A" JULA r E. CHIgU . GH. MOLDOVEAN . D.

VELICU
D. SAVESCU t GH. MOGAN } R. VELICU () E. EFTIMIE
CL. POZNA D. OPREAN <} M. LATES
'

MECANTSME 9URUB r PIULITA

iruonuuAR DE PRotEcTARE

EDITURA
LUX LIBRIS
 CT]PRINS

pRxrATA ......,.....i............. .........7

I. GIIID PENTRU INTOCMIREA $I SUSTINEREA UI\[U .

PROI8CT............ ..........e
1.1. TEMA DE PROIECTARE .............9
1.2. cRAFrcuL nn onsrAguRARE ..................9
1.3. BIBLIOGRAFTA .......... 10
1.4. MEMORIUL DECALCUL........... ............... l0
r.5. DocUMENTATTA cRAFrc4........... ..........r2
1.6. CUPRINSUL ................12
r.T. ARANJAREA MATERIALELoR iN DosARUL DE pRE-
ZENTARE A PROIECTULUI ....T2
r.8. ALTE rnucrzARl............. ......... t3
1.9. SUSTTNEREA PROrECTULU..".... ............ 13
2. CONSTDERATTT pRrVrNr) PROTECTAREA iX COIVSTRUC-
TrA DE MA$rr\I pnoracrARn...
........2r
2.1. ETApELE pE LUCRU ix ...,...........21
2.2. CONTTNUTUL DOCUMENTATTEI TEHNICE DE PROTECTARE ..........22
2.3. PROIECTAREA ANSAMBLELOR DE ORGANE DE MA$rNr .................22
2.3.1, Etapele proiectirii ansamblului............. ..............23
.............
2.3.2. intocmirea desenului de ansamblu .........23
ansamblu
2.3.2.1. Reguli de reprezentare tn desenul de .........24
2,3.2.2, Pozilionarea elementelor componente ale ansamblulai.............25
ansamblu
2,3.2.3. Cotwea desenelor de ................28
2.3.2.4. Tahelul de componenld.......... ...................28
2.3.2.5.Etapeleintocmiriidesenuluideansamblu .................29
2.4. PROTECTAREA ORGANELOR DE MA$INI............ .................29
mapini.
2.4.1, Etapele proiectirii organelor de ..............29
2.4.2. intocmirea desenului de execufie............... ..........31
2.4.2.1. Etapele premergdtoare intocmirii desenulai de *ecu(ie............ 31
2.1.2.2. Etapeletntocmiriidesenuluideexeculie. .........,.........32
3. PROTECTAREA ASISTATA NN CALCULATOR... ...........35
3.1. DEFINTRE. TERMTNOLOGTT tNnUprTE ........... .......35
3.2. OPERAREA SISTNMELOR CAD ...............36
3.3. COMPONENTELE STSTEMELOR CAD......... ............39
3.3.1. Reprezentarea grafictr sau modelarea geometricii a produsului...........39
3.3.2. Analiza qi simularea cinematico-dinamici a produsu|ui..........,............40
 Mecanisme guru b-piu lifn. lndrumar de proiectare

Analiza structural-lizici a produsului............

3.3.3. .....40
Calculul matematic complex
3.3.4. ...............40
Dezvoltarea de noi softuri specializate
3.3.5. .................41
Redactarea documenta{iei tehnice.............
3.3.6. ..........41
3.4. CONCURRENT ENGINEERTNG (CE) ........ ...............41
4. MECAhIISME $t RUB-PIULITA .,....,....43
4.1. CONSIDERATTI GENERALE ........... .........43
MI$CARE
4.2. FTLETE DE ...........,...44
4.3. MATERrALE..... ..........47
4.4. CALCULUL MECANISMELOR $URUB-PIULITA... ................ s5
4.4.1. Stabilirea schemei structurale a mecanismului gi a inctrrcirii
principalelor elemente componente.............. ..................'.. 55
4.4.1.1. Cricul simplu ...-.-...56
4.4.1.2. Cricul cu piuli1d rotitoare... ....56
4.1.1.3. Presa ca gurub cu doud coloane ...........-.57
gi
4.4.1.4. Crtcurile telescopice cu dahld aa1iune..... ............. 58
4.4.L5. Cricurile cu pdrghii ..:...'.......... ................61
4.4.2. Etapele de calcul pentru principalele elemente componente ale
mecanismelor gurub-piu[{n...... .........66
4.5. SCHEME STRUCTURALE DE MECANTSME $URUB-PIULrT4............. 66
5. METODOLOGII DE PROIECTARE .....75
. Tabelul 5.1 - Metodologia de proiectare a cricului cu piulila rotitoare ....................77
o Tabelul5.2 - Metodologia de proiectare a cricurilor telescopice gi cu dubl6
acliune ........84
. Tabelul 5.3 - Metodologia de proiectare a cricurilor cu pdrghii cu o piulili qi
cu doud piulife....... .......95
o Tabelul 5.4 - Metodologia de proiectare a presei cu gurub.... ............... 105
o Tabelul 5.5 - Metodologia de proiectare a mecanismului de ac{ionare cu
clichet orizontal... .......ll2
o Tabelul5.6 - Metodologia de proiectare a mecanismului de aclionare cu
clichet vertical...... .-...."'120
6. SOLUTII CONSTRUCTM .. r2s
7. A1\[EX8............ .......... 15e
r tr]rip{4 1- FORMATE (Extras din SRISO 5457) ....'...... 160
o ANEXA 2 - DESENE TEHMCE. SCARI @xtras din SR EN ISO 5455) ........... 160
o ANEXA 3 - RAZE NORMALE DE RACORDARE @xtras din STAS 406)....... 160
o ANEXA 4 - INDICATOR (Extras din SR ISO 7200) -.-.-... 161
r ANEXA 5 - NOTAREA STARII SUPRAFETELOR @xtms din SR ISO 1302) . 162
. AI.{EXA 6 - GAITRI DE CENTRARE (Extras din STAS 1361)......... ...166
r ANEXA 7 - DEGAJARI PENTRU RECTIFICARE (Extras din STAS 7446) .....167
r dlrtpXA 8 - INDICAREA ELEMENTELOR ARCURILOR ELICOIDALE
PE DESENELE DE EXECUTIE (Extras din STAS 2rc2)............... 168
 Cuprins

ANEXA 9 - TOLERAREA DIMENSIUNILOR LIMARE $I tINGHru-

l
LARE (Extras din STAS ISO 406).- ............... 169
I ANEXA l0 - TOLERANTE ISO (Extras din SR EN 20286-2) ........................... 171
o ANEXA r l - TNSCRTEREA TOLERANTELOR DE FORMA $I POZITIE
(Extras din STAS 738511)..... .....173
o ANEXA 12 - IIIpATIRTREA DESENELOR @xtras din STAS 74).................. 178
o A}IEXA 13 - OTELURI DEUZ GENERAL PENTRU CONSTRUCTII
(Extras din STAS 50012)....... .... 180
ANEXA 14 - OTELI'RI CARBON DE CALITATE PENTRU TRA-
TAMENT TERMIC DESTINATE CONSTRUCTTEI
DE MA$INI (Extras din STAS 880).......... .. 180
a ANEXA t5 - OTEL CARBON T{JRNAT iN prBSe (Exhas din STAS 600)...... 1S1
a ANEXA 16 - FONTA CgNU$lE CU GRAFIT LAMELAR TURNATA iN
PIESE (Extras din SRISO 185).. ........'..'.... 181
ANEXA 17 - ALIAJE Cu-Sn TURNATE tN BLOCURI (Extras din SR
ISO 197-l) ................ 181
a ANEXA 18 - OTELURI PENTRU ARCIIRI (Extras din STAS 795)...-..-......-.--- 182
a A}IEXA 19 - SARMA DIN OTEL CARBON DE CALITATE PENTRU (

ARCURI (Extras din STAS S93)......... .......182

o AI{EXA 20 - TABLE GROASE (Extras din STAS 437)......... ........... 183
o ANEXA 2l OTEL
- LAMINAT LA CALD. OTEL ROTLTND (Extras din
srAS 333).......... ...... 183
A}IEXA 22 - TEVI DIN OTEL FARA SUDURA TRASE SAU LAMI-
NATE LA RECE (Extras din STAS 530/l)....... ..'...-.--. 184
ANEXA 23 - FILETE METRICE ISO DE UZ GENERAL (Extras din SR
ISO 724).. ................. 18s
ANEXA 24 - FILETE METRICE TRAPEZOIDALE ISO (Extras din SR
rso 2904) ................. 187
.
A].{EXA ?5 TOLERANTE PENTRU FILETE TRAPEZOIDALE
i'S.TRICE (Extras din SRISO 2903) .....".. 191
ANEXA 26 - IE$IREA $I DEGAJAREA FILETULIII' FILET
TRAPEZOIDAL (Extras din STAS 3508/5)..--- """"""197
ANEXA 27 . IE$IREA $I DEGAJAREA FtrLETIILIII. FILET VIETRIC
ISO DE UZ GENERAL (Extras din STAS 3508/1).......-'---."".""' 198
A}..{EXA 23 . $URUB CU CAP TMXAGONAL FILETAT PANA SUB
CAP (Exhas din SRISO 4017) " 199
ANEXA 29 - $UIRUB CU CAP HEXAGONAL MIC $I CU CEP CILIN-
DRIC (Extras din STAS 5259)........ '."""""' 200
o A}{EXA 30 - $URUB CU CAP CILINDRIC CRESTAT (Extras din
STAS 7517)......,. ......20r
r ANEXA 31 - $URUBIIRI CU CAP STRIAT (Extras din STAS 5302) .............."202
e ANEXA 32 - $URUBIIRI CU CAP STRIAT $I GULER (Extras din
STAS 5303)........ ......203
 Mecanisme gurub-piu$n. t"dto*"" d" p*i""t*
. AhJE)L{ 33 . GAURI DE TRECERE PENTRU ORGANE DE ASAM-
BLARE FILETATE (Extras din STAS 3336) """""""204
o ANEXA 34 - LOCA$URI $I LAMAIE PENTRU ORGANE DE ASAM-
BLARE FILETATE (Extras din STAS 11574)""" """'205
o ANEXA 35 - $TIFT FILETAT CU CRESTAIUn1' CU CEP CILINDRIC
inxtur din STAS 10422)'.....::....'....:.--.....-.-.".' """""'206
o ANEXA re - ;'rmr FILETAT CU CRESTATURA $I VARF TESIT
in"tr* din STAS 4770)........::".-..-...:..... ""'207
o ANEXA 37 - S'TIFT FILETAT CU CRESTATURA, CU CEP TRON- ?r

COIrIIC (Extras din STAS 10421) """""""' 208 i

o ANEXA 33 - $AIBE PLATE (Extras din STAS 520013)..... ..'.-----......209
s

r AI.{EXA:g - $AIBA pfNfnU BOLTURI (Extras din e

-sras PRELUCRATA
ss74)........ """209
."'210 I
o ANEXA 40 - $AIBE ELASTICE. $AIBE GROWER (Extras din sR 7666-2)
o ANEXA +f - $pl,n'fT (Etras din STAS 1991)"""" ""'-""'211
r ANEXA 42 - $TIFTURI CILINDRICE (Extras din 1599)
STAS ......'212 l:
o ANEXA 43 - $TIFTURI C61r11CE (Extras din STAS 3436)........ ......,2|3
r ANEXA 44 - BOLTURI FARA CAP (Extras din STAS 5756)........ ..,214-
o ANEXA 45 - BOLTURI CU CAP MIC (Extras din STAS 57s4/2) ""zrs I

o ANEXA 46 - BOLTURI CU CAP (Extras din STAS 5754/l) .......""'216 |

r ANEXA 4? . INELE DE SIGURANTA EXCENTRICE PENTRU

ARBORI $I CANALELE PENTRU ELE (Extras din
srAS 5845/2)..... """'217
O ANEXA 48 - RULMENTI NilALI CU BILE CU SIMPLU EFECT
(Extras din STAS 3g2l)..'....- ""' 218

8. PROGRAME DA CALCUL...... """"""'21'e

o Program de calcul pentru cricul telescopic ""'220
BTBLI0GRAFTE.-......" """""' 237
 -l

I. GHID PENTRU INTOCMIREA $I SUSTINEREA UNUI

PROIECT

Proiectele trebuie privite ca niqte contracte de proiectare incheiate intre Universitate,

prin intermediul indrumdtorului de proiect, in calitate de beneficiar gi studenli, in calitate de
executan{i, cu toate obliga}iile ce revin unei astfel de lucr6ri.
intr-un contract trebuie stabilite clar sarcinile beneficiarului gi ale executantului,
respectarea lor fiind obligatorie pentru ambele pdrfi.
Cadrul didactic, in calitatea de beneficiar, are obligafia sd stabileascl tema de
proiectare, termenele intermediare pentru ptezentarea capitolelor rezolvate, sd indice o
bibliografie corespunzdtoare - existentd in biblioteca Universit6fii - gi si asigure tndrumarea
periodic6 a activitdti de proiectare.
Studenlii, in calitate de executanfi, trebuie s5-gi insuqeascd tema de proiectare, prin
cunoaqterea structurii qi a modului de funclionare a mecanismului ce trebuie proiectat, sd
urmdreasc6 etapele de desfigurare impuse qi sd rezolve problemele etapelor respective, la
termenele indicate, sd justifice solufiile rezultate in urma calculelor qi formele constructive
adoplate gi si prezinte, in final, proiectul in forma ceruti de beneficiar.
In continuare, se va prezenta, ?n detaliu, modul de rczolvare a problemelor legate de
intocmirea proiectului gi de prezentarea acestuia.

I.1. TEMA DE PROIECTARE

in tema de proiectare, pentru mecanismele gurub-piulifd de tipul cricurilor, se indic[, ca

date de proiectare, sarcina maximl de ridicat - necesard stabilirii principalelor dimensiuni
ale elementelor componente - gi ?n6{imea maximi de ridicare.
Pe l6ngd datele de proiectare, in tema de proiectare sunt indicate principalele capitole
pe care trebuie sE le conlind memoriul de calcul, precum qi desenele ce trebuie executate.
De asemeneao sunt prevdzute precadri cu privire la forma de prezentare a memoriului de
calcul qi a documentafiei grafice.
Exemplu de Temd de proiectare, pentru proiectul de an nr. l, la disciplina Organe de
maqini, la Universitatea Transilvania din Braqov, este prezentatla sftrgitul capitolului.

1.2. GRAFTCUL DE DESFA$URARE

Problemele prevhzrfte in tema de proiectare este necesar a fi rezolvate in termene clar

definite, pe perioada unui semestru. Pentru a stabili un ritm optim de efectuare a lucrtrrilor
prevdzute in tema de proiectare, in concordanJd cu dificultatea fiec5rui capitol, graficui de
desftqurare prevede date pentru avizarea rezultatelor calculelor gi a desenelor (vize
periodice), precum qi termenul limiti de predare a proiectului.
l0 Mecanisme qurub-piulif5. indrumar de proiectare
sarcinilor prevazute
Obligativitatea studentului constd in respectarea, in totalitate, a
pentru acordarea vizei. Sunt previzute 9i misurile ce se impun in cazul nerespect6rii
prevederilor cor$ractuale. pr
Exemplu de Grafic de desfdsurare a activitalilor legate de
proiectul de an nr'l'
mecanism qurub-piuli,t6, este prezentat la sffirqitul capitolului'

1.3. BIBLIOGRAFIA
in domeniu' Pentru
La intocmirea unui proiect, este necesar s6 se studieze bibliografia
primul proiect al studenfilor
proiectul de an ilf. 1, la iisciplina Organe de maqini, care este
de la profilul tehni;, prezentul indr*umar de proiectare' ca
qi precedentul [18]' pun la
airpo"iliu studen{ilor ma.ioritatea elementelor necesare intocmirii proiectului' -
gi ar trebui
Bibliografia carea stat, par;ial, labaza realizdriiprezentului ?ndrumar care
consultatd de studenli este prezentatdla sfhrqitul capitolului.

1.4. MEMORIUL DE CALCUL

Memoriul de calcul trebuie s6 con{ina, conform etapelor prevdzute

in tema de
ale cricului' Degi
proiectare, calculele de rezistenld ale principaielor elemente componente
intocmirii
este un proiect didactic, studenlilor li se cere sd respecte toate regulile impuse
unui proiect autentic.
Modul de prezentare a capitolelor, subcapitolelor qi paragrafelor, a
relatiilor de calcul'
a tabelelor gi a schilelor este ilustrat prinpreientarea'
incontinuate, a modului de redactare
gurubul principal al unui cric cu
a unui capitol din memoriul de calcul, capitol referitor la
dubl6 acliune.
La sfhrqitul memoriului de calcul se adaugd "Memoriu
justificativ p.ttit" la alegerea
"l
princ-?alele piese din
materialelor, a semifabricatelor qi a soluliidr construcfive Pentru
muncii'o gi "Bibliografrt''
componentu *""*ir*,rlui", "Norme de teirnica securitdlii
prezentate in capitolul 2, iar
Reguli mai amanunfite pentru iratocmirea proiectului sunt
pentru proiectarea asistatd in capitolul 3'

EXEMPLU DE CALCUL
pentru qurubul principal al cricului cu dubl6 actiune (9:25000 N)

2. CALCULUL $URUBULUI PRINCIPAL

2. l.
Alegerea materialului
Se alege OL 60 STAS 50012
2.2. Calculul de Predimensionare
o Sarcina de calcul
e,: . :
F Q: 1,3 25000 32500
N
:
p 1,25... 1,3 [5]
r Diametrul interior al filetului

6o":60...80 MPa [5]

 Ghid pentru intocmirea $i susfinerea unui
proiect ll
o
Alegerea filetului standardizat
Se alege firet ttapezoidal Tr 32x6 sR
prezentate ?n fig. 2.1 qi tatr-lul2.l.
ISo 2904, cu principalele dimensiuni

Fig.2.1

Tabelul2.l
Dimensiunile principale ale filetului
Diametrul Pasul Diametrul Diametrul Diametrul interior
nominal P, mm mediu exterior
d,mm dz: Dz, /lrtnr:t Dt rnrn d3, nffift D1, IIlfiI
32 6 29 J3 2s 26
2.3. Verificarea condifiei de autofrinare
o Unghiul de inclinare al spirei filetului
P 6
B2=arctg
ndr=arcter**=3'770
o Unghiul aparent de fiecare
cp'= arctg F;: *.1g- o'11- = 6,50
-
"or9
L2 "or_3_g
F: 0,11...A,D l2l
o Condilia de autofrdnare
Fz=3,770(g':6,50
2.4. Verificarea la solicitiri compuse
o Momentul de torsiune care solicitd gurubul

Mt = Min,t = n*rub'+Fz) =25000+,9(6,5

+3,77) = 656B2Nmm
r Tensiunea efectivd de compresiune

o"
48 4.2500a
=;E = = 5l MPa
o
*og
Tensiunea efectivd de torsiune

_t': t6 Mt 16.65682
nirtr = 3,r4a53 =22MPa
T2 Mecan isme gu rub-piu lif i. Indru ma r de p roiecta re

o Tensiuneaechivalent6 a

=67MPa lsor= 70MPa

a
c| + az! + 4.222
a
a
1.5. DOCUMENTATIA GRAFICA a
a
Prin documentfiiagrafici se definitiveazl.proiectul, aceasta impreund cu memoriul de o
calcul formdnd un tot unitar, in sensul cd materialele alese gi dimensiunile calculate se
regbsesc in totalitate in desenele ?ntocmite. I
t
Documentalia grafici cuprinde desenul de ansamblu qi desenele de execufie. l

in desenul de ansamblu sunt prezentate toate piesele componente, atdt cele calculate cdt i
I

gi cele standardizate, unele dintre ele fiind calculate la rezisten!6, dacd acestea definesc I
sl
I
buna func{ionare a mecanismului. I
S1

Desenele de execulie sunt ?ntocmite doar pentru piesele nestandardizate, acestea nl

I
con{indnd cote, toleran{e la dimensiuni, abateri de formd qi de pozi,tie, rugozit[1i, condilii
tehnice, materiale, tratamente, duritdli etc. I
Detalii legate de realtzarea desenului de ansamblu - prezetrtarea proiecfiilor, I
completarea indicatorului gi a tabelului de componenlE, indicarea caracteristicilor tehnice - I
qi a desenelor de execufie sunt prezentate in capitolul 2-

1.6. CUPRINSUL p
u
Cuprinsul, plasat de reguli inaintea memoriului de calcul, conline toate etapele i1
parcgrse in memoriul de calcul - capitole, subcapitole, paragrafe - aranjate in ordinea
rezolvdrii lor, precum qi paginile unde acestea se regdsesc in memoriul de calcul. ci
Cuprinsul dd posibilitatea beneficiarului s6-gi facd o imagine clarS asupra modului de p
abordare a problennelor luate in studiu. d
La sfrrgitul capitolului este prezerrtal Cuprinsul pentru un cric cu dubl5 acliune, cu C(

clichet orizontal. Titlurile gi subtitlurile de la metodoiogiile de proiectare prezentate in d

capitolul 5 pot servi pentru ?ntocmirea cuprinsului oricdrui mecanism qurub-piulilLtratatin e,
prezentul indrumar. ir
tt
1.7. ARANJAREA MATERIALELOR iX UOSARUL DE PREZENTARE A
PROIECTULUI ri
c
Toate materialele executate in cadrul proiectului, atdt partea scrisd c6t pi desenele, sunt sl
prinse intr-un dosar, in ordinea prezentatd in continuare. c
o Coperta (conform modelului dat)
o Subcoperta (identic6 cu coperta)
o Tema de proiectare (conform modelului dat)
o Graficul de desfbgurare (conform modelului dat)
. Cuprinsul (conform modelului dat)
o MEMORIU DE CALCII (pagind separatd)
o Memoriul de calcul propriu-zis (notarea capitolelor, subcapitolelor qi paragrafelor se
face conform modeluluiprezentat pentru cuprins 9i exemplului de calcul)
 Ghid pentru intocmirea
Sisusfinerea unui
. Memoriul justificativ

o i iHfru?:ffi?:TTH:1ffil:,,
"
DESENE (pagine s€parat5t
ansamblu at mecanismului
h : 3:::trij: qurub-piutild
: o Desenur d" :;:,lr':;1ffi,iill."
I.8, ALTE PRECTZARI
I
I Numerotarea paginilor
se face incepdnd cu
"";;;;r r.ri;;;";;$lX{ffiffi*:T::;;
sus, deasupra textului, subc,
I puei"ii"-oipdrfitoare
I ;:H[|,'.*du-se' rlilitrionru DE carcui bsspr.,u)
Toq" recomanddrile nu se
. de redacta
proiectdean,indirerentl;4";ft
,#:#.|ffi ;16ff ",|*::f ;Hllf pentruorice
r.e. SUSTINEREA PROIECTULUT

Activitatea 1a
proiectului lroiectur de an mecqnism
si
sus{inerea Tr ,
;;";;"i;-' i3 suTbTiltri;a- se incheie cu predarea
ry"d*"u iloilitutlli, beneficiu*il'"ucrur didactic
,liTHTfi ;"H[:7,:i"{t{i,fi
Corectarea t m",[dJ:i;,"jti;ff i,Tr"",H""rff i:,"erin1e,or
""r"d,il,;J{::;::,{:{^JH::.*i#:#?ffi #,i**:#:l*:?*:mgi1l:
prezentare a acestuia:
respectarea
de carcur, modul o" "rai"ii *iffi;;lt"og" qi corectituci.,"u
;"tl*-"
comentariit* l*gut" de 1;;a,iiil" ";ili;i" schemelor
o*:*rare a schileror pi a taberelor,
rezultatJJ l*yy,", adoptur"u?irnensiun'or
oocumentaf ia
aaflc't se verifica constructive etc. La
execufie' in sensur respecririi -"orr o" i"*"ri#To?""3.rryi de ansambi,
,"grrtito, specifice a"**iui qi u ceror de
;:ry:: 1.Fi", "";ti;;*"a corectd a
c aracr er ist i"'",,-"r,i
l,liJ,il:":iT l'T,"ffi ,:;fi ',:
:tll*:jff : " i.
",
a co nd l i i o r
i r

*,,*ff;:yf i"t[{y?ifi"f tr:"ffi;#i#;il;u:,X",,antur(studentur)trebuiesd

cdtre benenc iar (cadiur
ru""i[
a lffi*ir.
::lf *;:;if f ",^,_fi i
iqi::ffiH:T:?,
'#,HtIpiil",uruiurr"u"{ii*a,",""J"Jolll",turuc6tei
J.g"r,ffi ii
Pentru edificar sludenfilor. aypr? intrebdrilor
prczent4io la ca
"ontinull
rDinao^niuTFulJ:;:;;:x*x;:;,:z_#,::;,"":,,rdspundd,sevor
o Ce repreznte;O! 37
? (Explicare simbol)
o Ce reprer:y^?r?
+S'Z ie"pricare Drutu('r,
simbo I, rrahmente
obfine in urma tratamentu tratw ce se pot aplica qi
ce se
o ce reprez4l?1?TlY?
e Ce rcprezintd Fc se ibroseete ?
20A ? ""
t4 Mecanisme gu ru b-piu li{d. ind ru mar de p roiectare

r Ce reprezintn OLC 15 ? (Explicare simbol, tratamente ce se pot aplica gi ce se

obline in urma tratamentului)
r Cum se obline semifabricatul pentru executarea quruburilor ?
o Cum se obline semifabricatul pentru corpul cricului telescopic sau cu dublS
acfiune ?
o Din ce semifabricate se executd clichetul gi roata de clichet ?
r Din domeniul Tehnologiei de prelucrare Ia rece
r La ce folosesc gdurile de centrare ?
o Pe ce magini unelte se executd puruburile de cric ?
r Prin ce procedeu tehnologic se executd filetul trapezoidal ?
o La ce folosegte degajarea filetului ?
r De ce sunt necesare toleranfele la dimensiuni liniare ?
o De ce sunt necesare toleranlele de formd gi pozilie ?
r Care sunt bazel.e tehnologice pentru prelucrarea unui gurub de cric cu pArghii ?
r Din domeniul Desenului tehnic
o Ce trebuie si confini un desen de ansarnblu ?
r Ce trebuie si confin6 desenele de execufie ?
r Modul de inscriere pe desenul de execu{ie a toleran,telor la dimensiuni liniare
o Modul de inscriere pe desenul de execulie a toleranlelor de forml gi pozilie
o Modul de notare pe desenul de execulie a stirii suprafe{elor
o Modul de notare, in tabelul de componen!d,, apieselor standardizate
o Ce metode de cotare cunoaqteli ?
o Cum se aleg bazele de cotare ?
r in ce consti metoda cotdrii mixte ?
r Ce contin condiliile tehnice ?
r Din domeniul Rezistengei materialelor
o Care sunt solicitErile simple gi cu ce relalii se efectueazd calculele la aceste
solicittui ?
o Cum se adund tensiunile de tip o'-o ? Dar cele de tip o-c ?
o Ce ?nseamn[ compresiunea excenticL?
r Ce reprez rntd W, ? Dw W, ? in ce se misoard ?
r Cum se cletermind modulele de rezistent6 pentru sectiuni compuse ?
o Cdnd apare flambajul ? in ce categorie de calcule intrd calculul la flambaj ?
o Care sunt domeniile de flambai qi cu ce relalii se efectueazd calculul in fiecare
domeniu ?
r Din domeniul Organelor de masini
r Care sunt avantajele qi dezavantajele filetului trapezaidal?
. Cum funcfioneazS cricul telescopic ? Dar cel cu dubl6 acfiune ?
. Cum funcfioneaz6 cricurile cu p0rghii ?
o La ce solicitEri sunt supuse gurubtrile cricului telescopic ? Dar gurubul cricului
cu pdrghii ?
 Ghid pentru intocmirea gi susfinerea unui proiect t5
o La ce solicitlri este supusd spira filetului ? Care din acestea este solicitarea
principald ?
r Cu ce tip de grindi se asimileaz[ spira filetului ? Ce formd geometricd are
secfiunea de incastrare ?
t La ce solioitdri este supus corpul cricurilor telescopice gi cu dubld acliune ?
o La ce solicitiri este supus dintele rofii de clichet ?
e Care este semnifica{ia condiJiei de autofrdnare ? Cdnd este aceasti
condilie ?
o Care sunt solicitdrile spirei arcului elicoidal cilindric de compresiune folosit la
clichetul orizontal ? Care este solicitarea principali ? Care este cursa de lucru a
acestui arc ?
o La ce moment este solicitatE piulila fix6 de la telescopice gi cu dubld
ac{iune ?
o La ce moment este solicitat gtiftul care impiedicd rotirea fixe in corpul
cricurilor telescopice gi cu dubl6 acfiune ?
Care sunt solicitErile qtiftului care solidarizeazd cupa cricului cu dubld ac{iune de
capul gurubului principal ?
Care dintre profilele pdtrat gi hexagonal este adecvat pentru solidarizarea rolii de
clichet de gurubul secundar al cricurilor telescopice gi cu dubld acliune ? De ce ?
o La ce se calculeazl pArghiile cricurilor cu p0rghii ?
a tn funcfie de ce se aleg rulmenfii axiali de la cricurile cu pergfuii cu o piulilE ?
o Ce semnifica{ie are grupa 6.8 de materiale pentru execufia guruburilor de fi.xare ?
o Cum se determin6 lungimea manivelei unui cric ?
a La ce solicitlri este supus bo[ul clichetului ?
a De ce la calculul guruburilor cricurilor telescopice gi cu dubld acliune se lucreazd
cu rezistenfe admisibile mai mici decdt cele folosite la alte organe de magini ?
Valorile randamentelor quruburilor de migcare sunt mari, medii sau mici ? Ce se
poate intreprinde pentru mLrkea acestora ?
Care este rolul dopului filetat de la cap6tul gurubului secundar (la cricurile
telescopice gi cu dubld acliune) ?
Care este rolul gibei de la capdtul gurubului principal (la cricurile telescopice qi
cu dubld acliune) ?
o Care este rolul bucqei striate de sub cupa cricului telescopic ?
a Ce rol arc gaara de diametru d6 €xocutatdla interiorul cupei cricului telescopic ?
a De ce se prelucrearA carnle pe suprafala cupei care vine in contact cu sarcina de
ridicat ?
16 Mecanisme gurub-piufifn. indrumar de proiectare

UNTVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA$OV

FACULTATEA DE, INGINERIE TEHNOLOGICA
CATEDRA ORGANE DE MA$INI, MECANISME $I ROBOTICA
DISCFLINA ORGANE DE MA$INI

PROIECT DE AN NR. 1
CRIC TELESCOPIC

STUDENT: ......
FACULTATEA: .
SECJIA:
ANUL:
GRUPA:

iNonuIAArOR DE PROTECT
Conf.dr.ing

ANUL UNIVERSITAR
 Ghid pentrt intocmirea gi sus{inerea unui proiect t7
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA$OV
FACI]LTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICA
CATEDRA ORGANE DE MA$INI, MECANISME $I ROBOTICA
DISCIPLINA ORGANE DE MA$INI
Studenr(d):.
Facultatea:.
Seclia:.......
Anul:.
Grupa:...

TEMADE PROIECTARE
(Proiect de an nr. l)

Sd se proiecteze un mecanism qurub-piuliln de tipul.

Date de oroiectare
r SarcinamaximlderidicatQ=... .........N
. iniltimeamaximlderidicai:H-.. .........mm
Proiecful va".cuprinde:

A. MEMORIU DE CALCUL
l. Determinarea sarcinilor care incarcd elementele mecanismului pi a reacfiunilor din
cuple
(inclusiv diagamele de distribu[ie a forfelor pi momentel or pe elemmtele mecanismului)
2. Calculul purubului (guruburilor) de migcarc
3. Calculul piulisei (piutilelor)
4. calculul corpului (dimensiunile corpului se adopti constructiv)
5. Calculul mecanismului de acfionare
6. Calculul cupei
7. Calculul randamentului
8. Memoriu justificativ cu privire la alegerea materialelor, a semifabricatelor gi a solufiilor
constructive pentru principalele piese din componenfa mecanismului (gurub, piulild,
corp etc.)
9. Norme de tehnica securitiilii muncii

B.I}ESEIYE
1. Desenul de ansamblu al mecanismului qurub-piuliti (obligatoriu se va executa la scara
l:l)
2. Desenul de execufie al unui gurub
3. Desenul de execulie al piulifei
Observatii
l. Desenele se pot executa pe h0rtie de desen (in creion sau tuq), pe calc (nurnai ln tug) sau combinat
2. Nu este permis ca desenele in ciornd sd se execute pe hdrrie milimetrictr
3. Memoriul de calcul va fi redacta! in mod obligatorirq pe un caiet tip studenfesc, pe o singurl
faf6, iar
in final se va retranscrie pe coli forrnat ,4,4
4. Este obligatoriu ca studentii s[ respecte toate recomanddrile cu privire la forma de redactare
a
proiectului.

Braqov, octombrie iNonunaAroR DE pRorECT

Conf.dr.ing
t8 Mecan isme qu ru b-piulif5. Indru ma r de proiectare

IINIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA$OV

FACULTATEA DE INCINERIE TEHNOLOGICA
CATEDRA ORGANE DE MA$INI, MECANISME $T ROBOTICA
DISCIPLINA ORGANE DE MA$INI

cRArirc DE DESFA$I'RARE
a orelor la proiectul de an nr. l, in sem. I al anului universitar
Nr. Perioada Etape de lncru planificate Vize oblisatorii
crt Nr.vtzet Semnatura cagrulul
didactic
l. Darea ternei, a graficului de desfrgurare
gi a bibliografiei recomandate
Documentare
2. Calculul unui mecanism qurub-piuli{i,
cu indicarea modului de intocmire a
memoriului de calcul (exemplu de
calcul)
3. Determinarea sarcinilor care incarcd
elementele mecanismului
a Calculul qurubului (guruburilor)
a Calculul piulilei (piulif elor)
a Calculul corpului
4. Calculul mecanismului de acfionare cu
clichet pi roati de clichet
oI desenului de ansamblu
o Calculul cupei
r Calcululrandamentului
o DEfinitivarea desenului de ansamblu
r Memoriu justificativ
o Norme de tehnica securititii muncii
e Desene de execufie pentru elementele
indicate in tema de
. Verificarea" analiza 9l notafea

Observatii
l.Predarea proiectului se poate face numai dac[ graficul de desfdgurare confine vizele obligatorii
Singura eviden!6 a lucrului la proiect este linutd prin acest grafic
2.Yizele se dau numai in orele de proiect planificatq frecvenla la aceste ore fiind obligatorie
3. Studenlii care incearcl amirrrrea execut[rii proiectului pentru toamni o vor face pe propria
rdspundere, in situafii limitb putdndu-se schimba tema de proiectare
4. Termenul timitt de predare al proiectului:. . . ...

Braqov, octombrie NrnmrAroR DE PRoIECT

Conf.dr.ing.
 Ghid pentru intocmirea gi susfinerea unui proiect t9

CUPRINS

r MEMORIU DE CALCUL

1. STABILIREA SARCINILOR CARE INCANCA ELEMENTELE CRICULUI

) CALCULUL $URUBULUI pRrNCIpAL........ .......5
2.1. Alegerea materialului........... ..........5
2.2. Calculul de predimensionare....... ....................5
2.3. Yerifrcarea condiliei de autofrdnare ................ 6
2. .Yeriftcarcala solicitdri compuse... ..................6
2.5. Verificareala flambaj ....................7
CALCULUL $URIJBIJLUT SECUNDAR........... ....................9
3.1. Alegerea materialului............. ........9
3.2. Calculul numdrului de spire ale piulifei qurubului principal... ............9
3.3. Alegerea filetului exterior ............ 10
3.4. Verificarea condiliei de autofrdnare .............. 10
3.5. Verificareala solicitdri compuse ................... 10
4. CALCULUL PruLrTEr FrXE ............. 11
4.1. Alegerea materialului........... ........ 11
4.2. Calculul numdrului de spire ......... 1l
4.3. Verificarea spirei la solicitlri .......l2
4.4. Alegerea dimensiunilor piulifei...... ...............12
4.5. Verificarea piulilei la solicitdri compuse ....... 13
4.6. Verificarea gulerului la so1icit6ri............. ...... 13
4.7. Alegerea gi verificarea gtiftului filetat carc frxeazdpiulita in corpul cricului..... 14
5. CALCULUL CORPULUI............... ....14
6. CALCULUL CUPEr .......... 15
7. CALCULUL MECANTSMULU DE ACTIONARE......... ....r7
7.1. Calculul lungimii manivelei. ........17
1.2. Calculul prelungitorului......... ......17
7.3. Calculul rofii de clichet.. .............. t9
7.3.1. Alegereamaterialu1ui............... ........... 19
7.3.2. Alegerea dimensiunilor............ ........... 19
7.3.3. Verificarea dinlilor rolii de clichet la solicitdri .....20
7.4. Calculul clichetului................ ......21
7.4.1. Alegerea materialului............... ...........21
7.4.2. Alegerea dimensiunilor............ ...........21
7 .4.3. Verificarea clichetului orizontal la compresiune excentricd........... .........22
7.5. Calculul manivelei propriu-2isi.............. ......22
7.5.I. Alegerea materialului................ ..........22
7.5.2. Alegerea dimensiunilor............ ...........23
7 .5.3. Verificarea manivelei la solicitdri ........23
 20 Mecan isme gu ru b-piu|i{n. indru ma r de p roiectare

7.6. Calculul bolfuluiclichetului. ........23

...............
7 ,6.1. Alegerea materialului .............23
solicitlri
7.6.2. Verificarea bo[ului la .............24
7.1.Calculul arcului cilindric elicoidal de compresiune care menfine
clichetul orizontal in contact cu dintele rolii de clichet .....25
8. CALCULUL RANDAMENTULUI.. ....27
9. MEMORIU ruSTIFICATIV CU PRIVIRE LA ALEGEREA MATERIA-
LELOR, SEMIFABRICATELOR $I A SOLUTIILOR CONSTRUCTIVE
PENTRU PRINCIPALELE PIESE DIN COMPONENTA MECANIS-
MULU.... ...........28 fi
10. NORME DE TEHMCA SECURTTATIT MUNCIr... ...............31 V
BIBLIOGRAFIE .............. .................... 3l el
Al
r DESENE n,
a Desenul de ansamblu al mecanismului gurub-piuli!5 2
a Desenul de execufie al qurubului principal
a Desenul de execufie al piulilei fixe ft
ll
nl
c(
el
pl

p1
BIBLIOGRAFIE
(Proiect de an nr. I) tt
dr

1. ALEXANDRU, P. $,a. Mecanisme, vol. II. Universitatea din Bragov, 1984.

2. OnAGUCI, I. g.a. indrumar de proiectare in constructia de magini, vol. I. Bucuregti,
Editura Tehnic[, 1981.
J. DRAGHICI, I. q.a. Organe de magini. Culegere de probleme. Bucuregti, Editura
a

Didacticd qi Pedagogicd, 1980. r€

4. DRAGHICI, I. p.a. Organe de magini, vol. I. Universitatea din Bragov, 1981. ri
5. GAFITANU, M. g.a. Organe de magini" vol. I. Bucureqti, Editura TehnicS" 1981. m
6. JIILA, A. S.a. Mecanisme gurub-piulifb. indrumar de proiectare. Braqov, Editura Lux h
Libris,2A0A.
7. J{ILA, A. q.a. Organe de magini, vol. I. Universitatea din Braqov, 1986. AI

8. Culegere de norme pi extrase din standarde pentru proiectarea elementelor componente h

SF
ale maqinilor, vol. I pi II. Universitatea din Braqov, 1984.

\.2
c(
sir
 a_A
.LO CONSIDERATII PRIVIND PROIECTAREA IN
CONSTRUCTIA DE MA$INI

Proiectarea este una din etapele parcurse in realizarea unui produs in construcfia de
ma$ini, etap6 in care, p baza calculelor ingineregi, este elaborat6 irnaginea grafic6 a
viitorului produs, impreuni cu toate detaliile gi condiliile tehnice necesiue fabricaliei gi
exploatdrii acestuia. Cu alte cuvinte, proiectarea este un act de creafie, desemndnd o
activitate tehnicfi desftgurat6 in scop productiv pi care urmireqte furnizarea tuturor datelor
necesare transpunerii ln practic[, cu mijloace materiale gi financiare corelate, a unei teme sau
a unei idei [16].
in conceplie globalS, activitatea de proiectare, denumitS in sens larg "Proiectare
totald", este definitd" ca acea activitate sistematici necesarS care ?ncepe cu descoperirea
lipsurilor de pe piala 9i se desfigoard pdnd la vhnzarea produzului care sA satisfaci aceste
nevoi [36, 38J. Conform acestui concep! activitatea de proiectare trebuie s6 cuprindd:
cercetarea piefei in vederea descoperirii lipsurilor, elaborarea specfficafiilor de proiectare,
elaborarea conceptului (solufia de principiu), proiectarea detaliilor, proiectarea fabricafiei gi
pro iectarea desfacerii.
In constructia de maginr" proiectarea presupune rezolvarea a doud probleme principale:
proiectarea ansamblului gi proiectarea organelor de mapini componente.
Proiectul constituie rezultatul activit6lii de proiectare gi reprezintl o lucrare tehnic6, sub
forma unei documentalii tehnice, intocmitl in scop productiv qi care cuprinde toate calculele,
desenele, condiliile tehnice, recomanddrile gi instrucliunile necesare pentru executarea gi
exploatarea unui sistem tehnic [16].

2.1. BTAPELE DE LUCRU iX TNOTTCTARE

o inswirea temei de proiectare. Temade proiectare este lansatd de citre beneficiar gi

reprezint6 o ?ngiruire de date, cerinle gi condifii tehnice care constituie performanlele impuse
viitorului produs. Proiectantul, potrivit propriei sale viziuni, va aduce completdri gi
modificSri temei primite. Tema rcniltat\ insugitd de ambele pdrli, devine documentul pe
baza cdruia se va realiza gi omologa viitorul produs.
o Documentarea. Etapa de documentare are ca scop procurarea futuror datelor care
ar putea fi folosite in rezolvarea temei. Documentarea iaeaz6, doud aspecte: analtza
factorilor care condifioneazil rcalizarea produsului qi studiul datelor din literatura de
specialitate.
Factorii care condilioneazdrealizarea produsului sunt: condiliile in care va funcliona gi
va fi exploatat produzul; condiliile de frbricalie oferite de executant; oferta pielei privind
componentele tipizr;te, posibil a fi incluse in viitorul produs; nivelul calitativ aI produselor
similare Ge plan nafional gi internafional).
Prin studiul datelor oferite de literatura de specialitate, sunt oblinute informafiile
necesare in rezolvarea temei. Sursele uzuale de documentare sunt: bibliografia (ca{i reviste,
22 Mecan isme gu ru b-piufi f n. ind rumar d e proiectare

prospecte, cataloage, norme, standarde, brevete de inven{ii qi inovafii); proiectele

asemhndtoare existente, chiar dacd acestea confin doar ansamble, subansamble sau organe de
maqini posibil a fi utifizate la proiectarea noului produs; vizitele de documentare la firme
care executd produse asemdndtoare cu cel ce urmeazd a fi proiectat; disculii cu specialigti in
domeniu.
Printr-o corect6 documentare se evit5, in mare mdsur6, redescoperirea unor solutii deja
cunoscute qi se reduce volumul muncii de proiectare.
o Proiectarea ansamblelor componente ale viitorului produs.
o Proiectarea organelor de masini care alc6tuiesc ansamblele produzului.
t Elaborarea documentoliei tehnice a produsului" in forma sa originald" gi'executarea
copiilor necesare.
t Avizarea proiectului, athtla executant c6t gi la beneficiar.
2.2. CONTINUTUL DOCUMDNTATIEI TOHNICE DE PROIECTARE

tn conformitate cu prevederile STAS 6269, documentafia tehnica de proiectare a unui

produs, ?n construclia de malini, cuprinde o parte scrisi pi una graficE.
o Partea scrisd a documentaliei este alcdtuiti din: memoriul tehnic, caietul de sarcini
gi cartea tehnic6.
Memoriul tehnie justifici principalele decizii luate in legdturd cu: soluliile adoptate
(funcfionale, constructive qi tehnologice); stabilirea dimensfurnilor, pe hza" calculelor qi a
alegerii constructive? precum gi verificarea acestora; materialele utilizate; instructiunile
privind execulia, montajul, exploatarea, intrefinerea qi repararea viitorului produs;
instrucfiunile privind securitatea muncii. in memoriu se anexeazl tema de proiectare, lista
pieselor de prim6 uzur| listele echipamentelor tipizate (mecanice, electrice, hidraulice etc.),
borderoul p6rfii desenate, lista de semn6turi a factorilor de r6spundere.
Caietul de sarcini cuprinde lista p64ilor componente ale produsului gi lista parametrilor
pe care atit ansambhrl cdt gi pdrtile sale componente trebuie sd ii ating[ in exploatare,
impreunl cu mdsurile care trebuie luate - in timpul execufiei, montajului gi punerii in
funcfiune - pentru realizarca respectivilor parametri.
Cartea (notila) tehnied descrie, cu mijloace gi tn limbaj accesibil utilizatorului,
componenga, funcfionarea, montajul, exploatarea, modul de intrelinere qi reparare a
produsului.
Partea graJicd a documentaliei confine:
desenul ansamblului general gi de amplasare a acestuia;
desenele ansamblelor componente;
desenele zubansarnblelor;
desenele de execufie ale elementelor din componenfa subansamblelor;
schemele sistemelor cu funclii corelate (hidraulice, pneumatice, electrice, electronice
etc.);
schemele de prindere in vederea ridicirii qi transportului.

2.3. PROIECTAREA ANSAMBLELOR DE ORGANE DE MA$INI

Ansamblele reprezinti unitSli distincte din punct de vedere constructiv qi firncfional,

alc6tuite din grupuri de mecanisme, cu rol bine determinat in cadrul sistemului tehnic din
 Considera{ii privind proiectarea in ccnstrucfia de magini 23

care fac pafie. Din punct de vedere al proiectdrii, ansamblul poate fi considerat: o magind sau
un utilaj, care intrd in componenfa unui agregat sau a unei instalalii tehnologice; un motor, o
transmisie sau un mecanism, care intrd in componenfa unei maqini sau a unui utilaj.
Una din principalele tendinle in proiectarea ansamblelor o constituie folosirea pe scard
Wgd a elementelor tipiz-ate, asigurdndu-se ia acest fel importante avantaje atdt la proiectare
cdt gi la execulie sau reparafie.

2.3.1, Etapele proieetirii ansamblului

o Stabilirea caracteristicilor tehnice necesare ale ansamblului, lindird seama de

destinalia acestuia. Pe baza datelor oferite de tema de proiectare sau a celor alese, se
stabilesc: gabaritul, fo4ele gi momentele rezistente, vitezele gi turaliile elementelor de iegire,
limitele minime ale randamentului.
t Stabilirea sistemelor de antrenare gi a caracteristicilor acestora.
o Stabilirea schenrelor ansambluluL La proiectarea unui ansamblu nu se poate
rcaliza direct un desen al acestuia. Apropierea de scopul final al proiectirii este posibild prin
elaborarea succesivi de scheme din ce in ce mai dezvoltate. Pornind de la o schemb
fimclionald simpl6, se ajunge la schema structural6, apoi la schema cinematicd, pn baza
cdreia - prin intermediul schemei constructive - se poate elabora desenul de ansamblu.
t Stabilbea tncdrcdrilor diferitelor organe de magini al cfuor rol este determinant ln
r ealizar ea anmmblului.
. impdrlirea ansamblulud pe subansamble pi parJi componente.
o Alegerea componentelor tipizate care pot fi incluse tr construclia ansamblului.
o Dimcnsionarefi organelor de masini principale, pe baza incdrcirilor determinate
pentru fiecare dintre ele.
o Stabilirea variantelor constructive. Pornindu-se de la schemele structurale,
cinematice qi constructive, dup6 alegerea componentelor tipizate gi dimensionarea organelor
de magini principale, se intocmesc, de obicei" mai multe varinate constructive ale
ansamblului, pentru care se determind indicatorii tehnico-economici (performanfe
funcfionale, consumuri de materiale qi energie, costuri etc.).
c Stabilirea variantei acceptate, dupd analtza indicatorilor tehnico-economici pentru
variantele constructive intocmite anterior qi luarea in considerare a punctelor de vedere ale
beneficiarului gi executantului gi realizarea corecfiilor cerute de cdtre ace$ia.
. intocmirea proiectului de execuyie, prin detalierea variantei constructive acceptate
qi proiectarea organelor de maqini componente.
o Includerea in ansamhlul general, prin stabilirea detaliilor de leg6turi.
2.3.2. tntocmirea desenului de ansamblu

Desenul de ansamblu constd in reprezentarea graficd a unui dispozitiv, a unui aparat, a

unei instalalii etc., cu toate elementele componente dispuse la locul in care acestea
funcfioneazd.
Scopul desenului de ansamblu este sd redea pozigiareciprocd a elementelor componente
gi sb ofere atdt posibilitatea in{elegerii funcliondrii ansamblului reprezentat cdt gi succesiunea
de montaj a elementelor care compun ansamblul.
24 Mecan isme gurub-piufi{n. indru m ar de proiectare

tn desenul de ansamblu nu este obligatoriu ca elementele componente s5 fie determinate

complet, nici ca formE gi nici ca dimensiune. Din acest motiv, desenul de ansamblu nu poate
constitui o documenta{ie tehnici pentru executarea elementelor componente. Desenele de
ansamblu se executb in conformitate cu prescriptiile cuprinse in STAS 6134.

2.3.2.1. Reguli de reprezentaretn desenal de ansamblu

o Desenul de ansamblu se execut[ cu respectarea normelor generale de reprezentare in

desenul tehnic (dispunerea proiec{iilor, reguli de reprezentare a vederilor 9i sec}iunilor, tipuri
de linii utilizate tn desenul tehnic etc.).
o Un desen de ansamblu trebuie ca printr-un numdr minim de proiecfii (vederi sau
secfiuni) sE ofere posibilitatea intelegerii depline a funcfionErii ansamblului, sd prezinte clar
pozigiarelativ[ a tuturor elementelor componente qi sd perrnitii pozilionarea acestora'
. in proiecfie principald, ansamblul se reprezintS in pozilia de funcfionare.
. in cazul asarnblarii a dou6 elemente (?n general, de tip arbore-butuc) intre care existd
un joc rcnsltat din dimensiuni nominale diferite, aceste elemente se reprezintd cu linii de
contur distincte, corespunzdtoare fiec6rui element component (fig.2.1, a); dac6 asamblarea
re.rea\zeazd far6. joc sau jocul rczriltd din abateri ale aceleiaqi cote nominale, zorra de contact
dintre cele doud elemente se reprezintb printr-o singurd linie de contur
(fig. 2.1, b).

Fig.2.I Fig.2.2

r Reperele aldturate, reprezentate in secfiune, se haqtreazl, in direclii diferite sau cu

distanf6 di$rit6 intre liniile de hagur (fig.2.2); pentru unul qi acelaqi reper, care apare ln mai
multe secfiuni, hagurul este identic.
o Elementele de fixare (guruburi, piulile, qaibe) se reprezintd numai in vedere
(fig.2.3).
o Asambldrile filetate sunt astfel reprezentate inc6t inqurubarea sd nu fie rcalaatd pdnd
la re&u, existAnd zone filetate neutilizate, prin care se oferd posibilitatea unei str6ngeri
suplimentare (v. fig. 2.3); exceplie de la aceast[ reguld fac asambldrile cu prezon (fr$.2.q.
o Daci este necesard reprezentarea unor elemente acoperite, unele piese se pot
considera in mod convenfional indepdrtate, menfion6ndu-se pe desen aceast6 convenlie
(fig. 2.s qi STAS 6134).
. Capetele hexagonale ale guruburilor qi piulilele hexagonale se repreztntd" in proieclia
principal[ i desenului de ansamblu, astfel ?ncdt acestea sd prezinte trei fe]9 ale prismei
irexagbnab (v. fig. 2.3, fig.2.4 qifig.2.5), iar in eelelalte proiecfii numai dou6 fefe.
 Considera{ii privind proiectarea in construc{ia de mapini 25

o Elementele dintr-un ansamblu, care se deplaseazd in timpul funcfionflrii, se

repreztntl in dou5 pozilii extreme: in pozilia inifiald, avdnd conturul trasat cu linie continud
groasd qi ?n pozilia limitS opusb, av6nd conturul trasat cu linie - doud puncte subfire. Aceste
elemente pot fi reprezentate pi numai intr-una din pozi{ii, inscriind pe o aeeeagi linie de cot[
cele dou[ valori limitd ale dimensiunii de gabarit (v. fig. 2.5).

A-A R -R c-c

r
a

Fig.2.3

o Piesele care nu aparlin ansamblului reprezentat ci

unui ansamblu invecinat se reprezintfi cu linie sublire.

2.3.2.2. Pozigionarea elernentelar co*ryonente ale

flnsumblului

Fiecare element component al unui ansamblu se

noteazd cu un num6r de pozifie, ce corespunde numdruiui
din tabelul de componenfi al desenului de ansambhr,
respect6ndu-se regulile prezentate in continuare"
o Numerele de pozilie se ?nscriu la capdtul unor linii
de indicafie, trasate cu linie continub sub1fue, celdlalt capdt
al liniei terminindu-se cu un punct, situat pe suprafa,ta din
desen a elementului pozilionat (v. fie. 2"3 pi fig. 2.5).
r Liniile de indicafie se traseazd inclinat gi in aga fel ;T
^l
inc6t si nu se confunde cu alte linii (de contur, axe de
simetrie, linii de hagur, elemente de cotare). Nu se admite
ca liniile de indicafie sd fie paralele sau sb se intersecteze.
Fig.2.4
26 Mecanism e qu ru b-piu lifn. indru ma r de proiectare

o
o
-t
t
U
.A
o
CJ

14,15,K

Roata de minE indePirtat5

Fig.2.5, a
nominald de
o Numerele de pozilie se inscriu in afara proiecliilor, cu dimensiunea
pozifie ntr
7,5...2ori dimensiunea nominald de inscriere a cotelor de pe desen' Numerele de
se subliniazi gi mr se incercuiesc'
o Elementele componente ale unui ansamblu se pozilioneaz'd in proiecfia in care
Se recomandi ca un
acestea sunt mai clar re,iprezentate gi pot fi identificate cu uqurinld'
element s6 fie po"ifoi o singur6'datd,iar elementele identice,
din acelapi deseno sd fie
pozifionate uc"iagi num[r. 3e admite inscrierea numdrului de pozilie pentru acelagi
"u
 considemfii privind proiectarea in construcfia de maqini
27

16 Saibi Grover N 12 sR7666-2 4 olc 55 A

,f Prezon M12115t167 STAS 4551 4 grupa 6.8
t$ PiutiJl M 12 STAS 4O?1 gfupa 8

l3 Saibi Grower N'16 sR 7666-2 1 olc 55 A

12 PiutiJi .t't lO STAS 4071 1 grupa I
11 Roati de m6n5 RV -'11 I Fc 200 Turnat
10 Tiji fitetatS RV- 10 1 0L 50
9 Bucsi RV -09 1 0L 50
o Piuliti RV -08 1 olc 45
*
7 6arn tu rd
i RV-07 5 Cauciuc

o Buc;5 RV-06 1 0L 50
5 Buc;i fitetati RV -05 1 0L 50

L Garni turi RV -OI, 1 C auc iuc

? 3 Ventil RV -03
', 0Lc 15
I,

a
z Bucsi RV-02 I 0L 50
e
1 Corp RV -01 1 Fc 200 Turnaf

Poz. Denumirea Numir de desen Buc. terial

\4asa
sau STAS
14a 0bserva-fii
+oiectat Ionescu E.
Desenat Voicu L llil t: I uM.
Veri ficat Radu M. &,rl^^ fln
L_*J [*r]
Aprobat Tomoiu E.
cF-
Da :20 .12.1998 \ Al 594 x( 8tr1 I

UNIVERSITATEA,.TR A NSILVANIA " ROBINET CU VENTIL

Pta nga
nt. DIN BRASOV
Caledra : 0.H, M.R. RV-OO

Fig.2.5, b
element de mai multe ori, in proiecfii diferite ale desenului de ansamblu, numai
dac6 acest
lucru contribuie la o mai buni infelegere a desenului.
r Elementele dintr-un ansamblu destinate aceluiagi loc de montare (de exemplu:
$urub,
F b^u: plulifd) pot fi pozifionate cu o singur6 linie de indicafie. in u"*ri ctv, numerele
de
ponfie se inscriu pe orizontal5, in ordine crescitoare, separate prin virgule (v.
fig. 2.5).
r Nurnerele de pozilie se inscriu pe linii pi coloane paralele cu laturile formatului
(v' fig. 2.5), intr-unul din urmdtoarele moduri: in ordinea aproximativd a montarii; ?n
ordinea
succesiunii numerelor de pozilie, in sens orar sau in sens trigonometric, pentru
fiecare
proiecfie in parte' Pe acelagi desen de ansamblu numerele dJ pozilie se lnscriu
numai
?ntr-unul din modurile prezentate.
 Mecanisme gurub- tndrumar de proiectare

2.3.2.3. Cotarea desenelor de ansamblu

Pe desenul de ansamblu se coteaz6:

. dimensiunile de gabarit;
o dimensiunile elementelor de legiturd cu organe de maqini, subansamble sau ansamble
invecinate;
r dimsnsiunile care *rcalneazd la montaj;
o pozifiile extreme ale elementelor care se deplaseazn in timpul funcliondrii ansamblului;
o alte dimensiuni necesare.

2.3.2.4. Tabelul de comPanengd

Tabelul de
Acest takl serve$e la identificarea elementelor ansamblului reprezentat.
componenld s apazh deasupra indicatorului, lipit de acesta
gi de chenarul formatului
(v. fig. 2.5.b gi fig. 2.6, a)'
Cand este necesar6
intreruperea tabelului de
componen!6, din cavza
reprezentdrilor de Pe desen,
acesta poate fi continuat
deazupra rePrezentdrii, ftrA
repetarea titlurilor coloanelor
(fig. 2.6, b), sau ?n stdnga
indicatorului, rePetdndu-se ira
acest caz titlurile coloanelor
(fig.2.6, b qi c). Acest tabel
se completeazd de jos in sus.
Modul de comPletare a
1 - lndicator rubricilor tabelului de

2 - Tabet de comPonenli
componenfE este exemPli-
3 - taput tabetu lui de
ficat in ftg.2.7.
cornponenfi

Fig.2.6
c STAS 4272 12 grupa 8.8
Surub M6x20
STAS 30I.3 t
.+ Rutment Ni 2308
3 C apac 2Pl.1 -02 - 03 ? 0L 3?
2 RoaiS dintati 2P41 -02- A2 I 41MoC11
1 Carca si 2P41 -02-01 1 Ft200 Turnat
-ESa
net
Nr. desen sau STAS Buc Materiat Observafii
Poz Denumirea kd /brjr..

qn l+5 10 30 25 10
10 t-
180

Fig.2.7
 Considera{ii privind proiectarea in construc{ia de mapini 29

Pentru componentele standardizate ale ansamblului, in coloara a doua se trece

denumirea, conform standardului, iar in coloana a treia a tabelului se ?nscrie numhrul
standardului referitor la reprezentarea qi dimensiunile acestor componente.
in coloana rezewatd observafiilor, se inscriu datele suplimentare referitoare la
dimensiunile semifabricatului gi a modului de oblinere a acestuia. Completarea rubricii
referitoare la masa netd a componentelor este facultativd.
Recomanddri privind execulia qi completarea indicatorului sunt prezentate ?n fig. 2.8
(v. qi cap. 6).

2.3.2.5. Etapele tntocmirii desenului de ansamblu

La intocmirea desenului de ansamblu sunt parcurse etapele prezentate in continuare.

o Stabilirea poziliei de reprezentare, in funcfie de pazr[ia de func]ionare a
ansamblului.
o Stabilirea proieQiei principale, astfel incAt aceasta sd ofere cele mai multe
informalii asupra funclion6rii gi componenfei ansamblului.
t Stabilirea numiralui minim necessr de proieclii, astfel inc6t: modul de
func{ionare a ansamblului sd fie complet definiU sd reiasd pozilia relativ[ a tuturor
elementelor componente; sd fie posibilS pozilionarea tuturor componentelor; sd poatd fi
inscrise toate cotele necesare desenului de ansamblu.
. Alegerea formntalai, in funcfie de dimensiunile proiec{iilor necesare, de
posibilitatea pozifion[rii elementelor componente qi de dimensiunile tabelului de
componenf6.
c Reprczentarea proiecliilor. Se recomandi reprezentarea in paralel a proiecfiilor
considerate ca fiind esenfiale din punct de vedere al cuprinderii formei elementelor
componente qi al spafiului in care acestea funcfioneazE. Reprezentarea trebuie sd inceap[ cu
proiecfiile reperelor care indeplinesc un rol important in funcfionarea ansamblului,
continuAndu-se apoi cu csle care servesc pentru fixare, susfinere, protecfie etc. Se reprezintd,
mai intdi, piesele cuprinse (?n general, piesele centrale) gi apoi cele cuprinzdtoare, care sunt
parfial acoperite de primele.
. inscrierea cotelor.
o Pozilionarea elementelor componente.
e Completarea indicatorului (SR ISO 7200), tabelulai de componenld Si a oltor
nota(ii necesare.

2.4. PROTA,CTAREA ORGANELOR DE MA$rNI

Corecta proiectare a organelor de maqini conduce la o proiectare corespunzdtoate a
ansamblului din care acestea fac parte. Organele de magini pot fi proiectate independent,
ilupd metodologii specifice.

2.4.1. Etapele proiectirii organelor de maqini

Proiectarea organelor de magini presupune parcurgerea mai multor etape de lucru

interdependente, prezentate in continuare.
30 Mecanisme gurub-piuli{5. indrumar de proiectare

15,2\,15,35'35 45 10

n Proiectal
lssenaf I z rn
\i_/
@ U.M.

n Verificat 5=-.rA\
rt\z @= Imd
Aoroba t Dala :

Planp a
nf.
UNIVERSITATEA,.TRANSILVANIA " @ 1
BRASOV
o Catedra;
(9)

15 75 90

Recomandiri privind completarea indicatorutui

Nr.
ConJinutut rubricitor
rubrici

1 Numele gi prenumele persoanelor responsabite

? Semnituri
3 Scara (sclrite) de reprezentarc
4 Rugozi fi!ite suprafeletor
5 Materiatul piese i

A FormatuI piangei
NumlruI p lan;ei Rubrica se compteteazl numai 'in cazuI
.

I
in care desenul este execufat pe mai mutte p(anse
a Denumirea desenutui
9 Numirut desenului

Toiecta f Jocean D. 12,51

V(V)/
Fc 200
Jesenat Voicu L. SR ISO 185 U.M.
Verifical Veticu D (mm j
ALl2lA x 297l,
Anrobat Juta A Data, 20.03,1999
UNI VE RSITATEA,,TRANSILVAN IA " PIULITA FIXA
Ptan.sa
nr. BRASOV

[atedra : 0. H. M.R. tDA - 03

Fig.2.8
 Considerafii privind proiectarea in construcfia de magini 31

o fntocmirea schemei de calcul, prin reprezentarea simplificatd a formei geometrice a

organului de maqind, adoptarea ipotezelor simplificatoare gi concentrarea sarcinilor.
o Determinarea tncdrcdrilor, stabilirea secliunilor periculoase, a sarcinilor care
actioneazd, in aceste secfiuni qi a solicit5rilor pe care le produc.
t Alegerea mnterialului, a coeficienfilor de siguranfb qi stabilirea rezistenfelor
admisibile.
o Calcalul de determinme a dimensiunilor caracteristiee (predimensionarea), prin
considerarea acoperitoare a rezistenfelor admisibile.
o Intocmirea desenului la scard a organului de magin6, pebaza predimensiondrii qi a
proiectdrii formei.
o Efectuarea calculelor de vertlicare, prin determinarea tensiunilor reale, in toate
sec{iunile periculoase ale organului de maqini.
c Definittvarea desenului de execa{ie, prin inscrierea toleranfelor la dimensiuni, a
abaterilor de formb qi pozilie ale suprafelelor care condilioneazd montajul qi corecta
firncfionare a organului de magin6 pi a rugozitdgii tuturor zuprafelelor, completarea
indicatoruluio inscrierea condi{iilor tehnice pi a tratamentelor.

2-4.2. intocmirea desenelor de execufie

Desenul de execufie este un desen la scar6, care servege ca documentafie tehnici

necesard la execulia organului de maqind reprezentat, cuprinzdnd toate datele necesare in
acest scop. In afara regulilor cu caracter general, intocmirea desenelor de executie se
bazeazd, gi pe o serie de nonne tezultate in urma unei indelungate practrci in proiectare.

2.4.2.1. Etapele premergdtoare intocmirii desenalui de execulie

o ldentWarea piesei. in aceastl etapi se observd pozilla de funcfionare, se

stabileqte rolul funclional ?n ansamblul din care face parte, modul de asamblare gi se
precneazd" denumirea piesei. Frecvent, denumirea piesei rezultil din rolul funcfional al
acesteia. Observarea poziliei de funcfionare in cadrul ansamblului este necesarl in vederea
stabilirii pozifiei de reprezentare a piesei in proiecfia principal5. Modul de asamblare
determind at8t cdmpurile de toleranfe ce trebuie ?nscrise cdt qi calitatea suprafefelor in
contact gi unele elemente ale formei acestora.
o Stadiulformei. Forma geometricd principald a oricirei piese este alcdtuitA din mai
multe corpuri gecmetrice simple (prisme, piramide, cilindri, conurio sfere etc.), dispuse in
diferite pozi[i reciproce. Pentru ca piesa sd corespund5 condiliilor de funclionare, forma
geometricd principali a acesteia trebuie completatd cu anumite forme auxiliare (canale de
pan6, caneluri, degajdri, filete etc.), obfinAndu-se forma funcfionald. in afara condiliilor de
funcfionare, forma unei piese trebuie sd corespundE atdt unui montaj axial corespunz6tor cdt
qi procedeelor tehnologice utilizate in vederea executdrii acesteia. Forma finald, oblinutd in
urma completdrilor aduse formei funclionale cu formele condifionate de procesul tehnologic
de prelucrare, poartd denumirea de formd constructivd tehnologicd.
c Analiza tehnologicd a piesei const[ in stabilirea materialului din care urmeazd sE
fie executatd piesa, a procesuiui tehnologic de fabricafie, a pozifiei de prelucrare gi a calitatrii
suprafelelor.
 Mecanisme qurub' . indrumar de Proiectare

.Stilbilircapozilieidereprezentareapieseitnproiecliaprincipaldrebazeazdpe
principal[ se alege
lso tig. poz4ia de reprezenjare ?n'pro1s"tt
cele rrai multe aetalii are'formei. in
recomand6ril" proieclia
".rprir*io
astfel icdt ?n aceastd proieclie ,a up;;
in general' s6 corespundd poziliei de
principald, pozig\ade ieprezentare a piesei trebuie,
g""'purt* E"c"p1i* Ie b aceastd regul6 fac piesele cu
funclionare in ansamblui din "*"
de transmisie etc'), care in proieclia fi:T,":l^:
forme de revolulie (quruburi, arbori, roli a urel plese
dispusd orizontal. Proieclia principala
reprezintd cu axa r"Xgrt"Jir"'no" ri-"trL
poate:";;:f;,X:ffi:;7 piese qi
de proiecfi necesare pentru rcprezentarea.unei
se realizeazd in Conformitut"
prevederile cuprinse
dispunerea acestora tn cadrul formatului "o pentru
ISo l2g, seama de urm6toarele recomandlri: numlrul de proiec{ii necesar
in ,inand
reprezentarea unei piese este - determinat qi
de complexitatea formei acesteia'
sa se poat6 inscrie toutt, .:ot"lt- :-T,:
urm[rindu-se ca piesa s6 fie complet ieterminut4 proiec{ii neces{r penfiu oblinerea unet
aL
definesc formele geometrice "o*porr"*o ""*arur
i*ugini"o*plete-qi cLare apiesei trebuie sd fie minim'

acecu/ie
2.4.2.2. Etapele tntocmirii desenului de

oAlegereascdriidereprezentare,inconformitatgcusRENlso54SS'
proiecliilor sa se poatb executa cat
are clarda pi
urm'rindu-se ca desenul s6 aibd o reprezent t:t' pe'.T proiecliile se
maiuqor. Atunci cand este posibil"" pt"f"ta-::Tucare, pentru o 1":":':":: claritate' sunt
detalii la
execut' la aceeaqi scar6, cu exceptia unor 11i.mare
i"ai"atfr atdt l6ngd detaliul respectiv cat in
qi
utilizate sc6ri de mdrire; scara folosifr-"t"
*u'"1t"o*rereu desenurui , re reahzeaz'
formaturui nece.sar pentru trtocmirea.
*itt;*" de tacadrare a :-Ti
proiecfiilor' 1in6nd
pornind de h o#ensiunile orro, ar.ptingi**i cdt gi intre
intre aceste dreptunghiuri
seama qi de spaliile ,r"""*r" cot6rii, ;ffi"dtrp"r*..uJT
;;;;l formatului.'ni"'""'i*ile formatelor sunt reglementate prin SR
dreptunghiuri Fi
ISO5457' dimensiunile ce caractertzeaz,
endfea proiec(iitor (proiectareaforrnei).Dintre determinate in
doar o parte minima au valori stricteo
complet forma *oio.g* de maqina, proces denumit -
de dimensionare. Restur dimensiunilor sunt rezurtatul unui
urma calculului
proces.in care logica' imaginalia gi experienfa
in limbaj ingineresc - 'ostabilire contructivy" au un rol
proiectantului, piJ"* qi pr.ro"O"rile normelor qi standardllor in vigoare'
no'*Jllrxrrsionarea, a unor dimensiuni, prin luarea tn
impreunS cu stab'irea constructiv'
de prelucrare qi a
a funcfionalitdlii, tipului de semifabricat' procedeelor posibile
considerare Stabilirea formei
posibilitalilo, Ae mlntu;, la.proiectarea formei organelor de maqini'
de
"otdrr"deci tealtzarca desenului de execufie' Fresupune parcurgerea
maqin6,
finale a unui organ
continuare'
interimare ale acestuia" prezentare in
mai multor t*",1"g^r"J" rott""r" de tipul de
de organ de maqina este determinati
Forma geometricdspecifica fiJ;;t;ip destinafiei
semifabricat (bar6, plac6 etc.) a"
qi ,rec"swn dJvarialie a secfiunilor' conformgeometricl
por{iuni de legitur6 etc')' Forma
porfiunilor .ontp.rn for*u-6oai*i li#re,
"*.
a unui organ de maqinb (frg.2.9, ul-"U"
atcit*adin forme geometrice simple (poliedre'
cilindru, con, sferd etc')'
 Considerafii privind proiectarea in consfrucfia de magini 33

Fsrmn funclionald, avdnd la bazd forma geometricd stabilit6 anterior, rezult6 prin
luarea in considerare a rolului fiecdrei suprafete determinate a formei, in raport cu
zuprafelele altor piese cu care se afli in contact in cadrul ansamblului {fig. 2.9, b).
Forma constructivd provine din cea funclionald qi poate avea una sau mai multe
variante, determinate de numdrul qi tipul semifabricatelor care compun piesa. Stabilirea
acesteia este legatd de decizia asupra modului de ob;inere a piesei: compunerea de
semifabricate simple sau prelucrarea prin agchiere a unui semifabricat bloc (turnat sau forjat).
Pentru realtr.area unor forme complexe, este necesarb" uneori, imbinarea celor doul
procedee.
Formn constructivd tehnologicd implicd optimizarea formei constructive, findnd seama
de procedeele de prelucrare posibile, dar mai ales accesibile executantului. Aceasti formd
inglotr;azd caracteristicile tuturor fazelat anterioare. Prezentarea graficd a acesteia, in
conformitate cu normele de reprezentare in desenul tehnic, constituie desenul de execu{ie
(fig.2.9, c).
La execufia proiecfiilor, se parcurg urmdtoarele etape: trasarea dreptunghiurilor minime
care incadreazd proiecfiile; trasarea axelor de simetrie, cu linie punct sublire; trasarea, cu
linie continu6 subfire, a contururilor exterioare.ale proiecfiilor piesei, ?ncep6nd cu forma
corpului geometric de baz6; trasarea, cu linie continub sublire, a contururilor interioare ale
proiecliilor prezentate in secffurne, dupd indicarea traseului de secfionare; trasarea liniilor
ajutdtoare de cotd gi a liniilor de cotd, inscrierea cotelor, a toleranfelor la dimensiuni, a
abaterilor de form[ qi pozifie qi a rugozitdfii suprafefelor; ingroparea liniilor de contur ale
proiectiilor qi hagurarea suprafelelor secfionate; completarea indicatorului desenului,
inscrierea condiliilor tehnice gi a tratamentului termic.
Cotele la dimensiuni se raporteazd la suprafele prelucrate, denumite baze de cotare. Se
recomandd ca bazele de cotare sd coincidd cu bazele tehnologice ale piesei (suprafelele pe
care se aqeazil aceasta in timpul prelucririi). Se evitd, in acest fel, cumularea erorilor de
prelucrare.
La cotare, trebuie sd se finn seama de prelucrarea tehnologicd a piesei, utilizdndu-se in
acest scop metoda cot6rii tehnologice. Aceasti metodd de cotare are avantajul c6 ofer6
executantului toate cotele necesare prelucririi gi conduce, in acelaqi timp, la evitarea
cumulErii erorilor de prelucrare. Pentru inscrierea pe desen a unor cote functionale - care
condilioneazi funclionarea gi/sau montajul piesei in cadrul ansamblului din care face parte -
se apeleazd, uneori, la metoda cotdrii in lang, utilizdndu-se astfel metoda cot5rii mixte.
Aceastd metod6 de cotare imbind ebmentele cotdrii tehnologice cu cele ale cotdrii in lanf,
inldtur:and dezavantajele celor doud metode. Metoda cotdrii mixte este cea mai complet[ gi -
in acela;i timp'cel mai frecvent uttlizath.
La suprafefele functionale, pe 16ngd cotele la dimensiuni se inscriu pe desenul de
execulie gi toleranfele la dimensiuni (STAS ISO 406), toleranfele de forml qi pozifie (STAS
738511), precum qi rugozitatea suprafelelor (SR ISO 1302).
Tratamentul termic al piesei sau a unor porliuni ale acesteia se menfioneazd, ?mpreuni
cu caracteristicile mecanice obfinute, intr-o zand a formatului situatS, de regulS, deasupra
indicatorului, dup6 condiliile tehnice.
fn fig. 6.8...6.25 sunt prezentate exemple de desene de execulie pentru diverse piese
componente ale unui cric.
Mecanisme gu ru b-piulif [. indru mar de prorecr!119
 ^)
J. PROIECTARE,A ASISTATA nn CALCULATOR

Ultima jumdtate de secol s-a remarcat ca o perioadd dominatd de dezvoltarea

calculatoarelor electronice, rnanifestAndu-se tendinfe de realizare a unor siste.me de calcul,
distribuite sau locale, bazate pe minicalculatoare gi microcalculatoare, sisteme care au
devenit din ce ?n ce mai puternice qi din ce in ce rnai ieftine. Calculatoarele electronice
gi-au dovedit in timp utilitate4 eficienfa gi rentabilitatea utilizarea lor in economie fiind pe
deplin justificatE. Unul dintre principalele domenii ?n care s-au frcut remarcate a fost
proiectarea.

3.1. DEFINIRE. TERMINOLOGIT iXNUOTTN

in functie de domeniul utilizdrii calculatorului electronic in cadrul activitdliilor

inginerepti, s-au dezvoltat o serie de concepte, cunoscute mai ales prin formularea lor in
limba englezfl 137, 39, 401.
t CAD (Computer Aided Design) - Proiectare asistatd de calculator. Este definit ca
ufihzatea facilitSlilor de calcul gi reprezentare cu ajutorul calculatorului pentru crearea
interactivd de modele geometrice ale obiectelor care se proiecteazd (modelarea volumelor qi
zuprafelelor, vederi, secfiuni, hagururi, cotare automati), precum qi efectuarea de calcule
specific ingineregi. Mai concret, acest concept desemneazd. utili'ffsa calculatorului tn
activitatea de proiectare pentru elaborarea gi prezentarea conceptului, analiz6, simulare,
optimizare, calcule de dimensionare gi/sau de verificare, proiectarea detaliilor (desene de
ansamblu qi de execufie) pi redactarea memoriului tehnic-
c CAE (Computer Aided Engineering) - Inginerie asistatL de calculator. E*e
definit prin furnizarea de mijloace pi facilitaf pentru evaluarea rapidd a diverselor alternative
de proiectare,realiz.|nd calcule de anahzA qi simulare func{ional6, a}ncdrcdrilor, a dinamicii
structurilor, calcule de rezistenfd, termice etc. Mai concret, acest concept se referd la
utilizarea calculatorului pentru: anahzL, simulare, calcule de dimensionare qi/sau verificare gi
optimizare. in accep{iune americand, CAE desemne azA ceeace ?n accep}iune european6 este
definit prin concepful CAD, preznntat anterior. in accepliune americaria CAD
{Computer
Aided Drafting) este comun cu utilizarea calculatorului pentru elaborarea modelelor
geometrice qi in qpecial a desenelor de ansamblu gi de execufie.
o CAM (Comp*er Aided Manufaaure) - Fabrica{ie asistatd de calculator.
Desemneazi folosirea calculatorului pentru: proiectarea, organaarea gi controlul procezului
de fabricafie, stabilirea planelor de operafii, programarea maqinilor unelte cu control numeric
gi/sau a liniilor robotrzate, proiectarea sculelor gi dispozitivelor, controlul circulaliei
materialelor, sculelor etc.
c CAE-M (Computer Aided Engineering - Manufacturing). Este definit prin
utilizatea calculatorului pentru elaborarea planelor de operalii gi programarea maginilor
unelte cu control numeric gilsau a liniilor automatrzate sau robotizate.
a-

. CAPP (Computer Aided Part Programming). Desemneazd utilizarea calculatorului

pentru elaborarea planelor de operafii qi stabilirea necesarului de materiale, scule 9i
dispozitive.
c CAPM (Compater Aided Production Management). Se refer[ la uti]irarea
calculatorului pentru planificarea, organizarea gi controlul producfiei, planificarea qi
controlul circulafiei materialelor, sculelor, produselor semifinite qi finite.
c CIM (Compater Integrated Manufacture). Definegte integrarea proiectdrii
detaliilor cu proiectarea fabricafiei qi cu funcliile de management p finanfe, toate asistate de
un sistem computerizat.

3.2. OPERAREA SISTEMELOR CAD

Funcfionarea unui sistem de proiectare asistatd de calculator se bazeazd pe elementele

prezentate in continuare[a0].
. Imaginea graficd a viitorului produs, aqa - numitul 'omodel", este creatS, stocatd 9i
prelucrat6 electronic, cu ajutorul calculatorului.
o "Modelul" final este oblinut prin parcurgerea fazelor de proiectare.
o Precizia nominal5 a reprezentdrii geometrice este mai mare sau egal6 cu precizia
produsului de obfinut.
o "Modeluf' poate avea atagate (pe diverse componente sau pe ansamblu) indicafii
referitoare la cerinle tehnologice, funclii anahzate, calitate etc.
o Anahza gi simularea func{ionald a diverselor variante geometrice gi optimaarca
o'model" parametruat.
modelului se pot face realizAnd un
o Datele conlinute in "model" trebuie sd poatd fi extrase rapid, pentru a putea. fi
folosite in alte faze ale procesului de proiectare sau chiar in proiectarea unor produse
asemdn6toare.
in fig. 3.1 sunt prezentate schematic etapele unei activitdfi de proiectare, cu precizarea
circulaliei informafiei. Reprezentarea schematicd evidenfiazd fapttl cd odatd elaborate
specificaliile de proiectare (cerintele impuse ftr proiectarea produsului), acestea se constituie
in mecanismul de control al activit[fii de proiectare. De asemenea, se poate observa ci
informalia nu circul5 intr-un singur sens, fiind necesare (deqi nedorite) intoarceri in fluxul
informafional, pentru ajustarea "modeluluL'.
Sistemului de proiectare asistati de calculator i se imp,rt anumite cerinfe,
corespunzatoare cu faza dn desfigurarea activitdlii de proiectare in care este folosit.
infaza de elaborare a conceptulzl, sistemele de proiectare asistatd de calculator trebuie
sd aib6 urmdtoarele posibilitdfi:
o captura rapidd a geometriei in desen;
o capacitate de atapare a indicafiilor pi notelor informative;
. vtaualuarea rapidd a ideilor;
o capacitdfi grafice deosebite;
o acces la programe elementare de analizil;
. acces la programe elementare de simulare;
. acces la standarde qi documenta[iatealnatS anterior;
o extragere de date, pentru afrutilizate ?n etapele urmEtoare.
 Proiectarea asistatE
de calculator
37

ig. 3.I
de proiectctre
a detaliilor, cerinfele cerute
sistemelor de proiectare
"*rJr:ff;
o capacitate de a sorta pi prelua
asistatd sunt

t generarea unor informalii qi informafi'e din fazele anteri.are;

a geometriei mai detaliate;
r capacitate de a procruce d"*"rr"
o interfafar?- cu programe precise, dir;;;uni, torerante, note etc.;
de aru,l".d ",
d"nla'arib' "io*-uti.a gi dinamicd (;;*"" vitezeror,
pi r"4J".,'*".ilulir"u rnipcarii s,rbu'sambrelor
ffi::Hllr*;,.
" ff#tr;:tffi;:?ff|"ftffi: structurals 6i fizicd (modelare
cu eremente nnite,
ptog*" a" opiitltare (mi'im aareaerorlor
: il:"t:?trr"t'' care ar <iuce Ia iteralii
rn

: ;:i::ifll"11ffi::**"
a inr'rmaliitor externe, din
cictur producfie_consum;
r acces la proiecte realaate
anterior;
o capacitate de- redactare
preluare gi prelucrare
a documentaliei tehnice (e^it:ar* +u* ---r.
a oaterol-confinute in ..modeljr.(editare text, eclitare graficd,
r posibilitate de tansmitere
a informariei spre sistemur
Rezorvarea oricdrei p.ur*J
ijt, *uaror ;.;;;il;e cAM.
schemei din fis' :'2'
slemini;;;;#;" in r"t.ira ffi;
proiectare decurge confbrm
3.2 sunr descrise in conrinuare.
38 Mecan ism e ryu ru b-piu li{I. indru m ar de proiectare

Specifica{iile tematice Ipoteze de calcul

Fig.3.2

Spec{icapiite tematice prezintd problema propus6 spre rezolvare gi conlin: formularea

sarciniloro definirea domeniului de utilitate, definirea condiliilor de respectat.
Ipotezele de cdcul reduc datele problemei la un model matematic dotat cu baza de date
necesard rezolvdrii.
Analiza reprez)ntd totalitatea operafiilor, desfiqurate prin metode de calcul qi
proiectare, care conduc la rezolvarea modelului matematic.
Rezultatul reprezintd totalitatea datelor rezuhate din procesul de anahzd (valori
nurnerice, reprezentdri grafi ce).
Evaluurea consti in aprecierea gradului de acceptabilitate de c[tre proiectant a
rezultatului oblinut, prin prisma condiliilor impuse de specificaliile tematice.
Modijtcarea este activitatea de operare a unor schimb5ri ale ipotezelor de calcul, in
vederea atingerii unui rezultat convenabil.
Volumul de muncd necesar ?n maniera tradilionald de proiectare este in general rnare,
astfel incit apare necesitatea automatizdrii operafiilor de rutinS specifice etapelor lpoteze de
calcul - Analizd - Rezultat, prin preluarea lor de citre un sistem de calcul.
Etapele de Evaluare - Modfficare confin activitdti mai greu de algoritmizat, activitdli
prin care se ia decizia de reluare a ciclului de rezolvare a problemei, pe baza unor criterii
care trebuiesc formulate. Pentru a da utilnatorului posibilitatea de a interveni in ciclu, este
necesa.r ca etapele Evaluare - Modificare sd permitd dialogul utilizator - sistem de calcul.
Etapa Evaluare trebuie sd ofere utilizatorului datele necesare interprethrii rezultatuiui
obfinut pi luirii deciziei de modificare. Este preferabilS prezentarea grafic6 a rezultatului,
deoarece informafia graficd este rnai uqor de perceput gi interpretat lntr-un timp foarte scurt'
Este evidenta necesitatea introducerii ?n proces a unei interfep utilizator - sistem de calcul,
care sd permitd aqa-numita "interactivitate", adicd colaborarea prin dialog informatic intre
sistemul de calcul qi utilizator.
in vederea unei eficienttzdri a utilizdrii, un sistem CAD trebuie sb indeplineascd o serie
de funcfii, prezentate in continuare.
o Interactivitates la sta{ia de lucru constd in oferirea posibilitdlii de schimb de
informatrii intre utilizator qi sistemul de calcul. Este necesar ca acest dialog sd se desfiqoare
intr-o manierd c6t mai naturald", deci ?ntr-un limbaj cdt mu apropiat de cel natural al
utilizatorului.
o Afqarea Si introducerea de date sunt flurclii necesare deservirii staliei de lucru.
o Analiza sereahzeazd prin intermediul modulelor programpentru diverse calcule.
a Regdsirea Si memorarea asociativd svrfi funclii care efectueazh operafii de
extragere gi, respeotiv, introducere de informafii in baza de date, in funclie de parametrii de
identificare asocia{i multrimilor de date confinute inbazL.
 Proiectarea asistati de calculator
39
t Post-ptoces:ree este funcfia care convertegte diversele informafii,
av6nd o anumit6
structurd rczukatd dintr-o fazd, de luctuo intr-o reprezentare
conform unei alte structuri.
t Realizarea unor iegiri utilizabile este fimc1ia necesard
frr.rrlizdni practice a
scopurilor propuse. Aceastd funclie trebuie s6, realizeze prezerrtarca
rezultatelor intr-un
Iimbai inteligibil pentru utilizatorul uman (desene, diagrame,
tabele, texte etc.), pentru
necesitali de informare, in vederea desfbgurdrii de activitrli
ulterioare sau ?ntr-un limbaj
codiJicat (inregistrdri pe bandd sau disc, semnale electrice
orgarizate), pentru comanda
maqinilor unelte sau robofilor industriali, dialogul intre
sistemere-inror#ilonare sau stocare
?n vederea unor prelucrdri ulterioare.

3.3. COMPONENTELE SISTEMELOR CAD

Elementele de bazd ale sistemelor de proiectare

asistata de calculator sunt
echipamentele (hardware) qi infrastructura logica
de calcul gi comunicafie (software).
Deoarece structurile hardware nu diferd
in funcfie ie domenij a" rrtiyzare,
specificul sistemelor de proiectare asistatd "r"i1iul
de calculator este dat de elementele software
utiltmte' Sistemele CAD integreazd, ?n general, o serie de module
software specializats ftr
rezolvarea unor chestiuni concrete. Astfe-I, fiecare cerinla
impusd unui sistem de proiectare
asistatd de calculator poate fi rezolvatd de chtre un
modul. i;;;tr*;;""", n prezentate
succint posibilitalile software existente, destinate reprezentarii
grafice sau model5rii
geometrice a produsului, analtzei gi simuldrii
cinematice qi dinamice-a produsului, analizei
structural-fizice a produsului, calculuiui matematic complex,
dezvoltdrii de noi softtni
specializate, redactarea documentafiei tehnice.

3.3.1. Reprezentarea gralici sau modelarea geometricE a produsului

Primele sisteme cAD erau prin esenf6 instrumente de
desenare, permi!6nd crearea de
reprezentari grafice in mai multe vederi, similare celor
executate manual. Cu timpul sistemele
de desenare au evoluat de la desenarea 2D (?n dou6 dimensiuni)
la modelarea 3D (in trei
dimen|uru) prin suprafele, wireframe sau solid cu posibilit
d[i deparametrizare cu ZDgi 3D.
Modelarea 3D wire&ame definegte muchiile, io timp
ce modelarea 3D prin suprafefe
defineqte fegele obiectului reprezentat: mai complia este modelarea 3b so[d, care
.c"u
definegte atat muchiile c6t pi felele obiectului. Din aceastd informalie 3D pot fi extrase
automat vederi sau se1liuni convenfionale 2D, dar marele
avantajal modeldrii jeometrice 3D
solid este calculul rapid al proprietdfilor masice ale obiectului
ieprezentat (riasao momente
de inerfie, pozilia centrului de greutate etc.). Determinarea
acestor date dintr-un model2D
sau 3D wireframe sau suprafefe este dfficild qi se poate
efectua doar in afara acestui modul.
Dintre principalele produse software de acei tip, disponibile pe
piafa intemafionali, cele
mai utilaate sunt: ,4.1ies, 3D Designer, AutocAD, iudK"y, -caDbigraph,
Mechanical
Desktop, Genius, ProEngineer, Euclid, syscAD, DrafixcAD,
FastcAD, I-DEAS, xcAD,
TurbocAD, RobocAD, solid works, CATIA, Nastran, patran,
Ansys, cosmos, Dynres,
LusasFEA, corel Draw, 3D studio MAx, Autovision
,paintshoppro eta
Unele dintre aceste produse software ay facilitdli de reprezentare
grafici
cum unele modeloare geometrice sunt integrate' in pachete -arnlu6,artisticd, dup6
de prin metoda
elementului finit sau au posibilitatea generdrii dJmodele discretizate
prin elemente finite.
40 Mecanisme qurub-piulifi. indrumar de proiectare

3.3.2. Analiza qi simularea cinematico-dinamici a produsului

Reprezentarea ansamblelor zub form6 de sisteme multicorp (multibody systems) permite

analiza gi simularea comportdrii produsului in diverse condilii de firnclionare.
In general, pachetele software destinate acestor tipuri de calcule permit definirea
mecanismelor care stau la baza fixrc{ion6rii ansamblului, reprezentarea grafic5 a acestuia,
stabilirea incdrc[rilor gi condiliilor limita impuse, calculul cinematic Ai dinamic gi simularea
funcfiondrii.
Printre principalele pachete software destinate acestui tip de calcule trebuie amintite:
ADAMS, Dymes, Working Model etc.

3.3.3. Analiza structural-fnicil a produsului

Cele mai cunoscute pachete software orientate spre rezolvarea acestor tipuri de
probleme utilaeazd metoda elementelor finite (I\4EF). Utiliz.srgs acestei metode a luat o
amploare deosebitd in ultimele doui decenii, aproape toate sistemele de modelare
geometric5, autointitulate CAD, avflnd gi un modul de anal:a:d prin metoda elementelor
finite"
MEF permite rczolvarca urmltoarelor tipuri de probleme:probleme de echilibru static
(analua tensiunilor qi deformafiilor structurilor sau analiza termicd); probleme de valori
proprii (artahza fenomenelor naturale, modurilor proprii de vibralie, flambajului, regimurilor
de curgere stalionard etc.); probleme de propagare (analua dinamicd a structurilor elastice
sau neelastice, analiza tranzitofie a transferului de cdldurS, arlm,l:za curgerii nestalionare a
fluidelor etc.).
Analiza prin MEF parcurge in general urmdtoarele etape: modelarea geometricd a
produsului sau piesei de analizat; discretizarea prin elemente finite a modelului geometric;
stabilirea condiliilor limitA impuse (constr6ngerea); stabilirea inc6rcirii modelului; calculul
prin MEF (procesarea); calculul gi prezentarea mirimilor urm6rite sd se oblin5 (post
procesarea).
Printre cele mai importante produse software specializate in rezolvarea prin MEF a
anal:z:ei structural-fizice a produsului se remarc[: Nastran, Patran, Ansys, Cosmos, NISA,
Algor, CATIA etc.

3.3.4. Calculul matematic complex

Anumite studii comportamentale, funclionale sau ale influenlei unor factori, impun
desfigurarea unor calcule matematice mai rrurlt sau mai pu{in complexe. Rezolvarea unor
astfel de probleme, pentru care nu existd produse software specializate, se efectueazd in
urmdtoarele etape: elaborarea unui model matematic (in afara sistemului CAD), prin
adoptarea unor ipoteze simplificatorue care sd aproximeze cdt mai bine fenomenul de studiat;
rezolvarea modelului matematic (prin utilizarea unui software specializat); prez,entarea
rezultatelor, cu posibilitatea de optimizare (tn general ?n cadrul aceluiagi software
specializat).
Din categoria acestor produse software se remarc[ clasicele rezolvatoare de ecualii sau
sisteme de ecualii - MathCAD, MAPLE, TKSolver etc. - dar gi programele de calcul tabelar
- Lotus, Excel etc.
 Proiectarea asistati de calculator

3.3.5. Dezvoltarea de noi softuri specializate

Rezolvarea unor anumite probleme de proiectare

specifice unui anumit produs sau
categorie de produse impune dezvoltarea
de'aplicalii pe calculator cu o destinafie foarte
concretd (cubazd de date gi date de intrare
relativ r".terr.", algoritm de calcul, date
gi mod de prezentare a datelor de iegire
de iegire specificate f";. chr). pentru dezvoltarea
de aplicafii, au aparut produse ron** de astfel
poriuititxli de algoritmiz# a calcululu!
capasrtate de modularizare, posibilitdli "., ; ;r obiecte predefinite
de utilizare
Prezentare graficd. ,
capacltate
r^vsvrurar de
Dintre aceste-pachete software, denumite limbaje
Borland Delpht, Borland pascaf Tr.b. ralcai$
de programare, trebuie amintite:
Basic, BasicA, -cw g"rir, Turbo Basic,
QBasic, Fortran 77,Twbo C, C++,Microsoft C etc.

3.3,6. Redactarea documentafiei tehnice

Prezentarea conceptului, redactarea do_cumentafiei

tehnice, dar gi redactarea materialelor
informative pe pa/cursul deruldrii proi9ctului,
permitd editarea' intr-o formd cdf maj
id;-;tilirarea de produse software care si
ngrrJita,'"$"i;; citit 9i care sa a*aga atenfia (in
special ln cazul prezentdrilor). Actualele produse'software
destinate acestei categorii de
aplica,tii sunt dotate cu editoare de texte qi
tabele, editoare de ecuafiii, editoare grafice,
posibilitate de preluare a geometriei din
rnodeldtd ;;;t"-trice, posibilitate de preluare
imaginilor grafice rezultate din calcule anterioare a
etc.
cele mai cunoscute pachete software destinate
redactdrii de texte gi prezentdrilor sunt:
Microsoft Word, power point, Word perfect, Word
Star etc.
3.4. CONCURRENT ENGTNEERTNG (cE)

in scopul imbunatdfiri oryanizdni pi desftqur drii activrtdfii

de proiectare, numeroase
institute de cercetare gi firme iu ,*" 2etivilau; de proiectare joacd un rol important au
demarat studii, incd din anii'80, afttinstatele
unite uL a*"ri"ii cat gi an nuropa
rn 1979' Xerox,t{ewlet-Packard [36, 3g].
$ lord pgn
proiect{rii' in 1981, Ford infiin1"*Jr"oitot,rid"
;;; necesitatea imbundt2i.tirii practicii
Ford, orientat spre dezvoltarea
de "onrrrttanp
tehnici de proiectare. in 19g4, Institutul American
1gi
studiu pentru imbunatalirea integrdrii in activitateu
338 introduce termenul de c&current Engineering.
a" proi"p"ilff*tTil: Ili#offiT
conform acestui raport, problema
#
principald in activitatea de proiectare este
comunicarea defectuoasa dintrJ inginerii care
tealaeaz[' proiectarea detaliilor gi cei care
se ocupd cu celelalte faze. Astfel, ignorarea
cerinlelor pielei face ca produsul sd
tehnologice conduce la probleme de "u^Tbl
desfacJe i" oqa iar ignora; posibilitdfilor
fabricafi" ii ii"ritii consumatoare de bani
Concluziile raportului [36] au fost: 9i timp.
o imbun[tifirea echipamentelor pi a produselor software
cu care se lucreazd nu mai
poate sparge bariera-pentru creqterea productivitalii
in proiectare;
o folosirea celor mai noi tehnici qi echipamente
trebuie sd fie insolit6 de o noui
otganizarc a procezului de proiectare, organizare
care sd vind in intampinarea cerinfelor
piefel qi a posibilitdfilor noiloi tehnici qiechipamente.
Aceastd nou5 organiTj.re a pto""r.rlui de proiectare
a fost denumitb concurrent
-'

indrumar de

Engineering (inginerie concurentd, inginerie paralel6 sau proiectare paraleld) qi a fost definitd
ca o metod-a sistematic6 de integrare a proiectSrii produsului cu toate celelalte procese legate
de aceasta 136,371.
principiile de baz6 ale acestui nou mod de organizare a activitdlii de proiectare sunt
prezentate in continuare.
. Activitatile individuale sd se efectueze cdtmai repede, dar c6t mai riguros posibil.
r Activit5file sd se desfrgoare de preferat in paralel qi nu secvenfial.
o Numdrul de interfe{e necesare in proiectare sd fie cdt mai mic.
Conform acestei abord6ri, intreaga activitate de proiectare (incluz6nd cercetarea piefei,
elaborarea conceptului, proiectarea detaliilor, afabrica[iei gi a desfacerii) este desftSmati de
o echip6 multidisciplsnarl, orientatd pe produsul de realizat. Echipa multidisciplinard trebuie
si inciudf specialiqti in toate domeniile conexe proiectirii produsului (cercetdtori, contabili,
ingineri, proiectanii etc.), ?ntre care trebuie definite: acordul asupra prioritililor individuale,
definirea unui vocabular comgn qi acordul asupra unui scop comun.
in concluzie, proiectarea unui produs nu mai trebuie sI implice o serie de departamente
ci numai o echipd dotat6 cu un sistem computerizat de asistare de tip CIM'
Schema piezentatd?n fig. 3.3 demonstreazd caracterul de proces simultan al CE, spre
deosebire de caracterul serial al proiectdrii clasice, evidenliind qi beneficiile CE:
o mic$orarea timpului de scoatere pe piafb a noului produs;
. mic$orarea costurilor datoritb cregterii productivit[1ii intregului proces de proiectare;
o irnbundtdfirea calitSjii produsului, prin eliminarea numeroaselor iteralii din cadrul
procesului.

Proiectare clasicl

Concu rrent Engineerin g

+ Fluxul informa{iei

Durats2<Duratal

Fig.3.3
 fr . MECANISME $URUB-PIULITA

4.r. CONSTDERATII GENERALE

Filetul, ataqat piesei cuprinzltoare gi celei cuprinse, prin geometria sa caracteristicS,

permite cuplei eliooidale dou[ miqc[ri simultane - rotalie qi transla.tie - intre care existi o
strictd relalie cinematicd: la o rotafie completd, deplasarea axial[ este egal[ cu mdrimea
pasului filetului. Dac[ la asamblirile filetate aceasti caracteristicb este legatd de montajul
asambldrii, la transmisiile mecanice de tip gurub-piuli15 ea define$te o lege de migcare.
Datoritl simplitdlii constructive, mecanismele gurub-piuli16 au fost adesea folosite in
condi,tiile in care in lanlul cinematic se impunea transformarea migcirii de rotalie intr-o
migcare de translalie, cu caracteristici cinematice legate strict de cele ale elementului
conducltor. Transmiterea sarcinilor mari, in condifile realizdrri tehnologice relativ simple a
elementelor componente, cu respectarea condiliei de autofr6nare, sunt alte atuuri pentru
utllizarea acestor mecanisme. Randamentul mic al cuplei elicoidale impune folosirea cu
precbdere a acestei cuple la mecanisme aclionate manual, intdlnindu-se insd qi ?n sistemul de
aclionare a maginilor unelte, preselor cu gurub etc. Pentru m6rirea randamentului, frecarea de
alunecare a fost inlocuitd cu frecarea de rostogolire, oblindndu-se astfel mecanismele cu
quruburi cu bile, cu o tehnologie de execuSe mult mai pretenlioasi qi deci mai scump[,
acestea necesitf;nd qi un dispozitiv de frdnare, deoarece condilia de auto&0nare nu mai este
indeplinit6.
Mecanismele de ridicat (cricurile) au in componenta lor cuple elicoidale de tip qurub-
piuli$. Formele constructive ale cricurilor depind atit de modul de ridicare a sarcinii cit qi
de modul de aclionare a acestora.
Posibilit5,tile cinematice ale cuplei elicoidale sunt prezentate in continuare (fig. 4,1).

Fig.4.T
4

44 Mecanisme pu ru b-piu tifi. Indrum ar de proiecta re

r Piulita 2 este fixE gi se rotepte qurubul 1 (crl1 * A, v1 + 0), care rcaltzeazd. gi migcarea
de translafie (fig. 4.1, a).In aceastd situalie, pentru ridicarea sarcinii Q este necesar sd se
prevadd posibilitatea pivotlrii capului purubului I in cupa 3, care nu se roteqte ci rcalizeazl"
doar miqcarea de transla{ie, identici cu a qurubului. Pivotarea se poate realiza utilizdnd un
lag5r cu alunecare axial sau un lagdr cu rostogolire axial-rulment axial. Sub aceastd form5,
cupla elicoidald se intAlnegte la cricul simplu gi la presele cu gurub.
r Piuli,ta 2 se rotegte (ru * 0, rz:0), qurubul I realizdnd doar migcarea de translalie
(trrr :0, vi * 0) (frg.4.l, b), fapt pentru care crya este solidar legat6. de capul gurubului. Sub
aceastd formd cupla elicoidald se int6lneqte la cricul cu piu1i15 rotitoare.
o $urubul I reakzeazd migcarea de rotafie (o1 ;r 0, yr = 0), piulifa 2 realizdnd migcarea
de translalie (r,r, : 0, v2 * 0) (fig. 4.1, c). Sub aceastd forml cupla elicoidali se intilneqte la
cricurile cu pdrghii gi ca mecanism de acfionare a saniei port-cufite la strunguri.
Din cele prezentate, rezultd. cd elementul motor, cel la care este ata.qat mecanismul de
ac{ionare, rcabzeazd o migcare de rotatie, iar elementul condus una de transla}ie (v. fig. 4.1,
b qi c). Cdnd elementul motor este gi element condus, acesta rcaltzeazd atdt o migcare de
rotafie cdt gi una de translafie (v. fig. 4.1, a).
Cend indltimea de ridicare impusd are valori mari, se apeleazl" la cricuri cu dou6
quruburi, la care existi doud cuple elicoidaie qurub-piuli16. La cricul telescopic
(v. fig. 4.7), in6{imea de ridicare se realizeazh doar in cupla elicoidald gurub secundar -
piulifi fixd" funcfionarea fiind identicd cu cea prezerrtatd in fig. 4.1, a, cupla elicoidalii qurub
principal - piulifa din qurubul secundar fiind folositd doar pentru apropierea gurubului
principal de sarcin6. La cricul cu dubl6 acliune (v. fig. 4.8), prin cele doud cuple elicoidale se
realizr;azd. indlfimea de ridicare. Astfel, cupla gurub secundar - piuli!6 fixd are regimul de
func{ionare prezentat ?n fig. 4.1, a, iar cea dintre qurubul principal qi piulila din gurubul
secundar are regimul de funcfionare prezentat in fig. 4.1,b.
Pe principiile de funcfionare prezenrate, sunt realizate diverse solulii constructive de
cricuri, unele cu forme strict specializate pentru ridicarea numai anumitor sarcini gi in
anumite condilfi - cricul cu pdrghii cu o piulild de tip Dacia, cricuri pentru platforme [8]
etc., iar altele cu forme ce permit folosirea in cele mai diverse situafii.

4.2. FTLETE DE Mr$CARE

Filetul plasat la exteriorul piesei cuprinse (qurubul) qi la interiorul piesei cuprinzdtoare

(piuli{a) definegte, prin cele doud elemente, cupla elicoidalE qurub*piulif6. Este mult utilizat
in construcfia de magini, larcalwarea asambl6rilor (frlete de fixare), la transformarea miqcdrii
de rotafie in miqcare de translalie (filete de migcare), pentru misurarea elementelor liniare,
echip6nd instrumente de misur6 (filete de mdsurare), pentru reglarea pon[iei relative a dou^6
piese (filete de reglare) . La alegerea tipului de filet pentru utiliz.area in unul din scopurile mai
sus menfionate, trebuie s{ se lind seama de rezisten{a filetului, de condiliile tehnice de
execufie (tehnologicitate) qi de mirimea frecdrii intre spire (la filetele de fixare se cere
frecare filare, pentru a se preint6mpina autodesfacerea, iar la filetele de miScare se impune o
frecare mai redus6, pentru a se obline randamente cat mai mari).
Filetele de migcare, care reprezintd" subiectul acestui capitol, se genereazb exclusiv pe
suprafeye cilindrice, sistemul de m5surare fiind sistemul metric. Pentru clasificarea acestor
filete, se au in vedere diverse criterii: forma profilului generator, mlrimea pasului, num6rul
de inceputuri, sensul de infbqurare al spirei.
 Mecanisme gurub_

#:iu:; J*-H}ffi "":"ff ffiqrur*:::mainle,e!

spirei dreapta respectiv
o**,, , sau
mufte i.ncepururi, .,
,;;;;ilJaoraq**"
"erg;.'vs "l

Filete de migcil
Sensul de
inftqurare
dreapta

Sensul de
inftpurare
stdnga

o,*n{iTil,li #1,:":1ru aceraqi r#f--

;"minar, d
lu.?Pi *li, at:et
condifii, este indepltl,S*t gi unghiuri o" *",,TTt: .diametre interioare
j:_lolr1 o" uuto.fren*"-i;;;ff,;fffl#j:::31i
"a: mici. i,
*"tt-ii d;;';;;rutoranare il;ffi,xil"r;;
tnare,
mare, datoritr
dato.ita ,.",i,#,1 la pasi mici gi.rezirr;;F
-n"T,ffi :il:
ifii#ff t"1ffiS"TTdt"H1rpmru*Fil:;r#fl
(prin care ." a"nn.*J'""#t"*,Tulntut 9i de alegerea.corectd
coeficientul u de materiale
*#f H
supryfefelo"""ffie de frecare pl, a""pr"cizia "upluiui
deexeculie gi de caritatea
fig' 4'3 se prezinti dependenfa
'n randarnenturui cuprei
' = ;
ericoidare
surub-piurild
lt dftJ EFz =
#,gz fiind unghiul de incrinare
ar spirei, Ia niverur
diametrurui
mediu dz; 9'=*og*-, g' fiind unghiul
cosf, v ---- aparent
*rerv'r us
de ftr
rrQC€lr€; pentru filetul ttapez-oidal.
unghiul profilului p
o _ 300), in functie ,-
5,.fr*{;:"#:ilflires
In figurd sunt prezentate
pentru
""-;: T': :Jr: ril" ;."ffi';HT:ilj:
domeniil
--e caracteristice filetelor
firncfie de raportul P cu pas firr normar gi
mare, in
gi limitete varor'or
' *, acestui raport p6nd
ra care este rndeprinitd
condifia de autofr'nare
(definitn prin rerafia
Fz s q,orespectiv tg,z
pentrup:0,08,8-pentrup=0,r =]=tgrp,): A _
gic-pentrup=0,12. ndr'
r

46 Mecanisme purub-piuliff,. iod"uryg i"-E*i""t*

Se observi c6 pentru pasul fin condilia de autofrdnare este indeplinitd in totalitate,

deoarece valoarea fnaximA a raportului mai micd decdt valoarea minim[ a

ft "U"

coeficientului de frecare [{'f] = 0,0'7 < p = 0,0s l.

[(ndz)** )

n0, 7
lo, 6.
lo, 5
0, l+

0, 3

0, 2

0,

n
0,01 0,03 0,05 0,07 0,09 0,11 0,13 0,1 5

4W P

Fig.4.3

in cazul pasului normal, la care raportul este cuprins in domeniul

h
P
0,04 < -:- condilia de autofi0nare este respectatd pentru coeficienfi de frecare
=0,115,
')
( ( P)
;t I :
-*i I p= 0,12t [\ndz/-u* 0,1 l5 I qipa4ialpentru valori maimici
,
a]e acestora.
\
,p)
La filetele cu pas lr..rte, deoarece valoarea minimn a raportului "U" = O,Ot,
h;J-"
un numir mic de filete indeplinesc condilia de autofrdnare, dac6 coeficientul de frecare
are

valoarea minim4 p : 0,08, existAnd qi situafii in care condilia de autofr6nare

nu este
:
indepliniti chiar pentru coeficien{i de frecare mari (p 0,I2), datoritd mdrimii pasului,
P
ranortul
' -
TEd.
depdsind aceastd valoare.

La filetele cu dou6 sau mai multe inceputtri, pentru determinarea unghiului Bz se va

face

raportul intre cursa arjal6, identicd cu pasul ehcei Pn, qi produsul ndz (Pn: P x
num6rul de

inceputuri, P fiind pasul profilului), adicd tglz =-&t.

ndz
a*"r1e filete au un randament al

cuplei elicoidale qurub-piulila superior filetelor cu un inceput, teafiznazd o deplasare axJaIA

 Mecanisme $uru b-piulif5
47
rapidd,, dar nu indeplinesc condifia
de autofranare, fapt pentru care nu
mecanismele de ridicat. sunt forosite la
Deplasirile h o rotatie.completn a gurubului" depind de mirimea
mici la pagi mici gi mari la pagi to-i: pasului, fiind
ar t din acest pr"t o" vedere, alegerea
paqilor mari, utilizut"u u""rtotu "t*i+*rr,
nina insd limitata ii"
de mai sus.
Numdrul de spire ale piulifei creqte ""'*iderentele
oda!5 mi"gorurea pasului, ajung6ndu-se la piulile
"., datorita
de spire' solufie neagreati tehnic,
ilt:trfi]ffi: repartifiei rr*i6r-. a sarcinii pe
Av6nd in
vedere cele prezentate, pentru cricuri
se recomandS utilizare a /iletului
normet, care indeplinepte
':::f:r'({;:f# ".i-ui-uin" o mare paf,re din condi}iile impuse
caracteristicile principale ale
!ret9l9r de- migcare - pdtrat, trapezoidal. rotund qi
feristrdu - sunt oate in tub*t*t"-+.t:.-4.4,
notate elementele geometrice, tehnologi"
*a* *,ioiprezentateprofilele filetelor gi sunt
profil de filet qi recomand5ri pentru
a"*fdd;fi;,ravantajele gi dezavantajele fiecirui
sarcinii gi de modul de aclior#e
d*t*;;;;;"* in ftncfie de mirimea gi caracterul
al mecanismului.
se precneazd faptul'cdfiletul trapezoidal este cel'mai
multiplelor avantaje q^"g"^ lg *iiuatfilet de mipcare, datoriti
detaliu, urmirindu-se SR ISo 29bt,;
rr"rinta, fd; ffi;"L prezentat in tabelul 4.2 in
Wz, z,sa{ giigOi. "rr"
Nota{iile erementelor geometric"
* m*iut.riF; grupate in:
c nota{iieu- catacter general, care so regdsesc
prezentate rn tabelele de dimensiuni
la toate tipurile de filete gi sunt
din staiiarde:
D, Do - diametrur exterior al profilului
d - diametrul exterior al firetului 1"ly!,respectiv ar fileturui piulifei;
furuburui roiametirr
Dz - diametrul mediu al fi.letului piulifei; \-'----^-w^b: nominar);
i

dz - diamett"l,T:diy al filetului g'*uUuf"i

(dz: Dz);
Dr - diametrul interior.al filetului piutilei; -"'
dt, dt - diametrul interior al filetului p.r*brrlui;
P - pasul filetului;
Pa - pasul ehcei(pp: p x numirul
de inceputuri);
t notalii specifice' care sunt prezentatein desenele
profilului generator Pi pozdia jocurilor, fiecdrui tip de filet, definind forma
i"ai"i"a"-se gi eventuut"il rehlii pentru
calcurul valorilor elementeloi ge-ometric"'a"n"ii"
Jio, aceste notatii.
4.3. MATERIALE

Alegerea materialelor pentru elementele

cofirponente ale mecanismelor de
surub-piulfta trebuie astfel'"fril"ta tip
transmisiilor: rezistenla, randame"t .ffili-"#ffi;lu
*o"auii"i*gTr"rur" impuse
.ioi"ut, n"uilii"#;ilrr"bitil?.'iri"jlesr
continuare, se vor aci, re""'"anoaii
d;;l"s;r;;#lfirri}* sens, ?n
;i;G;;t." ereilentere cuprei
|ilf;
i}l*niffi#mJfsei#l"J,rffi:"-;"d;;;;aum*".ini;;#;",ia,cattJ"
$uruburile de migcate
exicutE
{f:t:t de
iu cazul mecanismet"i.sJ'T't-eil@"."'f.*r" uzgeneral pentru construclii (Anexa
,n**1, respectiv
ofeluri
13) -
ttatate termic (Anexa 1 4), in
i*ru"ir-to; de calitate
uffi:or"ltf 6 "urLoo
ac[ionatemecanic.
"Lut
48 Mecan isme pu ru b-piu fi f n" ind rumar de proiectare

Tabelul4.l
Caracteristici geometrice gi funclionale ale filetului pdtrat

Profilul debazh este profilul teoretic corespunzitor dimensiunilor de bazL gi anume:

diametrul exterior (nominal), diametrul mediu, diametrul interior. Unghiul profilului o : 0
qi jocul radial a este amplasat intre vdrful filetului gurubului gi fundul filetului piulifei.

Fig.4.l.l
r Elementele geometrice ale filetului, care se calculeazd:
tl: e : A,5P;
t: t1 * a: 0,5P * a;
tz:tt-b:0,5P-b,
unde:b:A,25mm- pentru P <4mm; b:0,50mm- pentru 4mm< P sl2mn"
6:1,Omm-pentruP>l2mm.
r Avantaje
Randament maxirn, comparativ cu celelalte filete de miqcare.
:Dezavatrtaje:
o centrare insuficient6 a piulilei in raport cu gurubul;
r rigiditate qi rezistenld a spirei mai mici comparativ cu celelalte tipuri de
filete;
o jocul axial - care apare ca urnrare a uzurilor din timpul funcfiondrii - duce la
apar4ia gocurilor la schimbarea sensului de miqcare (uzura se poate
compensa doar prin utiliz.area unor sisteme foarte complexe de compensare,
care nu intotdeauna se justificd, datoritd costului ridicat);
r prelucrarea prin strunjire, prin mai multe treceri, conduce la o productivitate
scdzut6.
r Notare
o Filet pdtrat cu un singrn inceput, filet dreapta: Pt dxP (de exemplu,
Pt 32x6).
o Filet pdtrat cu doui inceputuri, filet dreapta: Pt dxP (2 ?ncep.) (de exemplu,
Pt 32x6 (2 incep.)).
o Filet pitrat cu un singur inceput, filet stdnga: Pt dxP stg. (de exemplu,
Pt 32x6 stg.).
r Observalie
Filetul pdtrat nu este standardizat in prezent.
Valori orientative pentru elementele geometrice pot fi alese din STAS 3202
fin). STAS 3126 i3125 (oas mare
 Mecanisme $uru

caracteristici geometrice gi funcfionale Ta&lu|4.Z

are filetului trapezoidar

Profilul de baza (sR rso 2901) este profilul teoretic corespunz5tor

bazA qi anume: diametrul exterior, dimensiunilor de
diametrul mediu gi aiumirur interior (fig. a.2.r).

\D
\{)
@_

tl
rl

Fig.4.2.l
Profilele reale ale filetelor gurubului
(exterior)-gi piulifei (interior),
29al profilele Ia mmimum ae iaterii,au numite in sR ISo
cu joc la ftndur filetului.(a") qi_f6ra j":
dimensi;; nt":"ntate in fig. 4.2.2- profilere
p: flancuri - gi ir ng. 4.2.3 _profirele joc
fun0{ru9tului (a) gi cu joc p" n*"urif"iZl. cu ra
Unghiul profilului filetului este g :
300.

/,/t7s
x,=30o't
50 Mecanisme gu rub-piu lif[. indru mar de proiecta re

Tabelul 4.2 (continuare)

({^(, dr(
(!
o
c,
I
N

ru
E,
e
o q (\l
(U
E -+

\N
I
(\
E

'Fitei'eiteri
\\\\\
Fi5.4.2.3
r Elementele geometrice ale filetului, care se calculeazS:
H1: 0r5P;
hs : Hc : Ht* a, : 0,5P * 4", unde: c" : 0,25mm- pentru 2mm < P < 5mm;
ar : 0,5mm - pentru 6mm < P < l2mm;d/" : 1,0mm - pentru P > 14mm;
z:0,25P: Htl2;
: 0,5a";
l?l*"*
Rz*: a";
s : 0,26795 es - unde es este abaterea superioard pentru filetul exterior
(v. Anexa 25).
r Avantaje:
o rezistenld qi rigiditate a spirei mai mari dec6t ale filetului pdt.rat;
o asigurd o centrare bund a piulilei pe gurub;
o prelucrarea prin frezare conferd o productivitate miritd fala de stru4iire;
. folosirea piulilelor reglabile radial (sec{ionate) permite eliminarea jocului
axial, creat ?rn urma lur}.rri flancurilor.
tDezavantaje
Randamentul transmisiei (mecanismului) gurubpiulif5 cu filet trapezoidal este
mai mic decdt al filetului pdtrat.
r Recomand6ri de utilizare
Pentru mecanismele purub-piuli{i care transmit sarcini mari, in ambele sensuri
[18, 19,25,26].
: Combina,tiile posibile diametre nominale - pa$i sunt prezentate in SR ISO 2902 Si
SR ISO 2904, pentru filete metrice trapezoidale ISO, av6nd profilul de bazi
definit in SR ISO ?901 (v. +i frg. a.2.1). Dimensiunile de bazd pentru filetele
metrice ISO, dupd SR ISO 29Q4, sunt date in Anexa24.
 Mecan isme Suru b-piulifn
5I
Tabelul 4.2 (continuare)
Diametrele nomina,le sunt
plasate pe trei girurl
,""o
lffirtffit#fff;n*:lt"*" i*:":ffiffi#"orl
nominarsuntprezeniaridoi;;;"i;Jl#ffi;,_#_ j,fr {rur 2 pentru diametrur

""Tf#lj*zentatingroeat r" at",i" z+1, i.."-ilaa"J"-se ili3*TJil#ffiT#

forosirea paslor normari.

' i5,,Blezoidal
cu un singur inceput, firet
dreapta: Tr dxp (de.exempru,
' #d::ffifX1;t inceputuri, filet dreapta:
rr dxpr, (ppp.onr) (de
o Filetul trapezoidal p"$* ,terrn,
.r__ r-.;L:,
noteazd ad6ugdnd dupi
grupul de lirere r r\,,. rr
lifere LM: simbolul fireturui
srmbolul filetrrh,i
dxp ra;
Notareq cowpretd a u"ui
ma, lM "ffi;*ryfi:,
;""d;nfidd3, ;flfi
pentru simbolul filetului tuebuie sd cuprind' o notare
qi aimensiunile acestuia-gi
Notarea toleranfei cuprinoe-n'rni o ,roi*"1*rraru toreranfa fireturui.
mediu' Nu este necesar sd ,o.rriol;;;r"*ror toleranfei Ia diametrul
se noteze toleranfele la
diamei-rele de vard d"oarece

;,1?*/#, d;;;;ruffil
pentru n1
:: J1!f,1'ff#fl:Tr: to,eranf ei nioo,ototoeauna
Nf^+^-^* , r

.*IilffilJiJTiTlnim"x#rufi ;:a:i:t?J:?ff
pentru filetur interior (arpiulifei) *m:6'Jt$;
ri"iifuirapentru fifi;i"*t"rio, (al guruburui).
Astfel, pentru un firet ,;;";"i;;icu
filetul fiind dreap",^lil1 diametrur
componente qi toleranlel"_ry".ru
.** tltyn*, "r*ir"r devor
-,1"ryryil"-p.il'"*" 40mm pi pasur de 7mnr,
fi definite erementere
piufifr,
o pentru piulilagllet *
pi ajustajul filetat sunt:
interior): Tr 40xi _irr-*-
'urub
o pentru
$*ub.(g:l exterior): Tr 4ax7 - 7e;'
r pentru ajustajul filetat:
Tr 40x7 _ jWTe-

I Observa1ie:

ff# H#Hj:f'^TllT filetul piuli.tei si al quruburui pi abaterile firndamentare

precum gi notarea completd
prezentatet *ll"tllcteristice' a filetelor sunt
52 Mecan isme gu ru b-piuUfn. in d rumar de proiectare

Tabelul4.3
Caracteristici geometrice qi func{ionale ale filetului rotund

Profilul nominal al filetului exterior gi cel al filetului interior (fig. a.3.1) sunt profilele
care definesc dimensiunile nominale ale filetului qi anume: diametrul exterior, diametrul
mediu, diametrul interior (STAS 668), unghiul profilului cr : 300 9i jocul a la vdrf gi ia
fund, centrarea fiind pe flancuri.

Fitef
eiterior
xd f itetutu

Fig.4.3.l
r Elementele geometrice ale filetului, care se calculeazil:
t: I,866P; b: A,683P;
h:0,5P; r:0,2385P;
tz:0,0835P; rr: 0,255579P;
a: 0,05P; r't: 0,221P.
r Avantaje:
r rezistenfd sporit6 (fa!a de filetul trapezoidal) ia obosealE, concentratorii de
la fundul filetului fiind netnsemnafi, datoritb razelor de racordare mari;
o funcfionare mai sigur6 gi durabilitate sporitd, in condifii nefavorabile de
exploatare (prai nisip, norol, ap6);
o montarea este ugoar6, datoritd lipsei muchiilor.
r Dezavantaje
Tehnologia de fabricalie mai dificili, forma frezei fiind nnrlt mai complexd faf6
de celelalte tipuri de filete.
r Recomanddri de utilizare
La mecanisme qurub-piulifd supuse la sarcini dinamice mari,cu inqurubdri gi
dequrubdri repetate, in prezenfa impuritdf ilor.
r Notare
o Filet rotund cu un inceput, filet dreapta: Rd dxP (de exemplu,
Rd 40x4,233).
. Filet rotund cu doui inceputuri, filet dreapta: Rd dxP"ur.; (PPp.'nr) (de
exemplu, Rd 40x8,466 (P 4,233>).
_ Mecani
.- 53

caracteristici geometrice qi funcfionale Tabelul4'4

ale filetului ferdstrdu
Profilul nominal al filetului exterior gi cel
al filetului interior (frg. a.a.Dsunt profilele
care definesc dimensiunile nominale
ale filetului gi anume: diametrul exterioro
mediu' diametrul interior diametrul
(srAS 2234/l; 2234/2; ZZiitll. unghiul profilelor
ct : 30 9i unghiul profilelor pasive, intre care se realizeazii jocul e, u., : 30o.
active

Fig.4.4.1
r Elementele geometrice ale filetului, care
se calculeazd:
d: D; hs : Ht I 6tc: 0,g6777p;
H: l,5&78p; a: Al JF ;
Ht:0,75P; w:0,2634gp;
_
a":Q,ll777p; e:w_a;
*:AJ2427P'
rAvantajet
r centrare bun6 a piulifei ?n raport cu gurubul;
r preia sarcini mari, intr_un singw sens;
r fundul filetului este executat cu nza mare de racordare,
fapt pentru care
concentratorul de tensiuni este foarte mic;
r randame* apropiat de cel al.filetuiui pdtrat, datoritd
94:(inciinare
profilului activ tehnologicd);
inclindrii mici a
. se executd prin frezare, cu produ-tivitate rnare.
t Dezavantaje
Preia sarcina intr_un singur sens.
r RecomandAri de utilizare -
Pentru transmiterea sarcinilor mari, variabile
gi cu qoc, intr-un singur e--- sens
construclia preselor,
. fVorl?I"-Ole: "arfig"fe-_a"uiui"fo1*gr"f" ",".;.
o Filet ferdstrdu cu un inceput, filet dreapta:.
s dxp (de exemplu, S 36x6).
'5'let??ifi: cu mai multe inceputuri: o,io,-cd;l t "x"mpr,,,
to"
o Filet fer'strdu st6nga, cu'n inceput:
s^d*p LM{de exemplu, S 36x6 LM)-
o Filet ferdstriu st6_nga, cu dou5
inceputuri: S ;*bn (ppp.nr) LM
(de exemplu, S 36x12 (pOl I.n,{).
F
[-
l

54 Mecalisme gurub-piulifI. indrumar de proiectare

Tabelul 4.4 (continuare)

Notures completd a filetului ferf,strdu, cu indicarea cdmpului de toleran![, se face

conform STAS 223413.
CAmpul de toleranlE se noteazd prin simbolul cimpului de toleranld al diametrului
mediu. Simbolul cdmpului de toleran![ se plaseazi dup6 simbolul filetului (notat mai
inainte) gi despdrlit de acesta printr-o linioar[. Astfel, pentru filetul interior, notafia este
s dxP - 7H (de exemplu, s 36x6 - 7H), pentru filetul exterior este s dxp - 7c
(de exemplu, S 36x6 - 7c) qi pentru ajustajul filetat (gurub-piulitt) este S dxP - 7II/7c,
(de exemplu, S 36x6 - 7l1l7c).

I Observatie
Tolerantele la diametrele medii (TDr, Td2) qi la diametrele interioare (TD1,
Td:) sunt aceleagi ca la filetul trapezoidal (v. Anexa 25).

Piulilele se execut5, in general, din materiale antifricfiune, pentru a se diminua frecarea

qi uzura in timpul func1ion5rii. Pentru piulilele fixe (la cricurile telescopice, cu dubl6 acliune,
prese) se folosesc cu precddere aliaje de tip Cu-Sn (Anexa 17) sau fonte cenuqii
(Anexa 16). Deoarece caracteristicile mecanice ale acestor materiale sunt mai scdeute dec6t
ale olelului din care este executat gurubul, uzarea se produce la nivelul filetului piulitei, fiind
"prot-ejat" astfel qurubul, mai dificil de executat qi cu dimensiuni mult mai mari.
In situalia in care piulilele au forme speciale - prezintd bolpri, la piulilele cricurilor cu
pdrghii, sau ctnd piulip este corp comun cu roata de clichet, la cricul cu piulil[ rotitoare -
materialele folosite se recomand[ a fi ofelurile de uz general pentru construc{ii sau oleluri
carbon de calitate (v. Anexele 13 qi 1a).
Corpurile cricurilor se execut6 in construcfie turnatl, materialele recomandate fiind
o{elurile turnate (Anexa 15) sau fontele cenuqii (Anexa 16), respectiv in construc{ie sudat[,
elementele componente ce ufineazf" a fi sudate fiind executate din oleluri de uz general
pentru construclii (Anexa 13). Alegerea variantei constructive - turnatd sau sudatd - se
justific6 in funclie de seria de fabricalie.
In cazul cricurilor cu pirghii, corpul este format din placa de sprijin pe sol pi cea de
suslinere a cupei, intre acestea gi piulile (in cazul cricului cu doud piulile), respectiv intre
acestea qi o piulild gi un laglr de sus{inere (in cazul cricului cu o piulild) se interpun
p0rghiile, prin asamblbri cu bolpri. Plbcile de suslinere se recomandd a fi executate in
construclie turnatd", folosindu'se ca material ofelul turnat (Anexa 15), respectiv fonta cenugie
(Anexa 16), sau se executi prin agchiere, din o{el de uz general pentru construc{ii
(Anexa 13). Ptrghiile se executl din tabli de o!el, forma acestora fiind oblinut[ prin $tantare
qilsau prelucrare mecanicd.
Cupa, ca element de suslinere a sarcinii, se executi in construclie turnat6, materialele
fiind ofel turnat (Anexa 15), respectiv fontl cenuqie (Anexa 16), sau se oblin in urma
prelucrdrilor mecanice, din o{el deuz general pentru construcfli (Anexa l3).
Clichetul, ?n construclie orizontal sau vertical, se executi din tabld, prin prelucrari
mecanice.
 turnat (Anexa 15) sau fontd cenugie (Anexa. te;,
,u,, din ofel de uz general pentru
construcfii, prin prelucrdri mecanice.
In calculele de rezistenfd sunt necesaxe caracteristicile
mecanice principale
-.*rp*"tiv
ale acestor
materiale - rezistenfa la rupere la tracfiune (R,),
lirnit;. de (A, Rpoz) $i
eventualele duritafi h liware*). Pentru materialele -curgere
uzualfolosite ta m""unirmle gurub-piulifd
de tip ctic' sunt prezentate, in Anexele 13...17,
u"*rt" caracteristici mecanice, dupd cum
tnmeazd:
o Anexa 13 - caracteristicile mecanice pentru
ofeluri de uzgeneral pentru construcfii;
r Anexa 14 - caructeristicile mecanice pentru ofeluri
carbon de calitate;
o Anexa r5 - caracteristicile mecanice pentru ofeluri
turnate;
o Anexa 76'carccteristic'e mecanice pentru fonte
cenuqii;
o Anexa 17 - cancteristicile mecanice pentru ariaje
cu-sn.
Pentru fiecare material este indicat qi modul
de notare, conform standardelor in vigoare.

4,4, CALCULUL MECANISMELOR

$URUB.PIULITA
Proiectarea transmisiilor mecanice de tipul mecanismelor qurub-piulifr impune
rezolvarea problemelor legate de stabilirea
structurii mecanismului, de calcutirt o" rezisten{d
al elementelor componente, de stabilirea formei
constructive a acestor u, ,i" s6 rdspundd
unei funcfion5ri corecte, pentru ca in final s5
fie definitivati formaconstructivd a ansamblului
mecanismului.
Pentru elaborarea proiectului este necesard parcurgerea
in continuare, astfel structurate incdt rezultateie fiecireia unor etape, ce vor fi prezentate
urmitoare gi/sau s6 defineasca forma elementurui proiectat.
s6 fifinr;ze date pentru etapa

4'4'l' stabilirea schemei structurale a mecanismului gi a ?ncircirii principalelor

elemente componente

Prin schemele structurale, stabilite_ de citre proiectant,

componente ale mecanisnlrtui pi modul de
se evidenfiaz6 elementele
ftnclionare a ansamblului transmisier, fiind
posibild determinarea incdrcdrii fiecdrui element,
?n vederea efectudrii calculului de
rezistenfa' Pe schemele structurale, mecanismul
ie acfionare este prezentat simpl ifrcat,
structura acestuia fiind stabilitd ?ntr-o etapdulterioard.
Realizarea corectd a schemei structurale gi
inlelegerea modului de funcfionare a
transmisiei sunt foarte importante in fazainiliala
proiectarea corectd a ansamblul"i
i r"itLir?pro^iectului, de ele depinz6nd, in
ffi;#trH?. $i;id;;u p".4.*urri,r"r it"p"r; prin tema
In continuare' se. prezintd schemele- structurale gi incircarea
componente ale mecanismelor gurub-piuli principalelor elemente
lEt utir.u,ite*uit""rr"rr,.

-)
in unele lucrEri se folosesc notaliile R, -+ o,gi ,R, _l oe2.
 Mecanisme qurub-piuli . Indrumar de proiectare

4.4.1.L Cricul simplu

Schema structurali qi sarcinile care incarcd elementele cricului simplu sunt prezentate in
\e. +.+. Principalele elemente ale unui mic simplu sunt: cupa l, purubul de migcare 2, piulila
qa 3, corpul 4 gi mecanismul de aclionare 5, prin care se intervine *trp.u gurubului de
mipcare 2.
Pe schema structural[ se poate urmdri modul de funcfionare al cricului simplu
(fig. 4.4, a). Prin intermediul mecanismului de aefionare 5, se produce rotirea qurubuhi d in
Piulrtu 3, acesta executdnd qi miqcarea de translafie, in sensul ridiclrii lcoboiarii; sarcinii.
Intre cupa 7, eare r6mAne fixA in procesul ridic6rii (cobordrii) sarcinii, gi purubul de miqcare
2, care se roteqte fap de aceasta, se formeazd o cupld de &ecare de tip pivot.

Cupa{1) Surubut (2 ] PiutilafixaB[ Corpul(4)

t|. M o M AM n M

Fig.4.4
Peschema structuralS se poate stabili qi inchrcarea elementelor componente
(fr.g.a.a. b). Toate elementele cricului simplu sunt solicitate la compresiune - de sarcina de
ri{ic{ Q - gi la torsiune - de momente de torsiune ce se pot stabiii urm5rind funclionarea
cricului. Pentru cupq qi qurubul de migcare - pe porfiunea dintre cup[ qi mecaniimul de
ag,tionare - momentul de torsiune este momentul de frecare Mlcare apare ?n cupla de frecare
dintre aceste elemente" Celelalte elemente qi qurubul de migcare - pe po4iunea dintre
mecanismul,de aclionare piulila fixa - sunt solicitate de momentul de ?ngurubare Mins din
-qi
cupla.elicoidalE qurub-piulilE fixi. Momentul motor M*, realiz.at de mecanismul de acfionare,
trebuie s6 echilibreze atdt momentul de inqurubare Mtuc cdt gi pe cel de frecare M7, deii M^:
M*u + It4n

4.4.1.2. Cricul cu pialiyd rotitoare

Schema structurald pi sarcinile care incarcS elementele cricului cu gurub gi piulif5

rotitoare sunt prezentate in fig. 4.5. Principalele elemente ale acestui cric sunt: cupa l,
gurubul de migcare 2, ptuhla rotitoare 3, corpul 4 qi mecanisrnul de acfionare 5, prin care se
intervine asupra piulilei rotitoare.
 Modul de funcfionare ar cricului,
structurald (fig' 4'5, a)'lth .cu^piuli.1e
rotitoare se poate urm5ri pe
totir.u piotirei schema
qurubul 2 va execut^u z, prii-i"t.##iur *gonare
dgq -ru*r*,iiuil"
'or$;;;;" o"e"!ilJi"]'r"'r'""rir3^ridicarii
rotirea acestuia fiind impieddd;;;;d"
5,
(coborarii) sarcinii,
ir*irrli Jniouraihtre purub si corpur 4.

Corpu( ( 4 )

Mm = Mins *Mf
o,sf ?ne
M

n q,M^
v,J' rtns

Fig.4.5
Datorttd imposibilitdtii rotirii gurubului
corpului)' acesta poate fi'consiaeiai, Ia cere dou6 capete (in zona
r",i.p"ir"""il"i# , ca ogrindd cupei pi cea a
incastratd la ambere
iffilli;'i'l?i33'1il:tffi:,?fiff,ru*:l*r,tm*t"*"Ti#1,ffi"#:;**lti?
porfiunilor o" u*:l^l.i
porfiuni vor fi incircate cui:- l*utuui;yod, respectiv aioir*
moment" ai. ti*ri qi corp. Fiecare din
0,5ltrt,s,trecirea
acesre
celdlalt de incdrcare a tiiei i"r1i,Irr_';ilil;
P"*u"iJ.ariraoou-s" iri"orri de la un sens la
ral6, apiulifei (fig. a.5,
""n b).
"t"-ffffinJ:*"jffi";*m:-".i"urui "j" ""rp'*rir"ea, sar"ina'"*"'irr"ur"d acesre
Prin mecanismul--de u'"gio,r7r:",
monra| pl niulifa, trebuie
motor M^ ctte s6 echilibre r
uiat 96 se renriz.ezeun moment
0." Liunjul, i M,,r"et
de frecare (da-regurd ;";;h"#"u*,o fioii;ffi de frecareMy
^i"tur
ny';;,,,\;i:^ dintre piurila qr corp, deci

4.4.1.5. presa cu gurub cu

doud coloane
schema structurald qi sarcinire
care incarcd erementere
sunt prezentate in fi', a.6.
rrinciparerlgr--*!" ;q,,I;':.i#&:tj,,Hr,'i!fr:i3irfr;
fixd 2' traversa
-ojlL l"d. ; lecairismur i"-u"il""*e-5, prin d;";- acfioneazd
ffi%iffi3*i"o;.**uo' caorur 'i $e. i.i,;;'"*;fu din praca de bazd6, traversa
Modul de funclionare se poate
urmdri pe schema stru
miscare 1 realaeazdatdt miqcar"u
J. .o,u1i", io u.*u ;,#Iif:1i*3;1i* ;l' jillXT:i:
 58 Mecanisme purub-piufifn. indrumar de proiectare

cdt gi migcarea de translafie, prin care se deplaseazd traversa mobild 3 qi se rcaltzeazd fotp
de presare Q. Legdtrtra dintre gurubul de miqcare qi traversa mobild se realaeazii printr-o
cupl6 de frecare araalL - cu frecare de alunecare sau cu frecare de rostogolire (rulment axial).

$urubul pcesei (1 ) Piutita fixit2) [orpu[- batiut (4 ]

-"tns
-M^

Fig.4"6
Conform modului de funcfionare, se pot stabili principalele solicithri pentru elementele
presei. $urubul de miqcare I este solicitat la compresiune de sarcina Q gi b torsiune de
momentul de frecare M7 dntre qurub gi traversa mobild. Piuli{a frxd 2 este solicitatd la
tracfiune de sarcina Q Si la torsiune de momentul din cupla elicoidal6 MpE, Principalele
solicit6ri ale celorlalte elemente sunt: tracfiune pentru coloane, incovoiere pentru traverse -
fixA qi mobild. Diagramele de ?ncdrcare ale elementelor presei cu gurub qi doud coloane sunt
prezentate ?n fig. 4.6,b.
Momentul realizat prin mecanismul de aclionare trebuie sd echilibreze atit momentul de
ingurubare Mpo cdt qi pe cel de frecare M1, deci M^: Minc * Mt

4.4.1.4. Cricurile telescopic gi cu dubld acsiune

Aceste cricuri, cu doud guruburi, sunt identice din punct de vedere structural, fiind
c,ompuse din aceleaqi elemente, dupd cum rezultl din schemele structurale prezentate ?n
frg. 4.7, a - pentru cricul telescopic qi tn fig. 4.8, a - pentru cricul cu dubl6 acfiune. Aceste
elemente sunt: crrpa 1, qurubul principal 2, purubul secundar 3, piulifa frxa 4, corpul 5 gi
mecanismul de acfionare 6, prin care se aclioneazd asupra gurubului secundar 3.
Diferenfa intre cele doui scheme este de ordin constructiv, in sensul cd la cricul
telescopic cupa I qi capul qurubului principal 2 formeazd, o cupl6 de frecare axiali - cu
frecare de alunecare sau cu frecare de rostogolire (rulment axial) - in timp ce la cricul cu
dqbld acfiune cupa 1 este solidarizatd de capul gurubului principal 2, eiecut6nd aceleagi
miqcdri cu acesta.
Modul de funclionare al celor doud cricuri, datoriti acestei diferente constructive. este
sensibil diferit.
 Mecanisme gurub-

[orput cricutui(5]

Mm=Mf+Miring II

M ins ll

0 Mintfi
ab
Fis.4.7
Astfel, la cricul telescopic, din fig. 4.70 a, se observd cd la aclionarea mecanismului de
aclionare 6, ataqat qurubului secundar 3, acesta se va roti iurpreunE cu gurubul prrncipal2,
cele doud guruburi fiind solidartzxein cupla elicoidali gurub principal - piulilb din qurubul
secundar (dac6 Mns r) M).inacest fel, apar migciri relative intre capul gurubului principal 2
Pi cupa l, respectiv intre qurubul secundar 3 qi piulita fixd 4. Cunoscfind modul de
func{ionare, se pot stabili sarcinile care incarcd elementele componente (fig. 4.7,b). Astfel,
cupa I gi gurubul principal 2 sunt solicitate la compresiune de sarcina de ridicat Q qi La
torsiune de momentul de fiecare M1dncupla de frecare; qurubul secundar 3 gi corpul 5 sunt
solicitate la compresiune de sarcina de ridicat Q Si la torsiune de momentul de irqurubare
Mnsn din cupla elicoidald qurub secundar-piuli1d fix6; piulifa fixa 4 este solicitatdlatracfiune
de sarcina de ridicat Q qila torsiune de momentul Minq 11.
La cricul cu dublS acfiune, din fig. 4.8, a, se observd cd prin intervenfia asupra
mecanismului de acJionare 6, ataqat qurubului secundar 3, acesta ie va roti impreun6 cu
Piulila qurubului.principal, cu care face corp comun, astfel in96t purubul priniipal 2 va
efectua.doar o migcare de translafie, impreund cu cupa 1, solidarizattrde acesia. ln bcest fel,
apar migciri relative qi momente de torsiune ?n cele doud cuple elicoidale: M*r r - in cupla
elicodalS Surub princip^al-piulifa din qurubul secundar $i M*t n - in cupla elicoidaH guiub
secundar-piulit[ fixA. In aceastd fazi" se pot stabili qi sarcinile care trcarcl elementele
component! (fiS..4.8, cupa I qi qurubul principal 2 sunt solicitate la compresiune
de sarcina de ridicat Q -b).-Astfel,
Sila torsiune de momentul de ingurubare MysT; qurubul secundar gi
co_rpul sunt solicitate la compresiune, iar piulila fixd este solicitatd la iracliune de sarcina de
ridicat Q qitoate acestea la torsiune de momentul de trqurubare Mioun.
 Mecanisme qurub-piu indrumar de proiectare

o M intl

Mrn" M?nsl *MinslI

M inSII

Fig.4.8

La ambele cricuri, j1 locul in care este plasat mecanismul de acfionare, actioneazd

intregul moment motor, determinat cu relalia

M*= F*Lc, (4.1)

in care: F^: 15A...350 N regxezintd fo4a cu care act'oneazd utilizatoruli L" - lungirnea
manivelei.
La calculul momentului motor, trebuie sd se fin6 seuuna de momentele rezistente:
o pentru cricul telescopic
M* : My + Mns u', (4.2)

o pentru cricul cu dubld acfiune

Mn:MrrstIM*+,t. (4.3)

Pentru alegerea uneia din cele doud variante de cricuri cu dou6 quruburi, se poate apela
gi la criteriul limensional (in6lfimea cricului in pozilie strdnsd), in condiliile impunerii
aceleiagi indltimi de ridicat ,FL Pentru a se putea compaf,a aceste dimensiuni, se va stabili,
pentru h""*" din cele dou6 solu{ii constructive, modul de realtzare a cursei de ridicare.
La cricul telescopic, cursa de ridicat este realizat[ ?n totalitate de qurubul secundat,
lungimea filetati a acestuia fiind
 Mecanisme gurub-piulifi 6l
lsII:H+Hoa, {4.4)

unde: H este in6l{imea de ridicare (H: Hd; Hp u - lungimea piulifei fixe. $urubul principal
este utilizat numai pentru apropierea cupei de sarcina de ridicat. in consecin{6, lungimea
filetat6 a acestui gurub se alege constructiv, c6t permite lungimea gurubului secundar.
La cricul cu dubi6 acfiune, cursa de ridicare este realizatb prin participarea atdt a
qurubului principal cdt qi a purubului secundar. Constructiv, sunt posibile doui solulii privind
sensurile de inclinare ale spirelor filetelor celor doud guruburi gi anume: filetele au acelagi
sens de ?nclinare (dreapta sau stdnga), respectiv cele doud filete au sensuri de inclinare
diferite. tn situalia acceptdrii soluliei cu filete inclinate in acelagi sens, la rotirea qurubului
secundar, pentru ridicarea sarcinii, gurubul principal va cobor6. Se va realiza astfef la o
rotafie completd, o cursi egald cu diferenla pagilor celor dou6 filete (Pn - gurub secundar gi
pr - qurub principal). Realizarea hdtimii de ridicare impuse Ff necesitS un numfir foarte mare
de rotalii ale gurubului secundar, deci o lungime foarte mare a acestuia. tn cazul ?n care
sensurile de inclinare ale celor doud filete sunt diferite, la o rotafie completd a qurubului
secundar, tn sensul ridicSrii sarcinii qurubul principal se va deplasa in acelagi sens, in urma
rotirii piulifei din purubul secundar. La o rotatie completd, se va realiza o cursd egal6 cu
suma pagilor celor doud gurubwi (P1 + Pl, in6llimea de ridicare impus5 fy' realiz6ndu-se
printr-un numdr mic de rotalii ale gurubului secundar, iar lungimea acestuia fiind mic5.
Pentru aceastd situalie constructivd, se pot stabili lungimile filetate ale guruburilor, dacd se
cunosc Ai lungimile celor douS piulife Hs Si Hs - plecdndu-se de la faptul cd porfiunile
filetate ale celor doud quruburi, care
.particip6,
la realizarea in[lfimii de ridicat, sunt
proporlionale cu paqii
' acestora l+ = +l
\Pl lrt )
cu relafiile:

I,r = Hr + Hpr = H# Hrr; (4.s)

h+
l,rr = Hrr + Hprr = H#+ Hpn. (4.6)

De regulS, lungimea gurubului principal se alege mai mare decdt cea rezultatd din
calculul cu relalia (4.5), diferenfa dintre aceste lungimi fiind utilizatd pentru apropierea
gurubului principal de sarcini.

4.4,1.5. Cricuri cu pfrrghii

Schemele structurale qi implicit modul de funclionare al cricului cu pdrghii sunt diferite

de ale celorlalte cricuri, la ridicarea sarcinii participdnd gi noile elemente ale acestora -
pArghiile.
Frecvent folosite sunt cricul cu pdrghii cu o piulil5 (tip Dacia), a cdrui schemd
structurald este prezentat6 in fi5. 4.9, a, gi cricul cu pdrghii cu douE piulile, cu schema
structurah prezentatd ?n fig. 4.I0, a.
Principalele pdrfi componente ale acestor cricuri sunt: cupa l, suportul cupei 2, pilrghtile
Mecanisme gu indrumar de proiectare

M
"m -"
-M^tns
A

Fig.4.9

M'n =2Min*
b

Fig.4.10
 Mecanisme turu uli{I
3 (in numir de oqt), $|!bul de migcare 4, piultfa
piulif6, respectiv piulitrele 5 si 6 - la cricul -
5 qi lagarul cilindric 6 tacricul cu o
,u io,ri piu4l, phca de bazd T qi mecanismul de
acfio_nare 8, ataqat gurubului de miqcare
4.
Modul de funclionare al celoi doud cricuri
se stabileqte urmirind schemele structurale
ale acestora.
Astfel' la cricul.cu
fTghil cu o piulilS (fig. 4.9,a), la care patru parghii sunt articulate la
bolprile piuli(ei 5 ceielalte patru la bolgurie l"gdfi"i citindric 6,-Ia-o
gurubului' piulila 5-9ise apropie de lagdruf ro.ug" complet* a
6 cu rir pas at filetului, ,"*uenio inrgime de
ridicare ce depinde de lungimea
1i iatghiilor. n"ii"*"u hatimii de ridicare se face cu
distanfe variabile, maimari in apropierea
valorii minime a unghiului cr de pozilie al p6rghiei
mai mici la valori mai mari ale aceluiagi unghi. qi
La cricul cu doud piulile (fig. 4Ja, a7,la carepatru
parghii sunt articulate cu piulifa 5 qi
celelalte patru cu piulila 6, la o iotafie completd
u iuruuurrri cele doub piulife se
doi pagi ai filetului, indlfimea de ridicare apropie cu
ninc t rr"ii" qi de lungimea parghiilor. gi la aceste
cricuri indllimea de ridicare se realizeqzfrcu
distante variabile, mai mari la unghiuri * mici gi
mai mici la valori aceluiaqi unghi. Pentru iahzueaacestui
doud porfiuni ale Yt ?t:
filetului ce formeazi r"pr"
mod de fu]qionare, cele
"ri";;"b
filet' dar cu sensuri diferite de inclinare a spirelor,
; piulilele 5 qi 6 vor avea acelagi
st6nga, I ----' una filetatd dreapta
."vqPLa gi
tr cealalt6
u( filetatd
Determinarea sarcinilor (forfe gi momente)
care ?ncarc6. elementele componente ale
cricurilor cu pdrghii se poate efectul urmdrind
schema de, incrrcare cu forfe (fig. a.11) gi
schemele din fig' 4'g,b qi 4-10, b, in care
este prezentatd gi inc6rcarea cu momente.
Dacd forfele care incarc5 elementele
"rl""rilot o"** cu una gi cu doui piulife sunt
identice, inc'rcarea cu momente este diferitr (v. fig. ""
4.%;; 4J0,b).
Forfele care ?ncarcd elementele cricuriloi
ferghii depind at6t de sarcina de ridicat p
(constantd) c6t gi de unghiul de pozilie "n
al pdrghiiloi u (variabil). solicitrrile fiind statice,
pentru calculul de rezisten{i trebuie determinaie
sarcinile maximeo care corespund valorii
minime ale unghiului de pozilie al pdrghiilor
crmin. Din rafiuni constructiv_funcfionale
rn'iimii sarcinilor, se acceptd o valoare minimd o.,,. pin gi a
fig. 4.1 I rezultd forfa care solicitd
p6rghiile la compresiune

R=2sinQ
cr*6 ' (4.7)

respectiv forfa care solicitd gurubul la tracliune

F = Qctgo.^in.
(4.8)
Momentele de torsiune care apar in timpul firncfiondrii
cricurilor cu p6rghii, in zonele in
care existd miqcare relativd intre elementele
cricuriior, sunt {irncfie de tipul cricului - cu o
piulitd sau cu dou6 piulitre.
La cricul cu p€rghii cu o piuli,t6, momentul care incarcd
gurubul de migcare este
momentul de ingtrrubare Mtus, Qara aparc in cupla
elicoidalE qurub-piuli16. Momentul motor,
tealaat prin mecanismul de acfionare, trebuie
sr invingb suma momentelor rezistente:
64 Mecanisme qurub-piulifi. Indrumar de proiectare

momentul de inqurubare Mins gi momentul de frecare M6 carre apare in rulmentul axial cu bile,
montat intre qurubul 4 qi suportul lagdrului 6, deci M^ = Mins + M1$. fig. a.9).

e-n

t,

=Mg=0=)S=0
h

Fig. 4.11

La cricurile cu pdrghii cu doud piulile, gurubul de miqcare, pe porfiunea dintre cele doud
piulile, este solicitat la torsiune de momentul de inqurubare M6s, earrl apare in prirna cupl6
elicoidal6 gurub-piulifE. Dupd cea de a doua piulild, se adaugl gi momentul de ir4urubare din
aceastE cupl[ elicoidald, astfel cd mornentul motor, realuat prin mecanismul de acfionare,
este M^- 2Mw (v. fig. 4.10).
Indllimea de ridicare I/ este realizatd prin alegerea corespunz6toare a lungimii pdrghiei
gi/sau a unghiului de pozilie maxim al acesteia. Deoarece in faza de proiectare este dificil a
estima o anumit[ lungime a pArghiei, este recomandatd alegerea unghiului de pozilie maxim
c[ru* gi a celui minim o,6n (se recomandii c[.a*: 800; c6n : 300).
Lungimea p6rghiei |flg. a.lz)

,- H.
t:2\iro^^-rrrorr)' (4.e)

recomanddndu-se pentru / o valoare intreagd.

Lungimea filetatd a purubului se determind in funcfie de tipul cricului - cu una sau cu
doua piulife - gi este compusd din lungimea util.6 /,, necesard pentru ridicarea sarcinii, cdreia i
se adaugd lungimea piulilei //o qi lungimea necesard strdngerii complete a cricului /", pentru
depoztare.
Lungimea utild se determini cu relaliiJe (v. fig. 4.12):
o pentru cricul cu o piulild
/\
lu = 2 llcosomin - cosct.*J, (4.10)
 Mecanisme qu rub-piulifi 65

Fig.4.12

r pentru cricul cu dou6 piulige

lu = l{casu,n,n - "oro**). (4.11)

Lungimea necesard str6ngerii complete a cricului, in scopul ocupdrii unui gabarit minim
la depozitare, se determind cu relafia (v. fig. a.12)
r;"
I" = ll' - h; -/coscrr;n,
(4.12)
d
h, = h, + ; + (3...5)mm x (1,05...t,25)d,
L

unde d este diametrul nominal al gurubului" iar h' rcpreimtd in6[imea p64ii inferioare a
suportului cupei (v. fig. 4.9 qi 4.10).
Lungimea totald" a porfiunilor filetate ale guruburilor de miqcare se calculeazl cu
relafiile:
o pentru cricul cu o piuli!6
l, = Hp+lu+1" = Hp+/(cosa*;r, -2coso-*\*r[F -fi, (4.13)
 Mecanisme $uru . indrumar de proiectare

o pentru cricul cu dou6 Piulile

l, = Hp + l, + l, = Hp-l coso.* * rlP - t' (4.14)

Pentru stabilitatea mecanismului qurub-piuli1b cu pdrghii, pfughiile sunt prevdzute, la

capetele din zona suportului cupei gi la capetele din zona plicii de bazil, cu sectoare dinfate
care, ?n ipotezaacliondrii centrice a sarcinii de ridicat Q,nusunt solicitate (v. fig. 4.11' b).
Obsemalie.: Deoarece proiectanlii tineri (studen{ii) sunt tenta}i sE accepte exact
lungimile rensltate?n urma calculului se recomandd alegerea unor valori intregi pentru aceste
lungimi gi efectuarea in final a unei verificiri grafice.

4.4.2. Etapele de calcul pentru principalele elemente componente ale

mecanismelor qurub-PiuHfn

Din schemele de incdrcare a elementelor mecanismelor gurub-piuli16 prezentate in

frg.4.4...4.10, rezvkd solicitarile acestor elemente qi secliunile periculoase, unde se vor
efectua calculele de dimensionare sau de verificare.
$uruburile de migcare sunt solicitate la compresiune sau tracfiune 9i
la torsiune 9i se
dimensioneazdlasolicitarea de compresiune sau tracliune, cu o forf6 rnajoratl" numitd fo4d
de calcul pentru a se lua in considerare qi aportul solicitdrii de torsiune. Dup6 alegerea unui
filet standardizat, quruburile de migcare se verificd la solicitdri compuse qi la stabfitate
(flarnbaj), in cazul quruburilor solicitate la compresiune (qurubul cricului simplu, cricului cu
pidila iotitoare, presei, precum gi guruburile principale ale cricurilor telescopice qi cu dubl5
acfiune).
Dimensiunile piulilelor in secfiune transversalE se adoptd constructiv qi se efectueazil o
verificare la solicit5ri compuse. Lungimea piuldelor se determind ?n func1ie de pasul filetului
qi de num5rul necesar de spire, stabilit din condilia de rezistenld la strivire a peliculei de
lubrifiant care trebuie sd existe intre spirele qurubului qi piulilei (Ho = Pz).
Dimensiunile corpurilor cricurilor se adopti constructiv qi in final se efectueazd o
verificare la compresiune - pentru cricurile simplu, cu piulifi rotitoare, telescopic Ai cu dubla
actiune - $i ta #iuir"u suprafelei de agezate a cricului. De reguld, se considerd cd talpa
cricului se ageazd pe o sc6ndurS.
La alegerea mecanismului de acfionare, se va avea in vedere atit pozrlia acestuia cdt qi
modul de funclionare a mecanismului purub-piulifd. Astfel, pentru cricurile telescopice pi cu
dubl6 acfiune se poate alege atdt mecanismul de acfionare cu clichet orizontal c6t qi cel cu
clichet vertical (o 5). Pentru cricurile cu pdrghii, cricurile cu piulild rotitoare gi prese, se
"up.
alege mecanismul de ac{ionare cu clichet orizontal.

4.5. SCHEME STRUCTURALE DE MECANISME $URUB-PIULITA

in acest subcapitol multe scheme de mecanisme qurub"piuli!5, utilizate in

se prezint6 mai
diferite scopuri, urmfuindu-se - ca gi in cazul mecanismelor prezer$ate anterior - elementele
componente, modul de funclionare qi ?ncdrcirile principaleior elemente ale acestor
mecanisme.
 crtcuri pe glisiere- in cazul in care dup[ ridicarea sarcinii aceasta
trebuie deplasat[ pe
orizontal5" se folosesc-cricurile pe glisiere. Acest lucru
se realizeazil printr-un mecanism
grrub-piuliSi la carc elementul conducitor este gurubul
6, care efectueazl migcarea de
rotafe, iar elementul-condus este piuli{a, care realizeazd,miqcarea
de translalie, aceasta fiind
solidarizatd de corpul cricului 4, care realizeazd ridicarea pe
vertical[ u ,ur"inii. ir-t". *.ii,
a 9i b sunt prezentate dou[ variante de astfel de cricuri. prnt"r
srrcinii, este utilizat un cric simplu (fig. a.T3, a), respectiv
ac;;;;-
verticali a
un cric cu piulip rotitoare (fig.
4-13' b), pentru deplasarea pe orizontalS fiind utllizit acelapi
mecanism, p"ot* care este
pezentatd gi schema de incircare a gurubului, cu fo4b gi
momente (fig. 4. r 3,
d srnt prezentate variante de montare a gurubului p"nt* deplasarea ").
];
ni- o.ii,
pe orizontal[ a sarcinii,
h care insl se modific5 schema de incdrcare a gurubului.

orizontat (6 )

Deptasarea sarcinii
spre slSnqa

ubut orizontal (6)

Deplasarea sarcinii
spre dreapla

%r- 777ivv

wE 2777v

-
Fig.4.l3
 tndrumar de proiectare

Cric cu piul4d rotitoare. O variantd a cricului cu piulil[ rotitoare este prezentat[ in

fig 4 14. La aceastd variant5-, piulila 3 se sprijind pe corpul cricului 4 prin intermediul unui
guler (fig. 4.L4, a\, fiind solicitatillatractiune, spre deosebire de solulia din fig. 4.5, la care
piutilu'este sprijinit[ pe suprafa]a inferioard, fiind solicitatd la compresiune. Schemele de
incarcare ale principalelor elemente ale cricului sunt prezentate in fig. 4.14,b.

Piutila rotitoare [3] Corput (/' I

Mr'Min'+Mg

Fig.4.14

Cric gurub-pi"Wfr*d.. Pentru ridicarea sarcinii, la cricul prezentat in fig 4.15, a, se

folosesc dou6 bolfuri solidar legate de corpul superior 3 al cricului, care realizeazd migcarea
de translalie, corpul inferior 4 fiind legat de suportul 5, printr-o dubl[ articulafie. Piulila 2 este

*MfII

Fig.4.15
 Mecanisme guru b-piulifi 69

fixd tn corpul inferior, qurubul 1 fiind cel care realizeazd atAt miqcarea de rotalie, prin
mecanismul de ac{ionare, c6t qi pe cea de translafie. tncdrcdrile principalelor elemente ale
cricului - gurub, piulila fixd, corp superior, corp inferior - sunt prezentate io fig. 4.15, b.
Cric Surab-piuli{d pentru ridicarea sarcinilor laterule- La cricul prezerrtat ln fig. 4.16,
este prevEzutdtalpa laterald 1, pentru ridicarea sarcinii p. $urubul2, pe care este montat
mecanismul de acfionare, realizeazd migcarea de rotafie, iar piulila 3, solidar legatl de talpa
I, realizeazh miqcarea de translafie.
Cric cu garab gi pdrghii pentru bdrci de salvare. Cricul prezentat in fig. 4.17 este
prevdzat cu cdrligul I pentru ancorarea bdrcilor. Mecanismul de acfionare este ataqat
gurubului 2, care executi mipcarea de rota{ie, piulila 3 rcalizhnd miEcarea de translafie.
P6rghiile 4 gi 5, prin lungimile lor, definesc zona de ridicare a blrcii. inc5rcarea cu fo4e qi
momente a elementelor mecanismului se stabiieqte printr-un echilibru static al mecanismului.

Fig.4.16 Fry.4.17

Cric cu pfrrghii gi platfurmd.

Cricul prezentat in fig. 4.18 reprezintd
o variantd a cricului cu pArghii cu doud
piulile (v. fig. 4.10), la care s-a re{inut
numai partea superioard. Prin renun-
larea la angrenajul dintre pdrghiile 3, a
fost nevoie si se prevad6 un lagdr 5,
pentru ca platforma 4 sd se deplaseze
axial cu acesta. Mecanismul de ac{io-
nare este ataqat gurubului l, prevhzut
cu doud porliuni filetate - dreapta, res-
pectiv stAnga. Prin deplasarea axiald
Fig.4.18
simultand a celor doud piuli{e 2, prin
I unor ghidaje executate in suportul 6, se rcaltzeazL ridicarea sarcinii, prin
l pdrghiilor.
70 Mecan isme gu ru b-piu [f n. ind ru rnar de proiectare

Cricuri cu pfrrghil Cricurile prezantate in fig. 4.19, a gi b realizeuzfndicarea sarcinii la

distanle relativ mari fa!6 de sistemul de acfionare. Aceast6 distanfl este dependentd de
lungimea pdrghiei 4, de care este legatd cupa 1, prin intermediul unei articulalii. La schema
din fig. 4.19, a, qurubul 2 este element conduc6tor, piulila 3 executAnd doar migcarea de
translafie, prin intermediul unui ghrdaj executat ln elementul bazd 7. La schema din
fig. 4.19, b, elementul conducdtor este piulila 3, gurubul 2 executdnd migcarea de translatie,
tot prin intermediul unui ghidaj axial executat in elementul bazd 7. Pdrghia 5, alituri de
pfoghia4,participalarealizareahAtimiideridicare. Schernele dennclrcme ale gurubuluidemiscare

5
5

Fig.4.19

sunt prezentate pentru fiecare variantd in parte. Pentru stabilirea sarcinii F care incarcl
qurubul, este necesar sd se stabileascd reacfiunile in cuple, in mod asem6n6tor ca la cricurile
cu pdrghii.
 Mecanisme gurub-piuli

Prese cu gutab Si coloane. in fig. 4.20, agi b sunt prezentate doui variante de prese cu
prub 9i coloane. La schema prezentatd in fig. 4.20, a, elementul conducdtor, la care este
.lryat mecanismul de acfionare, este piulila rotitoare 2, gurubul l, solidar cu placa
3,
cxecutdnd doar miqcarea de translafie. La schema prezentatil in fig. 4.2A, b, mecanismul de
gionare este plasat la nivelul gurubului secundar 2, care efectueazAat6t migcarea de rotafie
c& $i pe cea de translalie, gurubul 1, legat solidar de placa 4, executflnd doar migcarea de
frnsla{ie, de-a lungul coloanelor cadrului 5. inclrcarea principalelor elemente ale acestor
FEse se stabile$te ca la cricul cu piulifd rotitoare (v. fig. 4.5), respectiv ca la cricul cu dubll
4iune (v. fig.4.8).

Fig.4.20
Prese eu gurab si pfrrghii. Presele cu gurub 9i pdrghii (fig. 4.21, a qi b) sunt
structural cu cricul cu pdrghii cu dou6 piulile (v. fig. 4.10). prin acfionarea
de ac,tionare, solidar - in migcarea de rotalie - cu ryurubul l, cele dou6 piulile 2
ryropie sau se deplrteazd simultan, datoritd sensului invers de inclinare al spirei filetului
h cele doui capete ale qurubului. Presarea se realizeazd intre placa 3, ce gliseazi pe
presei, qi elementulbazl. Dacd la varianta din fig. 4.21, a cursa de presare este

Fig.4.21
72 Mecan ism e gu ru b-piu li{[. ind ru mar de proiectare
tealizatd doar prin intermediul pdrghiilor 4, vaianta prezerrtatd io fig. 4.21, b realiz,eazd
cursa de presare gi prin deplasarea, de-a lungul coloanelor 6, a qurubului 1, datoritd
pdrghiilor 5. Schemele de ?nclrcare ale principalelor elemente componente se stabilesc
asemdn[tor cu cele prezentate ia cricurile cu pdrghii (v. fig. 4.IO).
Prese cu Eurab gifdlci mobile. Sunt asemindtoare structural cu cele prezentate anterior
(,0. fig. a.21) qi se executS in varia:rta cu simplu efect (fig. 4.22, a) gi cu dublu efect
(fig. 4.22, b). $urubul 1, ciruia ii este ataqat rnecanismul de aclionare, efectueaz5 o miqcare
de rotafie. Piulifa 2 efectueazh misearea de translafie gi prin intermediul pdrghiilor 3,
afiiculate la piulild, se acfioneazd asupra filcilor 4, prin intermediul pArghiilor 5 pi 6
(frg.4.22, a) sau direct (ftg. 4.22,b).

Fi5.4.22

Presd cu Surub cu pene. La presa prezentat[ in fig. 4.23, qurubul 1, c6ruia i s-a ataqat
mecanismul de acfionare, executd migcarea de rotafie, iar piulilele 2 pe cea de transialie.
Pentru tealizarea migcdrii de translafie pe verticald a pldcii de presare 3, intre aceasta qi
piulilele 2 se interpun penele 4. Schema de incdrcare cu forle qi momente a qurubului este
identicd cu cea a cricului cu pdrghii cu doud piulile (rr. fig. 4.10).
Platformd de ridicet. Structural, mecanismul de acfionare al platformei din fig. 4.24
este identic cu cel al cricului cu pArghii cu o piulili (v. fig"4.9). Pe purubul 1, sohdar cu

Fig.4.23 Fig.4.24
 Mecanisme gurub-piuli{[ 73

mecanismul de aclionare, sunt plasate piulila 2 gi hgerul radial-axial 3. Legdtura cu placa

superioard 4 gi elementul fix 5 se reahzsazh prin pdrghiile superioare 6, respectiv prin cele
inferioare 7. incLrcarea gurubului se stabilegte in urma studiului static al ?ntregului mecanism.
Cheie de strdngere cu Surub. Schema prezentatd in fig. 4.25 repreztntd o cheie de
str6ngere cu gurub, cunoscutd sub denumirea de cheie francezd. $urubul 1, fixat de falca
mobil[ 3, executd - impreuni cu aceasta - o miqcare de translalie. Piulila 2, ae[ionatd, cu
miln4 executi migcarea de rotafie. Strdngerea se rcahzeazd intre falca mobild 3 gi falca
fixd 4.

A
\
l'1s

Fig.4.25 Fig.4.26

Ancord reglabild. Ancora reglabild din fig. 4.26 este realtzatl, tot cu un mecanism
purub-piuli1d. Carcasa piulifelor 2
qi2', filetatS in sensuri diferite, constituie elementul motor,
care executd migcarea de rotalie. $uruburile I qi l' executd migcarea de translatie,
deplas6ndu-se in sensuri diferite, realizdndu-se astfel forle de ancorare Q la distanfe dorite.
Presd eu gurub pentru extragerea inelelor interioare ale rulmenqilor. Pentru
extragerea inelelor interioare ale rulmenlilor de pe capetele de arbori se folosesc prese
speciale, de tipul celei prezentate in fig" 4.27. Mecanismul de aclionare este ataqat purubului
1, care executd o migcare de rotafie qireabzeaz5 o forld Q,inzona frontald a capStului de
arbore, prin intermediul hgnrului axial3. Pdrghiile 4, solidar legate, in migcare de translafie,
de piulifa 2, reaYzpazA exhagerea inelului rulmentului de pe cap6tul de arbore. Prin intermediul

4 ? 5

Fig.4.27
I
li
74 Mecan isme quru b-piuIfn. tndrumar de proiectare

brafului 5, solidar cu piulila 2, se poate realua qi o deplasare a p0rghiilor 4, pe direcfia

acestui bra{, fapt ce face posibild utilizarea presei la extragerea inelelor de rulmenli de
diferite mdrimi.
Menghine cu gurub. Menghinele prezentate in fig. 4.28, in patru variante, sunt
acfionate tot prin mecanisme gurub-piuh'f5. La variantele din fig. 4.28, a qi b, gurubul I este
elementul cdruia i se ataqeaz5 mecanismul de acfionare qi care executi migcarea de rotafie,
piulila 2 executdnd migcarea de translafie. La aceste variante, piuli{ele sunt legate solidar cu
falca mobild3, prtn deplasarea axialS a acestora realizdndu-se str6ngerea intre falca mobild 3
pi falca fixd 4. $urubrnile sunt solicitate la tracliune, la schema din fig. 4.28, a pi la
compresiune, la schema din fig. 4.28, b.Yarianta prezentatd in fi5. 4.28, c are ca element
conducitor piulila 2, care se roteqte, fiind legatd solidar de mecanismul de acfionare. $urubul
I este legat solidar de falca mobild 3 gi executd - impreuni cu aceasta - migcarea de translafie
qi inrplicit strdngerea irntre falca mobild 3 gi falca fixd 4. La variat$a din fig. 4.28, d, pe
qurubul l, legat solidar de mecanismul de acfionare, gi care executd miqcarea de rotafie, sunt
plasate piulilele 2. Acestea se deplaseazd axial, in sensuri diferite, gurubul avdnd cele doud
porfiuni filetate in sensuri diferite. De cele doud piulile sunt legate frlcile mobile 3 qi 3', intre
care se realu:eazd strdngerea. La variantele din frg. 4.28, c gi d, gurubul este solicitat la
tractiune.

Fig.4.28
 p
J, tusroDor.ocrr DE PRoTECTARE

tn acest capitol se prezintl metodologiile de proiectare pentru cricul cu piulif5 rotitoare,

pentru cricurile telescopice qi cu dubl6 acliune, pentru presele cu qurub qi pentru
mecanismele de aclionare - cu clichet orizontal gi vertical - care se ataqeaz[ cricurilor,
respectiv preselor.
Metodologiile de proiectare sunt prezentate tabelar, ordinea de calcul fiind una logicfl,
astfel incdt dimensiunile unor elemente ale mecanismelor gurub-piulild calculate anterior sd
fie utilizate ca date de proiectare pentru calculul urmitoarelor elemente.
Principiul ce a stat labaza intocmirii tabelelor cu metodologiile de calcul este respectat
la toate tipurile de mecanisme qurub-piuli16 (cricuri gi prese).
Astfel, se prezintd, inilial, schema structural6 a mecanismului qi se realtzeazl diagramele
pentru sarcinile - fo4e pi mamente - care incarcd fiecare element al mecanismului gurub-
piulita. De asemenea, se stabilegte momentul motor M^ ce trebuie reabzrt prin mecanismul
de acfionare, pentru a putea fi ridicati sarcina, in cazul cricurilor, respectiv pentru rcalizarca
fo4ei de presare, ?n cazul preselor.
tn continuare, pe baza diagramelor de lncdrcare a elementelor, se urmiresc principalele
etape de lucru:
o Se dimensioneazd qurubul (guruburile la cricurile telescopice gi cele cu dubl6
acliune), urmdrindu-se urmdtoarele faze: alegerea materialului, predimensionarea, alegerea
filetului standardizat, verificarea condiliei de autofrSnare, verificarea la solicitdri compuse gi
verfficarea la flallrrftlq (dacd este cazul). Lungimea gurubului (guruburilor) se stabilegte in
funcfie de ?nd[imea de ridicare impusd prin tema de proiect gi de tipul cricului.
o Se calsileazd piuli{a (piulifele pentru cricurile telescopice gi cu dubld acfiune),
I
stabilindu-se num5rul necesar de spire gi dimensiunile, in sec{iune transversald (diametrele),
care s5 satisfaci atdt condiliile de rezistentL c6t gi cele tehnologice gi de stabrhtate a
gurubului ln piuli!6. in acest sens, se recomandd ca numdrul de spire ale piulilei, prin care se
definegte lungimea acesteia, sd fie intr-un domeniu de valori cuprinse intre o valoare maximi
zmax: 10, un numir mat nare de spire nu conduce la o micgorare a tensiunilor de strivire a
spirelor, gi una minimA Zmin: 5, pentru a fi asiguratd stabilitatea quruburilor in procesul
transmiterii sarcinii (la cricurile telescopice, cu dubl6 actiune qi preselor). La cricurile cu
piulilE rotitoare, ?ndlfimea piulifei este determinatd din condiJii constructive, avdndu-se in
vedere faptul cd roata de clichet este executatd,, de reguld, corp comun cu piuli1a. De aceea,
in aceastb situalie se poate accepta un num6r de spire z ) z*n. La cricurile cu p6rghii, chiar
dacd nu este impusb condifia de stabilitate a gurubului, se recomandd ca num6rul de spire sd
fie cuprins in domeniul zmin... zmax.
o Se calculeazd corpul, avdndu-se ?n vedere dimensiunile acestuia, care trebuie s5
rdspund6 at6t condiliilor de rczistenll qi tehnologice cdt gi de stabilitate a cricului.
 Mecan isme qu rub-piu lifi. indrumar de proiectare

o Se calculeazd cup4 avdndu-se in vedere modul in care este montati pe capul

qurubului (la cricurile cu piuli{6 rotitoare, telescopice gi cu dubl6 acliune), respectiv in blocul
in care sunt montate pSrghiile (la cricurile cu pArghii). Pentru prese, "cupa" este echivalentd
traversei mobile, legitura dintre aceasta pi gurubul presei realizSndu-se asemln6tor
cu cea
dintre qurubul principal qi cupd (cu lagdr axial de alunecare, respectiv cu rulment a<ial) de la
cricul telescopic.
o Se calculeazd randamentul, ca un indicator important pentru un asemen€a mecarsm.
o Se dimensione azA mecanrsmele de acfionare, dup6 ce a fost ales trnul din cele doud
mecanisme - cu clichet orizontal sau vertical. Tinend seama de construclia 9i de
pozilia de
clichet orizontal se poate
func{ionare a acestor mecanisme de acfionare, doar mecanismul cu
ataqa la toate mecanismele qurub-piulifd prezentate. Mecanismul de aclionare
cu clichet
vertical nu poate fi ataqat unui cric cu p0rghii datoritd pozifiei acestuia intr-un plan vertical.
in schimb, acest mecanism poate fi ataqat la cricurile telescopice, la cele cu dubld acfiune, ia
gi cu
cel cu piulita rotitoare gi preselor, recomanddndu-se a fi utilizat la cricurile telescopice
dubl6 *1irtt", ?n caanlsarcinilor mari de ridicat. Av6ndu-se in vedere faptul cd
mecanismele
de aclionare sunt alcatuite din multe elemente, acestea sunt tratate individual.
Determinarea dimensiunilor rolilor de clichet se face in etape, urmadtndu-se alegerea
num6rului de din1i, a inilfimii gi grosimii acestora gi a formei gi dimensiunilor alezajului
profilat.
pentru definirea formei clichetului orizontal sau vertical, este necesar a se urmfui etapele
intdi
prezerrtag in metodologiile de calcul, precizdndu-se c6 aceste forme sunt stabilite mai
geometric gi doar in final se fac unele verific6ri de rezisten{d (pentru a avea siguranla unei
6une funcliondri a acestor clichete). Construclia geometrici a clichetelor trebuie astfel
rcahzatdincat ?n zona de contact dintre dintele ro{ii de clichet 9i clichet fo4a concenttatl"
paralelL cu axa de
dispus6 tangent la cercul de diametru mediu al ro{ii, si aib6 direcfia
.i-"t i" a bia,tului clichetului gi suportul sau s[ treacS prin axa bolftrlui, la clichetulinorizontal'
zsna de
pen6
respectiv sa de identic6 cu axa de simetrie a porfiunii din clichetul vertical
indoire, care precede porfiunea de montare a acestuia irn corpul mecanismului de aclionare'
Se urm6ieqte, in coniirruar", modul de asanrblare a clichetelor in corpul
mecanismului de
aclionare (asambl6ri cu bolluri) gi realizarea manivelei (cu sau ftri prehrngitor). $i
pentru
precum 9i relaliile
Uoil gi pentru manivel6 sunt date indicafii pentru alegerea dimensiunilor'
de verificare.
Metodologiile de proiectare pentru mecanismele propriu-zise qurub-'piulita sunt
qi 5'6.
prezentatein tabelele 5.1-...s.4, iar pentru mecanismele de aclionare ln tabelele 5.5
 Metodologii de proiectare 77

Tabelul5.l
Metodologia de proiectare a cricului cu piulild rotitoare

1. STABILIREA SARCINILOR CARE INCANCA ELEMENTELE CRICULUI

05Min;

Nr. Eelementul de calcul Relafii de calcul. Recomanddri

crt.
0 1 2

2 CALCULTIL $TIRTIBULL{ PRINCIPAL

2.1 ALEGEREA MATERIALULTI

Se reconandd: OL 37; OL 42; OL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele 13 qi 14)

2.2 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE

Sarcina de calcul A, N Q':FQ
B: 1,1 ...1,r5
Diametrul interior al filetului d:,
I 40-
film dt=
.- ^l-roo"
V
co" = 40...60 MPa - pentru sarcini de ridicat
g < 20000 N
o.o": 6A...80 MPa - pentru sarcini de ridicat
o > 20ooo N
78 Mecan isme gu rub-piu li{n. indrumar de proiectare

Tabelul 5. I (continuare)

0 I
Alegerea filetului standardizat
2
Se alege filet trapezoidal standardizat
(v. Anexa 24), cu pas norrnal (valoarea
intermediar5 a pasului), cu mdrimea diametrului
interior cea mai apropiatd de valoarea calculati
(dssres > d). Pentru acest filet se prezintd:
notarea conform STAS; schila filetului; tabel cu
principalele dimensiuni (v. cap.l - Exemplu de
calcul)

2.3 VERIFICAREA CONDITIEI DE AUTOFRANARE

Unghiul de inclinare al sPirei P
filetului $2, grade Fz: arct9;U
Unghiul aparent de &ecare <P',
grade
ro': arctqAc[
cost
p: 0,1 | ...0,12 - pentru o{eVofel
Condilia de autofrAnare Fz<9'
2.4 VERIFICAREA LA SOLICITARI COMPUSE
Momentul de torsiune care Mt: A,SMir, - v. pct. 1

solicitd purubul M, Nmm d"l

Mi^ = g?te(rp'*Br)
Tensiunea efectivd de comPre- 48
siune o", MPa 6.- = ----=
nd;
Tensiunea efectivi de torsiune tt, 16Mt
MPa ', =lE
Tensiunea echivalent6 o", I\8a r;--
6"=44+4ri" <oo,
e.ac - Y.pct.2.2

2.5 VERIFICAREA LA FLAMBAJ

Coeficientul de zveltefe l"
)r=L Imin

lf : Kl - lungimea de flambaj
K- se alege funcfie de schema de flambaj
l:H+m
K=2 K'0,5 1{ - indlJimea efectivd de ridicare a qurubului
m-ffim[soardpedesen
 Metodologii de proiectare 79

Tabelul 5. 1 (continuare)

0 I 2

i-in=
l;dr 64 d7

W" lio:n=Z
Domeniul de flarnbai X > Lo - flambaj elastic
1, < - flambaj plastic
X"o

l"o: 105 - pentru OL37

l"n : 89 - oentru OL 50
Coeficientul de siguran{b la r Flambaj elastic
flambaj c Qr
c:V 2 ca
,'2F I
O.:#
, "nd!
Iftnn^J
64
E:2,15.105 MPa
o Flambaj plastic
6y
c=
,2ca
oy: 310 - l,l4?," - pentru OL 37
o1:335 - 0,62?.," - pentru OL 50
0c - v. pct.2.4
r Coeficientul de siguranfd admisibil
co: 3..,5
5 CALCULUL pnirTEl ROTITOARE

3.r ALEGEREA MATERIALULTN

Se recomandE: OL 37 ; OL 42; OL 50; OLC 45 (v. Anexele I 3 9i la)

3.2 CALCULUL NUMARULUI DE SPIRE

Numbrul de spire z

:
po 7 ... l3 MPa - pentru o{eVolel
z < 10, num5r intreg
 Mecanisme gurub-piu indrumar de proiectare
Tabelul 5. I (continuare)

0 I 2
na VERIFICAREA SPIREI
J.J

Verificarea la incovoiere <vr Si la forfe'

u,'-
3Q\d2 - d) s6oi
care art in MPa ' nd3h"
h: 0,634 P
ooi:60...80 MPa

", =-9- =ro,

roy:5A-..65 MPa

3.4 ALEGEREA DIMEN SIUNILOR PII'LITEI

Diametrul exterior al piulilei D", Dr: Dd + (l ...3) mm
Se alege un rulment axial cu bile cu simplu
efect, respectdnd condif iile :

da> d;
d - diametrul exterior al$urubului;
Coo> Q.
drut, Drrt, H, Coo - v. Anexa 48
Momentul de frecare in rulment
n
Mr=
'z p*Q:*
F"u
: 0,008...0,01
 de proicctere

0 1 2
Alegerea qurubului c-r.l cap Se alege conformAnexei 29
hexagonal mic Ai cep cilindric
care inrpiedicl deplasarea axialh,
a piulifei
Dianretrul interior al canalului d"i:De-2ct-2rnm
necesar pentru gurubul cu oep ct-Y. Anev'a29
care inrpiedicE deplasarea axiali
a piulifei dci> tfirrr
Itrngimea constructiv& a piulilei Hpe - sE alege constructiv (se mdsoard pe desen)
Hpc, IfiIJ|l f/r : (0,8. ..0,9)D"

3J VERIFICAREA PIT]LITEI LA SOLICITARI COMPUSE

Tensiunea efectivd de coryre- 4Q
siune cr, MPa 9"*M:q
D+ *v. pct.2.2
Tensiunea efectiv6 de torsiune 0,5Miw
Tro MPa
atx
#*(o:,-Dil
Tensiunea echivalentl ou" MPa fn
o"=tl4+4ri <oo"
od, = 60...80 MPa

I CALCULUL CORPULUI
Alegerea dimensiunilo r corpului, Dci: Du
D, -v. Anexa 48
Drr: D"i+ (16...20) mm
D",: D"+ (16...20) mm
H":Ht*H
D", HbH-v.pct.3.4
Du: (2...2,5)D""
ll

h Dbu: Dbi+ (30...50)mm ;

h ;:
i

L
82 Mecanisme gu rub-piu [fn. Indrumar de proiecta re

Tabelul 5. I (continuare)

0 1 2
Verificarea corpului la compre- 4Q
Gc= s co"
siune o", MPa
"(4"- 4,)
oo": 80...100 MPa
Verificarea suprafelei de sprijin 48
la strivire o", MPa
o'={di=
4,J=o^
e.or:2,..2r5NIPa
Verificarea la strivirea dintre
qtiftul care ghideazd gurubul in os :ffi<o"
corp qi canalul executat in corp
Mt :0,5M7nq
o", MPa

dt: (0,25...0,35)D"i
g: 0,5d1
a x 0,85d1
b :2...4 mm
o'o,:40...60 MPa
5 CALCULUL CUPEI
Alegerea ptiftului care solidari- d,: (0,2...0,3)d"
zeazd cupa de gurub d": dt - (6...8) mm
dz - diarnetrul interior al filetului gurubului
Se alege un ptift standarduat cilindric sau conic
din Anexele 42 sau 43, in domeniul de valori
determinat pentru 4
 Metodologii de proiectare 83

Tabelul 5.1 (continuare)

0 I 2
Verificarea giftului la forfecare rr o Forfecare
tr MPa
gi strivire o",
4M,
t r =-----r;3T-rqr
' nd"d!
M1 : 0,SMioE
r,sy:65...80 MPa
o Strivire qtift - cupd

or s 6o,

D,
o Strivire gtift - capul qurubului
6M.
o, =;;i
d'di
s oo"

Mt: $,SMins

oo" : 100...120 MPa

Verificarea suprafelei de sprijin a
cupei pe capul qurubului la os
strivire o", MPa
;Q=42)<o"'
oo,: 100...120 MPa
Verificarea secfiunii micporate a
l6
capului gurubulai la torsiune 11, Tt
MPa nal(r-4'l
"( d")
Mt: A,5Mins
uaI 50...60 MPa

6 CALCTIUL RANDAMENTULUI
tgFz
rl-
tg(e'+pr)+ n
iu*,
dz - v. pct.2.2
Bz, 9' - v- Pct.2.3
drur, Itrut - v. pct. 3.4
 Mecan isme Su ru b-piulifi. ind ru mar de proiectare

Tabelul5.2
Metodologia de proiectare a cricurilor telescopice qi cu dubl6 acfiune
I. STABILIREA SARCIMLOR CARE INCANCA ELEMENTELE CRICTIUI
CRIC TELESCOPIC

Piutili fixi

t'lr-Hp+Minr11

o H?rstt

CRIC CU DUBLA ACTIUNE

Mt'Q Mf'o

0 Minsll

Mm=MingI+f4instl

M'ins II
 Metodologii de proiectare

Tabelul 5.2 (continuare)

Nr. Elementul de calcul Relalii de calcul. Recomanddri
crt.
0 I 2

2 CALCULUL $URI'BI'LTII PRINCIPAL

2.1 ALEGEREA MATERIALULTJI

Se recomandd: OL 37;AL 42;OL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele 13 qi 1a)

i 2.2 CALCLLUL DE PREDIMENSIONARE

Sarcina de calcul A, N Q":FO
B
: 1,05...1,1 - pentru cricul telescopic (cupl6
cu frecare cu alunecare)
I: 1...1,05 - pentru cricul telescopic (cupl5 cu
frecare cu rostogolire)
$: 1,25...1,3 - pentru cricul cu dubld acfiune
Diametrul interior al filetului d..
ntm
.I
or=l 49.
fi6o"
o.ac: 40...60 MPa - pentru sarcini de ridicat
0 < 20000 N
o.ac : 60...80 MPa - pentru sarcini de ridicat
o > 20000 N
Alegerea filetului standardizat Se alege filet trapezoidal standardizat
(v. Anexa 24), cu pas normal (valoarea
intermediard a pasului), cu mirimea diametrului
interior cea mai apropiatl de valoarea calculatd
(drsrns > dz). Pentru acest filet se prezintS:
notarea conform STAS; schila filetului; tabel cu
principalele dimensiuni (v. cap.l - Exemplu de
calcul)

2.3 VERTFICAREA CONDITIEi DE AUTOFRANARE

Unghiul de inclinare al spirei

filetului Fz, Erade Fz = atctgL
froz
Unghiul aparent de frecare q'o
grade 9': il'g1g- !-
ct
cos-
2
p:0,11...4,12 - pentru ofeVofel
Condilia de autofrdnare Fz<9'
86 Mecanism e gu ru b-piu lif[. ln d ru mar de proiectare

Tabelul 5.2 (continuare)

0 I 2
2.4 VERIFICAREA LA SOLICITARI COMPUSE
Momentul de torsiune . CRIC TELESCOPIC
solicitl gurubul Mr, Nmm t a} -,t1
M, = M r =;pQ#-
) A" -[Io
Pentru cupld cu frecare

cu alunecare
p - coeficientul de frecare dintre capul qurubului
principal gi cup6 (!r : 0,11...0,12 - pentru
oleVofel; p : 0,12...0, I 5 - pentru ofeVfontd)
d":d+{2...6)mm
do: 6...10 mm
,t
M, = M"r = F^Qff L
- pentru cupl6 cu frecare cu
rostogolire"
[r"or: 0,008...0,01
d,,t - y. Anexa 48 (du - se alege constructiv)
O CRIC CU DUBLA ACTII.INE
d"
M,=Mn,t=Q-itg(q'+$r)
Tensiunea efectiv[ de compre- 48
O- = ----;-
siune o", MPa " Tcd;
Tensiunea efectiv6 de torsiune 16Mt
MPa
Tr, 't - Tat,3

Tensiunea echivalent6 o,iMPa o"=,,14+4r,! <ao"

o.ac - Y. pct.2.2
2.5 VERIFICAREA LA FLAMBAJ
Coeficientul de zveltete l. lo
__!_
x_
imin

lf :Kl - lungimea de flambaj

K - se alege funcfie de schema de flambaj
t: Hi+ m
Fl - ?nA$imea efectivd de ridicare a gurubului
principal (se misoard pe desen)
m - se mSsoari pe desen
FE
K=2 K=0,5 m
'^"=l n *
fA dJ

\+='
 Metodologii de proiectare

Tabelul 5.2 (continuare)

0 I 2
Domeniul de flambai l, > l{ - flambaj elastic
I < l{ - flambaj plastic
lo: 105 - pentru OL37
X,o : 89 - pentru OL 50
Coeficientul de sisurantd la o Flambaj elastic
flambaj c Qr
c=\>co
u
n'E I-,-
O,
-
-t
=-----;s
lr
tz
J

. N
r*in
TEd:
64
E:2,15 ' lo5 MPa
. Flarnbaj plastic
6f
c=-2c-
o"
oy: 310 - l,l4?" - pentru OL 37
oy: 335 - 0,627," - pentru Ol50
o" - v. pct.2.4
o Coeficientul de siguranf[ admisibil
ca: 3...5
3 CALCULUL $I-IRUBULIII SECUNDAR

3.1 ALEGEREA MATERIALT]LTI

Se recomand5: OL 37;OL 42;AL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele 13 qi la)

3.2 CALCULUL NUMARIJLUI DE SPIRE ALE PIULITEI $URUBULUI PRINCIPAL

(situatl la interiorul gurubului secundar)
NumArd de spire z CRIC CU DUBLA ACTIUNE
4Q
'=;@-flp,
d, Dt, D+ - v. pet.2.2
po: 7 ... 13 MPa - presiunea admisibil* la strivire
a peliculei de lubrifiant dintre spire
6<zS10,numdrintreg
r CRIC TELESCOPIC
Se adopti
6<z<10
88 Mecanisme guru b-piulif [, lnd rumar de proieetare

Tabelul 5.2 (continuare)

0
a
I 2
Lungimea piulijei Hp6 nlrrr
3.3 ALEGEREA FILETLILUI EXTERIOR
Adoptarea diametrului interior
preliminar al filetului ds, trlrrt
Alegerea filetului standardizat
H4-zP
dt: Do + (8...10) mm
Do : Dq + (4...6) mm - diametrul interior al
p6rtii nefiletate
Se alege filet trapezoidal standardizat (v. Anexa
24), cu pas norlnal (valoarea intermediard a
pasului), cu mdrimea diarnetrului interior in
domeniul de valori stabilit anterior pettru d3.
Pentru acest filet se prezintd: notarea conform
STAS; schila filetului; tabel cu principalele
dimensiuni (v. cap. I - Exemplu de calcul)

3.4 VERIFICAREA CONDITIEI DE AUTOFRANARE

Unghiul de inclinare al spirei
filetului 82, grade
Pr=*&4
Unghiul aparent de frecare <p',
g'=
tr
arctg-;'
grade
cost
lr : 0,11...0,12 - pentru ofeVofel
p:0,12...0,15 - pentru olel/fonth
p: 0,08...0,1 - pentru o{el/bronz
Condilia de autofrdnare Bz<(0'
3.s VERIFICAREA LA SOUCITARI COMPUSE
Momentul de torsiune caxe M,=Mi^tt=gltg@'+PrS
solicitE surubul M. Nmm
Tensiunea efectiv6 de compre*
oc
siune o", MPa
Tensiunea efectivi de torsiune tt, Mt
Tt
inMPa
{;(o: -"t)
Tensiunea echivalentd o,, MPa o"=rld+4rl <ao,
oo":60...80 MPa
4 CALCULUL PIULITEI FD(E
4.1 ALEGEREA MATERIALULLI
Se recomanda: OL 37; OL 42; OL 50; OLC 35; OLC 45; Fc 200; CuSn 10;
CuSn 1 I (v. Anexele 13,14,16 9i 17)
 Metodologii de proiectare 89

Tabelul 5.2 (continuare)

0 I 2

4.2 CALCULT'L NTJMART'LUI DE SPIRE

Num5rul de spire z 4Q
Z=--7----;-
Ttld' - 4 ]p"
po : 7...13 MPa * pentru ofello{el gi pertru
I
I
olel/bronz
I
I
po:5...6 MPa - pentru ofeVfontd
6<2110, numir?ntreg

i Lungimea piulifei Hpn, rllrfrr Hpa: zP

,' +.J
/, VERIFICAREA SPIREI

Verificarea la incovoiere oi gi la
fNcovornnE
I
forfecare 17, in MPa
Pidifa din ofel
leb,
o,=-#(o -a.l - "si
ndrhzz
h: 0,634 P
oai:60...80 MPa
PiuliXE din fonti sau bronz
zg(a
-_---:=--
d,\
S oa,
xDah2z - "ai
h:0,634 P
c.ai:40...45 MPa
FORFECARE

Piuli!6 din olel

O
"ct=--::-<T-t
' nd3hz
rqS:54...65 MPa
Piulifa din fontl sau bronz
{^=-<f 0
-J -
fiDahz- "al
xoy:34...35 MPa
90 Mecan isme qu ru b-piu |i{n. indru mar de proiecta re

Tabelul 5.2 (continuare)

0 I 2

4.4 ALEGEREA DIMENSIUMLOR PIULITEI

Diametrul exterior al corPului D": D+ + (8...10) mm
D",mm

Diametrul exterior al gulerului Ds: D" + (16...20) mm

Dn.mm
ina$irnea gulerului lts, rrrni hr: 8...12 mm

4.s VERIFICAREA PIULITEI LA SOLICITARI COMPUSE

Tensiunea efectivl de tracliune
or, MPa
or=

Tensiunea efectivi de torsiune tr, M,n,,

MPa
T, =-.-l---- ,
- oi)
1ft;\o!
Mrcrr - v. Pct.3'5
Tensiunea echivalentd o,", MPa la . )
o" ={oi +47; <Oqt
tlor:60...80 MPa - pentru ofel
6at:40...45 MPa - pentru font6 sau btoru
4.6 VERIFICAREA GULERULUI

Verificarea la strivire o", MPa s 0o"

Verificarea la forfecare t6 MPa r

o
'f ------:-<T
TcD"h*- "J

rsy:40...55 MPa - pentru olel

ray- 3A...35 MPa - pentru fonti sau bronz
 Metodologii de proiectare 91

Tabelul 5.2 (continuare)

'0 I 2
4.7 ALEGEREA $I VERIFICAREA $TIFTULU FILETAT CARE FTXEAZA PIULITA iN
CORPUL CRICULUI
Alegerea qtiftului filetat
I
Se alege ;tift filetat M5, M6 sau M8, cu
crestiturI, cu cep cilindric (v. Anexa 35) sau cu
crestdturd" cu cep tronconic (v. Anexa 37)

Momentul de frecare pe supra- I D:_D:

fala de sprrjin a gulerului *r, M-=-uO--#
6 3. - D;_D:
Nmm
p:0,15. ..0,2 - pentru ofeVofel
yt : 0,12...0,15 - pentru ofeUfontd, fonttrlfonld
sau bronzlfontd
Momentul care solicitd $tiftul M", M*Eil'Mc
Nmm
Y':
In cele mai multe cazur| rezulth pentru M" o
valoare redusi sau negativd, verificarea qtiftului
nefiind necesari
5 CALCTIUL COT{PUL{II
Alegerea dimensiunilor corpului, Dci: D" + (2...6) mm
y:50-.-70
6 : 7...8 mm
6,: l0...i2mm
Db,: Dbi+ (34...50) mm
Du - se m5soard pe desen
Ht: Hn + (30...50) mm
t/rr - indllimea de ridicare a qurubului secundar
H": Ht * Hprr - h + (o...lo) mm
Hn - v. cap. 4,pct.4.4.1.4
92 Mecan isme gu rub-piu lifn. indrumar de proiectare

Tabelul 5.2 (continuare)

0 I 2
Verificarea corpului la com- 4Q
presiune s", MPa
o"=-7--;=--;1 <oo,
TclD; - q,)

oo":60...80 MPa
Verificarea suprafelei de sPrijin 40
So,"
la strivire o,, MPa ' =--71;-:-*;1
oi"
n\Dt'"- Dt',)
o.or:2...2,5lvIPa

6 ffi
6.1 CUPA CRICULUI TELESCOPIC

Verificarea presiunii dintre cuP6

qi capul gurubului PrinciPal P, p=w4 4g
1p"
MPa po:25...40 MPa
d,, do - v. pct.2.4

Alegerea qurubului cu cap V. Anexa 29

hexagonal mic gi ceP cilindric
care impiedicd deplasarea axial5
a cupei

Verificarea secliunii sldbite a d"i:dr-Zcz-Zmm

capului gurubului la solicitdri cz - Y. AneYaZ9
compuse or, MPa
4Q
u^-
" ndi,
16Mf
'
vt
- ,1
ndi,
Mt- v.pct.2.4
f=.
6"=io{+4ti <oo,
6ac - Y. pgt.2.2
 Metodologii de proiectare 93

Tabelul 5.2 (continuare)

0 1 2
6.2 CUPA CRICULUI CU DUBLA ACTIT]NE

Alegerea gtiftului care solidari- 4: (0,15.. .0,25)d,

zeazh cupa de gurubul princrpal
d":d+(2...4)mm
d- diametrul nominal al filetului gurubului
princrpal
Se alege un gtift standardizat cilindric (v. Anexa
42) sau conic (v. Anexa 43), in domeniul de
valori determinat pentru d"
Verificarea qtiftului la forfecare rr.
qi la strivire o'", in MPa
. FORFECARE
4 M...-,
Tr=---!!D!(-1,-. ut
' nd"d!
Mrncr-v.pct.2'4
aa1:65...80 MPa

STRIVIRE
'
o $tift - cup6
4M,_",
o"" =
;7 -;..:g -1 S or"
d'\D: - d:)
D": (1,4...1,6) d"
r $tift - capul purubului
c" =ffi
6M,-",
{co,
oo": 100...120 MPa

Verificarea secffurnii .micqdrate a

capului gurubului la solicitdri a
O- = -_--=;-
' Tcd:
compuse o", MPa - n -dtd,
L+

T,

6"= .dfi *4fi <o""

6ac - v. pct.2.4
94 Mecan isme pu ru b-piuli{5. indrumar de proiectare

Tabelul 5.2 (continuare)

0 1
)
7 CALCULUL RANDAMENTULI.I

7.1 RANDAMENTTIL CRICULUI TELESCOPIC

o Pentru cazul folosirii unui lagdr axial cu aftrnecare ftrtre capul gurubului qi cupd

,t: tg9'
=
te(q'+F Y 4t4
'3dra?-a3
r)*?
^

r Pentru cazul folosirii unui lag6r cu rostogoliri intre capul gurubului gi cup6
(rulment axial cu bile)
tgFt
,l=-
' tg(q'+ pr)*d;'' v,*

dz - v. pct.2.2
Pz,9' - v. Pct.2.3
$, l\rut, d", do, dra - Y. pct.2,4
7.2 RANDAMENTUL CRICULUI CU DUBLA ACTITINE

dzrtg\zr *dzntg\za
tl=

dzr - v.pct.2.2 (dzr= dz)

Fz n q't - v. Pct' 2.3 (9r,: Fz; tP'r = 9';
dz t - v. pct. 3.3 (dz n = dz)
pz n, g'a - v" Pct- 3'a (P, n: Fz; I'n = qo)
 Metodologii de proiectare

Tabelul5.3

Metodologia de proiectare a cricurilor cu pf,rghii cu o piulild gi cu doud piuiile

1. STABILIREA SARCIMLOR CARE TNCANCA ELEMENTELE CRICULUI

CRIC CU PARGHU CU O PIULITA

CRIC CU PARGHU CU DOUA PIULITE

 Mecanisme qurub-piufifn. indrumar de

Tabelul 5. 3 (continuare)

Nr. Elementul de calcul Relatii de calcul. Recomandiri

crt.
0 I 2
2 CALCULUL $URIJBULUI
2.1 ALEGEREA MATERIALULUI

se recomandd: oL 37; OL 42; OL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele 13 qi la)

2.2
Sarcina care incarcd $urubul F, N F: Q ctg co,'in
cr.in: 300

-DIMENSIONARE

Sarcina de calcul F", N F": BF

Diametrul interior al filetului d:,
fi]m
Alegerea filetului standardizat
p:1,25...1,3
trF"
dr:
' .l-ln6o,
oor : 100-'.120 MPa
Se alege filet trapezoidal standardizat
(v. Anexa 24), cu pas normal (valoarea
intermediari a pasului), cu mdrimea diametrului
interior cea mai apropiati de valoarea calculatd
(d,sros > dz). Pentru acest filet se prezint[:
notarea conform STAS; schifa filetului; tabel cu
principalele dimensiuni (v. cap.l - Exemplu de
calcul)

z.J VERIFICAREA CONDITIEI DE AUTOFRANARE

Unghiul de inclinare al sPirei P
filetului Fz, grade fiz = arctg ,
 Metodologii de proiectare 97

Tabelul 5.3 (continuare)

0 I 2
Unghiul aparent de frecare g',
grade <o'= arctsgc[
cost
p:0,11...0,12 - pentru oleVofel
Conditia de autofrdnare Fz<q'
2.4 VER1FICAREA LA SOLICITARI COMPUSE

Momentul de torsiune care

solicit6 gurubul M, Nmm M, : Min,: r*rr(3''+9r)
Tensiunea efectivi de tracfiune
4F
o;, MP& o. = ------;
' nd;
Tensiunea efectivd de torsiune t,. 16Mt
T. =---;-
MPa ' ndi
Tensiunea echivalentd o", MPa r-;-- . --
6"=,,lqr4ri 1oo,

oar - v. pct.2.2

2.5 ALEGEREA RULMENTULUI AXIAL CU BILE CU SIMPLU EFECT. PENTRU

CRICLL CU PARGHII CU O PIULITA

Se alege, in funcfie de diametrul nominal al gurubului d, rulment axial cu simplu

efect (v. Anexa 48), respectdnd condifiile:
d,t)dtiG'> F

Momenful de frecare in rulment

M6 Nrnm M.f : lrrrt Fry
P rut:0,008...0,01

J CALCULUL PIULITEI

3.1 ALEGEREA MATERIALULUI

Se recomandd: OL 37; OL 42; OL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele l3 qi 14)
 Mecanisme turu indrumar de
Tabelul 5.3 (continuare)

0 I 2

3.2 CALCULUL NT'MARULUI DE SPIRE

Numirul de spire e 4F
/ a\

- Dilp,
^
Trld"
po: 7 ... 13 MPa - pentru o{eUolel
6 < z 110, numir intreg

Lungimea piulilei Hp, rtrrn Ho: zP

-t VERIFICAREA SPIREI
J.J

Verificarea la incovoiere cr; gi la . incovoiere

forfecare t6 in MPa
tp(a, - a.\
c,' =----1;7 L 3oo,
fid?n-z
h:0,634 P
ooi: 100...120 MPa

o Forfecare
F
ar =---7, Saaf
'na.\nz

ray:75...90 MPa
 Metodologii de proiectare 99

Tabelul 5.3 (continuare)

0 1 2
3.4 VERIFICAREA PIULITEI LA SOLICITARI COMPUSE
Latura secfiunii transversale a
L": D+ + (8...10) mm
piulifei L", mm

Tensiunea efectivd de compresiune

o", MPa 6c

Tensiunea efectivd de torsiune tr,

M,n,
MPa q

kt"@-Di,)
Tensiunea echivalentd' on, MPa l', - 1
o"={4+4x,; <oac
oo": 100...120 MPa
4 CALCI'LUL pARCIUnOR $I A BOLTURTLOR DrN ARTTCULATII

4.1 ALEGEREA MATERIALULU]

Se recomandd: OL 37; OL 42; OL 50 - pentru pdrghii qi OL 50 - pentru bolluri

(v. Anexa 13)

4.2 DETERMINAREA $I VERIFICAREA DIMENSITINILOR PIIRGHIEI $I A

BOLTURILOR
Forla care solicitd pdrghia R, N
* = -v.pct.2.2
^#;
100 Mecan isme gu ru b-piuli{n. indru mar de proiecta re

Tabelul 5.3 (continuare)

0 1
I 2
Lungimeapdrghiei /o mm
H
I _- r
r:
2[sinon',u - sina*o]
--ri
0** ( 800

ctmin - v. pct.2.2
/ - se alege o valoare intreagi

Diametrul boltului d6, /JltrJt

dn: (0,5...0,1)d
d- diametrul nominal al filetului gurubului
Se adoptd pentru da 0 valoare STAS
(v. Anexa 44)

Verificarea bolfului la forfecare

2R
t6 MPa =
"f nd\ "rot
R
z ra::'15...90 MPa

Grosimea pdrghiei b, mm i?
"h>-
- 2d66o"
oo":60 MPa
Se adoptd pentru b 0 valoare STAS
(v. Anexa 20)

Ldfimea pdrghiei q, mm a : (4. ..5)b

Tensiunea efectiv6 de compresiu-
,R
ne o", MPa oc :;* 3 oac

oo": 80...100 MPa

 Metodologii de proiectare 101

Tabelul 5.3 (continuare)

0 1 2
4.3 VERIFICAREA PARGHIEI LA FLAMBAJ

Coeficientul la zveltefe l"

If
R )" _ __t_
2 t-i"
{l lf: Kl - lungimea de flarnbaj
tl K- se alege in func1ie de schema de flambaj

{r r'"io:W= :-_p-b
,l12
K=1 K=0,5

Domeniul de flambai
X> lo - *ambaj elastic
I < lo - flambaj plastic
l"o: 105 - pentru OL 37
Lo : 89 - pentru OL 50
Coeficientul siguranfd
Flambaj elastic
flambaj c
2R,
c= ,i2ca
R - v.pct. 4.2
*2a t
R.=#
'ry
I __ab3
'min - 12
E:2,15 - 105 Ntra

Flambaj plastic
6f
c:- ) c^
oc

o_r:310 - l,l4l" - pentru OL37

o_r:335 - 0,62 L - pentru OL 50
or - Y. Wt.4.2
Coeficientul de sigrnan{A admisibil
cr:3-.-5
t02 Mecanisme pu ru b-piu Ii{I. ind rum ar de proiecta re
Tabelul 5. 3 (continuare)

0 I 2

5 ALEGEREA $I VERIFICAREA DIMENSIUNILOR SUPORTULUI DE

SUSTINERE A CUPEI $I A PLACTI DE F,AZA
Alegerea materialulut OL 42, OL 50, OT 50, Fc 250 -
Se recomandE:
pentru suportul de sus{inere a cupei gi OT 50,
Fc 250 - pentru placa de baz6{v. Anexele 13, l5
qi 16)

Alegerea dimensiunilor suportu-

lui de suslinere a cupei, in mm
d'r: (A,6...0,8)dn
lz: L" *4b
/: este lungimea activd a bollului
h:a+(2...4)mm
h
tn
m:1,00 flrm sau 1,25 mm - modulul danturii
z - num[r intreg
Ivec: ftt z
lz: lvu" *2dt
dr, b, q - v. pct.4.2
L, - v. pct.3.4
h,xdu

Alegerea dimensiunilor pldcii de 14: L" +2b

baz6. in mm
L" - v. pct. 3.4
ls : lq *4h
/s ostelungimea activ[ a boltului
Dr sau I, se alege constructiv
Do: (0,6...0.8)D'
sau
Ls : {0,6...0.8)I'
 Metodologii de proiectare 103

Tabelul 5.3 (continuare)

0 2
Verificarea suprafelei de sprijin
O (
la strivire o", MPa 0"=-l- 0o"
::(d
+'
*dl .

sau

6s :;t-;t a s odr
Lt-\t
o.or:2...2,5lvPa

6 ALEGEREA $I VERIFICAREA DIMENSII'NILOR CTIPEI

1

Alegerea materialului Se recomandd OL 37, OL 42, OL 50 (v. Anexa

l3)
la3lz
lz - v. pct. 5

g - grosimea tablei (v. Anexa 20)

e: (2...3)g
Verificarea la
compresiune ex- Ot
centricd o", MPa o" =*r(zr-zg\ <o",

ooi:80...100 MPa
Verificarea la forfecare t7; MPa
', =f;t,,,
rs1:60...75 MPa
T€{ Meo*ni*me gfilub{fo$*..ixd*trmat d€ proiectare

Tabelul 5.3 (continuare)

0 I 2

7 CALCULUL RANDAMENT1ILUI

7.1 RANDAMENTUL CRICLILI'JI CU PARGHN CU O PIULITA

te9z
TI=T
te(q'*Fr) *ff**
dz - Y.pct.2.2
Fz, g' 'v. Pct.2.3
d*t Wot - v. pct.2.5

7.2 RANDAMENTIJL ERICIJLUI CU PANCTM CU DOUA HULITE

*_- tgFz _
" ,g(q'*Br)

Fz,q' - v. pct.2.3
 Metodologii de proiectare 105

Tabelul5.4
Metodologia de proiectare a presei cu gurub

1. STABILIREA SARCINILOR CARE INCARCA ELEMENTELE PRESEI

Nr. Elementul de calcul Relafii de calcul. Recomandhri

cn.
0 I 2
2 CALCULUL $TIRTIBTILUI
2.1 ALEGEREA MATERIALULUI

Se recomandd: OL 37;OL 42;OL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele l3 qi 1a)
2.2 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE
Sarcina de calcul A, N Q"-FQ
F : 1,05...1,1 - pentru cupl6 cu frecare cu
alunecare
B: 1...1,05 - pentru cupld cu frecare cu
rostogolire
Diametrul interiot al filetului ds,
mm
,
at: l+e,
- "l-n60,
\
6ac : 40...60 MPa - pentru sarcini de lucru
c < 20000 N
6ac : 60...80 MPa - pentru sarcini de lucru
g > 20000 N
106 Mecan isme pu ru b-piuli{n. ind ru m ar de proiectare

Tabelul 5.4 (continuare)

0 I 2
Alegerea filetului standardizat Se alege filet tapezoidal standardizat
(v. Anexa 24), cu pas normai (valoarea
intermediard a pasului), cu mdrimea diametrului
interior cea mai apropiati de valoarea calculatd
(4sres > ds). Pentru acest filet se prezintd:
notarea conform STAS; schitra filetului; tabetr cu
principalele dimensiuni (v. cap. 1 - Exemplu de
calcul)
2.3 VERIFICAREA CONDITIEI DE AUTOFRANARE
Unghiul de inclinare al spirei P
filetului 9z, Erade 9z = anct9
*
Unghiul aparent de frecare q',
<D'= arctgl
grade c{,
cos
t
p : 0,1 1...0,12 - pentru ofeVofel
Condilia de autofrdnare Fz<Q'
2.4 VERIFICAREA LA SOLICITARI COMPUSE
Momentul de torsiune ld3t3
solicitd gurubul M, Nmm M,:
' Mfr =;pQ# - pentru cupl[ cu
3' d;_d6
frecare cu alunecare
trr - coeficientul de frecare dintre capul qurubuhi
qi traversa mobild (p : 0,11...0,12 - pentru
ofeVo!el)
d":d+(8...12)mm
do:6...10 mm
d...,
Mt : M.f = V,,tQf - Pentru cuPl6 cu
frecare cu rostosolire
F,,l
:0,008'. '0,01
Se alege, in funcfie de diametrul nominal al
qurubului d, rulment axial cu simplu efect, cu
respectarea condi{iilor d,a } d ;i Co' > I
(v. Anexa 48)
Tensiunea efectivi de compre- 4Q
siune o", MPa
ot: vfi
Tensiunea efectivd de torsiune tr,
MPa
-t*' -*t6Mt
ndi
 Metodologii de proiectare to7
Tabelul 5.4 (continuare)

0 1 2
Tensiunea echivalentd o", MPa r^ --T
o" = rl4 +4ri < ao"
o.ac - Y. pct.2.2
2.5 VERIFICAREA LA FLAMBAJ

Coeficientul de zveltete l" I,

L= --:-
i-in
lf : Kl - lungimea de flambaj
K:0,5
/ - se mEsoard pe desen

6q
lmin :\ m * l-64 _d3
A il;a- 4
k =0,5 l-a
Domeniul de flambaj I > lo - flambaj elastic
I < lo - flambaj plastic
lo : 105 - pentru OL 37
1"0 : 89 - pentru OL 50

Coeficientul de siguranfi la o Flambaj elastic

flambq e
o,
c:7 Z c^
a
*2x'r
o"=4
,
t^in x -6{
nd!

E:2,15. 105 MPa

o Flambaj plastic
G1
c::2 c^
o.
oy: 310 - l,l4?," - pentru OL 37
6y:335 - 0,62?," - pentru OL 50
oc - v. pct.2.4
r Coeficientul de siguranli admisibil
co: 3...5
 Mecanisme qurub-piulifI. indrumar de roiectare
Tabelul 5.4 (continuare)

CALCULUL PIULITEI
ALEGERSA MATERIALULT'I
ffi; oL 42; oL 50; oLC 35; oLC 45 Fc 200; cusn 10;

CuSn l l (v. Anexele 13, 14,16 +i 17)

3.2 CALCULUL NUMARULUI DE SPIRE
Numdrul de sPire z 4Q
Z =- / :----;]-
nld' - 4lp,
po :7...13 MPa - pentru o{eVo}el qi pentru
o!eVbronz
po:5...6 MPa - Pentru oleVfontd
6 1z < 10, numdr intreg

Ho: zP

Grifi"*"u la incovoiere oi 9i r INCOVOIERE

forfecare t6 tn MPa o Piulild. /din oPl,\
3Q\d2 - 4)
6-' --. S--oi
ndzh-z
h: 0,634 P
6oi:60..'80 MPa
o Piulitd din font6 sau bronz
ry(no- ar)
ot =
-ion*,
h:0,634 P
6ai:40."45 MPa

i FORTECARE
o Piulifd din ofel
o
ts=--11-1toS
" T|d3nz
r,ay:50...65 MPa
o Piuli!6 din fontd sau bronz
o
- = nDoiz= "of
---:--<r
"f
roy:30..'35 MPa
 ii de proiectare 109

Tabelui 5.4 (continuare)

0 I 2

3.4 ALEGEREA DIMEN SIIINILOR PI ULITEI

Diametrul exterior al piulilei D,, D,: Dt + (8...10) mm
mm

Diametrul exterior al gulerului Ds: D" + (24-..32) mm

Do. mm
inatimea gulerului hr, mm he: 8...12 mm
3.5 VERIFICAREA PIULITEI LA SOLICITARI COMPUSE
Tensiunea efectivd de tracfiune
c1, MPa
or:M4 4Q

Tensiunea efectivS de torsiuns tr, Mt

tt -
MPa
,u!;@: -
Dt
M,: Mr-v.pct.2.4
Tensiunea echivalentd c,. MPa ('^ Q ++rl <oo,
6at :6A...80 MPa - pentru ofel
6at:4A...45 MPa - pentru fonti sau broru

3.6 YERIFIC AREA GL=I- E R L-I-L-I

Verificarea la stri\ire o,. \IPa I

iot
:
"\D;
Oas :60 MPA
1L0 Mecanisme qurub-piu[{n. indrumar de proiectare
Tabelul 5.4 (continuare)

Verificarea la forfecare o
MPa
ry,
"r =;;n< 'r
roy:40...55 MPa - Pentru olel
ky:30...35 Nmt - pettt*.fottt6 tao bno*
CALCULUL CORPULII
CALCULUL COLOANELOR
Alegerea materialului S" t"ttm"nA6: OL 50, OL 60, OLC 35, OLC 45
(v. Anexele 13 qi 14)
Dimensionarea coloanelor dv Izo
dt=-l-
' \l?roo,
oor: 100..-120I\{Pa
in func1ie de & se alege un filet standardizat
(v. Anexa 23)

Adoptarea celorlalte diametre Da:d+(1..-2)mm

ale coloanelor Do, D, in mm d- diametrul nominal al filetului
D : Do + 9...8) mm
4.2 CALCULUL TRAVERSEI FIXE
Alegerea materialului Se recomandE: OT 50, Fc 250, Fc 350 (v' Ane-
xele 15 qi 16)
Adoptarea dimensiunilor bosa- Dti: D"
jului in care se monteazd Piulifa D6s x Dg
Do6 Dw, huinmm h6:Ho-hg
Du, Ds, hs - v. Pct. 3.4
 Metodologii de proiectare 111

Tabelul 5.4 (continuare)

0 1 2
Adoptarea distanlei dintre /: (0,8. ..0,9)H
coloane I, rnm(v. pct. l) 11- indlfimea de ridicare
Verificarea la incovoiere o;,
MPa "t :
o.. -t-_-i--;
2 (Du" _ Du)
3 6oi
E
ooi: 100...120 MPa - pentru ofel
6ai:40...60 MPa - pentru fontd
5 CALCULUL TARVERSEI MOBILE
Alegerea materialulur Se recomandE: OT 50, Fc 250, Fc 350 (v. Anexele
l5 qi 16)
Verificarea presiunii dintre 40
capul Surubului pi traversa P = -1 ,f-;^= P"
mobil6p, MPa
pa:25...40 MPa
d", dt - v. pct.2.4

6 CAL CIILUL RANDAMENTI'LUI

o Pentru cupl6 cu frecare cu alunecare intre capul gurubului gi traversa mobil5

tglz
il:-
te(q'*F 11*? u-L^-$
3 dz a3 -d3

r Pentru cupH cu frecare cu rostogolire (rulment axial cu bile) intre capul

gurubului gi traversa mobil5

t8 F:
rl=-
' ,e(.p,*p ,l *f u*
z

dz - v.pct- 2.2
$z, g' - v. pct. 2.3
$, Ilrut' d", do, drs - I.'- pct- 2.4
1tr2 M""uni*,n* Uu.ub-Oiuli{I. ind"u-"" d" Otoi""t"""
Tabelul5.5

Metodologia de proiectarc amecanismului de aclionare cu clichet orizontal

1 . SCHITA MECANISMT-ILUI

Br VariantJ
-rl
ffi
-f-.._ol-l-
A-A
KS

Elementul de calcul Relalii de calcul. Recomand[ri

CALCI'LUL LI.INGIMII MAMVELEI

Momentul incovoietor total Mu, Mit : M-: M7 *
Mi,s - pentru cricul cu piuli{d
Nmm rotitoare, cricul telescopic, cricul cu
pdrghii cu o Pirili1d" Presd
Mt- v. tabelele 5.1 - pct.3.4,5.2 - pct-2-4,5.3 -
pct.2.5 gi 5.4 - Pct.2.4
Mtuc - v. tabelele 5.1, 5.2,5.3 9i 5.4 ^ pct.2.4
Mit : M- :'Mrn$ * Mnsn - pentru cricul cu
dubl6 acfiune
Min$, MtuEn - v. tabelulil-2,pct.2.4 Pi 3'5
 Metodologii de proiectare 113

Tabelul 5.5 (continuare)

0 I 2
Mit : M^ : 2Mns - peotru cricul cu pdrghii cu
dou6 piulile
Mto+ - v. tabelul 5.3,pct.2.4
For{a cu care actioneaz[ un F-: 150...300 N
muncitor F;. N
Lungimea de calcul a manivelei r-Mrt
L", mm " -- KnF*
L-

n: 1 sau 2 - num6rul de muncitori

K - coeficient de nesimultaneitate a actfunii
muncitorilor (K : 1 - pentru n : I;
K:0,8 - pentru n:2)
Lungimea manivelei L, mm L:L"\lo
/s - lungimea suplimentarI pentru prinderea cu
m6na a manivelei
lo:50 mm - pentrun: I
/o: 100 mm - pentru n:2
t
J CALCULTL PRELUNGITORUL u
Lungimea prelungitorului Lr, o Dacd L < 200...300 mm, mecanismul de
rnm aclionare se realizsaz.d din manivela propriu-
zis5" cu lungimea
L*: L
. Dacd L>200...300 mnU
L- : (0,3...0,4)L, iar lungimea prelungi-
toruluiLp:L-L.+l
/ - lungimea de ghidare a prelungitorului
l:50...80 mm
Diametrul prelungitorului dp", o Pentru prelungitor executat din bard
film
dD":il-
'
_r.w fi6ai
\|
Se adoptd prelungitor sub formi de bard
(v. Anexa 21)
o Pentru prelungitor executat din leavd
dou
32K nF*\Lo -lo -l

"l'-(*l]".,
 Mecanisme qurub-Piu . indrurnar de proiectare

Tabelul 5.5 (continuare)

dpi/ dpr:0,8-..0,9
Goi : 100...120 MPa
Se adoptd prelungitor sub form6 de feav6

CALCULUL ROTII DE CLICHET

ALEGEREA MATERIALULU

se recomandd: oL 50, oL 60 sau olc 45 (v. Anexele 13 9i la)

4.2 ALEGEREA DIMEN SIUNILOR

Dimensiunile rofii, in mm D^: (1,6...1,8)d
d - diametrul exterior al filetului qurubului pe care
se monteazd roata de clichet
z:8,10 sau 12 - numdrul de din{i
, <-;
D
,TD^

h:6,;...0,8)b
Di:D.-L
Pr: P*-l h
a <A,1d - Pentru conturul Pbtrat
a

VERIFICAREA ROTII DE CLICHET LA SOLICITARI

Verificarea dintelui la incovo- 3nh <oai
iere o;, MPa
c.i:-:;:-
' b-d
2 M,,
rr_
D^
Mr - Y. pct.2
5 : 6...10 mm - grosimea dintelui rolii de clichet
oo; : 100...120 MPa
Verificarea dintelui la forfecare
", =ft=ro,
ra::80" '100 MPa
Verificarea suprafelei de con- E
:57 s oo"
o,
tact a dintelui la strivire o",
MPa oo,:100...120 MPa
 Metodologii de proiectare 115

Tabelul 5.5 (continuare)

0 I 2
Verificarea asamblSrii pe contur 2 M,,
poligonal la strivire o", MPa or: ,! 3oo,
t
n: 4- pentru asamblare pe contur pbtrat
(cricuri cu pdrghii)
n:6 - pentru asamblarea pe contur hexagonal
6r:6 * 2 mm - v. pct. I

--+-.-
l)
5 CALCULUL CLIC}IETULUI
5.1 ALEGEREA MATERIALULUI

Se recomandd: OL 60, OLC 45, OLC 60 (v. Anexele 13 9i 14)

5.2 ALEGEREA DIMEN SILINILOR
Dimensiunilor clichetului. in mm
 Mecanisme Suru

Tabelul 5.5 (continuare)

a
0 I L

/r: (0,85...I,4)D*
( .D,)l
^ i" te[arcs*q
v = 2 arctel*
) )

sau se mlsoari pe desen

C[: y + (30...50)
z - v. pct.4.2
dt: 6...12 mm(v. Anexa 46 sau 45)
R: dr
m: (1,75...2,25)dt
6 - v. pct. 4.3
& s - se m6soarl pe desen
5.3 VERIFICAREA CLICHETULIJI LA COMPRESIUNE EXCENTRICA
Tensiunea totali 61p10 MPB 6F,e P'
6tn, = -;- *-;- < Oo,
g-o go
6oi: 100..'120 MPa

6 CALCULUL MAMVELEI PROPRIU.ZISA

6.1 *"."R.* M^t"*ALULUI

Se recomandS: OT 45, OT 50, OL 42, OL 50 (v. Anexele 15 9i 13)
6.2 ALEGEREA DIMENSILTNILOR
Dimensiunile manivelei ProPriu- 61 :
(0,5...0'6)6
zis6. in mm 5 - v. pct. 4.3
D - dpu + (6...10) mm
b1x D
 Metodologii de proiectare tt1
Tabelul 5.5 (continuare)

0 I 2
6.3 VERIFICAREA MANIVELEI LA SOLICITARI
Tensiunea de incovoiere din sec-
m\ L - L^+l)
KnF,(L, tn , (rt
fiunea C - C, o;, MPa
si= - -a,
dI')
l^ b* - dI,)
,irb^
ooi: 100...120 MPa
Tensiunea de incovoiere din rnr^(4 - tr)
sec(iunea B - B, o;, MPa 3 6oi
4t-dut 6
6o, : 100... 120 MPa

CALCULUL BOLTI.ILUI CLICHETUI-UI

F,

7.1 ALEGEREA MATERIALULU]

Se recomandd: OL 50, OL 60, OLC 45 (v. Anexele 13 gi la)

7.2 VERIFICAREA BOLTTILUI LA SOLICITARI
Verificarea bolfului la forfecare F,
ta MPa "cr
"
=---12 lTof
/-
-4
^u
TECIT

dt - n.pct. 5.2
ray:60...80 MPa

Verificarea bolfului la strivire o", n soo,

MPa o, = du6,
6r - v. pct.4.3
on":60...80 MPa
Verificarea bolfului la incovoiere
<l;, MPa rri[9i.u,)
q: nd;
a6o,

6r - v. pct.6.2
oo; : 100...120 MPa
118 Mecanisme !
Tabelul 5.5 (continuare)

CALCT'LUL ARCULUI CILINDRIC ELICOIDAL DE COMPRESILINE CARE

DE
MENTN\TE CLICHETUL ORIZONTAL iN CONTACT CU DINTELE ROTTI
CLICFIET
Indicele arcului I
i= (se recomandd i : 8... 10)
+
Coeficientul de formi K K:102 - pentru i: 8
K:1,17 - pentru i:9
K:I,16-pentruf:10
Diametrul spirei d,mm Se recomandd d : 0,8... 1,5 mm
{d
: 0,8; l; 1,2; 1,4; 1,5)
Diametrul mediu de inftgurare

Fo4a de montaj F1, N Fr : 4...6 N

NumArul de spire active r
Num6rul total de sPire lh: ll * lls
n": 1,5 - nurnirul spirelor de cap[t
Sdgeata de montaj 61, ffir
u,=#n
G: 8,5 . lo4MPa
S6geata maxima 6o,a*, lllrrt 6ru*: 61 * s
.s - cnrsa de lucru a arcului (v. pct- 5.2 - se

Foda maximi de exPloatare F,no,

N
r
.max -o6."*
-, 1 61

Tensiunea de torsiune tg, MPa gKF^*D* __

4
!t- _ *.cu
<T
nd3
x,ot:650 MPa - pentru OLC 65A
Rigiditatea arcului c, MPa Gd4
c = -------;
8nD)

Lungimea arcului blocat Hu m\ Ht: fud

Pasul arcului solicitat t, rnrrr A
t: d +W+A
n
L > 0,ld - jocul dintre spire a arcului solicitat de
 Metodologii de proiectare 1.t9

Tabelul 5.5 (continuare)

0 I 2
Lungimea arcului nesolicitat 110, Ho:Ht+n(t-d)
firm
Lungimea arcului corespun- Ht: Ha - 6t
ziltoare fo(ei de montai H1, r\rrr
Lungimea arcului corespun-
zhtoare fo4ei maxime de exploa- H*: ffi - 6^u*
tare H*, mm
For,ta corespunz6toare arcului
blocat (spire pe spird) Fr, N tr--F-maxo 6,
'b
o**
66=6**+Ln
Diametrul exterior D, mm D:D,+d
Diametrul interior Dr, filtn Dt:D^-d
Unghiul de inclinare al spirei t
arcului nesolicitat os, grade uo = arct9-
^-
Lungimea semifabricatului /", mm
, -nD-n,
,J
-
cosa0

-
Caracteristica elasticd
 Mecanisme qurub-piuli indrumar de proiectare
Tabelul5.6

Metodologia de proiectare a mecanismului de aclionare cu ciichet vertical

a ta*T" r*a^tsMulrtl

!f* i^

Nr. Elementul de calcul Relaqii de calcul. Recomand6ri

crt.
0 I 2

2 CALCULUL LTINGIMII MAMVELEI

Momentul incovoietor total Mit, Mit M* Mf + Mnstt - Pentru cricul
Nmm telescopic
M6 Mng - v. tabelul 5.2, pct.2.4, respectiv 3.5
Mtt : M* : Minct * Minsrt 'pentru cricul cu
dubl6 acfiune
Mn$, Mrnqtt - v. tabelul 5.2,pct.2.4, respectiv 3'5
 Metodologii de proiectare tzl
Tabelul 5.6 (continuare)

0 1
Forfa cu care actioneazd un mun-
citor.Fi". N
Lungimea de calcul a manivelei I",
mm
Lungimea manivelei I, mm
a
J CALCULUL PRELUNGITORULUI
Lungimea prelungitorului Lo, rnnr
z
F,:150...350 N
M,.
f-t'
"'- KrF,
n: I sau 2 - numirul de muncitori
K - coeficient de nesimultaneitate a acfiunii
muncitorilor (K : I - pentru n : l;
K: 0,8 - pentru n:2)
L:L"+ls
/e - lungimea suplimentarS pentru prinderea cu
mdna a manivelei
/o : n: I
50 mm - pentru
/o: 100 mm - pentru n:2
o Daci L < 250...320 mrru mecanismul de
acfionare se rcalupazd. din manivela
propriu-zisd, cu lungimea L* : L
o Daci L> 25A...320 mrn, se alege
L* : (0,3...A,4)L, iar lungimea prelungi-
- torului Lp: L - L- * I
/ - lungimea de ghidare a prelungitorului
/: 50...80 mm

Diarctnrl interior al prelungi-

tonrlui (egal cu diarretrul por{iunii 32KnF*{Lo * ro)
de ghftlare- respectiv al porliunii do,:1
fr6ai
de priere cu rrdna ?n lipsa
prehrngitorukd) do- rrrn (sec.tiunea Gor : 100...120 MPa
A-A) Valoarea diametrului dpi K rotunjeqte la o
valoare a dimetrului interior al fevii (v. Anexa
22) din care se va executa prelungitorul
Diametrul rsir d lrehngi- : Se alege prelungitor sub formd de feav6" avdnd
torului fi nn rtb"retrul interior dpi qi cel exterior do"
1v- Anena 2?)
 Mecanisme gurub- tndrumar de proiectare
Tabelul 5.6 (continuare)

0 I 2
Verificarea prelungitorului la so-
licitarea de incovoiere or, MPa
3zKnF*(4 -to-tldp,
q 36oi
(secfiunea B-B)
fr;,-a;,)
oai: 100...120 MPa

4 CALCUTUL ROTII DE CLICTMT

4.1 ALEGEREA MATERIALULUI

Se recomandb: OL 50, OL 60 sau OLC 45 (v. Anexele 13 9i 14)

4.2 ALEGEREA DIMEN SILINILOR
Dimensiunile rotii, in mm D.: (1,6...1,8)d
d - diametrul exterior al filetului qurubului pe
care se monteazi roata de clichet
z: 8 sau 10 - num[rul de dinti ai rodi
, -frD*
D< ^-
h: (;,;...0,8),
Pi:P^-h
Dn:Dr+h
a < A,5d - (1...2) mm

4.3 VERIFICAREA ROTII DE CLICHET LA SOLICITARI

Verificarea dintehri la incovoiere 3nh

cl;, MPa
6i:-;t;{ooi
DO
2 M,,
D-
,l_ "
D^
M,t 'v. pct.2
6: 8. ".10 mm - grosirnea dintelui rofii de clichet
oai: 100...120 MPa
Verificarea dintelui la forfecare
t7; MPa ", =ft.'",
to;:80...100 MPa
Verificarea suprafelei de contaot F
a dintelui la strivire ct", MPa *=*=oo,
oo" : 100... 120 MPa
 Metodologii de proiectare 123

Tabelul 5.6 (continuare)

0 I 2
Verificarea asarnbl5rii pe contur 2 M,.
or : ;;;'( oo,
hexagonal la strivire o,, MPa uat
6,:6+(1...2)mm
oo": 100...120 MPa

CALCULUL CLICHETULUI
(1 ALEGEREA MATERIALULLII

Se recomandd: OL 60, OLC 45, OLC 60 (v. Anexele 13 9i la)

5.2 ALEGEREA DIMENSILNILOR
Dimensitrnile de amplasare :
5r (0,5...0,6)6
clichetului, in mm (v. pct. 1) 6 - v. pct. 4.3
D
l'-z
=V+h+(2...4) mm
D", h - v. pct. 4.2
:
D dp, + (4...6) mm sau
D: dpi + (4...6) mm
D
h:
-z ^ _(0,5...1)6,
Dimensiunile clichetului, in mm h - v. pct. 4.2
lz-ht +6r +6r-v. qipct.
hz - so mdsoard pe desen
124 Mecanisme pu ru b-piufif n. indru mar de prereql rg

Tabelul 5.6 (continuare)

0 I 2

5.3 VERIFICAREA CLICHETULUI LA INCOVOIERE

Tensiunea de incovoier€ 6i, MP& 6Ea,

6,
' =-#5o.;
ht6
ooi: 100...120 MPa
at = 6t + 51- 0,55

6 CALCULUL BOLTULUI CLICHETULUI

-
6_1 ALEGEREA MATERIALULUI

Se recomandb: OL 50, OL 60, OLC 45 (v. Anexele 13 9i 14)

6.2

Se recomandi alegerea unui boll cu cap mic, conform Anexei 45, la care se va
prelucra o gaurd pentru gtiftul de fixare. Se recomandd alegerea bolurilor cu
diametre de 6, 8, 10 sau 12 mm

6.3 VERIFICAREA BOLTULIII LA SOLICITARI

Verificarea bolplui la forfecare I +n
r6MPa laf
I =-a<xoI
rcd;

R=4-
'42
Clr

Qt - Y. pct. 5.3
8,
a, : hr+V
qy:60-..80 MPa

Verificarea bollului la strivire .R

o", MPa o,=jrtsoo'
ocr:60...80 MPa
Verificarea bolgrlui la itrco- 16Rh
voiere o;, MPa o,' =--"r
ndi
SGai

o,i: 100...120 MPa

 O. SOLUTII CONSTRUCTM

f)esenele, de ansamblu qi de execulie, sunt parte integrantd a r.rrui proiect. Prin aceste
desene se definitivezdforma contructivA a ?ntregului ansamblu pi a fiecdrui detaliu in parte,
findndu-se seanra de oalculele de rezistenfd efectuate, prezentate in memoriul de calcul, 9i de
posibilitdlile tehnologice de execufie a pieselor componente.
Solu{iile constructive prezentate in acest capitol se referd ia mecanismele qurub-'piuli1d
de la cricurile qi presele cu qurub.
in prima parte sunt prezentate desenele de ansamblu ale mecanismelor qurub-piulifd
pentru care au fost intocmite metodologii de proiectare: cricul simplu - fig. 6.1; cricul cu
piuli!6 rotitoare - fig. 6.2; crieul telescopic - fig. 6.3; cricul cu dubl[ acliune - fi5. 6.4; cricul
cu p6rghii cu o piulild - fig. 6.5; cricul cu pdrghii cu doud piulile - fi9. 6.6; presa cu gurub cu
doud coloane - fig.6.7.
in partea a doua sunt prezer*ate desene de execufie pentru principalele piese
componente ale mecanismelor gurub-piuii!5. analnate in lucrare.
Desenul de execulie al qurubului cricului cu piulilS rotitoare este prezentat in fig. 6.8, al
qurubului principal al cricului telescopic in fig. 6.9, al qurubului secundar al cricului cu dubl[
acfinne in fie. 6.10, al qurubului cricului cu pdrghii cu o piulild in fig. 5.11 qi al presei in
frg.6.12.
in fig. 6.13,6.14 qi 6.15 sunt prezentate desene de execufie pentru piulila cricului cu
parghii. cricului cu piulild rotitoare, respectiv a cricului cu dublS acliune, piulilS identicd cu a
cricului telescopic.
in fig. 6.16 gi 6.17 sunt prezentate desene de execu{ie pentru corpul cricului cu piulif6
rotitoare. respecti\.pentru corpul cricului telescopic. In fig. 6.18 este prezentat desenul de
execulie al talpii suport- iar in fig. 6.19 al pdrghiei, ambele de la cricul cu pdrghii. Desenul de
executie a1 traver>ei superioare a presei cu qurub este prezentat in fig. 6.20.
in fig. 6.1i es:e prezenlat desenul de execufie al manivelei cricului telescopic cu clichet
orizontal. al ;iru, resen Je ereculie este prezentat in fig. 6.22, iar in fig. 6.23 este prezentat
desenul de erec,-iii< al cuchetului vertical. in fig. 6.24 este prezentat desenul de execufie al
clicherului pr:>:: .'- :*:-*:. i:: in fig. 6.25 cel al rofii de clichet cu flancurile active orientate
radial. in i. : l: :>.: ::-zei.rtat desenul de execulie al rofii de eiichet cu dinli de ldfime
constantl t.-.., s-.I : := ..r.1. :::e;anisme ;urub-piuli16.
Definitir ,:'.; -j-:. *: :: : .::: ::esupune realTzarca tuturor desenelor de execufie ale pieselor
componente :,c ':*,,:-:-: - -. :::r pulin cele pentru piesele standardizate). Desenele de
execu{ie prez::.:::J :::':--:-:::ncipaiele piese a1e ansamblului, deci cotarea corectd a
acestora. inc-;.:-=, :r;-;i-:: :: :-*g.'zria!ilor. a condiliilor tehnice etc., conducdnd at6t la o
corect6 realiz;:= i:iir ,. i.,-,i :,: s- la r tunctionare corectd gi sigurd a mecanismului.
126 Mecan isme gu ru b-piu tiEi. ind ru ma r de p roiectare

f-

e-l

Variantl cu manivetb simPti

n o
N N 4-
N
(@ m
o
o P
E.
 Solutii constructive 127

B-B

X-

Caracteristici tehnice

1. Sarcina maximd de ridicare: 2OOOO N

2. In5ltimea maximA de ridicare. 1OO mm

Fig. 6.1 UNIVERSITATEA TRANS] LVANIA

DtN BRA$OV

Catedra O.M.M.R
L28 Mecan isme qu ru b-piu li{L ind rumar de p roiecta re

rE
:'6, ,

ZE
*C
--E
;6@
rc@
+c
9
E =.^
orlE
F o.gL
iP
!E>
-o
ots
Kq\

(J
I
LJ

r-
#
or N
N
Y--

0t1 +Prlpl8
0BZ lgjoqo3
 Solutii constructive L29

u
u
o
tF
vo
F
:ll
E
f
t
O

a
n

r..!

".:: =;:i
s!: I

rj= >::.: IP
o- 3!-r€
3 a'€ - ld
3 =E=
i:7r e e-l* - to
.+ la

-. -E

- is
fi :F
o =F
c\
(J -.' (o
.9,
IJ-
130 Mecanisme qu rub-piufif n. tndruma r de proiectare

o
tP-
.yu
ro a>|D
, -T
;0
-Y0
'E+
=+:>
g3
Solufii constructive r31

cf)
(o
.g
lr

gg
N..

YO
s€
oc
o --9
.9 r,;
E 'qE
s
:e gE
=f;
Ld
.[
;
!P
E 6;-
E hs
F t.-
g rN
r32 Mecanisme gu rub-piuH,tl. io{rygar 9*- gl'oiectTe

ru
c
o
N
L

o,
E
.!j
Tt

o
€

m =,
o
I
co
E
C
o
o
E

:rllJt //
v.i

\
\
-t
IJ V I
'?*- -' ----oz-f-iE:-oqo]--
965 {Prlplu
 Solutii constructive 133

{a<@
4gr@
@ r
*='i "-,o

:":\o
-o
rc5c!^!
z= @-E-',
Eo
ots
PE€?
=,rlt:
ciE.:3,
gs
a9
t0
",
U ^Q!
6 Ei
:g pE
.E
=
L6
E9
6
'.|
p=
oq
?: -
,r>:
io
(J ,g:: lc
-c m=t
oe:i la

s
(o
.9
LL

I
 Mecanisme guru indrumar de proiectare

m
N

€--=._--

I
 Solu{ii constructive 135

o
=l lo
tr I.a
'<ll

o l()

I'
I

q
(o
o,
ir

z=
66
',' o

t'c
o g-

*o tri
iN
'6 gE
6
'c :fl
!F
! ii.a
IU k6
.;c
d -oi
136 Mecan isme guru b-piufifn. tnd ruma r de proiectare

jttL
N
N
N6
I

n--ts'-

6.-4-------*-
-+-

F--
\i\
l

I
 consh?ctive 131

u
h--
f
d
'5
o
o
)o

o
9
t
o

z>
R;
'-- p
HE
3P
r E€
EEE
t '=6
6 EE
E EE
EgF
=aE

q
(o
.d,
lr
r38 Mecanisme qurub-piu[fn. indrumar de pryre$lry

a
@ @
+
<@

go E 5-
&.
._--.-----....*
rs

--\
 Solufii constructive 139

B.B

Varianti cu rulment axial

D
t- c
=lI ,C
Scara 2,5:1
r-
I

Caractedstici tehnice

1. Sarcina maximd: 15000

2. Cursa maxime; 100 mm
N
ffi

sR lso 4759 - 3

A2 (420 x 594)

Fig.6.7 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA

DIN BRA$OV
PRESA cu 9URUB cu DouA coLoANE

Cetedra O.M.M.R
Mecanisme gurub-piuli indrumar de proiectare

z
),e
a=
ets=
Fgo
{d
d@ -tr
DzR
-F ;
v.)
:-
u,
6

oq
(o
et
N

N
o
iI
o
8.

'o
E

a-l5
"-'E
o'ii- E
(ro a
o! o
=,->
E@^,
oog Ir
o€
O!-
o ",=q
6 Or
.s
O

E EF
€ ar-
F E.i
6
6 t- O s
rf e N I^
:= -o
X!.,
E Eo
NE €.1-
@
4 g
=d oH; ti
od=a
o
;6ios

alade) alaquP el
19€t svls zv
(
i?3,3:lsrogo
 Solufii constnrctive r4l

;1
7
u
&
E,
l(/7,

o)
(o
.!t
LL

-o
x
@
d
l!
o
o
o
9lo
c E6
e6o
( oofg-lEtq 8to 9h tuE
6i
6 ^g
;si
1,42 Mecanisme gurub-piulifd. indrumar de proiectare

u.
o
zf
U
@
-aL- L;r14 )E
m

l
U>

@-I
oo
tc;
*:
oo
9o
s
'F
s
€fi
H'F
trF 6
.;- 60 0
E NOE
N6 €
:
6 QH
() g2r >5
-6i d

O
(o
ci,
iI

oee'g-)€tr{9tO
$ohffiwrmuct*e

CO
N
Io .st
II
e
o
E
@

o
q

,o

"F
--9 S
06 f
04dE
ss 3
qEy
il: s
E Qc..-
o :d -
_ o ox
E
'E Eo*
-8E"tr
6 is g *
.I o9 o€
IP N6
Ei9E 'i'
=
r9€t svls zv
,i 8$€g
Jci d i
 Mecanisme iul$n. i"O*e"t 9" P*L*t*

g
z
>.4
<6 z.
F?O
fiEe
a= a
Eo6
&<)
u
2
zf

C\
r
(o
.sit
l!

"o
o-!
o6
yc5
9-s
RE
6h

al-5x82 Jl He
E Eg
F eH 3
:i 3
E p;e
F
E H$gg
-Gi

(o€r'g-l ttq s'zzs

 c,enstruetive

HL-SXZZJL

o
n
-*
x

(Y)

(o
.st
ll
6

@-
o
-g
p
(a+a&r aF$P el) o
q
8!
E ts6
I oo
F H,g
(5 Ug
- .'i
 Mec*nisme gurub-piuHf*. ita*t." a" p*i""!*

1x45o

tun
.€
o'lc- dd
r_-: tl
@
rF
rt+-
@ @
*$ -g*+
€

Nr. de dinJi z = I

B
5:1

Condifii tehnice
1, ISO 2768 - m
2. Razele de racordare necotate R 0,3 Fig.6.14
3. Muchiile asculite se vor tegi la 0,5x45"

44 (210 x 297)

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA
DIN BRA$OV

Catedra O.M.M.R
 Solufii constructlve t47

-C'- I
t--
x
-*
-tC-
l-

2x45o.

Condifiitehnice
1. ISO 2768 - m
2. Muchiile asculite se vor tegi la 0,5x45' Fig.6.15

)roiectal oprean D
12,5y 7 /\ Fc 200
)esenat voicu t-. lVl* 1:1 VIV,J sR tso 185 U.M,
/erificat vericuo. l([lil,. (mm)
\probat
Planta
Jula A. L.u^-[-^- Data:20.03.1998
UNIVERSffATEA TRANSILVANIA
€-@ A4 (210 x 297)

nr. PIULITA FIXA

DIN BRA$OV

Catedra O.M M.R cDA - 03

 Mecanisme qurub-Piulifi. i@

olaHT(-8'025

f:l

Condilii tehnice
1_ lso
2768 - m
2. Muchiile ascutite se vor rctunii cu R 0'5 ..R 1

3. DupA sudare se va detenstona

Nr. desen sau STAS

1:1
(2:1; 5:1 )

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA
Fig.6.16 DIN BRA$OV
Catedra O.M.M.R
 Solufii constructive t49

o55H?r8.010 )

?x45o

----f-
N
I
I -

i
i
t

Fig.6.17
Condilii t.hnlce
1. lso 2768-m
2. Dup, turnara s€ va datensiona
 t
o_
o
E.

o
8e
.E Ed
api
q a\E
i8E
-ri

o
(o
.sil
lr.

]E
+a
e
o
c
x
o
.!u
i'o
o
L

c
+L
o
a
a
o
a
rla

E
L
+o
co
N
g
L
a
&o
 o,
r
ai
ct
ir
Y

l9
o
9
o
o^
OE

-1 oo
E-P9
9 a\E
3 Eg
;ni

@
3
9_
g
lo
{}
Mocanisms turn ineru*arde Proiectere

F
E a
N

,a
oQ
04E
dt9
Co'
gFe
E :3H
p;e
F
9 NE*
E 8p=
- c,i ct
z
4e-
3aE
.EE
aeo
€
pd
FO

u
P*

zz

o
N
d
.5i'
TL
 Solufii conqtructiye lS3

q
(o
.st,
IL
o
a"I
f@
c(ci^
psH
s d,:

E 96

| ;'-
..
d -6 ss
9o
E q?
E . U
5 :E gH
iE- o" oE
o9 o=

IE 8d:F
Rg E,;
;ni si'f
 Mecanisme gurub- indrumar de proiectere

Condilii tehnice
1. ISO 2768 ' m
2. Muchiile asculite se vor tegi la 0,6x45"
3. imbunitdfit la 200...230H8 (o, = 659 '720 MPa) Fig.6.22

t2,5/
7 /\
V\V,/
A4 (210 x 297)

NTER TNRruSILVANIA
DrN BRAgOV

Catedra O.M.M.R

I
 Solufii constructive 155

Condilii tehnice
1. ISO 2768 - r
2. Muchiile ass-?te se tcr teg; la 0.6x45'
3. imbunitit't ;a 2C€ 23CH3 fo. = 650...72A Mpa)
Fig.6.23

:-l a A4 Q1A x297)

)as E 03 i9g8
-----j \z
UNIVERSITAT= -R.ir.s _. r-.r.r CLICHET
Dth BRilic,
Cate*a O l,f !il R. cT-09
 indrumar de proiectare

gP
Oe
<r'<i
ll
oaHliS'012) 9\
L'
o
r
GI g
n')
,

Condifiitehnice
1. lSO2768-m
2. Razele de racordare necotate R 0,5
l'+ o'ol2\
3. Alezajul S+ nZ lo J se ua prelucra in stare asamblati cu bucga filetati poz. 10
/+ 0.010)
4. Alezajul SS HZ [o J se ua prelucra in stare asamblati cu bugonul de manewi poz. 1'l

Fig. 6.24

oLc 45
)roiectatl Oorean D.
)esenat Voicu L. ,-f
1:1
'7 (/> STAS 880 U.M.
(mm)
/ermcat Velicu D.
\probat Moldovean Gh
Planga
\YtrX,
ryt- Data:20.03.1998 €-@ A4 (210 x297)

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA CLICHET

nr.
DIN BRAgOV
Catedra O.M.M.R
PS-08
 Solufii constructive

1 x45o
12H11i8r'ot
(8 goluri echidisiante
)

Condiliitehnice
1. ISO 2768 - m
2. Muchiile gdurii pdtrate se vor rotunji cu R 0,5...R 1
3. lmbundt6lit la 280...320H8

Fig.6.25

Data: 20.03.1998 A4 (2't0 x297)

UNIVERS ITATEA TRANSILVANIA ROATA DE CLICHET

DtN BRA$OV
Catedra O.M.M.R
158 Mecanisme gu rub-piu[{n. indruma r de proiectare

Condi{iitehnice
1, ISO 2768 - m
2. Muchiile gdurii hexagonale se vor rotunjii cu R 0,6
3. Muchiile ascufite se vor tegi ta 0,6x45-
4. imbunatdtit la 280...320H8

Fig.6.26

Oprean D.
fesenat B6rsan F.
/erificat Velicu D.
n-
w
1:1
'v (/) otc 45
STAS 880 U,M.
(mm)
A4 Q1A x297)
\probat Jula A, .t Data: 20.03.1999
Planga t,
^l-
UNIVERSIThTEA TRANSI LVANIA ROATA DE CLICHET
nr.
DIN BRAgOV

Catedra O.M.M.R cDA - 05

 7. Ar\ExE

Pentru ca un indrumar de proiectare sd fie cu adev6rat util, este necesar ca el sd

cuprind6 toate informafiile de care are nevoie, atdt vn proiectant incepbtor - student, cdt gi
rurul cu e4perien{6. Daci in celelahe capitole sunt prezentate principii de calcul, algoritmi de
proiectare, indicafii privind alegerea unor materiale sau elemente de proiectare a formei, in
acesta se dau date privind componentele standardaate necesaxe proiectfuii/realizdrii unui
mecanism purub-piuli16.
O bund parte din organele de maqini sunt standardizate, fiind elaborate dup6 niqte
instrucfiuni valabile ?n Romdnia (STAS, SR) sau universal valabile (ISO, DIN, EN, SR ISO
EN etc.). Scopul realizirii unei ordini intr-un domeniu dat, in interesul general, este de a
obltrP econornii pe ansamblu, respectdnd cerinlele de funclionalitate gi securitate.
In principal, prin aplicarea standardizdrii se obfin o serie de efecte pozitive cum ar fi:
introducerea unei ordini in concepfie, producfie, control; crearea posibilitdlilor de verificare a
producfiei din punct de vedere al obfinerii cahtdtii^, modului de realizare pi cregterii
competitivitdlii; o legdtur6 mai ugoard intre proiectar\i, producStori, utilizatori; folosirea
unei game restrfinse de scule tipizate gi dispozitive; asigurarea unui schimb internalional de
produse gi utilizarea unui limbaj international de comunicare; realimrea unei
interschimbabilititi funcfionale gi dimensionale in cadrul unui schimb national sau
internalional de produse.
Gradul de universalitate al unui produs este in strAnsd leg6tur6 cu gradul de
standardizare al acestuia. Prin utihzarea unui num6r sporit de elemente standardizate, se
reugegte promovarsr produselor pe diverse piele, realizdndu-se totodatE o intre{inere ugoard
qi produzul se vinde mai bine.
Execu{ia acestor elemente standardizate, cum ar fi guruburile, piulijele, Saibele, ruhnenlii
etc., in fabrici specializgts, conduce 1a oblinerea unui cost pe produs relativ sclzut, acest fapt
a"ang implicafii in pretul produsului in ansamblu.
In acest capitol sud prezentate extrase din standarde legate de:
o desene tehnice {formate. scdri, indicator, tabelul de componen!6, toleranfe,
rugozitdfi);
r materiale utitizate in constnrcgia elementelor componente ale mecanismelor
qurub-piulip {.oteturi- ionre. aliaje Cu- Sn) ;
o filete de miqcare:
r elemente de asemhle,re rp,n:h:rl piulite. $aib€, inele de siguran{i, qtifturi, bolfuri"
rulmenli).
Aceste elemente sanddizme s gnsc sub tbrma unor figuri cotateo av6nd toate
informafiile privind reprezeffr€e fior in d€s€nul tehic. in completire se prezinti tabele cu
dimensiuni intr-o gami a rcegonu b.rilrtoi b comgc$ile obignuite ale mecanismelor qurub-
pidt6. De asemenea este dm- pemu sffie cq' h parte. rm exemplu de simbolizare, util in
completarea corectii a taHlhi de ryi
160 Mecanisme gurub-piuftfn. Indrumar de proiectare

ANEXA I
FORMATE {Extras din SR ISO 5457)
Dimensiunile principalelor formate utilizate in proiectare sunt prezentate in tabelul 1.1.

Tabelul 1.1

Formate seria A Formate speciale Formate exceptionale

AO 841xI 189 A3x3 420x891 A0x2 I 189x1682
A1 594x841 ,4'3x4 420x1 189 A1x3 841xl783
A2 420x594 A4x3 297x634 Alx4 841v2378
A3 297x420 A4x4 297x841 ^A2x3 594x1261
A4 210x297 | A4x5 ', 297x1051 Mx4 594x1682
Dimen .siunile sunt date in mm. A.3x5 420x1486

ANEXA 2
DESENE TEHNICE. SCARI (Extras din SR EN ISO 5455)
Principalele scdri utilizate in desenul tehnic sunt prezentate in tabelul 2'1.

Tabelul2.l

Catesorie Scdri recomandate

Scdri de mdrire 50:l 20:l 10:1
5:1 2:1
Scara de mdrime naturald 1:1
Sciri de reducere l:2 1:5 1:10
l:20 1:50 l:100
l:200 1:500 1:1000
i:2000 1:5000 1:10000

ANEXA 3
RAZE NORMALE DE RACORDARE (Extras din STAS 406)
Dimensiunile rczelor de racordare utilizate in desenul tehnic sunt p
tn tabelul 3.1 .

Tabelul3.l
I
Sirul 0-16 0.25 0.4 0.6 1.0 1.6 75 4.0 6.0 10 16 25
$irul II 0,16 0,25 0,40 0,60 1,0 1,6 )5 4,0 6,0 10 T6 25
0,24 0,30 0"50 0.80 1,2 2.0 3.0 5.0 8.0 t2 20 32
Dimensiunile sunt date in mm.
 Anexe 161

\f,
OI OI
X
frl
z
>tr
r"--i tr
v'5

--D <-.
OI OI
t{^l
s
3t
C) o {,
Or

()

G. V)^

sg
/f\ O

rn
w/A\
=
ca

il
g
8.

()
arg
I ,oruN
'ad c
?s: q)

0.)
Pb9
I
*rtr
6cn
rt)
(.) o z

z>
V)
I
qrNo)
!2X-oj
h 6.Ad
0-#
'li .-, H
-E

rv
I EEcll
<o F
o?
&9^6)
c-.1
f-
ff

.H \.'
du)
F<
<F; rr}
r-
H E€+
d'= 5€T
aE h.-
t c.r
tz
rrl F g. ,fr :E E'l .= c,r -3
(n
<Fi
-U)
E
E ErE"€ E E.E E E
;'N.FE,b=EE
a
cl
€v)
/
't*
;\
l.I
c\
)
\ l-1 &;i
rri
;r()
ZH
E
E
u.an'Hts--..1
:R
Y PI c$ ($
;F 8"f; g
= E):
cs cs (€<F
'ii O O O cj.q.iiE
E
U tsi.!,5 F.U
U"o
6r-
E
E

:a
X
E
- I I
-) r)
v .9EHFHKHEE.H
x ts.g.9.9.9.9 H 5'E
fYl ()
-') E
<d
FEEEEE
,..F .F.ts -- .H
EE v
E
*
rU. { cct

u)
fi(u* ta| *s
i{ tr- \n
LL!LLLL-LIT
)^'JJ

F c\l
9€s9S9€69+
.J .J I
l'r 2 ()6)()ol(1)oq)qo)o)
-
F
-
H h F X
-
!.)
2 L oo.Q.oo,o.o.o Q.A.
Q u .)a_

.- .d td.- it.-.- w.H.-

rt> .Be..F.B€.rtsg>9.$.
cgcc(g(s(€csa!'el(€
z e
i
Q. o. o 92 0. o,
ao., ao, ao. ao. (n a cn 3v) v)
t62 Mecanisme gurub-piutifn. indrumar de proiectare

ANEXA 5

NOTAREA STARTT SUPRAFETELOR (Exfas din SR ISO 1302)

Pentru notarea stdrii suprafefei se adoptd un simbol debaz6 (fig. 5.1) sau derivate ale
acestuia (fig. 5.2 gi fig. 5.3), unde h reprezinti in5$imea cifrei scrisd pe figurd'

,W
Fig.5.1 Fig.5.2 Fig' 5'3

inscrierea pe desen a datelor privind starea suprafegelor are la bazil citeva reguli,
ilustrate ln figurile 5.4, 5.5 gi prezentate tn continuare'
r Datele privind starea unei suprafele se inscriu o singuri datd qi numai pe una dintre
proiec{iile obiectului reprezentat (vedere, secfiune), respectiv pe acea proieclie pe cme sunt
cotate elementele dimensionate ale suprafefei specificate-
r Simbolurile pentru notarea stirii suprafefelor se amplaseazS, dup6 eaz, dtreet pe
liniile de contur, p" tittii ajutitoare trasate in prelungirea acestora sau prin intermediul unor
linii ajutdtoare terminate cu o sdgeatd (fig. 5-a)'
o Nu se admite amplasarea simbolurilor pe linii de contur acoperite (trasate cu linie
intreruptn) sau pe linii de cot6, cu exceplia gdurilor a cdror reprezentare pe desen este de
dimensiuni reduse, in care caz simbolul se amplaseazLit:ertntea cotei respective (fig- 5.5)'

[K Fig.5.5
Fig.5.4
 t63
Alr{EXA 5 (continuare)
I Arnplasarea sinbolufilor trebuie sE fie astfel inc6t inscripliile aferente acestora si
poatd fi citite de jos gi din dreapta desenului (fig. 5.6).

Fis.5.6
. tn cazul tn care toate suprafelele au o aceeagi stare, acgasta Se noteaza pfln
simbolul corespunzdtor nrmlai in cadrul indicatorului (fig. S.T).

Fis.5.7
. in caail fo cae qirritatea zuprafeptor au o aceeagi starg aceasta se noteaza prin
simtolul coreryrrrzfrrrrrrBi fo cadrul indicatorului, pe reprezentarea respectivd (fig. 5.8)
notlindu-se n.rmi sry*rs a cfoor stare diferd de cea astfel indicatd.

&;5.3
r64 Mecanisme gurub-piuff{n, Indrumar de proiectare

ANEXA 5 (continuare)
. Pd4ile unei aceeaqi suprafe{e care au stdri diferite se noteazd aqa cum este
exemplificat in fig. 5.9.

Fig. 5.9

c Starea suprafelelor elementelor identice care se repeti pe un desen se noteazl o

singurd datb, acolo unde este cotat elementul respectiv (fig. 5.10) sau cdt rnai aproape de
cot[ (fig. 5.l l).

+ ,6,1

Fig.5.10 Fig. 5.11

Rugozitatea suprafelelor obfinute prin diferite procedee tehnologice (conform STAS

573012) este prezentata in tabelul 5.1.
Anexe

ANEXA 5 (continuare)
 Mecanisme qurub- indrumar de proiectare
ANEXA 6

GAURr DE CENTRARE (Extras din STAS 1361)

Forma pi dimensiunile gdurilor de centrare sunt prezentate in fig'6.1 9i tabelele

6.1' 6.2,

FORMA A FORMA B

Fig.6.l
FORMA A Tabelul6.l
(r,25) 1.6 2,0 2.5 3,15 4.0 (5.0) 6.3
d 1.0
I 1.3 1.6 2.0 15 3,1 3,9 5.0 6,3 8.0
D 2,12 2"65 115 4,25 5.30 6,70 8.50 10,60 13.20
Dimensiunile sunt date in mm.

FORMA B Tabelul6.2
1.0 (1,25) 1,6 2.4 ?.5 3,15 4,4 {s,0) 6,3
d
1
I 1,3 1,6 2.0 2.5 3,1 3.9 5"0 6,3 8.0
D 3.15 4 5 6.3 8 10 12,5 r6 18

Dimensiunile sunt date ?n mm.

RECOMANDARI PRIVIND SIMBOLIZARE PE DESEN

ALEGEREA MARIMII
GAURII DE CENTRARE + ---j< A4 sTAS 13d1
Diametrul Diametrul ll
piesei de d
prelucrat
6...16 1.0; 1,25
t7...32 r,6:2,0
33...56 2.5:3,15
57...80 4,0;5,0
8t na 6,3; 8,0 A4 STAS 1361
Dimensiunile sunt date in mm.

Exemplu de notare a gnei giuri de centrale, forma A, cu diametrul d: 4 mm:

Gaur6 de centrare A4 STAS 1361
 Anexe 167

ANEXA 7

DEGAJARI PENTRU RECTIF'ICARE @xtras din sTAs 7446\

Forma qi dimensiunile degajErilor pentru rectificare sunt prezentate in fig.7.1,7.2 qi in

tabelul7.l.

Frg.7.l Fig.7.2

Tabelul T,l
d r t b br t1
+0,1 +0,05
Peste 3 pdn[ la 10 0,4 0,2 2 1.1 0"1
i Peste 10 odnd la 18 0,6 4.2 2 1,3 0,1
Peste 18 pAnE la 80 0.6 0,3 2.5 2,0 0.2
Peste 80 1.0 0"4 4 3,1 4,3
Dimensiunile sunt date ?n mm.

Exemplu de notare a unei degaj5ri forma A, cu dimensiunile r : 0,6 mm qi t : 0,3 mm:

Degajare A 0,6x0,3 STAS 7446

REPREZENTAREA SIMPLIFICATA

Degajare 81 x 0,4
STAS 74l+6 STAS 7446
168 Mecanisme gu ru b-piu lifI. tn drumar de proieetare
ANEXA 8

INDICAREA ELNMENTELOR ARCURILOR ELICOIDALE PE DESENELE

DE EXEC din STAS l2lgz
Desenul de execufie al unui mc elicoidal cilindric de compresiune este prezentat
in fig. 8.1.

Scard 4*r
l0nm=2&N

lgTtlTN
.s2nPa)

170!12N
'(zr=su4Pd)

Cond{ii tehnice:
1. Comprimat de 3
ori spird pe spir6
2. Zrncat, grosimea
stratului l2...l6pm 10,93 N/mm

(Locul indicatorului)

Fig. 8.1. Arc elicoidal cilindric de compresiune

 Anexe 169

A}IEXA 9
TOLERAREA DIMENSIUNILOR LINIARE $I UNGHIULARE (Extras din
STAS ISO 406)

Ftg.9.2
Toleraafele la dimensiunile elementelor componente ale unui ajustaj se lnscriu conform
exemplificdrilor din fig. 9.3.. .9. 5.

tD12HTth6

Fig.9.3
 Mecanisme gurub-Piu indrumar de Proiectare
ANEXA 9 (continuare)

,|

*r-1
'//l
' to'02'l
' +0'024 Poz.1 030 L
Poz.1 Q30 0-
eoz.z a3o-8,8
Poz.Z O:o-8,orl

Fig.9.4

'(+
'/ +0,044\ 030 F7\+
030 F7 \*0,039j
.ro nu (-8,q1
o:o ne (-

Fig' 9'5
fig' 9'6'
unghiulare se realizeazd conform
inscrierea toleranfelor la dimensiuni

Fig.9.6
 ANEXA 10

TOLERANTE ISO "SIS'I EM ALEZAJ UNITAR" (Extras din SR El 20286-2)

Dimensiunea H6
nominald, H6 e7 re (r\ h5 j5 k5 m5 n5 p5
in mm
3...6 +8 -20 -10 -4 0 +3 +6 +9 +13 +17
rt
0 -32 -t6 -9 -5 -,/- +l +4 +g +12
6...10 +9 -25 -13 -5 0 +4 +7 +12 +t6 +21
0 -40 -22 -11 -6 -2 +1 +6 +10 +15
r0... 18 +11 -32 -16 -6 0 +5 +g +15 +24 +26
0 -60 -27 -t4 -8 -J +l +7 +12 +18
18...30 +13 -40 -24 -7 0 .F\ +11 +17 +24 +31
0 -61 -33 -t6 -9 -4 +2 +8 +15 +22
30...50 +16 -50 -25 -9 0 +6 +13 +20 +28 +37
0 -75 41 -24 -11 -5 +Z +9 +17 +26
50...80 +19 -60 -30 -10 0 +6 +15 +24 +33 +45
0 -90 -49 -23 -13 -7 +2 +11 +20 +32
80...r20 +22 -72 -36 -12 0 +6 +18 +26 +36 +52
0 -107 -58 -27 -15 -9 +3 +13 +23 +37
Valorile abaterilor sunt date in um.

Dimensiunea H7
nominal6, H7 e8 f7 f6 96 h6 j6 k6 m6 n6 p6 r6
inmm
3...6 +12 -20 -10 -10 ^4 0 +6 +9 +12 +16 +24 +23
0 -38 -22 -18 -12 -8 -2 +1 +4 +8 +12 +15
6... r0 +15 -25 -13 -13 -5 0 +7 +10 +15 +19 +24 +26
0 -47 -28 -22 -14 -9 -2 +l +6 +10 +15 +19
10...18 +18 -32 -16 -16 -6 0 +8 +12 +18 +23 +29 +34
0 -59 -34 -27 -17 -lt -3 +1 +7 +12 +18 +23
18...30 +21 -40 -20 -20 -7 0 +9 +15 +2t +28 +35 +41
0 -73 -41 -JJ -24 -13 -4 +2 +8 +15 +22 +28
30...50 +25 -50 -25 -25 -9 0 +t1 +18 +25 +33 +42 +50
0 -89 -50 -41 -25 -16 -5 +2 +9 +17 +26 +34
s0...80 +30 -60 -30 -30 -10 0 +12 +2t +30 +39 +51 +62
0 -106 -60 -49 -29 -19 -7 +2 +11 +20 +32 +41,
80...120 +35 -72 -36 -36 -t2 0 +13 +25 +35 +45 +59 +76
0 -126 -71 -58 -34 -a -9 +3 +13 +23 +37 +51
Valorile abaterilor sunt date in pm.
 Anexa 10 (continuare)

Dimensiunea H8
nominal6, H8 e9 f8 h8 kfl j7 k7 m7 n7
in mm
3...6 +18 -20 -10 0 0 +8 +13 +16 +20
0 -50 -28 -18 -12 -4 +l +4 +g
6...10 +22 -25 -13 0 0 +10 +16 +21 +25
0 -61 -35 -22 -15 -) +l +6 +10
10...18 +27 -32 -16 0 0 +12 +19 +25 +30
0 -75 -43 -27 -18 -6 +1 +7 +12
18.. .30 +33 -40 -20 -0 0 +13 +23 +29 +36
0 -92 -53 -33 -21 -8 +2 +g +15
r tt
-TJJ +15 +27 +34 +42
30...s0 -50 -25 0 0
0 -l12 -64 -39 -25 -10 +2 +9 +17
50...80 +46 -60 -30 0 0 +18 +32 +41 +50
0 -134 -76 -46 -30 -t2 +) +11 +20
80...120 +54 -72 -36 0 0 +20 +38 +48 +58
0 -159 -90 -54 -35 -15 -l-J +13 +23
Valorile abaterilor sunt date ?n Pm.

0:
-27A:
0
-310

Valorile abaterilor sunt date ln

 Anexe 173

A}IEXA 11

INSCRIEREA TOLARANTELOR DE FORMA gI POZITIE @xrras din STAS

738slr)

Simbolurile pentru toleran{ele de forml sunt prezentate in tabelul 11.1, iar cele pentru
toleranfele de pozilie in tabelul 11.2.

Tabelul11.1
Denumirea toleranlei Simbol
Iiteral grafic
Toleranld la rectilinitate TFr

Toleranld la planitate TFp

D
Toleranld la circularitate TFc
o
Toleranli la cilindrieitate

Toleranfi la forma dat[ a profilului

TFI

rFf
o
.l
Toleranld la forma datd a suprafe,tei TFs
O
Tabelul 11.2
Dentrmirea Simbol Denumirea Simbol
tolerantei literal grafic tolerantei literal erafic
Toleranfd la Tolerantd la
paralelism TPI
/
coaxialitate gi la
soncentricitate
TPc
@
Tolerantd la
perpendicularitat€
TPd
I Toleran{d la
simetrie
TPs

ToleranJi la inclinare

Toleranla bAtdii
TPi

TBr
z Toleranfd la
intersectare
Toleranfd la
TPx

TPp
a
radiale 9i a bdtnii
frontale
TBf
/ pozitn nominald
@
174 Mecani$me $urubpiulitl. indrumar de proiectare _

ANEXA 11 (continuare)

valorile toleranfelor de formd gi pozilie sunt prezentate in tabelele I I .3 - - . I I .6.

Toleranfe la rectitinitate, planitate, la forma profilului qi suprafefei

(srAS 739ttr)

Toleranla la rectilinitate r- I

Toleranta la planitate
Toleranla la forma dat6 a profilului
@ l]zill
Toleranta la forma dat6 a suprafelei I,Ff
Tabelul 11.3

Dimensiunea Clasa de preciz.iq

nominal6, I il m ry V VI VII vIII x X XI XII
in mm Toleran! s, bgm
PinI la l0 0,25 0,4 0.6 r.6 2,3 4 6 l0 16 25 40
,) t2 20 30 50
Peste 10 p6n6 0,3 0,5 0,8 7,2 3 5 8
le 16
Peste l6 @ni 0,4 0,6 I 1,6 2,5 A
6 l0 l6 25 40 60
la25
Peste 25 pani 0,5 0,8 1,2 2 J 5 8 l2 20 30 50 80
la 40
Peste 40 pdnl 0,6 I 1,6 )\
-tv
4 6 10 t6 25 4A 60 100

la63
Peste 63 ptnd 0,8 t,2 L J 5 I t2 20 30 50 80 r20
la 100
Peste 100 p6rd I 1,6 )s 4 6 l0 l6 25 40 60 100 160

la 160
Peste 160 pdnd 1,2 z J 5 I l2 20 30 50 80 120 200
la25A
pdni 1,6 2,5 4 6 l0 16 25 40 60 100 160 250
Peste 250
la 400
Peste 400 p6n[ 2 J 5 8 t2 20 30 50 80 t2a 200 300
la 630
Peste 630 pin6 )\ 4 6 l0 16 25 40 60 100 160 250 400
la 1000
Peste 1000 J 5 I 12 20 30 50 80 na 2W 300 s00
ndnl la 1600
4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 600
Peste 1600
ndn6 la 2500
Peste 2500 5 8 l2 20 30 50 80 tza 200 300 500 800
n6n6la400O

Dimensiunea nominala: lungimea laturei mai mari a suprafelei, dacfl condi]ia se referl
la
intreaga suprafa!6 sau lungimea prescrisd a suprafelei, dacd se referd la o porfiune a

suprafelei.
 Anexe 175

ANEXA ll (continuare)

Toleran{e la coaxialitater la concetricitate, la simetrie, Ia intersectare

qi la bfltaia radiaHi (STAS 7391/4)

Toleranla la coaxialitate gi concentricitate llill

Tolerar{a Ia simetrie
Toleranla la intersectare rE-t
Toleranla h bdtaia radialE v1
Tabelul 11.4
Dimensiunea Clasa de nrecizie
nominalE, I II m w V VI uI uil IX x XI XII
ftn mm Tolerante. tn u m
Pdnd la 6 t-2 2 -t 5 8 72 2A 30 50 s0 na 200
Peste 6 p6ni la 1,6 )\
-t"
4 6 10 16 25 40 60 100 160 250
18
Peste l8 pAnd , J 5 8 t2 20
"30 50 80 na 200 300
la 50
Peste 50 pdni 25 4 6 10 I6 25 40 60 100 160 250 400
la 120
Peste 120 p'6n[ J 5 8 t2 2A 30 50 80 t2a 200 300 s00
lE25A
Peste 250 $n6 4 6 l0 t6 25 4,0 60 r00 150 250 400 600
Ia 500
Peste 500 pdni 5 8 12 2A 30 50 80 0a 200 300 500 800
la 800
Peste 800 penl 6 10 l8 25 40 60 100 160 250 450 600 1000
la 1200
Peste 1250 8 t2 z5 30 50 80 na 2W 300 500 800 t2aa
pdnl la 3000

:
Dimenshrnea nominali dian'retrul suprafelei e)Gminate sau dimensiunea dintre suprafelele
care formeazi elerenrul simetric examinat.
 . indrumar de proiectare
ANEXA 1l (continuare)

Toleranfe la circularitate qi cilindricitate

(srAS 73ert2)

Toleranlalacircularitate E!
Toleran{a la cilindricitate W1

Tabelul 11,5

Dimensirurea Clasa de precizie

nominal[
in mm

Peste 50 pdni
la 120
Peste 120 p8nd
ta260

Peste 800 pdnb

la 1250
 Anexe 177

ANEXA 11 (continuare)

Toleran{e la paralelism, la perpendicularitaten la inclinare qi la bitaia frontalii

(srAS 739v3)
Toleranf a la paralelism
To leranla la perpendicularitate
vv
ru-l
Toieranfa la inclinare r7
Toleranla la bdtaia frontald G1
Tabelul ll.6
Dimensiunea Clasa de precizie
nominal6,
in mm Toleranfe. ?n rrm
Pdnf, la 10 0.4 0.6 I 1.6 2.5 A
6 l0 t6 25 40 60
Peste 10 pdnn 0.5 0,8 t2 2 3 5 8 t2 zo 30 50 80
la 16
Peste 16 pdrtr 0-6 11r1.6 )5 4 6 10 16 25 40 60 100
la25
Peste 25 pdnd 0.8 1.2 i 2 J 5 8 l2 2A 30 50 80 t20
la 40
Peste 40 pdnd I t.6 2.5 -
A
6 l0 I6 25 40 60 100 160
la 63
Peste 63 pdni l') ) 8
1a
IL 20 30 50 80 120 200
la 100
Pestel00$ni 1 1.6 15 4 6 t0 l6 25 40 60 100 160 250
la 160
Peste 160 pani I f -l 5 8 t2 20 30 50 80 na 200 300
la250
Peste 250 pa:re 1.5 4 6 l0 i 16 25 40 60 100 160 250 400
la 400 i

Peste4O0pani 3 5 I 12,20 30 50 80 120 200 300 500

la 630
Peste 630 pana 4 5 lu l6 25 40 60 100 160 250 400 600
la 1000
Peste 1000 5 I .: :Ct ' 30 50 80 120 200 300 500 800
o6nd la 1600
Peste 1600 5 -',' 15 35 40 60 100 160 250 400 600 1000
odnd la 2500
Peste 2500 E 1: :O 30 50 80 na 200 300 500 800 1200
pdnd la 40OO

Dimensiunea nominab = hqfuea prescris5 la care se referd condilia sau in cazul in care nu
se prescrie o hmgim de rer@n intrega lungime a suprafbfei (pentru toleranta la
paralelism gi inclinue r
 Mecanisme gu rub-piu [fn. ind rum a r de proiectare
ANEXA 12

ivrpArumnnA DESENELOR (Extras din STAS 74)

Desenele se impdtrnesc la formatul 44, considerat drept model de

pliaj'
tmpdturirea in scopul perforlrii se realizeazilconform schemelor din fig' 12'1'
Schema de imPdturire

tl
zt| ,lii tl
rl
I rl
"1-{1'-+-i-
tl Iit - -r'q.
I
ll
t!i I il I

il
J-i- t --F--i-- -1-
I
.'l_
,; .l

iil
I
l1
ri Ir I
I

!t (
-{-.
-*-{--j tt-L-
I I
' l"
_ ll11511 i?
oo

X
-f,
oo

Ft'i-,-i;
, irizle is it il

F
,lrr'i tlll
.+ ll
- --1 _J-J
ao
X tl
t
o\
rr) Ir ls i1 il
 AhIEXA 12 (continuare)

Sfu de impdturire

tr 2l A
t

r5
I

$
€
E

x
fli-' I
I
I
-+ {--t _ l1
o\
trl

J_i__L!
tl
fb
H
E
-+
tr|
X
.I
sf,
a.l I
I
I
|-
I
L
ll

c.l
s
X
F
Or
c\l
ca

fig: 12.l
180 Mecan isme puru b-piu $n. in d ru mar {e proiectare
ANEXA 13

OTELURI DA, UZ GENERAL PENTRU CONSTRUCTII (Extras din STAS 500/2)

Principalele caracteristici mecanice ale ofelurilor de uz general sunt

prezantate
tabelul 13.1.
Tabelul 13.1
cu grosimea- sau diametrutr a' mm
--
, I
Produse
':-:"---o-::l- '-*

"<16 |Lirnite de ctrrgere |

to<a340 +o<a<too I
|

Marca a<too
ofelului Rezisten{a la ruPere la
R.Il (Rooz), MPa tractiuee R*,, MPa
oL 37 240 na 210 360...440
oL 42 264 254 230 410...490
oL 50 290 280 274 490...610
oL 60 330 3'20 310 590...710

MPa:
Exemplu de notare aunui olel cu reziste{a minimb la rupere la tracfiune 490
oL 50 srAs 5a012.

ANEXA 14

OTELURI CARBON DA CALITATE PENTRU TRATAMENT TERMIC,

DESTINATE CONSTRUCTIEI DE MA$INI (Extras diq STAS 880)
prezentate
Principalete caracteristici nrecanice ale ofelurilor carbon de calitate s1grt
tabehrl 14.1.
Tabelul 14"1

Felul Limita de Rezistenfa la ruPere Duritatea Brinell in

tratamentului curgere la tracfiune staxe de liware
termic')

OLC 45

N: ilntratizare; C - cdlire; R - teJslgq inqtta.

Exemplu de notare pentru un ofel carbon de calitate cu cca A,4SYoC:

OLC 45 STAS 880.
 Anexe 181

ANEXA 15

OTAL CARBON TURNAT IN PIESE (Extras din STAS 600)

Principalele caracteristici mecanice ale olelurilor turnate in piese sunt prezentate
tabelul 15.1.
Tabelul 15.1
Marca Rezistenla la rupere la tracfiune Limita de curgere Duritatea
otelului R-, MPa R.nz, MPa Brinell
oT 40 390 200 110
oT 45 440 240 r24
oT 50 494 274 r38
oT 55 540 310 r53
oT 60 590 340 t69
Exemplu de notare pentru olel carbon turnat in piese, avdnd limita de cu
&oz :200 MPa: OT 40 STAS 600.

ANEXA 16
FONTA CENU$IE (Extras din SR ISO 1s5)
Principalele caracteristici mecanice ale fontelor cenugii sunt prezentate in tabelul 16.1.

Tabelul 16.1
Rezistenfa la rupere la tracliune Grosimea sectiunii oiesei in mm:
R,, MPA

Exernplu de notare pentru fonta cenuqie marca 200: Fc 200 SR ISO 185.

ANEXA 17

ALIAJE CUPRU-STANIU TURNATE iX NT,OCURI CExtras din SR ISO 19711)

Principalele caracteristici mecanice ale aliajelor Cu-Sn sunt prezentate ?n tabelul 17.1.

Tabelul 17.1
Marca aliaiului Rezistenta la rupere latractiune R-. MPa Duritatea Brinell
CuSn 147 220...230 75...80
CuSn l2T 220...250 80...90
CuSn 107 220 65

Exemplu de notare pentru un aliaj Cu-Sn, avdnd rezistenfa la rupere 240 MPa
CuSn t2T STAS 19711.
182 Mecanisme gurub-piuli{I. indrumar de proiectare

ANEXA 18

OTELURI PENTRU ARCURI (Extras din STAS 795)

Principalele mirci de ofeluri pentru arcuri de uz general gi domeniile lor de utilizare
prezentate tn tabelul 18.1.
Tabelul 18.1
Marca otelului Utiliztui principale
OLC 55,4 Fabricarea arcurilor pentru solicitdri mici, de tip spiral qi ?n foi
OLC 65A Fabricarea arcurilor pentru solicit5ri mici, de tip spiral,
OLC 75A elicoidal qi in foi
OLC 85A

Caracteristicile mecanice ale ofelurilor pentru arcuri de uz general sunt prezentate

tabelul 18.2.
Tabelul18.2
Marca Limita de curgere Rezisten{a la rupere Duritatea Brinell, in FIB,
ofelului Rpoz, MPa la tractiune R*, MPa pentru starea:
(min.) (min') laminat recopt
(informatM irnax.)
OLC 55A 880 1080 z:85 229
OLC 654. 780 980 285 229
OLC 75A 880 I 080 321 241
OLC 85A 980 I 130 363 229

Exemplu de notare: Olel carbon pentru arcuri cu conlinut de carbon de 0,5'..0,60/o:

OLC 55A STAS 795.

A}IDL{ 19

sAnUA DIN OTEL CARBON DE CALITATE PENTRU ARCURI (Extras din

STAS 893)

Diametrele standardizate ale sArmei surrt prezentate in tabelul 19.1

Tabelul 19.1
d 0,5 0.6 4,7 0.8 0,9 1.0 I.l t.2
1,3 r,4 1,5 1.6 1,8 2.0 )5 3.0
Dimensiunile sunt date in mm.
 Anexe [83

ANEXA 20
TABLE GROASE (Extras din STAS 437)

ANHXA 21

OTEI, LAMINAT LA CALD. OTEL ROTUND (Extras din STAS 333)

Dimensiunile ofelului rotund laminat la cald sunt prezentate in tabelul 21 .1-

Tabelul 21.1
d l0 I2 t4 l5 16 18 l9 20 22
24 25 28 30 32 34 36 38 40
Dimensiunile sunt date ?n mm.

d * reprezintd diametrul exterior al barei.

 Mecanisme Purub- indrumar de Proiectare
ANEXA 22
LA RECE (Extras
DIN OTEL NANA SUDURA' TRASE SAU LAMINATE
TNVI
din STAS 530i1)

din olel fhrd

'
sudtur [o trase sau laminate
la rece sunt Prezentate fia
Dimensiunile levilor
Iabehl.22.1.
Tabelll,22.l

trlse 1**1-^3.::""' cu destinalie cornerciald'

Notarea levilor din ofel firE sudur6' :" in mrn' marca de
rearLzeaza inar#J aiametrul exterior in mrn, grosimea peretelui
se
ofel qi standardul acestuia' tr ,r cT^s (ln/t
t*"ffiTffffi:TJT#;;riir*1t:.]1):":'lfl,*,,
Exemplu: !eav[ comerciali 40x5lOLT
rabricalie, pe l6ngd
rungffi de fabricatie, rdnga

p"t:ttl:I. "uicarea
Jiametrul exterior 9i grosimea !eav[ comercialii
aOtS*ZOOO/OLT 45 STAS 53011
sau
Exemplu: leavi coriercial6
40x5x1250multip|u/olT45,dac[lungimeaestemultiplude1250.
 Anexe 185

ANEXA 23
FILETE METRTCE ISo DE uz GENERAL (Extras din sR rso
724)
Forma gi dimensiunea filetelor metrice sunt prezentate in fig.
23.l qi tabelul 23.1.

Fitet

Fig.23.l

Tabelul 23.1
Diametrul Pasul Dimensiuni nominale Diamehul Pasul Dimensiuni nominale
nominal al P D:d Dz: dz Dr:dr nominal al P D:d D"= dz Dr: dr
filetului d filetului d
17,a l'5 17,000 6,026 15,376 3 25,051
I 23,752
6.350 r5.917 2 25,7A1 24,935
2r5 6,376 5,294 27,0 1,5 27,0A0 26,A26 25,376
I 2 6,741 5,835 I 26,350 25,917
18,0 1,5 I 8,000 7,026 6,376 4"75 26.513 26,188
I 7,350 6,917 , 26,707 25,935
0,75 7,s13 7,1 99 28,0 1,5 28,000 27,026 26,376
0^5 7.675 7.459 I 27ssA 26.917
215 8,376 7,294 3'5 27,727 26,211
2 8,701 7,935 J 29,a51 26,752
20,0 1,5 20,000 9,026 8,376 30,0
t
2 30,000 28,701 27,935
9,350 8,917 7,5 29,u6 28,376
0,75 9,513 9,lgg I 29,350 28,917
0-5 9.675 9.459 0.75 29.513 29.188
2'5 20,376 19,294 32,0 2 32,000 30,701 29,935
2 20,701 19,935 l-5 3r.026 30"376
22,0 1,5 22,AA0 21,026 20,376
I
3'5 30,727 29,211
I 21,350 20,917 J 31,051 29,752
0,75 21,513 21,189 33,0 2 33,000 31,70r 30,835
0"5 21,675 21-459 1,5 32,A26 31,376
3 22,051 20,752 I 32,350 31,917
2 22,701 21,935 0.75 32,5t3 32.188
24,0 l15 24,040 23,026 22,376 35.0 1.5 3s"000 34.026 33.376
I 23,350 22,917 4 33,402 31,670
4.75 23"5r3 23.188 J 34,A51 32,752
t 23,701 22,935 36,0 2 36,000 34,7A1 33,935
25,0 1,5 25,400 24,026 23,376 1,5 35,026 34,376
I 24.350 23.917 I 35.350 34,9r7
1,5 26,000 25.026 24"376 38.0 1,5 38.000 37.426 36"376
 indrumar de proiectare
ANEXA 23 (continuare)
Tabelu 23.1rcc ,fltlOUSfO
Diametrul Pasul Dimer lslunl nom inale Diametrul Pasul DimE nsrunl nominale
nominal al P D:d Dz: dz Dr: dt nominal al P D:d Dz= dz Dr:dr
filetului d filetului d
4 36,402 34,674 4 55,402 53,670
3'1,051 35,752 58,0 58,000 56,051 54,752
39,0 ) 39,000 37,701 36,835 2 56,701 55,835
l< 38,026 37,376 1-5 57.026 56,376
I
I 38.350 37 -9r7 5'5 56,428 54,046
3 38,051 36,752 4 57,402 55,670
z 40,000 38,701 37,835 60,0 J 60,000 58,051 56,752
40,0
1-5 39.026 38,376 2 58,701 57,835
415 39,077 37,129 1,5 59,026 58,376
4 39,402 37,670 1 59,350 s8-917
47,0 J 42,000 40,051 38,752 4 59,402 57,670
2 44,701 39,835 62,9 J 62,000 60,051 58,752
1,5 41,026 4A376 2 60,701 59,835
I 41,350 40.917 . 1,5 6r,026 60.376
42,077 40,129 6 60,103 57,505
415
4 42,402 40,670 4 61,442 59,670
45,000 43,05i 41,752 64,0 J 64,000 62,051 60,752
45,0 J
a
z 43,701 41,835 2 62,70L 61,835
1,5 44,026 43,3'16 1,5 63,026 62,376
I 44354 43.9r7 I 63.350 62,917
44,752 42,587 4 62,402 60,6?o
J
4 45,402 43,670 65,0 ) 65,000 63,051 67,752
J 48,000 46,051 44,752 2 63,7Q1 62,835
48,0
46,741 45,835 1< 64.026 63,376
2
1,5 47,026 46,376 6 M,143 61,505
t 47.350 46.91"1 4 65,442 63,670
48.051 46,752 68,0 J 68,000 66,051 64,752
3
2 50,000 48,701 47,835 2 66,701 65,835
50,0
t,5 49,026 48,376 lc 67,026 66,376
48.752 46,587 1 67,350 66-917
5
49,402 47,674 6 66,103 63,505
4
52,000 50,051 48,752 4 67,402 65,670
52,0 J

2 50,701 49,835 70,0 3 70,000 68,051 66,752

1,5 51,026 50,376 2 68,701 67,835
I 51,350 50,917 1.5 69.A26 68.376
4 52,402 50,670 6 68,1 03 65,505
55,000 53,051 51,752 4 69,402 67,670
55,0
2 53,701 52,835 72,4 J 72,080 70,051 68,752
1-5 s4-a26 s3.376 2 70,701 69,835
52,428 50,046 1,5 71,026 70,376
5'5
4 53,402 51,670 I 71.350 74.917
72,402 |70,670
56,0 J 56,000 54,051 52,752 |
2 54,701 53,835 75,0 75,000 173,051 | 71,752
1,5 55,026 54,376 | 73,701 | 72,835
I 55,350 54.917 | 74,026 I n,tta
Dimensiun ile sunt , latein m m.
 r87

ANEXA 24
FILETE METRICE TRAPEZOIDALE ISO (Extras din SR ISO 2904)

Elementele gi dimensiunile profilului nominal al filetului exterior gi al filetului interio

sunt prezentatein fr5.24.1gi tabelele 24.1 5i24.2.

Hr :0,5P d - diametrul norninal al filetului

IIa:h::Hr*fu:0,5P*fu dz:Dz: d - 0,5P
z:0,25P:HtD d:: d -Zhz: d-P -2a"
R16*:005a" Dr:d-P
&,n*: tt, D+: d,+ 2ao
a" - jocul la fundul filetului

Fig.24.l
Tabelul24.I
P ac Hl=hr R1,n", R2rr*
t.5 0.15 0.9 0"075 0.15
2 1,25
J 0,25 1,75 0,r25 0,25
4 2,25
) 2.75
6 3,5
7 4
I 0,5 4,5 0,25 0,5
9 5
10
t2 6.5
I4 1 8 0.5 I
 ANEXA 24 (continuare)

Talcr,luI 24.2
Diametrul nominal Pasul Diametrul mediu Diametrul Diametrul interior
d P dz:Dz exterior D+
Sirul I Sirul2 dr Dr
10 1,5 9,250 10,300 8,200 8,500
2 9.000 10.500 7.500 8,000
11 2 10,000 11,500 8,500 9,000
3 9"500 11.500 7.500 8.000
2 I ,000 12,500 9,500 10,000
t2 3 10.500 12,500 8.500 9.000
t4 2 13,000 14,500 11,500 12,000
3 12.500 14.500 10"500 11.000
2 15,000 16,500 13,500 14,000
16 4 14.000 16.500 11.500 12.000
18 2 17,000 19,500 15,500 16,000
4 16.000 18.500 13,500 14.000
2 19,000 20,500 17,500 19,000
20 4 1.8,000 20.500 15.500 16,000
a
J 20,500 22,500 18,500 19,000
22 19,500 22,500 16,500 17,000
8 18"000 23.000 13.000 14.000
a
J 22,5Q0 24,500 20,500 21,000
24 t 21,500 24,500 18,500 19n000
8 20"000 25.000 15,000 16,000
a 26,500 22,544 23,000
J 24,540
26 ] 23,500 26,500 20,500 21,000
8 22"040 27.40 17,000 18.000
a 28,500 24,500 25,000
J 26,500
28 t 25,500 28,500 22,500 23,000
8 24.000 29.000 19.000 20.000
3 28,500 30,500 26,500 27,000
30 6 27,409 31,000 23,000 24,000
l0 25.000 31.000 19.000 20.000
J 30,500 32,500 28,500 29,000
32 6 29n000 33,000 25,000 26,000
10 27.000 33.000 21,000 22.000
J 32,500 34,500 30,500 31,000
34 6 31,000 35,000 27,000 28,ooo
10 29.000 35.000 23.000 24.000
 Anexe r89

ANEXA 24 (continuare)

Tabelul 24.2 (cantnuare\

Diametrul nominal Pasul Diametrul mediu Diametrul Diametrul interior
d P dz:Dz exterior Da
Sirul I Sirul2 d: D,
J 34,500 36,500 32,500 33,000
36 6 33,000 37,000 29$A0 30,000
t0 31"000 37-000 25,000 26-AA0
J 36,500 38,500 34,500 35,000
38 7 34,500 39,000 30,000 31,000
l0 33.000 39.000 27.004 28.000
-J 38,500 40,500 36,500 37,000
4A 7 36,500 41,000 32,000 33,000
l0 35.000 41.000 29.000 30.000
a
J 40,500 42,500 38,500 39,000
42 7 38,500 43,000 34,000 35,000
l0 37-000 43,000 31,000 32.000
a
J 42,500 44,500 40,500 41,000
44 7 40,500 45,000 36,000 37,000
t2 38.000 45,000 3l,000 32.004
5
-t 44,50A 46,500 42,50A 43,000
46 E 42,000 47,0A0 37,000 380000
t2 40.000 47.000 33.000 34.000
-t 46,500 48,500 44,500 45,000
48 I 440000 49,000 39,000 40,000
t2 42.000 49.000 35.000 36.000
J 48,500 50,500 46,500 47,400
50 8 46,000 51,000 41,000 42,00a
l2 44.000 51,000 37,000 38.000
- 50,500 52,500 48,500 49,AAA
4J 8 48,000 53,000 43,000 44,000
t2 46,000 53.000 39.000 40,000
3 53,500 55,500 51,500 52,000
55 9 50,500 56,000 45,000 46,000
I4 48.000 57.000 39.000 41.000
a
J 58.,500 60,500 56,500 57,000
60 9 55,500 61,000 50,000 51,000
L4 ,i3.000 62.440 44.000 46.000
 Mecanisme furu ulitii. indrumar de

Tabelul 24.2 (continuare)

Diametrul Diametrul
Diametrul Pasul P Diametrul medru
exterior Dq interior
nominal d
dz:Dz
d: Dr
Sirul 1 Sirul2 60,500 61,000
4 OJ,UUU 65,500
66,000 54no0o 55,000
65 10 60,000
67.000 47.004 49.000
16 57,000
70,500 65,500 66,000
4 68,000
71,000 59oooo 60,000
10 65,000
10 72.000 52.000 54.000
16 52,000
75,500 70,500 71,000
4 73,000
760000 64,000 65,000
75 10 70,000
67 000 77,000 57.000 59.000
16
4 78,00u 80,s00 I 75,500 76,000
10 75,000 81,ooo I ol'ooo 70,000
80
?? ooo g2,ooo I o2.,OOo 64.000
16 81,000
85,500 80,500
4 83,oUU
86,000 72,000 73,000
85 t2 79,000
87,000 65.000 67.000
18 76,000
90,500 85,500 86,000
4 88,0UU
91,000 77,000 78,000
t2 84,000
90 92.000 70.000 72.000
18 81.000
91,000
4 II sl,ooo
89,ooo
95,500
96,000
90,500
82,000 83,000
12
95
18 I se.ooo 97,000 75.000 77.000

Dimensir rnile sunt d ate ?n mm

 Anexe 191

ANEXA 25
TOLERANTE PENTRU FILETE TRAPEZOIDALE METRICE (Extras din SR
ISO 2903)

Alegerea toleranfelor pentru filete trapezoidale metrice gi notarea acestora este dati in
SR ISO 29A3. Se specificd faptul cd simbolul care indicd toleranfa se referd doar la
toleranfa la diametrul mediu. La diametrele de vArf (D1, respectiv d) nu este necesard
inscrierea toleranfelor deoarece este specificatb doar o keapt5 de precizie (treapta 4) Si
pozi!1n tolerangei este aceeaqi.
Pentru alegerea gi notarea corectd a tolerantelor filetului trebuie parcurse etapele
prezentate in continuare.
I

Pozilia toleran[qlor in raport cu linia zero (dimensiuni de bazil este prezentati in

i

fig.25.1.

ES

EI=0
es

ei

Fig.25.1
Practic, poziliile toleranlelor sunt standardizate pentru diametrul mediu:
r in cazul filetului piulifei, poz\lia toleranfei H, cu abatere fundamentalS zero, este
prezerrtatd, h fig. 25"2, cu menfiunea cd pozr[ia toleranfei la diametrul interior Dr $i la cel
exterior Da este totdeauna H, respectiv cu abaterea fundamentaldzero;

N,

Fig.25.2
ctn canil filetuluiqurubului, pozilia toleranfelor c qi e, cu abatere fundamental5
negativd, este prezentati io fig. 25.3, cu menfiunea cd pozilia toleranlei la diametrul
t92 Mecanisme qurub-piufifn. indrumar de proiectare

ANEXA 25 (continuare)

exterior d gi la cei interior dr este intotdeauna tr" respectiv cu abatere fundamentald

independent de pozilia toleranfei la diametrul mediu'

Fig.25.3
Abaterile fundamentale la diametrul mediu al filetului gurubului gi la cel ai piulilei sunt
prezentate in tabelul 25.1.
Tabelul25.1
Abateri fundamentale
Pasul Piulili Surub
P Dz lz
H, c, Pentru definirea mdrimii cdmpurilor
EI ES ES de toleranfe, pentru diversele diametre ale
mm pm pm pm filetului trapezoidal ISO, se stabilesc trep-
1.5 -t4a -67 tele de precizie, prezentate ?n tabelul
2 -1 50 -71 25.2. Se remarcd faptul cd treapta de pre-
3 -170 -85 cizie pentru diametrul interior al filetului
4 -190 -95 qurubului (d3) este intotdeauna aceeaqi cu
5 -L-1-IL -106 cea pentru diametrul mediu (d2), ftri tnsd
6 -236 -1 18 ca valorile To: $i Toz sd fie identice pentru
7 0 -254 -125 o aceeagi treaptd de precizie (v. tabelul
1a^
8 -265 - t)L 25.8), deoarece
9 -284 -140
10 -300 -150
t2 -335 -170
74.:1,2574, +iesl. (1)
14 -355 -180
t6 -375 -190
l8 -400 -200
20 -425 -212
 Anexe r93

ANEXA 25 (continuare)
Tabelul25.2
Diametre Treapta de precizie
Diametrul interior al filetului oiulitei D'
Diametrul exterior al filetului surubului d 4
Diametrul mediu al filetului piulitei D,
Diametrul mediu aI filehrlui surubului dz 7;8;9
Diametrul interior al filehrlui surubului d.

Toleran|ele trebuie alese in funcfie de clasele de precizie (tabelul 25.3) gi lungimile de

ingurubare: normale (I9 $ lungi (L) (tabelul 25.4). DacE lungimea de ingurubare nu este
cunoscut5, se recomandd lungimea N.

Tabelul25.3
Clasd Tolerante la diametrul mediu. oentru
de oiulite suruburi
precizie N L N L
Miilocie 7H 8H 7e 8e
Grosoland 8H 9H 8c 9c

Toleranyele pentru filetele cu mai multe ?nceputuri (v. fig. 25.4) sunt egale cu cele
pentru filetele cu un singur inceput, cu excepfia toleranfelor la diametrul mediuo care sunt
mdrite.

Numbrul de inceputuri _Ph

P

Ft5.25.4
Astfel, valorile tolsanfebr Tm $ Ta ryecificate in tabelul 25.6 re stabilesc prm
hmu{irea cu factorii idi:alifu qbcbl 25-5-
Tabelul25.5
Num5r de foceornri 2 3 4 ) $ Deste
Factor de multioke t-12 t25 t.4 1.6
 Mecanisme Suru ht6. tndrumar de

Tabelul25'4
I;it"i d" insurubare I
Diametrul exterior L
Pasul N
de bazd d rq
P de la Pi3'rrd- Peste
de la pdni la (inclusM (exclusivl
(inclusiv) (exclusiv)
(exclusiv) )4 24
) 8
a J') 32
J 11
43 43
ll,2 ))a 4 15
53
18 53
5
85
I 30 85
36
a
J 12
63 63
5 21
75 75
6 25
,| tJ5 85
45 30
22,4 100 100
8 34
10 42 t7, 125
150 150
l2 50
a 45
J 15
56 56
4 19
118 118
8 38
43 132 r32
9
140 140
90 10 50
45 170 110
72 60
20u 200
t4 67
1\ 7'36 236
l6
85 765 26s
18
mm.
Dimensiunile qrn! iate m
qi treptele de precizie din
tabelul
pentru diametrele caracteristice' urmdrind
Toleranlele
,r.r.'Tl,1ll1i:ffiT#* pentru nlerere yiuiei (rDz)
qi.cele ale qurubului
T:gi],
(rdz), -.-' ;#;;;JJ t i: u' t""1*':tf* i: tT'f:*i ll?**,
. fl:?ilS t1",i"ilil'1,?ll,iltJ; ffi
(Td) sunt dut" t, tub
ffi it*
i
elul25.7,p".rill-u*U"i. iti.a prev[zutb aceeagi
ar surubului
) 1 L. aium"trur exterior treapti
suruburru
de

de toleranla c si e' ic
. iJL"rfiJ" la diametrul interior
p'"'ii" i' t
S*); Hf,;ry*il"
qi 9' sunt date ?n tabelul25'8'
treptele O"
 Anexe 195

ANEXA 25 (continuare)

Tabelul25.6
Diametrul exterior Toleranta. um
debazh d. mm Pasul TDz Td?
de la pdnd la P, Trepte de orecizie
(exclusM (inclusiv) mm 7 8 9 7 8 9
2 265 33s 425 200 250 315
J 300 37s 475 224 280 335
ll,2 22,4 4 355 454 560 26s 335 400
5 375 475 600 280 355 450
I 475 600 750 355 450 560
-'t 335 425 530 250 315 400
5 400 500 630 300 375 475
6 450 560 710 335 425 530
22,4 45 7 475 600 750 355 450 560
8 500 630 800 375 475 600
l0 s30 670 850 400 500 630
t2 560 710 900 425 530 7t0
a
J 355 450 s60 265 335 425
I 400 500 630 300 375 475
I 530 674 850 400 500 630
9 560 710 900 425 530 674
45 90 l0 s60 7to 900 425 s30 670
t2 630 800 1000 475 600 750
14 670 850 1060 500 630 800
16 710 900 rr20 530 670 850
18 750 950 1 180 560 7ta 900

Tabelul25.7
Pasul Toleranta. um
P, TDr Td
mm Treaota de orecizie 4
2 236 180
3 315 236
n
.+ 375 300
5 450 335
6 500 375
560 425
8 630 450
9 670 500
0 7rc 530
2 800 600
4 900 670
6 1000 7r0
8 Lt20 800
196 tndrumar de proiectarg
"-Mecanisme $urub-piuli{6'
Anexa 25 (continuare)

Tabelul25.8

Diametrul exterior I oleranfa Td:, Fm

debazd d, mm Pasul @tobfnta la diametrul mediu
pdnd la P, c ls
de la
(exclusiv) (inciusiv) mm repte 4e_plgciz&-.
,|
7 I 9 8 9
400 462 544 321 383 465
2
J 450 524 614 365 435 529
22,4 4 521 609 690 426 st4 59s
1.1,2
562 656 775 456 550 669
5
8 709 828 965 576 69s 832
a
482 564 670 397 479 s85
J
) 587 681 806 481 s75 700
6 65s 767 899 537 649 781
694 813 950 569 688 825
22,4 45 7
734 859 1015 601 726 882
8
800 92s 1087 6s0 775 937
10
998 1223 691 823 I 048
t2 866
a
501 589 701 416 504 616
J
565 659 784 470 564 689
4
765 890 r052 632 757 919
45 90 8
811 943 1118 67r 803 978
9
831 963 l 138 681 813 988
10

Exemplu de determinare (alegere qi notare a tolerantelor)

{ustajul filetat este
Tr 40x7 - 7El8e
f es )
t Filetul gurubului Tr 40x7 - 8" i -^ .r*')J
,."r- ,
|

o :
diametrul exterior: g 4a0 - 0,425, es 0 pentru
campul de toleranle tr,
Td: A,425 - v. tabelul25'7;
r :
diametrul mediu: Q 36,5 - 0,600, es -0'125'
pentru cAmpul de tolerante e
(v. tabelul 25.1),Tdz : 0,47^5 mm (v' tabelul25'6);
e diametrut interior: A 320 -o,rza, es
: 0, pentru cdmpul de tolerante h,
Tds - 0,726 mm (v. rela{r9 (1) qi tabelul25'8)'
(r'r - r*))
t Filetul piutiseiTr 40x7 - 7H i ':,-' et:0 (v' fig' 25'1)
\Et )i;
r diametrul interior: A 33n*0'560 ' TDr - v' tabelul 25'7'
o diametrul mediu: A 36,5s*o'att, TD, - v' tabelul25'6'

h diametrul la care se oalculeazi abaterile'

 tr
A}.c"}-c:f
IE$IREA $I DEGAJAREA F'ILETULUI. FILET TRAPEZOIIIAL rLc:rE :s.
srAS 3s08/s)
Forma gi dimensiunile iegirii gi degajdrii filetului trapezoidal sunt prezentare in lig. :6"1
si tabelul 26.1.

c.
\
:J:
-L
l- r!
lr_ YI
I

l-
IxJ
a F^

Fig" 26.1
Tabelul26.l
Pasul Iegirea Lungimea pdrlii Degajarea filetului do r
P filetului nefiletate hl3
x (2.5P) a(2,5P) fi (2P) f, (3P)
a
1,5 3"8 3.8 J 4,5 0,6
2 5 5 4 6 lr
a
J 7,5 7.5 6
t2
9
bx
Ed 1,6
4 10 10 8 .a (\
5 12,5 12.5 10 l5 \,/
6 15 l5 t2 18
=KH
=o
7 17.5 t7.5 I4 21
Es
4a )q
8 20 20 16 24 vLi
9 22.5 ))\ 18 27
cC ,Q
)cS t:
10 25 25 20 30 .il (J 4
t2 30 30 24 36
t4 35 35 28 42 nt()
crj H
t6 4A 40 32 48 6
18 45 45 36 54
20 50 50 40 60 I
Dimensiunile sunt date in mm.
 Mecanisme $uru lif[. indrumar de qlggcr!3g

ANEXA 27

IE$IREA $I DEGAJAREA FILETULUL FILET MNTRIC ISO DE IJZ.

GENERAL (Extras din STAS 3508i 1)
Forma qi dimensiunile ieqirii gi degajdrii filetului metric ISO de uz
general sunt
prezentate ?" fie. 27.I Sitabelele 27 't,27 '2'

rr:fl:I r-FT=I ffi

H--:H,ffi
#.- ll"i t-t-f rf=l

Fig.27.r
Tabelul2T.i
FILET EXTERIOR
lesirea filctului x

Tabelul27.2
FILET INTERIOR

4...2,5)P
P: pasul filetului.
do :
valoarea minimd a diametrului interior al filetului conform SR
ISO 2944'
:
Do (d+1) pentru P
: :
1,5...5, Do - (d+1,5) pentru P 6"'12'
 Anexe 199

A.NELA, ]8
$URUB CU CAP HEXAGONAL FILETAT PANA SUB CAP (Extras din
sR tso 4017)

Forma qi dimensiunile guruburilor cu cap hexagonal mic, filetate pdnd sub cap, sunt
prezentate in fig. 28.1 qi tabelul 28.1 .

,150

L
I
E

-J
fi l

Fig.28.1

]'abelul 28.I
Filet (d)

14,38

Dimensiunile sunt date in mm.

Exemplu de notare a unui gurub cu filet M8 gi lungimea l:20 mm:

$urub M8x20 SR ISO 4017
 Mecanisme sur:u indrumar de proiectare
ANEXA 29

$URUB CU CAP HEXAGONAL MIC $I CU CEP CILINDRIC (Extras din

STAS 5259)
F'orma qi dimensiunilc quruburilor cu cap hexagonal mic $u cep cilindric sunt
prezentate in fig. 29.1 gi tabelul 29.1.

Tip A, cu degajarea filetului

Tip B, cu ieqirea filetului

Fig.29.1
Tabelul29.l
Filet (d) S D k a d, wJ

M8 MSxl t2 13.25 5.5 3.5. ..4 6 5

N{10 M10x1.25 t4 15.51 7 {\ '\'\ n

4
Mr2 Ml2x1,5 17 18.90 8 4...6 9

I( 20,
Dimensiunile sunt date tn mm.
Exemplu de notare a unui gurub cu cap hexagonal mic gi cu cep cilindric, cu filet M12
gi lungimea l: 30mm, executat din material din grupa 8.8:
$urub B-M12x30 STAS 5259 gruPa 8.8
 Anexe 2Al
ANEXA 30

$URUB CU CAP CILI\DRIC CRESTAT (Extras din STAS 7517)

Forma qi dimensiunile guruburilor cu cap cilindric crestat sunt prezentate in fig. 30.1 gi

b
F-_..-
t

Fig. 30.1

Tabelul30.1
Filet (d) M3 M4 M5
D 5.5 I 8.5
k 2 2,6 3.3
n 0"8 I 1.2
t nrax 1.3 1.6 2

I
nun 0.9 t.2 1.5
I
10
t2
T4
t6
18
20
22
25
30
35
Dimensiunile sunt date in mrn.

Exemplu de notare a unui qurub M4 gi ltngimea I : 16 mm, executat din material din
grupa 5.8:
$urub M4x16 STAS 7517 grupa 5.8.
202 Mecanisme gurub-piuli{5, indrumar de proiectare

ANEXA 31
'

$URUBURI CU CAP STRIAT (Extras din STAS 5302)

Forrna qi dimensiunile guruburilor cu cap striat sur,rt prezentate in fig. 31.1 gi tabelele
3r.1" 31.2.

Tabelul'31.1
Filet M4 M5 M6 M8 Ml0
{d)
I
I
10
t2
13
fx450 T6
18
20
(22\
25
(28)
30
/32\
35
Dimensiunile sunt date in mm.

Fig. 31.1
Tabelul31.2
Filet (d) D dr k e
M4 T6 4 3.5 3
a
M5 20 5 4 J

M6 24 6 4
M8. M8xl 30 I 6 5
Ml0" Ml0x1.25 36 l0 8 6
Dimensiunile sunt date in mm.
Exemplu de notare a unui gurub cu cap striat, cu filet M5, cu
l:25 mm gi caracteristici mecanice conform grupei 8"8:
$urub M5x25 STAS 5302 grupa 8.8.
 Anexe 203

ANEXA 32
$URUBURI CU CAP STRIAT $I GULER (Extras din STAS 5303)
Forma gi dimensiunile qur'uburilor cu cap striat gi guler sunt prezentate io fig. 32.1 gi
tabelele 32.I,32.2.

Tabelul32.l

fx{go f;45o

Fis.32.r
Tabelul32.2
Filet (d) D Dr k kr
M4 t6 8 3"5 9
M5 20 10 4 l1
M6 24 l2 5 t4
M8. M8x1 30 t6 6 t6
Ml0. Ml0xI.25 36 20 I 20
Dimensiunile sunt date in m m
Exemplu de notare a unui gwub cu cap striat $i guler, cu filet M5, cu lungimea
l:20 mm;i caracteristicile mecanice conform grupei 8.8:
$urub M5x20 STAS 5303 grupa 8.8.
204 Mecanism e purub-piu ftn. ind ru mar de proiectare
ANEXA 33

GAURI DE TRECERE PENTRU ORGANE DE ASAMBLARE FILETATN

(Extras din STAS 3336)

Forma gi dimensiunile gburilor de trecere pentru organe de asamblare filetate sunt

prezentate in fig. 33.1 pi tabelele 33.1.

Fig.33"1

Tabelul33.1
Diametrul nominal Diametrul eiurii de trecere dl,

al gurubului Execulie:
d strdnsd miilocie largi
J 3,2 3.4 3.6
3.5 2,7 3,9 4.2
4 4,3 4,5 4,8
4,5 4,8 5,0 {?
J)J

5 5,3 5.8
6 6,4 6,6 7.4
I 7,4 7,6 8,0
8 8,4 9,0 10,0
10 10,5 I 1,0 12,0
12 13.0 13,5 14,5
T4 15,0 15.5 16.5
16 17,0 r7.5 18,0
#

Dimensiunile sur,rt date in mm.

 Anexe

ANEXA 34
LOCA$URr $r LAMAJE PENTRU ORGANE DE ASAMBLARE FILETATE
(Extras din STAS rrs74)

Forma qi dimensiunile locaqurilor gi lamajelor pentru organe de asamblare filetate sunt

prezentate in fig. 34.1 gi tabelul34.l

Fig.34.1

Tabelul34.1
Diametrul nominal al dz tr t2 dr
filetului surubului d
a
J 6 2.4 3.2...3-6
3.5 6.5 2,9 3,7...4,2
4 8 3.2 4.6 4.3. ..4"8
5 l0 4 5.7 5,3...5,8
6 l1 4,7 6.8 6"4...7
8 15 6 9 8.4...10
Dimensiunile zunt date in mm.
206 Mecan isme qu rutr-piu lif 6. Ind ru mar de proiectare

ANEXA 35

$TIFT I'ILETAT CU CRESTATURA, CU CEP CILINDRIC (Extras din

STAS N422\
Forma gi dimensiufile gtifturilor filetate cu crestiturd gi cep cilindric sunt prezentate in
fig. 35.1 qi tabelele 35.1,35.2.

Fig. 35.1

Tabelul35.1
Fiiet M5 M6 M8 M10
(d)
I
l6
(1 8)
20
(22)
/.)
28
Dimensiunile sunt date in mm.

Tabelul35.2
Filet (d) t n Cr d4 C: dr m
M5 1,6 0.8 1,2 3,5
a
J )5 2
a
M6 2 I 1"5 4,5 3.5 J 2
M8 )\ t) 1"8 6 5 4 )\
Ml0 J 1,6 2"2 7 55
J)J 5 3

Dimensiunile sunt date in mm.

Exemplu de notare a unui qti{l filetal cu autoblocare, cu crestdturd gi cu cep cilindric,

cu filet Ml0 gi lungimea 1:25 mm:
$tift cu autoblocare Ml0x25 STAS 10+:22.
 Anexe 247

ANEXA 36

$TIFT FILETAT CU CRESTATUnA $I VARF TE$rT (Extras din STAS 4770)

Forma gi dimensiunile gtifturilor filetate cu crestbturd qi v6rf teqit srurt prezentate tn
fig. 36.1 $i tabelul 36.1.

Fig. 36.1

Tabelul36.1
Filet (d) M4 M5 M6 M8 Ml0 M12 M14 Ml6
t nutx 2,05 2,35 2.9 3,6 4.25 4,95 5,95
rnm r.75 2 2,5 3,1 3,75 4,45 5.1 5,65
n 0.6 0.8 1 1.2 1.6 2 ')\ 2.8
c I r-2 1-5 1.8 2.2 2.5 2.8 3.1
I
6
I
..1 .i,,: :. 1.,, '-t*l
t0 :i "" ttt'

.=
.;''. , -t.
t2
l6 t ;:
,,,r
'''''
2A
'tl
.t't:, rr., , ,, t' ', ,r..; ' -1;
(22\ ,:
25 .,.,
Dimensiunile sunt date in mm.

Exemplu de notare a unui qtift filetat cu crestdturd gi v6rf tegit, cu filet M8, cu
lungimea l:25 mm, cu caracteristici mecanice conform grupei 8.8:
$tift filetat M8x25 STAS 4710 grupa 8.8.
 Mecanisme Suru indrumar de oroiectare
ANEXA 37

$TIFT FILETAT cu CRESTATURA, CU CEP TRONCONIC (Extras din

STAS 10421)
prezentate
Forma qi dimensiunile gifturilor filetate cu crestiturd 9i cep tronconic sunt
in fig. 37.1 9i tabelele 37 .1,37 .2.

Fig. 37.1

Tabelul37.l
Filet (d) M6 M8 Ml0
I
l2
16
(18)
20
Q2\
25
(28)

Tabelul37.2

Dimensiunile sunt date in mm.

Exemplu de notare a unui $ift filetat cu autoblocare' cu cep

tronconic, cu filet M10
lungimeal=25mm:
$tift cu autoblocare M10x25 STAS 10421'
 Anexe 289

ANEX,A 38
$AIEE PLAT$ (Extras din STAS 520013)

Formagidimensiunile gaibelorplate sunt prezerrtare infig.38.l qitabelul38.1.

Tabelul 38.1
l)iametrul
qurubuluil dr dz h
boltului
6 6.4 l1 t.6
8 8"4 l5 1,6
10 10,5 l8 1"6
Fig. 38.1 I2 i3 20 2
T4 l5 24 )\
Exemplu de notare a unei qaibe plate 16 l7 28
a
pentru un gurub NI20 sau boll cu diametrul 2A 2l 34 -f
de 2A mm, executata din OL 34: 24 25 39 4
$aibn STAS 52fi813-20-Of, 34 Dimensiunile sunt date in mm.

ANHXA 39

$AIBA PRELUCRATA PENTRU BOLTURI (Extras din STAS 5974)

Forma gi dimensiunile gaibelor pentru bolluri sunt prezcntatc in fig. 39. I gi
tabelul 39.1.

T'abelul39.1
Diametrul dr D h
boltului
5 J l0 0.8
6 6 t2 1,5
8 8 t6 2
10 10 20
.){
1
12 t2 25 J
l4 t4 28 -
Fig.39.1 l6 16 n()
LO
a
-)
18 l8 30 4
F.remplu de notare a unei gaibe pentru 20 20 32 4
bolt 210, executat din OL37: 22 22 34 4
$aibdl0 STAS 5974,QL37 STAS 50012. i)imensiunile sunt date in mm.
210 Mecanisme Surub-piu[,ti. irirnr& F*rtrre -
ANEXA 40

$AIBE ELASTICE. $AIBE GRowER (Extrm & SR Wez)

Forma qi dimensiunile gaibelor elastice suat prereutab fo &! 40- l $1 tabelul 40. I .

Varianta R Varianta N
cu capetele rlsfrdnte cu capetele netede

Fig.40.1

Tabelul40.1
Mdrimea dr d, h S

mm nlax mn max
^3 3.1 3-4 5.6 2 2,36 I
,7
4 4-l 4,4 2,4 2-83 t,2
5 5.1 5"4 8"8 3.2 3.78 1-6
6 6.1 6,5 9.9 3.2 3,78 1.6
8 8,1 8.5 12.7 4 4.72 2
10 10.2 10.7 l6 5 5.9 2.5
Dimensiunile sunt date in mm.

Exemplu de notare pentru o gaib6 Grower, forma R, pentru gurub M10:

$aibd SR 766612 - R10.
 ANEXA 4I
$PLINT (Hxtras din STAS 1991)

Forqra qi dimetsiunile gplinturilor sunt prezentate in fig. 4l . l Sr tabelul 4 l . l .

Fig.41.l

Tabelui 41.1

Dimensiunile zunt date inmm.

Exemplu de notare a unui gplint cu diametrul nominal egal c-u 3,2 mm 6i lungirnea
l:20 mm:
$plint 3,2t20 STAS 1991.
 Mecanisme gurub.Piul Indrumar de Proiectare
ANEXA 42

$TIFTURI CILINDRICE (Extras din STAS 1599)

Forma qi dimensiunile $ifturilor cilindrice sunt prezentate in fig. 42.1$i

tabelul 42'1

Forma A Forma B Forma C

Muchiile

/'(/ \

Fig.42.1
Tabelul42.1

Exemplu de notare a unui qtift cilindric forma A, cu diametrul d - 10 mm, lungimea

l:45 mm, din OLC 45 imbunitdfit:
$tift cilindric A 10x45 STA'S 1599/OLC 45'
 ANEXA 43
$TIFTURI CONICE (Extras din STAS 3436)

Forma A Forma B

cx45o cxl+5o

Fig.43.1
Tabelul43.l

Dimensiunile sunt date in rrrm

Exemplu de notae a tmui Sift conic. forma B, cu diametrul d: l0 mm qi lungimea

l:30 mrn, din OLC 45 im*rma4h:
$tift conic B 10x30 STAS 3{36I OLC 45.
214 Mecanisme Su*rb-piulifi..indrumar de proiectare
ANEXA 44

BOLTURI FARA CAP (Extras din STAS 5756)

Forma gi dimensiunile bollurilor fhrd cap sunt prezentate in fig. 44.1 qi tabelul 44.1 '

fip A Tip B
t')

Fig.44.1
Tabelul44.1
d 5 6 8 l0 t2 T4 16 18 70 22
., 4 5 5
dt t"2 i.6 L 3-2 3,2 4 5

I' 3.2 3.2 3.5 4.5 55 6 6 7 8 8

I
t6
l8 I'i'' t
2A
25
30
35
40
-' :;l ,,' -''

45 ,.t_ ,t t;,;,: ;

50
f)
l,_..,
. t,
60 ., i' : .,:
,+
65 '
t' '
:: .:
70 ,' ,,.' "

80 .

90 i: '.' '. , :'

'' '''.',.' '....: .'',....,
100 '',
Dimensiunile sunt date in mm.
Exemplu de notare a unui bo{ ftra cap, cu gaur6 pentru $plint, cu diametnil
d: 10 mm $ cu lungime I = 40 mm, executat din OL 50.1 k:
Bolt B 10x40 STAS 5756/01 50.1 k
 Anexe 2t5
ANEXA 45
BOLTURI CU CAP MIC (Extras din STAS 575412)

Forma 9i dimensiunile bolEurilor cu cap mic sunt preTentate ln fig. 45.1 qi tabelul 45.1.

Forma A Forma B
{f iri gzuri de sptin t ) ( cu gaurl de gplinf)
3,2

$/<
c
-t
k I

Fig.45.1

Tabeiul45.1
d 6 8 10 T2 14 t6 18 20 22 24
D 9 T2 I4 t1 t9 2l 23 26 28 )z
a
k 1.5 2 2 J J 3 J 4 t+ 5
dr 1,6 2 ?1
" t- 3,2 4 4 5 5 6,3
a
lr 2.5 J 4 5 5 5 6,5 6,5 6.5 8

t4
1E
20
22
25
30
35
40
50
Dimensiunile sunt date in mm.

Exemplu de notare a unui hoit cu cap mic. forma A, cu diametrul d : 16 mm, cu

Iungimea l: 50 rurt. e\ecr"rr.Er ,iin OL 50:
Bol{ A 16x50 STAS 514[1OL fl].
 lVlecanisme furu
ANEXA 46

BOLTURI CU CAP (Extras din STAS 575411)

Forma gi dimensiunile bo[urilor crr cap sunt prezentate in frg. 46.1qi tabelul46.1.

Forma Forma B
(firi purl de 5ptint) {cu gauri de gptint)

Fig.46.1
Tabelul46.l
d 6 I t0 t2 74 16 18 20 22 24
D 10 I4 18 20 22 25 28 30 33 36
a 6
k 2 J 4 4 4 4.5 5 5
d, 1"6 2 3.2 3.2 4 4 5 5 5 6.3
I 3.2 3.5 4.5 6 6 7 8 8 9
I
L4
16
20 :

(22)
25
30
35
40 tr;

50 i;; ,.']
Dimensiunile sunt date in mm.

Exemplu de notare a rurui bo$, forma A, cu diametrul d : 10 mm, cu lungim

l:40 mrn, executat din OL 50:
Bolt A 10x40 STAS 5754lLlOL 54.
 Anexe ?t7
ANEXA 47
INELE DE SIGURANTA EXCENTRICE PENTRU ARBORI $I CANALELA
PENTRU ELE (Extras din STAS 584812)

Forma qi dimensiunile inelelor de siguranfd excentrice pentru arbori gi canalele pentru

ele sunt prezentate fu fig. 47.1 qi tabelul47.1.

x
d1 s9

Fig.47.1
$i ffi Tabelul47.1
Canalul din arbore Forla
axialS
KN

Dimensiunile sunt date in mm.

Exemplu de notare a unui inel de siguranfd excentric pentru arbore av6nd diametrul
dr - 16 mm gi grosimea g: I mm:
Inel de siguranfi 16x1 STAS 584812.
 Mecanisme gurub- tndrumar de proiectare
ANEXA 48

RULMENTI AXIALI CU BILE, CU SIMPLU EFECT (Exras din STAS 3921)

Fonna gi dimensiunile rulmenlilor axiali cu bile, cu simplu efect, sunt date in fig. 48.1
qi
tabelul48.l. ___-r._-

d rut =d
Drut =d1
H rut =H

Fig.48.l
Tabelul48.1

d D H dr Dr drrrnio Du-o Capacitatea de incdrcare Simbol

static6 Cou" kl'I rulment
10 35 2l 29 26 22,0 51 104
2A 35
40 t4 40 22 32 28 31.0 5t204
25 42 ll 42 26 35 32 29,0 51 105

47 15 47 27 38 34 41.5 51205
47 32 40 37 32,5 51 106
30 47 11
52 16 52 32 43 39 48"0 51206
52 37 45 42 49,6 51 107
35 52 12
62 18 62 37 51 46 83,8 51247
68 24 68 37 55 48 105,0 51307
80 32 80 37 62 53 155,0 5t407
48 62,8 51 108
40 60 l3 60 42 52
68 19 68 42 57 51 98,3 51208
45 65 L4 65 47 57 53 69,1 5l 109
73 20 73 47 62 56 105"0 51209
50 7A t4 7A 52 62 58 75,4 51110
78 22 78 <) 67 6l 111,0 512r0
Dimensirrnile srrnt date ftr mrn
l--'----" '. -
d:
'.

Exemplu de notare al unui rulment axial avdnd diametrul interior 35 mrn, diarnetrul
:
exterior D = 62rnrn qi eapacitateade ftrcdrcare staticd Chu 83,8 kN:
Rulment 51207 STAS 3921.