Y arctg
| ) 3303 . 201 /
12 1 12 1 12 1
= A A = O
INT INT INT
X Y arctg
| ) 7578 . 198 /
11 1 11 1 11 1
= A A = O
INT INT INT
X Y arctg
| ) 9126 . 8 /
1 1 1 1 1 1
= A A = O
INT DR INT DR INT DR
X Y arctg
| ) 6618 . 67 /
12 1 12 1 12 1
= A A = O
DR DR DR
X Y arctg
| ) 9999 . 16 /
12 1 12 1 11 1
= A A = O
DR DR DR
X Y arctg
55
Calculul unghiurilor :
1547 . 16
1 1 11 1 1
= O O =
INT DR DR
m
8005 . 11
1 1 12 1 2
= O O =
INT DR DR
m
| ) 0874 . 8 400
11 1 1 1 3
= O O =
INT DR INT
m
| ) 7492 . 58 400
12 1 1 1 4
= O O =
INT DR INT
m
6.1.3.2 Calculul preciziei si stabilirea aparaturii
=202000=0.010m
| )
| ) | ) | )
636620
10 2 /
004 . 0 2 /
005 . 0 2 /
2 / 1
2 / 1
=
= =
= =
= A =
cc
cc cc
R
D
D
m
m
p
p o o
o o
o
m
Se poate utiliza la trasarea unghiurilor si a distantelor o statie totala.
6.1.3.3 Trasarea
- se instaleaza teodolitul in punctul INT1;
- se vizeaza punctul DR1;
- fata de directia INT1-DR1 se traseaza unghiul
1
;
- pe directia rezultata se aplica distanta D
INT1-11
obtinandu-se punctul 11;
- se procedeaza in mod asemanator si pentru obtinerea punctului 12, trasand
unghiul
2
si aplicand distanta D
INT1-12
;
- pentru control se va stationa in punctul DR1 efectuand aceleasi operatii ca si
la stationarea in punctul INT1, realizandu-se insa trasarea unghiurilor si distantelor
corespunzatoare:
. , ,
12 1 4 11 1 3 DR DR
D si D m m
6.1.4 Trasarea provizorie a retelei topografice de constructii
Dupa trasarea bazei retelei, restul punctelor retelei topografice de constructii se vor trasa din
punctele bazei prin metoda coordonatelor rectangulare cu aceeasi aparaturi cu care s-a trasat
provizoriu baza. Din punctele bazei se vor construi cu teodolitul perpendiculare la axele retelei,
in lungul acestora la distante proiectate corespunzatoare cu o precizie relativa 1 : 2000, punctele
astfel trasate se materializa provizoriu pe teren.
Reteaua de constructie trasata provizoriu pe teren se va materializa cu pari de 0.5-lm,
batuti la nivelul terenului. In partea de sus a parului se bate un cui pe floarea caruia se traseaza
doua rizuri perpendiculare, punctul lor de intersectie reprezinta punctul retele de constructie
trasat provizoriu.
56
6.1.4.1 Determinarea abaterilor standard de masurare a unghiurilor si
laturilor in reteaua trasata provizoriu
Compensarea masuratorilor se face prin metoda poligoanelor, care presupune mai intai
compensarea unghiurilor si apoi compensarea cresterilor de coordonate.
6.1.4.1.1 Compensarea unghiurilor
In fiecare din cele VII poligoane ale retelei de constructie se calculeaza neinchiderili unghiulare
si se verifica incadrarea lor in abaterea standard maxima, calculate ci formula:
unde:
n - numarul unghiurilor din fiecare poligon.
Calculul abaterii standard admise in poligonul cu 4 unghiuri:
cc
adm
f 80
.
=
8
Calculul abaterii standard admise in poligonul cu 5 unghiuri:
cc
adm
f 85
.
=
8
Se vor scrie ecuatiile normale direct de pe figura. Pentru fiecare poligon se va scrie o ecuatie
normala rezultand un sistem normal de forma :
N
1
K
1
n
1,2
K
2
n
1,3
K
3
- ... - n
1;8
K
8
+ v
1
= 0
-n
2,1
K
1
+ N
2
K
2
- n
2,3
K
3
- ...-n
2,8
K
8
+v
2
=0
- n
8,1
K
8
- n
8,1
K
8
- n
8,3
K
8
- ... + N
8
K
8
+ v
8
= 0
unde:
Ni - numarul unghiurilor din fiecare poligon al retelei;
n
i
- numarul de laturi intre poligoane;
v - neinchiderea in poligon.
Dupa rezolvarea sistemului de ecuatii normale si obtinerea corelatelor K se trece la calculul
corectiilor astfel:
- pentru unghiul care nu se invecineaza cu nici un poligon se va aplica formula:
c
i
= K
i
- pentru unghiul care se invecineaza cu un poligon se va aplica formula:
c
i
= K
i
-0,5K
j
- pentru unghiul care se invecineaza cu doua poligoane se va aplica formula:
c
i
= K
i
- 0,5 K
j
- 0,5K
u
;
unde:
K
i
- corelata poligonului in care se face compensarea;
K
i
,K
u
- corelatele calculate pentru poligoanele invecinate.
Calculul neinchiderilor in poligon:
Tabelul 4
Poligon I II III IV V VI VII
Unghiuri
99,9987 99,9977 100,0013 100,0017 99,9989 100,0007 100,0006
99,9991 100,0016 100,0021 100,0015 100,0009 99,9975 100,0025
99,9985 99,9989 100,0011 100,0023 99,9972 100,0020 100,0016
99,9979 100,0032 199,9996 100,0012 99,9988 100,0015 99,9973
99,9982
Neinchidere -0,0058 0,0014 0,0023 0,0067 -0,0042 0,0017 0,0020
n f
8 8
o 2 =
57
Intocmirea sistemului de ecuatii normale:
4K
1
- K
2
-K
3
-58 = 0
4K
2
- K
1
-K4+14 = 0
5K
3
- K
1
- K
4
- K
5
- K
7
+ 23 = 0
4K
4
-K
2
-K
3
- K
5
+67 = 0
4K
4
-K
3
-K
4
- K
6
-42 = 0
4K
6
-K
5
-K
7
+ 17 = 0
4K
7
- K
3
- K
6
+ 20 = 0
Rezolvare matriciala
K=-(N
-1
W)
. N=
W=
N
-1
=
Calculul corelatelor unghiulare
Tabelul 5
Kl 11.26
K2 -5.53
K3 -7.41
K4 -19.39
K5 2.37
K6 -5.73
K7 -8.28
|
|
|
|
|
|
|
|
|

'








4 1 0 0 1 0 0
1 4 1 0 0 0 0
0 1 4 1 1 0 0
0 0 1 4 1 1 0
1 0 1 1 5 0 1
0 0 0 1 0 4 1
0 0 0 0 1 1 4
|
|
|
|
|
|
|
|
|

'

292 . 0 086 . 0 051 . 0 037 . 0 081 . 0 015 . 0 024 . 0


086 . 0 295 . 0 095 . 0 039 . 0 047 . 0 014 . 0 015 . 0
051 . 0 095 . 0 330 . 0 119 . 0 107 . 0 039 . 0 037 . 0
037 . 0 039 . 0 119 . 0 330 . 0 107 . 0 095 . 0 051 . 0
081 . 0 047 . 0 107 . 0 107 . 0 275 . 0 047 . 0 081 . 0
015 . 0 014 . 0 039 . 0 095 . 0 047 . 0 295 . 0 086 . 0
024 . 0 015 . 0 037 . 0 015 . 0 081 . 0 086 . 0 292 . 0
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|

'

cc
cc
cc
cc
cc
cc
cc
20
17
42
67
23
14
58
58
Tabelul 6
Poligon I II III IV V VI VII
Unghiuri 99,9998 99,9966 100,0000 100,0004 100,0005 100,0004 100,001
100,0006 100,0015 100,0018 99,9998 100,0018 99,9973 100,00
100,0003 99,9993 100,0007 100,0002 99,9977 100,0014 100,00
99,9993 100,0026 199,9997 99,9995 100,0000 100,0008 99,997
99,9979
Neinchidere 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000
6.1.4.2.2 Calculul si compensarea cresterilor de coordonate
Pentru lejeritatea calculelor, in cadrul retelei de constructie, se va stabili pentr baza retelei
valoarea orientarii ca fiind : G
11-12
= 100.0000. Cu valorile compensate al unghiurilor se vor
calcula orientarile laturii retelei pornind de la baza acesteia. Dup calculul orientarilor laturilor
retelei se va trece la calcularea cresterilor de coordonat utilizand urmatoarele formule:
unde :
j i
Cx

corectia pe x
j i
Cy

corectia pe y
K
x
corelata pe abcise
K
x
corelata pe ordonate
Pentru calculul corelatelor pe abscise K
x
si pe ordonate K
y
se va intocmi un sistem de ecuatii
normale asemanator celui intocmit la compensarea unghiurilor:
n
1
K
1
n
1,2
K
2
n
1,3
K
3
- ... - n
1,8
K
8
+ v
1
= 0
-n
2,1
K
1
+ N
2
K
2
- n
2,3
K
3
- ...-n
2,8
K
8
+v
2
=0
- n
8,1
K
8
- n
8,1
K
8
- n
8,3
K
8
- ... + N
8
K
8
+ v
8
= 0
unde:
N
i
> suma lungimilor din fiecare poligon al retelei;
n
i
> lungimile laturilor adiacente;
v > neinchiderea in poligon pe abscise sau pe ordonate.
| | )
| | )
1000 / '
1000 / '
sin '
cos '
i i j i
i i j i
j i j i j i
j i j i j i
j i j i j i
j i j i j i
Cy y y
Cx x x
Ky Ky m d Cy
Kx Kx m d Cx
d y
d x
+ =
+ =
=
=
O =
O =





c c
c c
c
c
59
Tabelul 7
Poli
gon
De
la
La Orientari Distant
a [m]
sin cos 'x [m] 'y [m] Cxi
[m]
Cyi
[m]
x[m] y[m]
I 11 12 100.0000 48.000 1.000000 0.000000 0.000 48.000 -4.35 -1.24 -0.004 47.999
12 9 199.9994 44.990 0.000009 -1.000000 -44.990 0.000 -1.50 -3.24 -44.991 -0.003
9 10 299.9991 47.990 -1.000000 -0.000014 -0.001 -47.990 -4.07 -4.35 -0.005 -47.994
10 11 399.9998 45.005 -0.000003 1.000000 45.005 0.000 -4.08 -1.16 45.001 -0.001
11 12 100.0000 48.000 1.000000 0.000000 0.000 48.000 -4.35 -1.24 -0.004 47.999
0.014 0.010 0.000 0.000
II 9 2 199.9977 34.998 0.000037 -1.000000 -34.998 0.001 -1.58 2.25 -35.000 0.004
2 1 299.9984 48.000 -1.000000 -0.000026 -0.001 -48.000 -0.28 3.12 -0.002 -47.997
1 10 399.9957 34.997 -0.000067 1.000000 34.997 -0.002 -0.21 2.27 34.997 0.000
10 9 99.9991 47.989 1.000000 0.000014 0.001 47.989 4.07 4.35 0.005 47.994
9 2 199.9977 34.998 0.000037 -1.000000 -34.998 0.001 -1.58 2.25 -35.000 0.004
-0.002 -0.012 0.000 0.000
III 12 9 199.9994 44.990 0.000009 -1.000000 -44.990 0.000 1.50 3.24 -44.989 0.004
9 8 99.9973 35.009 1.000000 0.000043 0.002 35.009 -3.38 1.60 -0.002 35.011
8 7 99.9970 19.981 1.000000 0.000047 0.001 19.981 0.74 -2.04 0.002 19.979
7 13 399.9976 44.994 -0.000037 1.000000 44.994 -0.002 -1.70 6.64 44.992 0.005
13 12 299.9994 55.001 -1.000000 -0.000009 -0.001 -55.001 -3.16 2.55 -0.004 -54.998
12 9 199.9994 44.990 0.000009 -1.000000 -44.990 0.000 1.50 3.24 -44.989 0.004
0.006 -0.012 0.000 0.000
IV 8 3 199.9975 35.009 0.000040 -1.000000 -35.009 0.001 4.67 -5.16 -35.004 -0.004
3 2 299.9972 35.000 -1.000000 -0.000044 -0.002 -35.000 1.37 0.02 0.000 -35.000
2 9 399.9977 34.998 -0.000037 1.000000 34.998 -0.001 1.58 -2.25 35.000 -0.004
9 8 99.9973 35.009 1.000000 0.000043 0.002 35.009 3.38 -1.60 0.005 35.007
8 3 199.9975 35.009 0.000040 -1.000000 -35.009 0.001 4.67 -5.16 -35.004 -0.004
-0.011 0.009 0.000 0.000
V 7 4 199.9952 35.000 0.000076 -1.000000 -35.000 0.003 -1.71 7.84 -35.002 0.010
4 3 299.9975 20.000 -1.000000 -0.000040 -0.001 -20.000 -1.88 2.96 -0.003 -19.997
3 8 399.9975 35.009 -0.000040 1.000000 35.009 -0.001 -4.67 5.16 35.004 0.004
8 7 99.9970 19.981 1.000000 0.000047 0.001 19.981 -0.74 2.04 0.000 19.983
7 4 199.9952 35.000 0.000076 -1.000000 -35.000 0.003 -1.71 7.84 -35.002 0.010
0.009 -0.018 0.000 0.000
VI 7 6 99.9948 30.008 1.000000 0.000082 0.002 30.008 -0.77 0.77 0.002 30.009
6 5 199.9974 34.999 0.000041 -1.000000 -34.999 0.001 -1.59 -2.65 -35.000 -0.001
5 4 299.9960 29.995 -1.000000 -0.000063 -0.002 -29.995 -1.36 -2.27 -0.003 -29.997
4 7 399.9952 35.000 -0.000076 1.000000 35.000 -0.003 1.71 -7.84 35.002 -0.010
7 6 99.9948 30.008 1.000000 0.000082 0.002 30.008 -0.77 0.77 0.002 30.009
0.002 0.012 0.000 0.000
VII 13 7 199.9976 44.994 0.000037 -1.000000 -44.994 0.002 1.70 -6.64 -44.992 -0.005
60
Calculul sumei lungimii laturilor in fiecare poligon:
Tabelul 8
Poligon I II III IV V VI VII
Laturi 48 48 55 35 20 30 30
45 35 45 35 35 35 45
48 48 20 35 20 30 30
45 35 35 35 35 35 45
45
Total 186 166 200 140 110 130 150
In aceste ecuatii coeficientul corelatei aferent poligonului respectiv este egal cu valoarea
perimetrului poligonului respectiv (exprimat in sute de metrii), iar pentru celelalte corelate
valoarea lungimilor laturilor comune, de asemenea exprimate tot in sute de metrii; termenii
liberi reprezinta neinchiderile in poligoane (exprimate in mm).
Ecuatiile normale ale corelatelor pentru ordonate difera de cele ale corelatelor pentru abscise
numai prin termenii liberi.
Corectiile cresterilor de coordonate se stabilesc dupa urmatoarele reguli:
- corectiile laturilor libere (neadiacente cu alte poligoane) rezulta prin inmultirea
corelatei corespunzatoare poligonului respectiv cu lungimea laturii exprimate in
sute de metri;
- corectiile pentru laturile adiacente a doua poligoane rezulta in urma produsulu
dintre lungimea laturii (exprimata in sute de metrii) si diferenta dintre corelata
poligonului considerat si corelata poligonului vecin.
1,86K
1
-0,48K
2
-0,45K
3
+14 = 0
1,66K
2
- 0,48K
1
- 0,35K
4
-2 = 0
2,00K
3
- 0,45K
1
- 0,35K
4
- 0,20K
5
- 0,45K
7
+ 6 = 0
l,40K
4
- 0,35K
2
- 0,35K
3
- 0,35K
5
-11=0
l,10K
5
- 0,20K
3
- 0,35K
4
- 0,35K
6
+ 9 = 0
1,30K
6
- 0,35K
5
- 0,30K
7
+ 2 = 0
l,50K
7
- 0,45K
3
- 0,30K
6
1=0
VII
7 6 99.9948 30.008 1.000000 0.000082 0.002 30.008 0.77 -0.77 0.003 30.007
6 14 399.9958 44.992 -0.000066 1.000000 44.992 -0.003 -0.88 -4.56 44.991 -0.008
14 13 299.9975 29.992 -1.000000 -0.000039 -0.001 -29.992 -0.59 -3.04 -0.002 -29.995
13 7 199.9976 44.994 0.000037 -1.000000 -44.994 0.002 1.70 -6.64 -44.992 -0.005
-0.001 0.015 0.000 0.000
61
Rezolvare matriciala:
N=
K
x
=-N
-1
W
x
; K
y
-N
-1
W
y
N
-1
=
-9.07
-0,59
-5,74
Kx= 3,92
-9,42
-4,53
-1,96
Calculul corelatelor pe abscise
Tabelul 9
Kx
Kl -9.07
K2 -0.59
K3 -5.74
K4
3.92
K5 -9.42
K6 -4.53
K7 -1.96
Intocmirea sistemului de ecuatii normale pe ordonate:
1.86 -0.48 -0.45 0 0 0 0
-0.48 1.66 0 -0.35 0 0 0
-0.45 0 2 -0.35 -0.2 0 -0.45
0 -0.35 -0.35 1.4 -0.35 0 0
0 0 -0.2 -0.35 1.1 -0.35 0
0 0 0 0 -0.35 1.3 -0.3
0 0 -0.45 0 0 -0.3 1.5
0.637 0.210 0.187 0.120 0.084 0.037 0.064
0.210 0.712 0.107 0.231 0.105 0.037 0.040
0.187 0.107 0.659 0.251 0.236 0.114 0.221
0.120 0.231 0.251 0.930 0.382 0.126 0.100
0.084 0.105 0.236 0.382 1.185 0.352 0.141
0.037 0.037 0.114 0.126 0.352 0.914 0.217
0.064 0.040 0.221 0.100 0.141 0.217 0.776
62
l,86K
1
-0,48K
2
-0,45K
3
+10 = 0
1,66K
2
- 0,48K
1
- 0,35K
4
-12 = 0
2,00K
3
- 0,45Kj - 0,35K
4
- 0,20K
5
- 0,45K
7
-12 = 0
1,40K
4
- 0,3 5K
2
- 0,3 5K
3
- 0,3 5K
5
+ 9 = 0
l,10K
5
- 0,20K
3
- 0,35K4 - 0,35K
6
-18 = 0
l,30K6 - 0,35K
5
- 0,30K
7
+12 = 0
l,50K
7
- 0,45K
3
- 0,30K
6
+15 = 0
Rezolvarea matriceala:
N=
K
x
=-N
-1
W
x
; K
y
-N
-1
W
y
N
-1
=
Calculul corelatelor pe ordonate:
Tabelul 10
1.86 -0.48 -0.45 0 0 0 0
-0.48 1.66 0 -0.35 0 0 0
-0.45 0 2 -0.35 -0.2 0 -0.45
0 -0.35 -0.35 1.4 -0.35 0 0
0 0 -0.2 -0.35 1.1 -0.35 0
0 0 0 0 -0.35 1.3 -0.3
0 0 -0.45 0 0 -0.3 1.5
0.637 0.210 0.187 0.120 0.084 0.037 0.064
0.210 0.712 0.107 0.231 0.105 0.037 0.040
0.187 0.107 0.659 0.251 0.236 0.114 0.221
0.120 0.231 0.251 0.930 0.382 0.126 0.100
0.084 0.105 0.236 0.382 1.185 0.352 0.141
0.037 0.037 0.114 0.126 0.352 0.914 0.217
0.064 0.040 0.221 0.100 0.141 0.217 0.776
Ky=
-2,58
6,49
4,63
0,06
14,81
-7,58
-10,13
Ky
Kl -2.58
K2 6.49
K3 4.63
K4 0.06
K5 14.81
K6 -7.58
K7 -10.13
63
Calculul coordonatelor ale punctelor retelei:
Tabelul 11
Punct Coordonate
proiectate
Coordonate reale
(compensare)
Diferente
X[m] Y[m] X[m] Y[m] X[m] Y[m]
1 1000 2000 1000.003 2000.003 -0.003 -0.003
2 1000 2048 1000.004 2047.999 -0.004 0.001
3 1000 2083 1000.005 2083.000 -0.005 0.000
4 1000 2103 1000.008 2102.997 -0.008 0.003
5 1000 2133 1000.010 2132.994 -0.010 0.006
6 1035 2133 1035.011 2132.995 -0.011 0.005
7 1035 2103 1035.009 2102.987 -0.009 0.013
8 1035 2083 1035.009 2083.003 -0.009 -0.003
9 1035 2048 1035.004 2047.996 -0.004 0.004
10 1035 2000 1034.999 2000.002 0.001 -0.002
11 1080 2000 1080.000 2000.000 0.000 0.000
12 1080 2048 1079.996 2047.999 0.004 0.001
13 1080 2103 1080.000 2102.993 0.000 0.007
14 1080 2133 1080.002 2132.988 -0.002 0.012
6.1.5 Calculul si aplicarea reductiilor
Reductiile sunt proiectii care se aplica in punctele retelei trasate provizoriu cu scopul
deplasarii lor in pozitiile proiectate. Din coordonatele de proiectare x', y' si cele reale x , y se
calculeaza elementele reductiei polare:
ij R i
ij ij i
Y X R
O O =
A + A =
8
2 2
care aplicate fata de punctele provizorii stabilesc pe teren pozitiile proiectate ale punctelor
retelei de constructie.
In tabelul 12 se prezinta elementele reductiei polare calculate:
Punct in
care se
aplica
reductia
Latura de
sprijin
Orientarea
lat. de sprijin
(
ij
)
Orientarea
reductiei R
Val.
unghiulara a
reductiei R
Val. liniara a
reductiei R
10 1-10 399.9982 45.7784 45.7802 3.5
2' 1'-2' 299.9980 392.4404 92.4424 4.8
3' 2'-3' 99.9994 394.3935 294.3941 3.5
4' 3'-4' 99.9913 376.2996 276.3083 2.0
5' 4'-5' 99.9938 366.3987 266.4049 3.0
6' 5'-6' 399.9974 373.3884 373.3862 3.5
7' 6'-7' 299.9964 338.3874 38.3910 3.0
64
8' 7'-8' 299.9993 22.5453 122.5459 2.0
9' 8'-9' 299.9911 350.6712 50.6800 3.5
11' 11'-10' 199.9998 122.2590 222.2653 4.8
12' 11-12' 100.0058 217.6429 117.6371 4.5
13' 12'-13' 99.9947 122.2590 22.2643 4.8
14' 13'-14' 99.9962 309.9980 210.0018 5.5
Aplicarea pe teren a elementelor de reductie polara:
Se stationeaza cu teodolitul in punctul 12' si se vizeaza punctul 11 marcat pe
teren;
Fata de aceasta directie se traseaza in sensul topografic (conform schitei de
trasare) unghiul
12
= 117
g
63
c
71
cc
stabilindu-se noua directie pe care se va aplica
componenta liniara a reductiei R
12
in valoare de 4,5 mm;
La capatul distantei se marcheaza punctul definitiv 12.
In mod asemanator se va proceda si la aplicarea reductiilor celorlalte puncte al( retelei
topografice de constructii.
Dupa aplicarea reductiilor, urmeaza ca in locul tarusilor (marcaj provizoriu) sa se planteze
borne de beton (marcaj defmitiv); la partea superioara a bornei se va aplica un reper metalic, pe
care se marcheaza pozitia corecta a punctului.
6.2 Trasarea pe teren a constructiilor
Trasarea in plan a punctelor proiectate ale constructiilor prin metoda coordonatelor
rectangulare - se foloseste in cazul in care exista pe teren o retea topografica de constructie sub
forma de patrate sau dreptunghiuri, iar toate punctele principale ale constructiilor proiectate au
coordonate rectangulare in sistemul de axe de coordonate generat de aceasta retea.
Principiul metodei consta in trasarea a doua distante, pe doua directii perpendiculare, fata de
punctele retelei de trasare.
Calculul coordonatelor punctelor constructiei:
Tabelul 13
Punct X[m] Y[m]
1 1049.23 2020.87
2 1052.48 2020.87
3 1052.48 2021.97
4 1059.81 2021.97
5 1059.81 2038.38
6 1052.48 2038.38
7 1052.48 2039.48
8 1049.23 2039.48
9 1049.23 2034.74
65
10 1050.54 2034.74
11 1050.54 2025.61
12 1049.23 2025.61
Calculul elementelor de trasare:
Tabelul 14
Punct trasat Punct din care
se executa
trasarea
Directia de
referinta
Elemente de trasat Elemente de
a b verificare a
trasarii
1 10 10-9 14.23 20.87
D
1-2
=4.74
2 10 10-9 17.48 20.87
3 10 10-9 17.48 21.97
D
3-4
=7.33
4 11 11-12 20.19 21.97
5 12 12-11 20.19 9.62
D
5-6
=7.33
6 9 9-10 17.48 9.62
7 9 9-10 17.48 8.52
D
7
.
8
=3.25
8 9 9-10 14.23 8.52
9 9 9-10 14.23 13.26
D
9-10
=1.3
10 9 9-10 15.54 13.26
11 10 10-9 14.23 25.61
D
11-12
=1.3
12 10 10-9 15.54 25.61
Trasarea (exemplu pentru punctul 1):
Se stationeaza cu teodolitul in punctul 10 al retelei de trasare;
Se vizeaza punctul 9, se constituie directia de referinta 10-9;
Pe aceasta directie se traseaza cu o ruleta topografica distanta 20.87 m calculata si
se marcheaza punctul x ;
Se instaleaza teodolitul in punctul x si se vizeaza punctul 10 sau 9 al retelei de
trasare, s-a reconstituit directia de referinta;
Fata de aceasta directie se traseaza un unghi drept conform schitei de trasare;
Pe noua directie astfel obtinuta se traseaza distanta 14.23 m calculata;
Se marcheaza pozitia punctului 1 proiectat.
In mod analog se traseaza si celelalte puncte ale constructiei.
Verificarea trasarii: se compara elementele geometrice ale constructiei dupa trasare si se
compara cu valorile din proiect.
66
DEVIZ ESTIMATIV
Antemasuratoare
Indicator
articol
deviz
Denumire articol UM Cantitate
OA2Ah
Proiect pentru retele si baze geodezice. Proiect pentru retele de
trasare
pr 1
OA20GII Recunoasterea pe teren a punctelor geodezice de microtriangulatie pct 6
OC19a Confectionare picheti lemn buc 70
OD4a Plantare picheti buc 70
OF4AaII Masurarea distantelor prin unde in lucrari de pligonometrie si trasare dist 76
OU4Aa1II Puncte de statie la drumuire principala pct 20
OK2A Calculul distantei din coordonate dist 56
OK3 Calcul din coordonate al orientarii unei distante oper 56
OK6Ba Calcul coordonate puncte de statie pct 56
OT5AbII Trasarea pe teren a punctelor sub 50 m pct 56
OK16 Calcul coordonate in poligonatie pct 20
OF4 Calcul distante dist 76
Deviz estimativ
Indicator
art. deviz
Denumire articol UM Cant.
Ore norme
medii/UM
Ing. pr.
princ.
Ing.
pr.
Muncitor
Total
ore
OA2Ah
Proiect pentru retele de
trasare
pro-
iect
1 0.64 1 1 1.28
OA20GII
Recunoasterea pe teren a
punctelor de
microtriangulatie
pct 6 0.75 1 1 9.00
OC19a Confectionare picheti buc 70 0.05 1 3.50
OD4a Plantare picheti buc 70 0.02 1 1 28.00
OF4AaII
Masurarea distantelor
prin unde
dist 76 0.16 1 1 3 60.80
OU4Aa1I
I
Puncte de statie in
drumuire principala
pct 20 0.69 1 3 5.52
67
OK2A
Calculul distantei din
coordonate
dist 56 0.15 1 8.40
OK3
Calculul din coordonate
al orientarilor
opr
56 0.13 1 7.28
OK6Ba
Calculul coordonatelor
punctelor de statie
pct 20 0.38 1 7.60
OT5AbII Trasare puncte pct 56 0.35 1 4 78.40
OK16
Calculul coordonatelor
in poligonatie
pct 20 0.25 1 5.00
OF4B Calculul distantelor dist 76 0.94 1 71.44
Necesarul de forta de munca
Nr.
crt.
Specialitate Art. Art. Art. Art. Art. Art. Art. Art. Art. Art. Art. Art.
1
Inginer
proiectant
principal
OA2
Ah
OA20
GII
OD4
a
OF4
AaII
OU4
Aa1
II
OK2
A
OK3 OK6
Ba
OT5
AbII
OK1
6
OF4
B
2
Inginer
proiectant
OA2
Ah
OF4
AaII
3 Muncitor
OA20
GII
OC19
a
OD4
a
OF4
AaII
OU4
Aa1
II
OT5
AbII
Extras de aparatura, anexe si materiale
Nr.
crt.
Denumire Cantitate
1 Statie totala 1
2 Trepied 1
3 Prisme 3
4 Ruleta 2
5 Picheti 70
6 Hartie de scris 1 top
7 Calculator de buzunar 2
8 Computer 2
9 Imprimanta 2
10 Autoturism de teren 1
11 Topor 2
12 Cuie 1 kg
68
Plan Calendaristic
Nr.
crt.
Activitati
Durata
executiei
Desfasurarea in timp a lucrarilor
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
1 Proiectare 1.28 ore x
2
Recunoastere
teren
9 ore x
3 Pichetare 31.50 ore x x x
4 Masuratori 60.80 ore x x x x x x x
5
Trasare
puncte
78.40 ore x x x x x x x x
6 Calcule 28.28 ore x x x
69
BIBLIOGRAFIE
1. Dragomir P. I., Tamaioaga Ghe., Mihailescu D., Tureanu R. (2000) "TOPOGRAFIE
INGINEREASCA", Conspress
2. Cristescu N., Neamtu M., Ursea V., Sebastian-Taub M. (1980) -"TOPOGRAFIE", Editura
Didactica si Pedagogica
3. Cristescu N. (1978) - "TOPOGRAFIE INGINEREASCA", Editura Didactica si Pedagogica
4. Dragomir P. I., Saracin A. - "MASURATORI TERESTRE FUNDAMENTE - " vol. II,
Matrix Rom 2002