Sunteți pe pagina 1din 100

TRANSMISII CU ŞURUBURI.

CALCUL ŞI PROIECTARE
Simion HARAGÂŞ

Dumitru POP Ovidiu BUIGA

TRANSMISII CU ŞURUBURI.
CALCUL ŞI PROIECTARE

TODESCO
2013
Cuprins

Introducere ..................................................................................................................................................... 7
1 TRANSMISII CU ŞURUBURI .............................................................................................................9
1.1 Variante constructive ............................................................................................................................. 9
1.1.1 Prese cu piuliţă fixă ....................................................................................................................... 9
1.1.2 Prese cu piuliţă rotitoare ................................................................................................................ 9
1.1.3 Cricuri cu piuliţă rotitoare ............................................................................................................. 9
1.2 Etapele de calcul pentru transmisiile cu șurub .................................................................................... 16
1.3 Tipuri de filete utilizate ....................................................................................................................... 17
1.3.1 Filetul trapezoidal ........................................................................................................................ 17
1.3.2 Filetul ferăstrău ............................................................................................................................ 18
1.4 Materiale .............................................................................................................................................. 19
2 PRESA CU PIULIŢĂ FIXĂ ...............................................................................................................21
2.1 Dimensionarea ..................................................................................................................................... 22
2.2 Proiectarea formei şurubului................................................................................................................23
2.3 Verificarea şurubului ........................................................................................................................... 24
2.3.1 Verificarea tijei şurubului ............................................................................................................ 24
2.3.2 Verificarea spirelor şurubului ......................................................................................................25
2.4 Dimensionarea piuliţei ......................................................................................................................... 25
2.5 Verificarea piuliţei ............................................................................................................................... 26
2.5.1 Verificarea corpului piuliţei ......................................................................................................... 26
2.5.2 Verificarea gulerului piuliţei........................................................................................................26
2.5.3 Verificarea spirelor piuliţei ..........................................................................................................27
2.6 Proiectarea elementului de acţionare ...................................................................................................27
2.7 Proiectarea corpului presei .................................................................................................................. 27
2.7.1 Presa cu o coloană ....................................................................................................................... 27
2.7.2 Presa cu două coloane .................................................................................................................. 29
2.8 Calculul randamentului transmisiei ..................................................................................................... 31
3 PRESA CU PIULIŢĂ ROTITOARE ..................................................................................................33
3.1 Dimensionarea ..................................................................................................................................... 34
3.2 Proiectarea formei şurubului................................................................................................................35
3.3 Verificarea şurubului ........................................................................................................................... 36
3.3.1 Verificarea tijei şurubului ............................................................................................................ 36
3.3.2 Verificarea spirelor şurubului ......................................................................................................37
3.4 Dimensionarea piuliţei ......................................................................................................................... 37
3.5 Verificarea piuliţei ............................................................................................................................... 39
3.5.1 Verificarea corpului piuliţei ......................................................................................................... 39
3.5.2 Verificarea gulerului piuliţei........................................................................................................40
3.5.3 Verificarea spirelor piuliţei ..........................................................................................................40
3.6 Proiectarea capacului ........................................................................................................................... 40
3.7 Proiectarea elementului de acţionare ...................................................................................................41
3.8 Proiectarea corpului presei .................................................................................................................. 41
3.8.1 Presa cu o coloană ....................................................................................................................... 41
3.8.2 Presa cu două coloane .................................................................................................................. 43
3.9 Calculul randamentului transmisiei ..................................................................................................... 45

5
4 CRICUL CU PIULIŢĂ ROTITOARE ................................................................................................47
4.1 Dimensionarea ..................................................................................................................................... 47
4.2 Proiectarea formei şurubului................................................................................................................48
4.3 Verificarea şurubului ........................................................................................................................... 48
4.3.1 Verificarea tijei şurubului ............................................................................................................ 48
4.3.2 Verificarea spirelor şurubului ......................................................................................................49
4.4 Proiectarea cupei .................................................................................................................................. 49
4.5 Dimensionarea piuliţei ......................................................................................................................... 51
4.6 Verificarea piuliţei ............................................................................................................................... 52
4.6.1 Verificarea corpului piuliţei ......................................................................................................... 52
4.6.2 Verificarea spirelor piuliţei ..........................................................................................................53
4.7 Proiectarea mecanismului de acționare ...............................................................................................53
4.7.1 Mecanismul de acţionare cu clichet orizontal ............................................................................. 53
4.7.2 Mecanismul de acţionare cu clichet vertical ................................................................................ 57
4.8 Proiectarea corpului cricului ................................................................................................................ 61
4.9 Calculul randamentului transmisiei ..................................................................................................... 63
Bibliografie .............................................................................................................................................. 64
ANEXE ........................................................................................................................................................65

6
Introducere

Proiectul, care are ca tematică o transmisie cu șurub, cu frecare de alunecare, reprezintă primul contact
al studenților cu activitatea de proiectare, considerată ca un întreg. Aici, piesele componente ale
ansamblului (presă cu piuliță fixă, presă cu piuliță rotitoare, cric cu piuliță rotitoare), trec prin filtrul
proiectantului și trebuie să răspundă unor condiții interdependente:
1. Forma piesei să corespundă scopului, funcției sale;
2. Materialul din care este confecționată piesa să îndeplinească anumite condiții:
 să aibă rezistența necesară, la un gabarit acceptabil;
 să aibă proprietăți tehnologice necesare realizării piesei; de pildă să poată fi turnat, să poată fi
sudat, să poată fi forjat etc.
 să aibă un preț de cost cât mai scăzut, cu condiția îndeplinirii celorlalte cerințe.
3. Să existe corelarea dintre forma piesei, materialul ei și tehnologia de obținere a acesteia.
Dacă proiectantul răspunde acestor condiții, atunci el trebuie să aibă convingerea că varianta
constructivă propusă de el poate fi executată. Întotdeauna există mai multe posibilități tehnologice de
realizare a unui ansamblu, în funcție de seria de fabricație. Fiind vorba de primul proiect, studentul
trebuie să aibă în minte o variantă tehnologică valabilă, chiar dacă nu aceasta ar fi în final soluția
tehnologică prin care ansamblul va fi realizat. Soluția propusă de el trebuie să poată fi executată.
Pe de altă parte, construcția și montajul pieselor conjugate presupun îndeplinirea unor condiții
specifice, printre care: propunerea toleranțelor și ajustajelor cerute de condițiile de funcționare (cu
strângere, cu joc); o anumită rugozitate a suprafețelor; posibilitatea ungerii, acolo unde este necesar,
incluzând lubrifianții respectivi; măsuri constructive pentru un montaj ușor al pieselor cilindrice (de pildă
teșirea muchiilor); asigurarea unor cerințe ergonomice: de pildă, la acționările manuale să nu se impună
forțe de acționare prea mari, elementele de acționare să fie ușor de manevrat etc.
O anumită dificultate pentru proiectantul începător o reprezintă faptul că forțele implicate sunt o
consecință a acțiunii reciproce a pieselor. Legea a treia a lui Newton este aplicată frecvent în calculul și
proiectarea transmisiilor. Piesele în rotație sunt în echilibru sub acțiunea momentelor active, respectiv a
celor generate de forțele rezistente (reacțiuni, forțe de frecare).
Ideea proiectantului se materializează prin desen. Cu alte cuvinte, el trebuie să aibă exercițiul
desenului tehnic, cu respectarea standardelor, condiție nu foarte ușor de îndeplinit.
Iată deci căror comandamente trebuie să le răspundă studentul, iar cele de mai sus nu reprezintă
totalitatea cunoștințelor care se vehiculează la acest proiect.
Autorii au ținut seama de impactul pe care primul proiect îl are asupra studentului care se inițiază în
proiectare, precum și de dificultățile obiective pe care proiectul le ridică. De aceea, autorii propun o
structură a lucrării prin care se parcurg logic și cronologic etapele:
a. De apropiere de ansamblul care urmează a fi proiectat.
Este explicată detaliat construcția și funcționarea fiecărui ansamblu care poate constitui tema de
proiectare. Variantele constructive din acest volum sunt multiple.
b. De judecare a secvențelor care trebuie parcurse.
Sunt prezentați pașii care urmează a fi parcurși pentru calculul organelor componente ale ansamblului.
Sunt date primele indicații de orientare.

7
c. De calcul și definitivarea formei pieselor ansamblului.
Sunt prezentate detaliat, cu trimiteri la figurile, tabelele, formulele din acest volum, toate calculele, cu
opțiunile adiacente, pentru toate elementele componente ale ansamblului.
d. De montarea acestora și constituirea ansamblului.
Sunt explicate aspectele necesare pentru montarea și buna funcționare a elementelor conjugate.
Grafica foarte clară, ordonarea logică și inginerească a materialului sunt factori care, apreciază autorii,
facilitează acomodarea studenților cu ceea ce înseamnă conceperea, dezvoltarea constructivă, calculul în
cadrul primului proiect.
Autorii speră că volumul „Transmisii cu șuruburi. Calcul și proiectare” le va insufla studenților
încredere în posibilitățile lor, le va deschide o fereastră spre o activitate care, pentru unii, ar putea
însemna o carieră.

8
1 TRANSMISII CU ŞURUBURI
1.1 Variante constructive
1.1.1 Prese cu piuliţă fixă
O presă cu piuliţă fixă cu o coloană (cu cadru deschis) este prezentată în figura 1.1. Piuliţa fixă 8 este
asigurată împotriva rotirii de către asamblările şurub-piuliţă 10-11. Porţiunea verticală a corpului presei
are secţiunea cu profil T. Şurubul de mişcare 7 este acţionat de la butucul cu mânere 13. Butucul este
calat pe şurub pe o porţiune de secţiune pătrată şi este fixat cu piuliţa 14 şi şaiba 15. Şurubul 7 este
rezemat axial în berbecul 2 prin intermediul rulmentului 3. La cursa în gol, şurubul acţionează asupra
semiinelelor 4 (fixate pe berbec cu şuruburile 5 şi şaibele 6), ridicând berbecul.
La presa cu două coloane (cu cadru închis) (fig.1.2) coloanele 12 sunt filetate la ambele capete şi ele
realizează legătura între masa presei 18 şi traversa fixă 5, cu ajutorul piuliţelor înfundate 11 şi a şaibelor
6. Masa presei are o formă dreptunghiulară fiind prevăzută cu canale T la partea superioară. În traversa
fixă se montează piuliţa 2 cu ajutorul şuruburilor 3 şi a şaibelor 4. Pe şurubul de mişcare 1 se montează
butucul cu mânere 8 prin intermediul unei asamblări prin formă, de secţiune pătrată, fixarea făcându-se cu
piuliţa înfundată 10 şi şaiba 9. La partea inferioară a şurubului de mişcare se montează traversa mobilă 17
care se ghidează pe coloane. Pentru reducerea momentului de frecare în procesul de presare, între capătul
şurubului de mişcare şi traversa mobilă se montează rulmentul axial 16.
1.1.2 Prese cu piuliţă rotitoare
La presele cu piuliţă rotitoare şurubul execută numai o mişcare de translaţie. El poate veni în contact
direct cu piesa care se presează.
Presa prezentată în figura 1.3 este cu o coloană (cu cadru deschis), corpul presei 1 fiind executat prin
turnare din fontă cenuşie. În secţiune transversală coloana are un profil T. Şurubul de mişcare 2 este
împiedecat să se rotească de către pana specială 3 (fixată în capacul 8) care este poziţionată în canalul de
pană din şurub. Piuliţa rotitoare 12, executată din bronz sau fontă este centrată în corpul presei şi se
sprijină axial pe rulmentul axial cu bile 9 care preia sarcina axială ce apare în tija şurubului în timpul
presării. Rulmentul are rolul de a înlocui frecarea de alunecare care ar apărea între piuliţă şi piesa de
reazem cu frecarea de rostogolire (la care pierderile prin frecare sunt mult mai reduse). Piuliţa este
acționată în mişcarea sa de rotaţie de către butucul cu mânere 11 asamblat cu piuliţa prin formă, pe un
profil hexagonal. Pentru ca butucul să nu iasă de pe piuliţa rotitoare, acesta este fixat cu piuliţa canelată
13. Pentru a reduce frecările dintre spirele filetului şi ale piuliţei, dintre piuliţă şi corpul presei precum şi
dintre elementele ce alcătuiesc rulmentul axial, aceste zone se ung cu unsori consistente.
În figura 1.4 este prezentată presa cu piuliţă rotitoare cu două coloane. Masa presei 17 se execută prin
turnare din fontă. Coloanele 16 care susţin traversa fixă 14 au secţiunea circulară plină şi se execută din
oţel. Şurubul de mişcare 3 este fixat împotriva rotirii în traversa mobilă 1 cu ajutorul ştiftului 2. Piuliţa
rotitoare 8 este acţionată prin intermediul butucului cu mânere 7 şi a penei paralele 10. Piuliţa este
centrată în traversa fixă (frecare de alunecare), iar pe direcţie axială se reazemă pe rulmentul axial cu bile
6 (frecare de rostogolire).
Considerând construcţia simetrică faţă de axa de rotaţie a şurubului de mişcare, cele două coloane sunt
egal încărcate (fiecare cu jumătate din forţa ce acţionează în şurub). În cazul acestei construcţii secţiunea
şurubului nu este slăbită prin practicarea canalului de pană (ca în cazul presei din figura 1.3), încărcarea
este mai uniformă, execuţia este mai simplă. Dezavantajul constă în faptul că piesele care se presează au
gabaritul limitat la distanţa dintre cele două coloane.
1.1.3 Cricuri cu piuliţă rotitoare
În figura 1.5 este prezentat un cric cu piuliţă rotitoare, cu manivelă cu clichet orizontal. Corpul cricului
(poz.1) este sudat şi el este alcătuit din trei piese care pot fi obţinute din semifabricate laminate.
Elementele corpului fiind sudate, ele nu pot fi executate din fontă, prin turnare. Piuliţa rotitoare 5 este
centrată în corpul cricului (printr-un ajustaj cu joc) şi rezemată pe rulmentul axial 4. Asamblarea dintre
piuliţa rotitoare şi roata de clichet 10 se realizează prin formă, pe un profil hexagonal.

9
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

12 13 14 15

11

9, 10
8
A
7
5, 6
4
3

1
A-A

Fig.1.1 Presă cu piuliţă fixă cu o coloană


1 - corpul presei; 2 - berbec; 3 - rulment axial; 4 - semiinel; 5 - şurub; 6 - şaibă; 7 - şurub de mişcare; 8 - piuliţa fixă;
9 - şaibă; 10 - piuliţă; 11 - şurub; 12 - cap sferic; 13 - butuc cu mânere; 14 - piuliţă; 15 - şaibă.

10
Transmisii cu şuruburi

7 8 9 10

6 11

5
12
3, 4
2 13, 14
A
15

16
1
17

18

A-A

Fig.1.2 Presă cu piuliţă fixă cu două coloane


1 - şurub de mişcare; 2 - piuliţă fixă; 3 - şurub; 4 - şaibă; 5 - traversă fixă; 6 - şaibă; 7 - cap sferic;
8 - butuc cu mânere; 9 - şaibă; 10, 11 - piuliţă înfundată; 12 - coloană; 13 - şurub; 14 - şaibă;
15 - semiinel; 16 - rulment axial; 17 - traversă mobilă; 18 - masa presei.

11
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

11 12 13

10
9
8

6, 7
4, 5
A

A-A

Fig.1.3 Presă cu piuliţă rotitoare cu o coloană


1 - corpul presei; 2 - şurub de mişcare; 3 - pană specială; 4 - şurub; 5 - şaibă; 6 - piuliţă; 7 - şaibă; 8 - capac;
9 - rulment axial; 10 - şurub; 11 - butuc cu mânere; 12 - piuliţă rotitoare; 13 - piuliţă canelată.

12
Transmisii cu şuruburi

7 8 9 10 11

12
6
13
14

4, 5
15
3
A

2 16

17

A-A

Fig.1.4 Presă cu piuliţă rotitoare cu două coloane


1 - traversă mobilă; 2 - ştift; 3 - şurub de mişcare; 4 - şurub; 5 - şaibă; 6 - rulment axial; 7 - butuc cu mânere;
8 - piuliţă rotitoare; 9 - piuliţă canelată; 10 - pană paralelă; 11 - cap sferic; 12 - piuliţă înfundată;
13 - şaibă; 14 - traversă fixă; 15 - capac; 16 - coloană; 17 - masa presei.
13
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

7 8 9 10 11 12 13 14

A A

5 17 16 15
4

1 - corpul cricului; 2 - ştift;


3 3 - şurub de mişcare; 4 - rulment axial;
5 - piuliţă rotitoare; 6 - ştift filetat cu cep;
7 - inel elastic; 8 - cupă; 9 - ştift;
10 - roată de clichet; 11 - bolţ;
12 - manivelă; 13 - ştift filetat;
2 14 - prelungitor; 15 - arc elicoidal;
16 - şaibă; 17 - şplint;
18 - clichet; 19 - indexor.
1

A-A

18 19

Fig.1.5 Cric cu piuliţă rotitoare cu clichet orizontal


14
Transmisii cu şuruburi

A
9 10 11 12 13
8

7
A

6 15 14
16
5

3
1 - corpul cricului; 2 - ştift;
3 - şurub de mişcare; 4 - rulment axial;
5 - piuliţă rotitoare; 6 - ştift filetat cu
cep; 7 - inel elastic; 8 - ştift; 9 - cupă;
10 - clichet; 11 - bolţ; 12 - ştift;
2 13 - prelungitor; 14 - manivelă;
15 - şaibă; 16 - roată de clichet.
1

A-A

Fig.1.6 Cric cu piuliţă rotitoare cu clichet vertical


15
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

Cupa 8 se reazemă pe partea superioară a şurubului şi este fixată prin intermediul ştiftului 9. Rotirea
şurubului este împiedecată de către ştiftul 2 care culisează în canale practicate în corpul cricului. Şurubul
este centrat în corpul cricului, prin extremitatea lui inferioară. Fixarea mecanismului de acţionare pe
piuliţă se face cu un inel elastic (poz.7).
Cricul cu piuliţă rotitoare prezentat în figura 1.6 are corpul realizat prin turnare. Manivela de acţionare
este cu clichet vertical.
Alte variante de mecanisme şurub-piuliţă sunt prezentate în Anexa 1.

1.2 Etapele de calcul pentru transmisiile cu șurub


La proiectarea unei transmisii cu șurub cu frecare de alunecare se parcurg următoarele etape:
1. Alegerea profilului filetului.
Pentru prese se alege filet trapezoidal (tabelul 1.1) sau ferăstrău (tabelul 1.2) iar pentru cricuri filet
trapezoidal.
2. Alegerea materialelor șurubului și piuliței și stabilirea valorilor rezistențelor admisibile la toate
solicitările tijei șurubului, respectiv spirelor.
Pentru şurub se alege un oţel (tabelul 1.3) iar pentru piuliţă o fontă (tabelul 1.4) sau un bronz (tabelul
1.5). În funcţie de materialele alese se stabileşte presiunea de contact admisibilă pa şi coeficientul de
frecare (tabelul 1.6).
3. Dimensionarea.
Se calculează d2 din solicitarea la presiune de contact a spirelor.
F
d2  (1.1)
   h   m  pa
H1
Coeficientul înălţimii spirei: h  (1.2)
P
Pentru filetul trapezoidal (Tr): ψh= 0,5 iar pentru filetul ferăstrău (S): ψh=0,75.
Coeficientul lungimii filetate a piuliţei (unde m este lungimea filetului piuliţei):
m Pz
m   (1.3)
d2 d2
Coeficientul ψm are valori în intervalul 1,2≤  m ≤2,5. Mai frecvent  m = 1,8.
Pornind de la valoarea lui d2 se determină diametrul nominal d, cel care definește filetul, din tabelul
1.1 (pentru filet trapezoidal) sau 1.2 (pentru filet ferăstrău). Se alege filetul cu diametrul d2 imediat
superior celui rezultat din calcul. Din tabele se determină și celelalte elemente geometrice ale filetului.
După definitivarea filetului și alegerea filetului standardizat, trebuie calculat numărul de spire z.
 d
z m 2 (1.4)
P
Numărul de spire trebuie să îndeplinească condiția: 6  z  11 .
4. Alegerea numărului de începuturi, în funcție de scopul transmisiei.
Pentru cricuri (unde se impune autofrânarea) se alege filet cu un singur început, iar la prese se aleg,
în funcţie de destinaţia concretă a presei, două, trei sau chiar un început.
Pentru filetele cu mai multe începuturi se pune în evidenţă, pe lângă pasul aparent P, pasul elicei
directoare, notat cu Ph. Între Ph şi P există dependenţa:
Ph  n  P (1.5)
unde: n – numărul de începuturi.
5. Verificarea la autofrânare (pentru cricuri şi pentru prese la care, prin destinaţia ei se cere
autofrânarea).
6. Verificarea spirelor.
Se verifică spirele şurubului şi ale piuliţei la încovoiere şi forfecare.
7. Verificarea tijei şurubului.
Se verifică tija șurubului la solicitări compuse şi, eventual, la flambaj.
8. Calculul randamentului transmisiei.
16
Transmisii cu şuruburi

1.3 Tipuri de filete utilizate


1.3.1 Filetul trapezoidal
Profilul nominal pentru filetul trapezoidal ISO (SR ISO 2901:1996) este dat în figura 1.7, iar o selecție
a dimensiunilor acestuia – în tabelul 1.1.

P
30º Filet interior H1 = 0,5·P
ac h3 = H4 = H1+ac = 0,5·P+ac
R1 R2 z = 0,25·P =H1/2
d3 = d −2·h3 = d −2·(0,5·P+ac)
d (diametru nominal)
z

H1

d2 = D2 =d −2·z = d −0,5·P

H4
R2
h3

D1 = d −2·H1 = d –P
D4 = d +2·ac
ac

R1max = 0,5·ac

D2, d2
R2max = ac

D4
D1
d3
d2

Filet exterior

Fig.1.7 Filet trapezoidal (profilul nominal)

Tabelul 1.1 Filet trapezoidal. Dimensiuni (selecţie)


Diametrul nominal Pasul Diametrul Diametrul Diametrul interior Joc la
d [mm] mediu exterior vârf
Şirul 1 Şirul 2 P [mm] d2=D2 [mm] D4 [mm] d3 [mm] D1 [mm] ac [mm]
10 2 9 10,5 7,5 8 0,25
11 3 9,5 11,5 7,5 8 0,25
12 3 10,5 12,5 8,5 9 0,25
14 3 12,5 14,5 10,5 11 0,25
16 4 14 16,5 11,5 12 0,25
18 4 16 18,5 13,5 14 0,25
20 4 18 20,5 15,5 16 0,25
22 5 19,5 22,5 16,5 17 0,25
24 5 21,5 24,5 18,5 19 0,25
26 5 23,5 26,5 20,5 21 0,25
28 5 25,5 28,5 22,5 23 0,25
30 6 27 31 23 24 0,5
32 6 29 33 25 26 0,5
34 6 31 35 27 28 0,5
36 6 33 37 29 30 0,5
38 7 34,5 39 30 31 0,5
40 7 36,5 41 32 33 0,5
42 7 38,5 43 34 35 0,5
44 7 40,5 45 36 37 0,5
46 8 42 47 37 38 0,5
48 8 44 49 39 40 0,5
50 8 46 51 41 42 0,5
52 8 48 53 43 44 0,5
55 9 50,5 56 45 46 0,5
60 9 55,5 61 50 51 0,5
65 10 60 66 54 55 0,5
70 10 65 71 59 60 0,5
75 10 70 76 64 65 0,5
80 10 75 81 69 70 0,5
Se preferă diametrele nominale din şirul 1.

17
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

1.3.2 Filetul ferăstrău


Profilul nominal pentru filetul ferăstrău (STAS 2234, DIN 513) este dat în figura 1.8, iar o selecție a
dimensiunilor acestuia – în tabelul 1.2.

d = D = diametrul nominal al filetului


P D1 = d −2·H1 = d −1,5·P
w Filet
D2 = d2 = d −H1 = 0,75·P
interior d3 = d −2·h3
a H1 = 0,75·P
30º h3 = H1+ac = 0,86777·P

H1

h3

ac = 0,11777·P
ac

Filet
e a = 0,1· P
R d2 = D2
exterior
w = 0,26384·P
d3

D1
D
d

e=w–a
R = 0,12427·P
Fig.1.8 Filet ferăstrău (profilul nominal)

Tabelul 1.2 Filet ferăstrău. Dimensiuni (selecţie)


Diametrul nominal Pasul Diametrul mediu Diametrul interior
d = D [mm]
Şirul 1 Şirul 2 P [mm] d2=D2 [mm] d3 [mm] D1 [mm]
10 2 8,5 6,528 7
12 3 9,75 6,794 7,5
14 3 11,75 8,794 9,5
16 4 13 9,058 10
18 4 15 11,058 12
20 4 17 13,058 14
22 5 18,25 13,322 14,5
24 5 20,25 15,322 16,5
26 5 22,25 17,322 18,5
28 5 24,25 19,322 20,5
30 6 25,25 19,586 21
32 6 27,25 21,586 23
34 6 29,5 23,586 25
36 6 31,5 25,586 27
38 7 32,75 25,852 27,5
40 7 34,75 27,852 29,5
42 7 36,75 29,852 31,5
44 7 38,75 31,852 33,5
46 8 40 32,116 34
48 8 42 34,116 36
50 8 44 36,116 38
52 8 46 38,116 40
55 9 48,25 39,38 41,5
60 9 53,25 44,38 46,5
65 10 57,5 47,644 50
70 10 62,5 52,644 55
75 10 67,5 57,644 60
80 10 72,5 62,644 65
Diametrul nominal se alege din şirul 1. Dacă este necesar, se va alege din şirul 2.

18
Transmisii cu şuruburi

1.4 Materiale
Pentru şurubul de mişcare se alege un oţel (tabelul 1.3) iar pentru piuliţă o fontă (tabelul 1.4) sau un
bronz (tabelul 1.5). În funcţie de materialele alese se stabileşte presiunea de contact admisibilă pa şi
coeficientul de frecare (tabelul 1.6).
Pentru alte elemente componente ale preselor (traverse, coloane, mânere) sau ale cricurilor (cupa,
corpul, mecanismul de acționare) se aleg materiale din categoria oţelurilor (în majoritatea situaţiilor) sau a
fontelor.

Tabelul 1.3 Oţeluri de construcţii, oţeluri carbon de calitate şi oţeluri aliate - rezistenţe admisibile
Piese cu concentratori de tensiune Piese fără concentratori de tensiune
Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa
Marca de la la la la la la la la
oţel tracţiune încovoiere torsiune forfecare tracţiune încovoiere torsiune forfecare
σat = σac σai τat τaf σat = σac σai τat τaf
[MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa]
S 235 42 46 … 50 25 … 27 34 115 132 75 92
S 275 45 50 … 54 27 … 29 36 125 144 81 100
S 355 53 58 … 63 33 … 36 43 145 166 97 116
E 295 51 56 … 61 31 … 33 41 140 161 91 112
E 335 58 64 … 70 35 … 38 46 160 184 104 128
E 360 67 74 … 80 40 … 44 54 175 201 114 140
2 C 22** 56 62 … 67 34 … 36 45 155 178 101 124
2 C 25** 65 72 … 78 39 … 42 52 180 207 117 144
1 C 45* 65 72 … 78 39 … 42 52 180 207 117 144
2 C 45** 87 96 … 104 52 … 57 70 240 276 156 192
1 C 50* 67 74 … 80 40 … 44 54 185 213 120 148
2 C 50** 93 102 … 112 56 … 60 74 255 293 166 204
18 CrMo 4 98 108 … 118 59 … 64 78 270 311 176 216
42 CrMo 4 142 156 … 170 85 … 92 114 390 449 254 312
Observație: *normalizat N; ** călit şi revenit.

Tabelul 1.4 Fonte cenuşii şi cu grafit nodular - rezistenţe admisibile


Piese cu concentratori de tensiune Piese fără concentratori de tensiune
Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa
la la com- la la la la la com- la la la
Marca fontei tracţiune presiune încovoiere torsiune forfecare tracţiune presiune încovoiere torsiune forfecare
σat σac σai τat τaf σat σac σai τat τaf
[MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa]
EN-GJL-100 12 … 19 30 … 48 20 … 32 14 … 23 10 … 15 33 … 53 83 … 133 56 … 90 40 … 64 26 … 42
EN-GJL-150 13 … 30 33 … 75 22 … 51 16 … 36 10 … 24 36 … 83 90 … 207 61 … 141 43 … 100 29 … 66
EN-GJL-200 19 … 32 48 … 80 32 … 54 23 … 38 15 … 26 53 … 89 133…223 90 … 151 64 … 107 42 … 71
EN-GJL-250 25 … 38 63 … 95 42 … 65 36 … 46 20 … 30 69 … 106 173…265 117…180 83 … 127 69 … 85
EN-GJL-300 30 … 38 75 … 95 51 … 65 36 … 46 24 … 30 83 … 106 208…265 141…180 100…127 66 … 85
EN-GJS-350-22 45 113 77 54 36 123 308 209 148 98
EN GJS-400-18 49 123 83 59 39 133 333 226 160 106
EN-GJS-450-10 56 … 73 140…183 95…124 67 … 88 45 … 58 150…200 375…450 255…425 180…240 120…160

19
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

Tabelul 1.5 Bronzuri - rezistenţe admisibile


Piese cu concentratori de tensiune Piese fără concentratori de tensiune
Modul Rezistenţa la Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa la Rezistenţa Rezistenţa Rezistenţa
tracţiune şi la la la la tracţiune şi la la la la
Marca de compresiune încovoiere torsiune forfecare compresiune încovoiere torsiune forfecare
turnare σat = σac σai τat τaf σat = σac σai τat τaf
[MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa]
nisip 28 28 20 22 77 77 54 62
CuSn12-C
în cochilă 32 32 22 26 88 88 62 70
nisip 33 33 23 26 91 91 64 73
CuSn12Ni2-C
centrifugal 36 36 25 29 98 98 69 78
nisip 23 23 16 18 63 63 44 50
CuSn7Zn4Pb7-C
centrifugal 25 25 18 20 70 70 49 56
nisip 62 62 43 50 172 172 120 138
CuAl10Fe2-C
centrifugal 69 69 48 55 189 189 132 151

Tabelul 1.6 Tensiuni admisibile şi coeficienţi de frecare


Suprafeţe mobile Suprafeţe imobile Coeficienţi de frecare
Materialele cuplei
pa , [MPa] σas (pa), [MPa] µ
oţel călit / bronz 12 ... 13 42 ... 55 0,08 ... 0,10
oţel necălit / bronz 8 ... 10 42 ... 55 0,08 ... 0,10
oţel / oţel 7 ... 13 65 ... 100 0,10 ... 0,11
oţel călit / fontă cu grafit nodular 7 ... 9 35 ... 45 0,10 ... 0,11
oţel necălit / fontă cu grafit nodular 6 ... 7 35 ... 45 0,10 ... 0,11
oţel necălit / fontă cenuşie 5 35 ... 45 0,12 ... 0,15

20
2 PRESA CU PIULIŢĂ FIXĂ
La presele cu piuliţă fixă şurubul execută o mișcare de roto-translaţie. Între capătul inferior al
şurubului şi piesa ce urmează a fi presată se interpune un element intermediar. Acest element intermediar
este traversa fixă (la presa cu două coloane) sau un berbec (la presa cu o coloană). Pentru a reduce
frecarea dintre capătul şurubului şi elementul intermediar se montează un rulment axial. Astfel, forma
şurubului va fi aceeaşi în cazul ambelor prese.

Şurubul presei (1) Piuliţă fixă (2) Corp (4)


F T F T F T
L
T

Fm
1 F
2 T
T1 F T1

3 l/2

l H
T2
4 F F
F

Fig.2.1 Schema funcţională şi de încărcare pentru presa cu piuliţă fixă cu două coloane
1 - şurubul presei; 2 - piuliţă fixă; 3 - traversă mobilă; 4 - corp.

Şurubul presei (1) Piuliţă fixă (2) Corp (4)


F T F T F T
L
T

Fm
1 F
T
2
4 T1 l2
F T1
3
H
T2 l1
F F F

Fig.2.2 Schema funcţională şi de încărcare pentru presa cu piuliţă fixă cu o coloană


1 - şurubul presei; 2 - piuliţă fixă; 3 - berbec; 4 - corp.

21
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

2.1 Dimensionarea
Se calculează diametrul mediu d2 din solicitarea la presiune de contact a spirelor.
F
d2  [mm] (2.1)
   h   m  pa
unde: F – forţa axială (sarcina maximă), în N;
ψh – coeficientul înălţimii spirei (pentru filetul trapezoidal (Tr): ψh= 0,5 iar pentru filetul
ferăstrău (S): ψh=0,75);
ψm – coeficientul lungimii filetate a piuliţei. Coeficientul ψm are valori în intervalul
1,2≤ ψm ≤2,5. Mai frecvent ψm = 1,8;
pa – presiunea de contact admisibilă, în MPa, pentru materialele alese (tabelul 1.6).
H
h  1 (2.2)
P
unde: H1 – înălţimea utilă a filetului, în mm;
P – pasul filetului, în mm.
m Pz
m   (2.3)
d2 d2
unde: m – lungimea filetului piuliţei;
z – numărul de spire.
Pornind de la valoarea diametrului mediu calculată cu relaţia (2.1) se alege filetul cu diametrul d2
imediat superior celui rezultat din calcul. Se determină diametrul nominal d, cel care definește filetul, din
tabelul 1.1 (pentru filet trapezoidal) sau 1.2 (pentru filet ferăstrău). Din tabele se determină și celelalte
elemente geometrice ale filetului (P, d3, d2, D1, D4 etc.).
Momentul de înşurubare T1 se calculează cu relaţia:
1
T1   F  d 2  tan 2   [N·mm] (2.4)
2
unde: β2 – unghiul de înclinare al elicei pe cilindrul cu diametrul mediu d2;
φ′ – unghiul de frecare aparent.
 P 
2  arctan  (2.5)
   d2 
pentru filet cu un singur început, respectiv:
 P 
2  arctan h  (2.6)
   d2 
pentru un filet cu n începuturi.
Ph  n  P (2.7)
unde: n – numărul de începuturi.
  
  arctan  (2.8)
 cos 1 
unde: μ – coeficientul de frecare pentru cuplul de materiale ales (tabelul 1.6);
α1 – unghiul de înclinare al flancului activ al filetului (la filet trapezoidal α1=15°, la filet
ferăstrău α1=3°).
La prese, în funcţie de destinaţia lor, este posibil să nu fie necesară verificarea autofrânării.
Verificarea la autofrânare, dacă se impune, se face cu relaţia:
2   (2.9)
Calculul numărului de spire:

22
Presa cu piuliţă fixă

m  d2
z (2.10)
P
Numărul de spire trebuie să îndeplinească condiția:
6  z  11 (2.11)
Calculul lungimii filetului piuliţei;
m  zP (2.12)
Calculul lungimii filetului şurubului:
Lf  x  m  3  P (2.13)
unde: x – cursa maximă (dată prin tema de proiect).

2.2 Proiectarea formei şurubului


La proiectarea extremităţilor şurubului (fig.2.3) se
va avea în vedere ca dimensiunile radiale ale unei df
extremităţi să se înscrie în cercuri cu diametrele mai
mici decât diametrul minim al filetului d3 (în caz
contrar şurubul nu poate fi introdus în piuliţă). lf d′
La partea superioară a şurubului se montează
elementul de acţionare (format dintr-un butuc cu
mânere) pe un profil pătrat sau hexagonal. lp
Se alege diametrul d′ < d3. a
Latura profilului poligonal este:
d′
▪ profil pătrat: a  0,71  d  (2.14)
d d3
▪ profil hexagonal: a (2.15)
2 d
Valoarea obţinută se rotunjeşte la o valoare
întreagă (de obicei superioară celei calculate).
Lungimea porţiunii profilate:
l p  1...1,5  a (2.16)
Urmează o porţiune filetată (un filet metric) dg
pentru fixarea butucului elementului de acţionare d′
prin intermediul unei piuliţe şi a unei şaibe. Acestea
se aleg din Anexa 6, respectiv, Anexa 7 şi, în funcție
de dimensiunile lor, se stabileşte lungimea porţiunii ld
drul
filetate lf. hgs
Se face o verificare preliminară la torsiune a
porţiunii poligonale cu relaţia: Hrul
k   T1
t   at (2.17) dm
Wp
unde: k′ – coeficient (k′=1,1 pentru lagăr cu Drul
rulment);
τat – rezistenţa admisibilă la torsiune Fig.2.3 Proiectarea formei şurubului
pentru materialul şurubului (fără la presa cu piuliţă fixă
concentratori de tensiune).
Wp – modulul de rezistență al secţiunii.
▪ pentru secţiune pătrată: Wp  0,208  a3 (2.18)
▪ pentru secţiune hexagonală: Wp  0,223  A  S (2.19)
unde: A – aria hexagonului;
S – deschiderea cheii ( S  1,73  a , unde a este latura hexagonului).
23
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

În partea inferioară şurubul se reazemă pe un rulment axial cu bile. Acesta se alege din Anexa 16. Se
alege un rulment la care drul ≤ d′ şi care are sarcina statică de bază C0 > F (rezultând şi dimensiunile Drul şi
Hrul).
Lungimea degajării (Anexa 2): ld  2  P (2.20)
Diametrul gulerului dg se alege: d m  d g  Drul (2.21)
unde: dm – diametrul mediu al rulmentului (diametrul centrelor bilelor).
d  Drul
d m  rul (2.22)
2
Grosimea hgs a gulerului se calculează cu relaţia:
3  F  d m  d rul 
hgs  (2.23)
  d rul   ai
unde: σai – rezistenţa admisibilă la încovoiere pentru materialul şurubului (fără concentratori de
tensiune).
Momentul T2 se calculează cu relaţia:
1
T2    rul  d rul  F [N·mm] (2.24)
2
unde: μrul – coeficientul de frecare din rulment (μrul=0,008…0.01).
Momentul total este:
T  T1  T2 [N·mm] (2.25)

2.3 Verificarea şurubului


2.3.1 Verificarea tijei şurubului
Verificarea la solicitări compuse se face cu criteriul von Mises:
 ech   c2  3  t2   ac (2.26)
unde: σac – rezistenţa admisibilă la compresiune pentru materialul şurubului (cu concentratori de
tensiune).
4F
c  (2.27)
  d32
16  T2
t  (2.28)
  d33
Verificarea la flambaj
Lungimea de flambaj lfl va fi lfl = 0,5·x la presa cu două coloane, respectiv lfl = 0,7·x la presa cu o
coloană. Coeficientului de zveltețe λ se calculează cu relaţia:
l
  fl (2.29)
imin
unde: imin – raza minimă de inerție a secțiunii.
I min d3
imin   (2.30)
A 4
unde: Imin – momentul de inerţie minim;
A – aria secţiunii.
▪ pentru valori ale lui λ ≤ 60 (ceea ce conduce la condiţia lfl ≤ 15·d3) nu este necesară verificarea la
flambaj.
▪ dacă 60 ≤ λ < 100 se calculează forţa de flambaj cu relaţia:
  d32
F fl   u  v    (2.31)
4
24
Presa cu piuliţă fixă

unde: u = 350; v = 1,15 pentru oţeluri de construcţii şi u = 450; v = 1,67 pentru oţeluri carbon de calitate
şi oţeluri aliate.
▪ dacă λ > 100 se calculează forţa de flambaj cu relaţia lui Euler:
2  E  I min
F fl  (2.32)
l 2fl
  d34
unde: I min  [mm4], iar E =2,15·105 MPa pentru oţel.
64
Coeficientul de siguranţă va fi:
F
cs  fl  cas  3...5 (2.33)
F
2.3.2 Verificarea spirelor şurubului
Pentru că dimensionarea filetului s-a făcut la presiune de contact, spirele şurubului (şi ale piuliţei) se
verifică la încovoiere şi la forfecare.
H 
6  F   1  ac 
 2  
i  ai (2.34)
z    d3  h2
Înălţimea utilă a filetului H1 este:
 filet trapezoidal H1  0,5  P
(2.35)
 filet ferastrau H1  0,75  P
Grosimea h a spirei pe cilindrul de încastrare:
 filet trapezoidal h  0,634  P
(2.36)
 filet ferastrau h  0,875  P
La filetul ferăstrău ac = 0,11777·P.
F
f   af (2.37)
z    d3  h

2.4 Dimensionarea piuliţei


Se calculează diametrul exterior De al corpului piuliţei (fig.2.4) la solicitarea compusă (întindere şi
răsucire).

Detaliu cu
De piuliţa montată

D4 Ds
D4
F
De
gp dg
m g
hg Di
hg

Dg Dg

Fig.2.4 Proiectarea formei piuliţei la presa cu piuliţă fixă

4 F
De   D42 (2.38)
   at
25
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

unde: β – coeficientul care ia în considerare solicitarea de răsucire (β = 1,3);


σat – rezistenţa admisibilă la tracţiune pentru materialul piuliţei (cu concentratori de tensiune).
În acelaşi timp trebuie să fie respectată condiţia de grosime minimă a peretelui corpului piuliţei.
D  D4
gp  e  5 mm (2.39)
2
În cazul în care filetul este ferăstrău, în figura 2.4 şi în relaţiile (2.38) şi (2.39) D4 = D (fig.1.8).
Piuliţa se fixează în corpul presei cu şuruburi (la presa cu două coloane, fig.1.2) şi cu şuruburi, şaibe şi
piuliţe (la presa cu o coloană, fig.1.1). Acestea se aleg din Anexa 4 (şuruburile), Anexa 6 (piuliţele) şi
Anexa 7 (şaibele). Diametrele găurilor de trecere dg (fig.2.4) sunt date în Anexa 8. Se aleg şuruburi de
fixare M5, M6 sau, mai rar, M8.
Diametrul cercului pe care se montează şuruburile Ds este:
Ds  De  2  g  d s (2.40)
unde: g – grosimea peretelui (fig.2.4,b), g ≥ 5 mm;
ds – diametrul nominal al şurubului de fixare.
Diametrul gulerului piuliţei Dg se calculează cu relaţia:
Dg  Ds  d s  s (2.41)
unde: s – cotă care asigură rezemarea capului şurubului (sau a piuliţei), s = 9 mm (pentru M5),
s = 12 mm (pentru M6), s = 15 mm (pentru M8).
Grosimea gulerului se ia:
hg  0,2...0,25  m (2.42)

2.5 Verificarea piuliţei


2.5.1 Verificarea corpului piuliţei
Verificarea la solicitări compuse se face cu relaţia (von Mises):
ech  c2  3  t2   at (2.43)
unde: σat – rezistenţa admisibilă la tracţiune pentru materialul piuliţei (cu concentratori de tensiune).
4 F
c  (2.44)
  De2  D42 
16  T1  De
t  (2.45)

  De4  D44 
În cazul în care filetul este ferăstrău, în relaţiile (2.44) şi (2.45) D4 = D (fig.1.8).
2.5.2 Verificarea gulerului piuliţei
Gulerul piuliţei se verifică la încovoiere, forfecare şi la strivire.
3  F  Dg  De 
i    ai (2.46)
  De  hg2
F
f   af (2.47)
  De  hg
4 F
s    as
 2
g 
  D  Di2  n  d g2  (2.48)

Di  De  2  lt (2.49)
unde: n – numărul şuruburilor de fixare;
σas – rezistenţa admisibilă la strivire a materialului care are rezistenţa mai mică (suprafeţe
imobile, tabelul 1.6);
dg – diametrul găurii de trecere (Anexa 8);
lt – mărimea teşiturii (lt = 1…2 mm).
26
Presa cu piuliţă fixă

2.5.3 Verificarea spirelor piuliţei


Spirele piuliţei se verifică la încovoiere şi la forfecare.
H 
6  F   1  ac 
i   2   (2.50)
ai
z    D4  h 2

F
f   af (2.51)
z    D4  h
Dacă filetul este ferăstrău, atunci în relaţiile (2.50) şi (2.51) D4 = D iar ac =0,11777·P.

2.6 Proiectarea elementului de acţionare


La presele cu piuliţă fixă elementul de acţionare (format dintr-un butuc cu mânere) se montează pe
şurub printr-o asamblare pe contur (pe un profil pătrat sau hexagonal).
Lungimea de calcul a manivelei (considerând că presa este acţionată de un singur operator):
T
Lc  (2.52)
Fm
unde: Fm – forţa cu care acţionează un operator (Fm = 120…170 N).
Lungimea manivelei: Lm  Lc  l0 (2.53)
unde: l0 – lungimea suplimentară pentru prinderea cu mâna a manivelei (l0 = 50 mm).
Dacă elementul de acţionare este un butuc cu două mânere, atunci lungimea unui mâner va fi:
L
lmn  c  l0 (2.54)
2
Relaţia (2.54) este valabilă pentru situaţia în care mânerele nu sunt înclinate (fig.1.1). Dacă ele sunt
înclinate (fig.1.2), atunci lmn reprezintă distanţa de la axa şurubului presei la capătul mânerului.
Diametrul mânerului se poate calcula cu relaţia:
32  Fm  lmn  l0 
d mn  3 (2.55)
   ai
unde: σai – rezistenţa admisibilă la încovoiere pentru materialul mânerului.
Valoarea obţinută se rotunjeşte la o valoare întreagă superioară.
Înălţimea butucului se ia cu 2…3 mm mai mare decât lungimea lp (fig.2.3).
Suprafaţa de contact dintre butucul mecanismului de acţionare şi şurub se verifică la strivire.
6 T
s    as (2.56)
n1  a 2  l p
unde: n1 = 4 pentru asamblarea pe contur pătrat şi n1 = 6 pentru asamblarea pe contur hexagonal;
a – latura pătratului sau a hexagonului;
lp – lungimea (înălţimea) porţiunii profilate (fig.41);
σas – rezistenţa admisibilă la strivire a materialului care are rezistenţa mai mică (suprafeţe
imobile, tabelul 1.6).

2.7 Proiectarea corpului presei


2.7.1 Presa cu o coloană
La presele cu o coloană corpul se realizează prin turnare sau prin sudare (componente din oţel). O
variantă constructivă de corp turnat este prezentată în figura 2.5. La piesele turnate, trecerea între
suprafeţe se face prin raze de curbură pentru a se evita fisurarea la solidificare.
Dimensiunile De, Ds, Dg, dg, hg şi m s-au stabilit la proiectarea formei piuliţei.
Găurile de trecere ale şuruburilor de fixare a corpului presei în fundaţie dgf se iau din Anexa 8 în
funcţie de şuruburile alese pentru fixare (M10, M12, M14 sau M16).

27
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

B-B
Ds
dg

De
m
hg

F R
Dl
Dc

l1
c1 F A A

H1
c2
a1 dgf

L1/2 A-A
a1
z

b2 a2
1
G y
a1
b2 a2 y1
L2
B
b1

L1

Fig.2.5 Proiectarea corpului turnat la presa cu piuliţă fixă cu o coloană

Dl  Dg  2...4  mm (2.57)
Dc  Dl  8...10  mm (2.58)

28
Presa cu piuliţă fixă

a1  12...30 mm (2.59)
a2  0,5...0,8  a1 (2.60)
b2  Dc (2.61)
b1  0,4...0,8  b2 (2.62)
c1  1,2...2   a1  25 mm (2.63)
În placa de grosime c1 se practică canale T pentru a uşura fixarea pieselor ce urmează a fi presate.
Dimensiunile canalelor T se găsesc în Anexa 15.
c2  c1 (2.64)
l1  3...10 mm (2.65)
L1  2...3  Dc (2.66)
Se vor alege valorile mai mici în cazul în care cursa maximă este mai mică.
L2  L1 (2.67)
H1  c1  20...40  mm (2.68)
Cota H se determină constructiv în funcţie de H1, m, cursa maximă, înălţimea berbecului, etc.
R  10...15 mm (2.69)
Ca variantă constructivă, în locul zonei curbilinii se poate alege o zonă rectilinie înclinată (ca în figura
1.3).
Calculul simplificat de verificare se face în secţiunea A-A (fig.2.5) la întindere excentrică. Tensiunea
maximă este în punctul 1.
t1  t1  t1   at (2.70)
F
t1  (2.71)
A
L 
F   1  l1  y1 
t1  2  (2.72)
Iz
y1
unde: σat – rezistența admisibilă la tracţiune a materialului corpului presei;
A – aria secţiunii;
Iz – momentul de inerţie în raport cu axa Gz ce trece prin centrul de greutate G al secţiunii.
b2  a13  a2   b1  a1 
3

Iz  (2.73)
12
2.7.2 Presa cu două coloane
O variantă constructivă de corp asamblat cu două coloane pentru o presă cu piuliţă fixă este prezentată
în figura 2.6.
Dimensiunile De, Ds, m, hg şi Dg s-au stabilit la proiectarea formei piuliţei.
Dc  Dg  2...4  mm (2.74)
unde: Dg – diametrul gulerului piuliţei (fig.2.4).
D3  Dc (2.75)
Dimensionarea coloanelor se face plecând de la extremitatea superioară a acestora. Se calculează
diametrul interior al porţiunii filetate cu relaţia:
2 F
d3  (2.76)
   at
unde: σat – rezistenţa admisibilă la tracţiune pentru materialul coloanei (cu concentratori de tensiune).

29
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

d3
D3
d
l2
De H1
dc H2 l1
l3

l1 c F
d4 Ds
Dc

l5

a F

H3 l4 H4

d′

L1
L1/2
b

e
L2

l A

Fig.2.6 Proiectarea corpului asamblat la presa cu piuliţă fixă cu două coloane

În funcţie de diametrul d3 se alege un filet de fixare metric standardizat care are diametrul minim d3
mai mare decât cel calculat cu relaţia (2.76) şi implicit piuliţa care se montează pe capătul filetat al
coloanei (se alege o piuliță înfundată din Anexa 6). Rezultă astfel diametrul nominal al filetului d.
În continuare:
d c  d  2...4  mm (2.77)

30
Presa cu piuliţă fixă

d 4  d c  6...10  mm (2.78)
d  d (2.79)
l1  2...5 mm (2.80)
l2 se alege cu 2…5 mm mai mare decât lungimea filetului piuliţei înfundate.
l3  d c (2.81)
l4  1,5...2   d  (2.82)
l5  5...10 mm (2.83)
H1  m  hg (2.84)
unde: m – lungimea piuliţei (fig.2.4);
hg – înălţimea gulerului piuliţei (fig.2.4).
H 2  l3  2...3 mm (2.85)
H 3  l4  5...10  mm (2.86)
H4  H3 (2.87)
a  20...30 mm (2.88)
În placa de grosime a se practică canale T pentru a uşura fixarea pieselor ce urmează a fi presate.
Dimensiunile canalelor T se găsesc în Anexa 15.
b  0,5...1  a (2.89)
c  8...15 mm (2.90)
e  0,7...0,8  c (2.91)
L1  5...8  De (2.92)
L2  L1 (2.93)
L1 d
l  l5  4 (2.94)
2 2
Găurile de trecere ale şuruburilor de fixare a presei în fundaţie se iau din Anexa 8 în funcţie de
şuruburile alese pentru fixare (M10, M12, M14 sau M16).
Verificarea traversei fixe se face la încovoiere, în secţiunea A-A, cu relaţia:
M 3 F l
i  i    ai (2.95)
W Dc  De   H12
unde: σai – rezistenţa admisibilă la încovoiere pentru materialul traversei (fără concentratori de
tensiune).
Proiectarea şi dimensionarea traversei mobile se face constructiv, în funcţie de dimensiunile şurubului
presei şi a celorlalte elemente ale corpului presei.

2.8 Calculul randamentului transmisiei


Se face cu relaţia:
tan 2
 (2.96)
d
tan 2    rul   rul
d2
unde: β2 – unghiul de înclinare al elicei pe diametrul mediu;
φ′ – unghiul de frecare aparent;
drul – diametrul de fus al rulmentului;
d2 – diametrul mediu al filetului şurubului;
μrul – coeficientul de frecare din rulment.

Modelul 3D al unei prese cu piuliţă fixă cu două coloane este prezentat în figura 2.7.
31
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

Fig.2.7 Presă cu piuliţă fixă (model 3D)

32
3 PRESA CU PIULIŢĂ ROTITOARE
La presele cu piuliţă rotitoare elementul de acţionare (butuc cu mânere) se montează pe piuliţă printr-o
asamblare cu pană sau pe o porţiune cu profil hexagonal. Şurubul trebuie împiedecat să se rotească, el
executând doar o mişcare de translaţie. La presa cu două coloane capătul inferior al şurubului este fixat în
traversa mobilă prin intermediul unui ştift (fig.1.4). La presa cu o coloană rotirea şurubului este blocată de
către o pană montată pe şurub sau de către o pană montată pe capac şi care este poziţionată într-un canal
practicat pe şurub (fig.1.3). Se recomandă cea de-a doua variantă (canalul de pană se poate freza şi pe
porţiunea filetată a şurubului iar piuliţa va avea un gabarit axial mai mic). Forma piuliţei va fi aceeaşi în
cazul ambelor prese.

Şurub (1) Piuliţă rotitoare (2) Corp (3)


F T F T F T

1 L T
T′1
2 F
T
Fm
3
F
T′′1 T2 l/2
F T1
T1= T′1+T′′1 H
l
F
F

Fig.3.1 Schema funcţională şi de încărcare pentru presa cu piuliţă rotitoare cu două coloane
1 - şurub; 2 - piuliţă rotitoare; 3 - corp.

Şurub (1) Piuliţă rotitoare (2) Corp (3)


F T F T F T

T
1 L T′1 F
T
2 Fm
l2
F
3 T1
F T′′1 T2
F T1= T′1+T′′1
H
l1

F F

Fig.3.2 Schema funcţională şi de încărcare pentru presa cu piuliţă rotitoare cu o coloană


1 - şurub; 2 - piuliţă rotitoare; 3 - corp.

33
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

3.1 Dimensionarea
Se calculează diametrul mediu d2 al filetului din solicitarea la presiune de contact a spirelor.
F
d2  [mm] (3.1)
   h   m  pa
unde: F – forţa axială (sarcina maximă), în N;
ψh – coeficientul înălţimii spirei (pentru filetul trapezoidal (Tr): ψh= 0,5, iar pentru filetul
ferăstrău (S): ψh=0,75);
ψm – coeficientul lungimii filetate a piuliţei. Coeficientul ψm are valori în intervalul
1,2≤ ψm ≤2,5. Mai frecvent ψm = 1,8;
pa – presiunea de contact admisibilă, în MPa, pentru materialele alese (tabelul 1.6).
H
h  1 (3.2)
P
unde: H1 – înălţimea utilă a filetului, în mm;
P – pasul filetului, în mm.
m Pz
m   (3.3)
d2 d2
unde: m – lungimea filetului piuliţei, în mm;
z – numărul de spire.
Pornind de la valoarea diametrului mediu calculată cu relaţia (3.1) se alege filetul cu diametrul d2
imediat superior celui rezultat din calcul. Se determină diametrul nominal d, cel care definește filetul, din
tabelul 1.1 (pentru filet trapezoidal) sau 1.2 (pentru filet ferăstrău). Din tabele se determină și celelalte
elemente geometrice ale filetului (P, d3, d2, D1, D4 etc.).
Momentul de înşurubare T1 se calculează cu relaţia:
1
T1   F  d 2  tan 2   [N·mm] (3.4)
2
unde: β2 – unghiul de înclinare al elicei pe cilindrul cu diametrul mediu d2;
φ′ – unghiul de frecare aparent.
 P 
2  arctan  (3.5)
   d2 
pentru filet cu un singur început, respectiv:
 P 
2  arctan h  (3.6)
   d2 
pentru un filet cu n începuturi.
Ph  n  P (3.7)
unde: n – numărul de începuturi.
  
  arctan  (3.8)
 cos 1 
unde: μ – coeficientul de frecare pentru cuplul de materiale ales (tabelul 1.6);
α1 – unghiul de înclinare al flancului activ al filetului (la filet trapezoidal α1=15°, la filet
ferăstrău α1=3°).
La prese, în funcţie de destinaţia lor, este posibil să nu fie necesară verificarea autofrânării.
Verificarea la autofrânare, dacă se impune, se face cu relaţia:
2   (3.9)
Calculul numărului de spire:

34
Presa cu piuliţă rotitoare

m  d2
z (3.10)
P
Numărul de spire trebuie să îndeplinească condiția:
6  z  11 (3.11)
Calculul lungimii filetului piuliţei:
m  zP (3.12)
Calculul lungimii filetului şurubului:
Lf  x  m  3  P (3.13)
unde: x – cursa maximă (dată prin tema de proiect).

3.2 Proiectarea formei şurubului


La presa cu piuliţă rotitoare forma şurubului este simplă (fig.3.3).

Lf
d3 d3
d d
Lf

ld d′

ld lps
d′

lcs
d

d
dst

lc lc
dc dc
a b
Fig.3.3 Proiectarea formei şurubului la presa cu piuliţă rotitoare
a - presa cu două coloane; b - presa cu o coloană

Se alege diametrul d′ < d3.


Lungimea degajării (Anexa 2):
ld  2  P (3.14)
dc  d  4...6 mm (3.15)
lc  0,5...1  dc (3.16)

35
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

La presa cu două coloane extremitatea inferioară a şurubului se fixează în traversa mobilă prin
intermediul unui ştift. Diametrul ştiftului dst se alege 6, 8, 10 sau 12 mm (Anexa 10). Ştiftul se verifică la
strivire şi la forfecare.
La presa cu o coloană rotirea şurubului este blocată de către o pană specială (fig.3.3,b). Dimensiunile
secţiunii penei se stabilesc în funcţie de diametrul d (Anexa 14). Pana se verifică la strivire şi la forfecare.
Lungimea canalului de pană din şurub:
lcs  x  l ps (3.17)
Canalul de pană se poate freza şi pe porţiunea filetată.
Lungimea totală a şurubului se stabileşte după definitivarea dimensiunilor piuliţei şi a corpului.

3.3 Verificarea şurubului


3.3.1 Verificarea tijei şurubului
Verificarea la solicitări compuse se face cu criteriul von Mises:
 ech   c2  3  t2   ac (3.18)
unde: σac – rezistenţa admisibilă la compresiune pentru materialul şurubului (cu concentratori de
tensiune).
4 F
c  (3.19)
  d32
16  T1
t  (3.20)
  d33
Verificarea la flambaj
Lungimea de flambaj lfl va fi lfl = 0,5·x la presa cu două coloane, respectiv lfl = 0,7·x la presa cu o
coloană. Coeficientului de zveltețe λ se calculează cu relaţia:
l
  fl (3.21)
imin
unde: imin – raza minimă de inerție a secțiunii.
I min d3
imin   (3.22)
A 4
unde: Imin – momentul de inerţie minim;
A – aria secţiunii.
▪ pentru valori ale lui λ ≤ 60 (ceea ce conduce la condiţia lfl ≤ 15·d3) nu este necesară verificarea la
flambaj.
▪ dacă 60 ≤ λ < 100 forţa de flambaj se calculează cu relaţia:
  d32
F fl   u  v    (3.23)
4
unde: u = 350; v = 1,15 pentru oţeluri de construcţii şi u = 450; v = 1,67 pentru oţeluri carbon de calitate
şi oţeluri aliate.
▪ dacă λ > 100 forţa de flambaj se calculează cu relaţia lui Euler:
2  E  I min
F fl  (3.24)
l 2fl
  d34
unde: I min  [mm4], iar E =2,15·105 MPa pentru oţel.
64
F
Coeficientul de siguranţă va fi: cs  fl  cas  3...5 (3.25)
F

36
Presa cu piuliţă rotitoare

3.3.2 Verificarea spirelor şurubului


Pentru că dimensionarea filetului s-a făcut la presiune de contact, spirele şurubului (şi ale piuliţei) se
verifică la încovoiere şi la forfecare.
H 
6  F   1  ac 
i   2   (3.26)
ai
z    d3  h2
Înălţimea utilă a filetului H1 este:
 filet trapezoidal H1  0,5  P
(3.27)
 filet ferastrau H1  0,75  P
Grosimea h a spirei pe cilindrul de încastrare:
 filet trapezoidal h  0,634  P
(3.28)
 filet ferastrau h  0,875  P
La filetul ferăstrău ac = 0,11777·P.
F
f   af (3.29)
z    d3  h

3.4 Dimensionarea piuliţei


Forma piuliţei rotitoare este prezentată în figura 3.4. Fixarea mecanismului de acţionare pe piuliţă se
face cu o piuliţă canelată care are un filet de fixare metric cu pas fin.

df

d3f

1
D4 lf
l′

m g2 2
lp =
lm
= Dc
De

3 g3
D0 lct
Drul
dm ld

Hrul drul

hg

Dg

Fig.3.4 Proiectarea formei piuliţei la presa cu piuliţă rotitoare


37
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

Secţiunea periculoasă este cea din porţiunea 1, în care se află ambele filete: filetul trapezoidal şi filetul
metric fin de fixare. Solicitarea este de tracţiune şi răsucire. Pornind de la această solicitare se determină
diametrul minim necesar al filetului de fixare. În standard, acest diametru este notat cu d3. Pentru evitarea
unor repetiţii sau confuzii, s-a notat acest diametru cu d3f, iar diametrul nominal al acestui filet – cu df
(faţă de notaţia d din standard).
4   F
d3 f   D42 (3.30)
   at
unde: β – coeficientul care ia în considerare solicitarea de răsucire (β = 1,3);
σat – rezistenţa admisibilă la tracţiune pentru materialul piuliţei (cu concentratori de tensiune).
În acelaşi timp trebuie să fie respectată condiţia de grosime minimă a peretelui corpului piuliţei.
d  D4
g1  3 f  5 mm (3.31)
2
În cazul în care filetul este ferăstrău, în figura 3.4 şi în relaţiile (126) şi (127) D4 = D (fig.1.8).
Pornind de la valoarea lui d3f calculată cu relaţia (3.30) se alege un filet care să aibă diametrul minim
d3 mai mare decât d3f şi, implicit, piuliţa canelată care se montează pe porţiunea 1 a piuliţei presei (se
alege o piuliță din Anexa 6 sau Anexa 13). Rezultă astfel diametrul nominal al filetului de fixare df.
Lungimea porţiunii filetate lf se ia în funcţie de înălţimea piuliţei canelate.
Diametrul alezajului nefiletat al piuliţei:
D0  d  4...6 mm (3.32)
În ceea ce priveşte dimensiunile zonei 2, pot exista două situaţii:
1. Dacă butucul elementului de acţionare se montează cu pană pe piuliţă (ca în figura 3.4) atunci
diametrul Dc se calculează cu relaţia:
Dc  d f  10...14 mm (3.33)
Se alege pana paralelă în funcţie de diametrul Dc (Anexa 14). Rezultă secţiunea bxh a penei precum şi
adâncimea canalului de pană t1. Trebuie respectată condiţia g2 ≥ 5 mm. Lungimea lm = 30 mm.
Lungimea penei: l p  lm  4...5 mm (3.34)
De  Dc  8...10  mm (3.35)
2. Dacă butucul elementului de acţionare se montează pe un contur hexagonal, deschiderea S a
hexagonului va fi:
S  df (3.36)
iar latura hexagonului: a  S  tan 30  0,577  S (3.37)
Diametrul exterior: De  2  a  6...8 mm (3.38)
Lungimea lm = 20 mm.
În ambele situaţii trebuie să fie respectată condiţia:
D  D0
g3  e  5 mm (3.39)
2
Lungimea de centrare a piuliţei în corp:
lct  0,7...1  De (3.40)
Urmează porţiunea pe care se montează rulmentul axial cu bile. Se alege din Anexa 16 un rulment la
care drul > De şi care are sarcina statică de bază C0 > F (rezultând şi dimensiunile Drul şi Hrul).
Diametrul gulerului Dg se alege: d m  Dg  Drul  4 mm (3.41)
unde: dm – diametrul mediu al rulmentului (diametrul centrelor bilelor).
d  Drul
d m  rul (3.42)
2
Grosimea hg a gulerului: hg  1,6  g3 (3.43)
Lungimea porţiunii de diametru De:
38
Presa cu piuliţă rotitoare

H rul
le  lct   2...3 mm (3.44)
2
H
Lungimea porţiunii de diametru drul: lrul  rul (3.45)
2
Momentul T2 se calculează cu relaţia:
1
T2    rul  d rul  F [N·mm] (3.46)
2
unde: μrul – coeficientul de frecare din rulment (μrul = 0,008…0,01).
Momentul total este: T  T1  T2 [N·mm] (3.47)

3.5 Verificarea piuliţei


3.5.1 Verificarea corpului piuliţei
Zona 1 (fig.3.4)
Verificarea la solicitări compuse se face cu criteriul von Mises:
ech  c2  3  t2   at (3.48)
unde: σat – rezistenţa admisibilă la tracţiune pentru materialul piuliţei (cu concentratori de tensiune).
4 F
c  (3.49)
  d 32f  D42 
16  T1 d 3 f
t  (3.50)
  d 34f  D44 
l
T1  T1  (3.51)
m
În cazul în care filetul este ferăstrău, în relaţiile (3.49) şi (3.50) D4 = D (fig1.8).
Zona 2 (fig.3.4)
Dacă elementul de acționare se montează cu pană pe piuliţă, secţiunea penei se alege în funcţie de
diametrul Dc pe care se montează. Se verifică pana la strivire şi la forfecare.
4 T
s    as (3.52)
Dc  h  l p  b 
4 T
f   af (3.53)
Dc  b  l p
unde: b – lățimea penei;
h – înălţimea penei;
lp – lungimea penei;
σas – rezistenţa admisibilă la strivire a materialului care are rezistenţa mai mică (suprafeţe
imobile, tabelul 1.6);
τaf – rezistenţa admisibilă la forfecare pentru materialul penei.
Dacă elementul de acționare se montează pe un contur hexagonal atunci suprafaţa de contact dintre
butucul elementului de acţionare şi piuliţă se verifică la strivire.
2 T
s  2   as (3.54)
a  lm
unde: a – latura hexagonului;
lm – lungimea (înălţimea) porţiunii profilate (fig.3.4);
σas – rezistenţa admisibilă la strivire a materialului care are rezistenţa mai mică (suprafeţe
imobile, tabelul 1.6).
Zona 3 (fig.3.4)
Se face verificarea la solicitări compuse cu relaţia (von Mises):

39
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

ech  c2  3  t2   at (3.55)


unde: σat – rezistenţa admisibilă la tracţiune pentru materialul piuliţei.
4 F
c  (3.56)
  De2  D02 
16  T1 T2   De
t  (3.57)
  De4  D04 
T1 T1  T1 (3.58)

3.5.2 Verificarea gulerului piuliţei


Gulerul piuliţei se verifică la încovoiere şi forfecare.
3  F  d m  d rul 
i    ai (3.59)
  d rul  hg2
F
f   af (3.60)
  d rul  hg
unde: σai – rezistenţa admisibilă la încovoiere pentru materialul piuliţei;
τaf – rezistenţa admisibilă la forfecare pentru materialul piuliţei.
3.5.3 Verificarea spirelor piuliţei
Spirele piuliţei se verifică la încovoiere şi la forfecare.
H 
6  F   1  ac 
i   2   (3.61)
ai
z    D4  h 2

F
f   af (3.62)
z    D4  h
Dacă filetul este ferăstrău, atunci în relaţiile (3.61) şi (3.62) D4 = D (fig.1.8), iar ac = 0,11777·P.

3.6 Proiectarea capacului


Capacul (fig.3.5) se fixează în corpul presei cu şuruburi
(la presa cu două coloane, fig.1.4) şi cu şuruburi, şaibe şi
Dic
piuliţe (la presa cu o coloană, fig.1.3). Acestea se aleg din
Anexa 4 (şuruburile), Anexa 6 (piuliţele) şi Anexa 7 dic
(şaibele). Diametrele găurilor de trecere dg (fig.3.5) sunt dg
date în Anexa 8. Se aleg şuruburi de fixare M5 sau M6 sau, e1
mai rar, M8. e
În cazul presei cu o coloană, pe capac se montează pana D0
specială care împiedică rotirea şurubului presei. Ds
D0  d  4...6 mm (3.63) Dec
unde: d – diametrul nominal al şurubului.
Dic  Drul  2...6 mm (3.64) Fig.3.5 Proiectarea formei capacului

dic  Dg  1...4 mm (3.65)


unde: Drul – diametrul exterior al rulmentului axial (fig.3.4);
Dg – diametrul gulerului piuliţei (fig.3.4).
Diametrul cercului pe care se montează şuruburile de fixare a capacului, Ds este:
Ds  Dic  2  g  d s (3.66)
unde: g – grosimea peretelui, g ≥ 5 mm;
ds – diametrul nominal al şurubului de fixare.
40
Presa cu piuliţă rotitoare

Diametrul Dec se calculează cu relaţia:


Dec  Ds  d s  s (3.67)
unde: s – cotă care asigură rezemarea capului şurubului (sau a piuliţei), s = 9 mm (pentru M5),
s = 12 mm (pentru M6), s = 15 mm (pentru M8).
e  6 mm (3.68)
e1  5 mm (3.69)

3.7 Proiectarea elementului de acţionare


La presele cu piuliţă rotitoare elementul de acţionare (format dintr-un butuc cu mânere) se montează
pe piuliţă printr-o asamblare cu pană sau pe contur hexagonal.
Lungimea de calcul a manivelei (considerând că presa este acţionată de un singur operator):
T
Lc  (3.70)
Fm
unde: Fm – forţa cu care acţionează un operator (Fm = 120…170 N).
Lungimea manivelei: Lm  Lc  l0 (3.71)
unde: l0 – lungimea suplimentară pentru prinderea cu mâna a manivelei (l0 = 50 mm pentru un
operator).
Dacă elementul de acţionare este un butuc cu două mânere, atunci lungimea unui mâner va fi:
L
lmn  c  l0 (3.72)
2
Relaţia (3.72) este valabilă pentru situaţia în care mânerele nu sunt înclinate (fig.1.3 şi 1.4). Dacă ele
sunt înclinate (fig.A1.4 sau fig.A1.5), atunci lmn reprezintă distanţa de la axa şurubului presei la capătul
mânerului.
Diametrul mânerului se poate calcula cu relaţia:
32  Fm  lmn  l0 
d mn  3 (3.73)
   ai
unde: σai – rezistenţa admisibilă la încovoiere pentru materialul mânerului.
Valoarea obţinută se rotunjeşte la o valoare întreagă superioară.
Înălţimea butucului se ia cu 2…3 mm mai mare decât lungimea lm (fig.3.4).

3.8 Proiectarea corpului presei


3.8.1 Presa cu o coloană
La presele cu o coloană corpul se realizează prin turnare sau prin sudare (dacă elementele componente
sunt din oţel). O variantă constructivă de corp turnat este prezentată în figura 3.6.
Dimensiunile De, Ds, dg, Dic şi Dec s-au stabilit la proiectarea formei piuliţei şi a capacului.
Găurile de trecere ale şuruburilor de fixare a corpului presei în fundaţie dgf se iau din Anexa 8 în
funcţie de şuruburile alese pentru fixare (M10, M12, M14 sau M16).
a1  12...30 mm (3.74)
a2  0,5...0,8  a1 (3.75)
b2  Dec (3.76)
b1  0,4...0,8  b2 (3.77)
c1  1,2...2   a1  25 mm (3.78)
În placa de grosime c1 se practică canale T pentru a uşura fixarea pieselor ce urmează a fi presate.
Dimensiunile canalelor T se găsesc Anexa 15.
c2  c1 (3.79)
l1  3...10 mm (3.80)
41
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

B-B
dg De
H4

D′
H3

F H4
H2

Dic γ
H Ds
Dec

l1
c1 F A A
Da
H1
c2
a1 dgf
L1/2
a1

b2 a2
L2
B

L1

Fig.3.6 Proiectarea corpului turnat la presa cu piuliţă rotitoare cu o coloană

L1  2...3  Dec (3.81)


Se vor alege valorile mai mici în cazul în care cursa maximă este mai mică.
42
Presa cu piuliţă rotitoare

L2  L1 (3.82)
D  De  2...4  mm (3.83) A-A

Da  d c  2...5 mm (3.84)
unde: dc – diametrul extremităţii inferioare a şurubului. z
H1  c1  20...40  mm (3.85)
H 2  H rul  hg  1...3 mm (3.86) a2
1 y
unde: Hrul – înălţimea rulmentului (fig.3.4); b2 G
hg – înălţimea gulerului piuliţei (fig.3.4). a1
H 3  lct  H 2  1...2  mm (3.87) y1
unde: lct – lungimea de centrare a piuliţei în corp (fig.3.4). b1
H 4  10 mm (3.88)
Cota H se determină constructiv în funcţie de H1, H3, cursa
maximă, etc.
Fig.3.7
  20...45 ° (3.89)
Ca variantă constructivă, în locul zonei rectilinii înclinate se poate alege o zonă curbă (ca în figura
A1.4).
Calculul simplificat de verificare se face în secţiunea A-A (fig.3.7) la întindere excentrică. Tensiunea
maximă este în punctul 1.
t1  t1  t1   at (3.90)
F
t1  (3.91)
A
L 
F   1  l1  y1 
t1  2  (3.92)
Iz
y1
unde: σat – rezistența admisibilă la tracţiune a materialului corpului presei;
A – aria secţiunii;
Iz – momentul de inerţie în raport cu axa Gz ce trece prin centrul de greutate G al secţiunii.
b2  a13  a2   b1  a1 
3

Iz  (3.93)
12
3.8.2 Presa cu două coloane
O variantă constructivă de corp asamblat cu două coloane pentru o presă cu piuliţă rotitoare este
prezentată în figura 3.8.
Dimensiunile De, Ds, Dic şi Dec s-au stabilit la proiectarea formei piuliţei şi a capacului.
D3  Dic (3.94)
D  De  2...4  mm (3.95)
Dimensionarea coloanelor se face plecând de la extremitatea superioară a acestora. Se calculează
diametrul interior al porţiunii filetate cu relaţia:
2F
d3  (3.96)
   at
unde: σat – rezistenţa admisibilă la tracţiune pentru materialul coloanei (cu concentratori de tensiune).
În funcţie de diametrul d3 se alege un filet de fixare metric standardizat care are diametrul minim
d3 mai mare decât cel calculat cu relaţia (3.96) şi implicit piuliţa care se montează pe capătul filetat al
coloanei (se alege o piuliță înfundată din Anexa 6). Rezultă astfel diametrul nominal al filetului d.

43
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

d c  d  2...4  mm (3.97)
d 4  d c  6...10  mm (3.98)

D3
De
d3

H3 D′ d
H1 l2

c H4
F H3 dc l3
H2

l1 Dic l1
d4
Ds
H
Dec

l5
a F

H6 l4 H5

d′
L1
b A L1/2

e L2

A
l

Fig.3.8 Proiectarea corpului asamblat la presa cu piuliţă rotitoare cu două coloane

d  d (3.99)
l1  2...5 mm (3.100)
44
Presa cu piuliţă rotitoare

l2 se alege cu 2…5 mm mai mare decât lungimea filetului piuliţei înfundate.


l3  d c (3.101)
l4  1,5...2   d  (3.102)
l5  5...10 mm (3.103)
H 2  H rul  hg  1...3 mm (3.104)
unde: Hrul – înălţimea rulmentului (fig.3.4);
hg – înălţimea gulerului piuliţei (fig.3.4).
H1  lct  H 2  1...2  mm (3.105)
unde: lct – lungimea de centrare a piuliţei în corp (fig.3.4).
H 3  10 mm (3.106)
H 4  l3  2...4  mm (3.107)
H 5  l4  5...10  mm (3.108)
H6  H5 (3.109)
a  20...30 mm (3.110)
În placa de grosime a se practică canale T pentru a uşura fixarea pieselor ce urmează a fi presate.
Dimensiunile canalelor T se găsesc în Anexa 15.
b  0,5...1  a  6 mm (3.111)
c  8...15 mm (3.112)
e  0,6...0,8  c (3.113)
L1  5...8  De (3.114)
L2  L1 (3.115)
L1 d
l  l5  4 (3.116)
2 2
Găurile de trecere ale şuruburilor de fixare a presei în fundaţie se iau din Anexa 8 în funcţie de
şuruburile alese pentru fixare (M10, M12, M14 sau M16).
Verificarea traversei fixe se face la încovoiere, în secţiunea A-A, cu relaţia:
M 3 F l
i  i    ai (3.117)
W D3  De   H1  H 2 2
unde: σai – rezistenţa admisibilă la încovoiere pentru materialul traversei (fără concentratori de
tensiune).
Proiectarea şi dimensionarea traversei mobile se face constructiv, în funcţie de dimensiunile şurubului
presei şi a celorlalte elemente ale corpului presei.

3.9 Calculul randamentului transmisiei


Se face cu relaţia:
tan 2
 (3.118)
d
tan 2    rul   rul
d2
unde: β2 – unghiul de înclinare al elicei pe cilindrul cu diametrul mediu d2;
φ′ – unghiul de frecare aparent;
drul – diametrul de fus al rulmentului;
d2 – diametrul mediu al filetului şurubului;
μrul – coeficientul de frecare din rulment.

În figura 3.9 este prezentat modelul 3D al unei prese cu piuliţă rotitoare cu două coloane.
45
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

Fig.3.9 Presă cu piuliţă rotitoare (model 3D)

46
4 CRICUL CU PIULIŢĂ ROTITOARE
La cricul cu piuliţă rotitoare mecanismul de acţionare (cu clichet orizontal sau cu clichet vertical) se
montează pe piuliţă printr-o asamblare pe un profil hexagonal. Şurubul trebuie împiedecat să se rotească
el executând doar mişcare de translaţie. La capătul inferior al şurubului este montat un ştift care culisează
într-un canal din corpul cricului (fig.1.5 şi 1.6), sau o piesă de ghidare care evoluează în canale frezate în
corpul cricului (fig.A1.7). Se va alege un filet trapezoidal cu un singur început.

Cupă (1) Şurub (2) Piuliţă rotitoare (3) Corp (4)


F T F T F T F T

F
1 0,5·T1
2 F 0,5·T1 T
L F T′′1
3

Fm T2
F T′1 T2 0,5·T1
4 0,5·T1
F
T1= T′1+T′′1

Fig.4.1 Schema funcţională şi de încărcare pentru cricul cu piuliţă rotitoare


1 - cupă; 2 - şurub; 3 - piuliţă rotitoare; 4 - corp.

4.1 Dimensionarea
Se calculează diametrul mediu d2 din solicitarea la presiune de contact a spirelor.
F
d2  [mm] (4.1)
   h   m  pa
unde: F – forţa axială (sarcina maximă), în N;
ψh – coeficientul înălţimii spirei, pentru filetul trapezoidal (Tr): ψh= 0,5;
ψm – coeficientul lungimii filetate a piuliţei. Coeficientul ψm are valori în intervalul
1,2≤ ψm ≤2,5. Mai frecvent, pentru cricuri ψm = 2;
pa – presiunea de contact admisibilă, în MPa, pentru materialele alese (tabelul 1.6).
H
h  1 (4.2)
P
unde: H1 – înălţimea utilă a filetului, în mm;
P – pasul filetului, în mm.
m Pz
m   (4.3)
d2 d2
unde: m – lungimea filetului piuliţei;
z – numărul de spire.
Pornind de la valoarea diametrului mediu calculată cu relaţia (4.1) se alege filetul cu diametrul d2
imediat superior celui rezultat din calcul. Se determină diametrul nominal d, cel care definește filetul, din
47
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

tabelul 1.1 (pentru filet trapezoidal). Din tabele se determină și celelalte elemente geometrice ale filetului
(P, d3, d2, D1, D4 etc.).
Momentul de înşurubare T1 se calculează cu relaţia:
1
T1   F  d 2  tan 2   [N·mm] (4.4)
2
unde: β2 – unghiul de înclinare al elicei pe diametrul mediu;
φ′ – unghiul de frecare aparent.
 P 
2  arctan  (4.5)
   d2 
  
  arctan  (4.6)
 cos 1 
unde: μ – coeficientul de frecare pentru cuplul de materiale ales (tabelul 1.6);
α1 – unghiul de înclinare al flancului activ al filetului (la filet trapezoidal α1=15°).
Verificarea la autofrânare se face cu relaţia:
2   (4.7)
Calculul numărului de spire.
m  d2
z (4.8)
P
Numărul de spire trebuie să îndeplinească condiția:
d′
6  z  11 (4.9)
Calculul lungimii filetului piuliţei.
m  zP (4.10) l′
dst1
Calculul lungimii filetului şurubului.
L f  x  m  H rul  3  P (4.11)
unde: x – cursa maximă (dată prin tema de proiect);
Hrul – înălţimea rulmentului (fig.4.4).

4.2 Proiectarea formei şurubului


d3
Forma şurubului la cricul cu piuliţă rotitoare este prezentată
în figura 4.2. La partea superioară a şurubului se montează cupa. Lf d
Aceasta se reazemă pe capul şurubului şi este solidarizat cu
şurubul printr-un ştift cilindric. La partea inferioară şurubul are
un cep prin intermediul căruia se centrează în corpul cricului.
Se alege diametrul d′ < d3.
Lungimea degajării (Anexa 2):
ld  2  P (4.12)
dc  d  4...6 mm (4.13)
ld d′
lc  0,7...1  dc (4.14)
Diametrele ştifturilor dst1 şi dst2 precum şi lungimea l′ se =
lc dst2
stabilesc după proiectarea cupei cricului. =

4.3 Verificarea şurubului dc

4.3.1 Verificarea tijei şurubului Fig.4.2 Proiectarea formei şurubului


Verificarea la solicitări compuse se face cu relaţia: la cricul cu piuliţă rotitoare

 ech   c2  3  t2   ac (4.15)

48
Cricul cu piuliţă rotitoare

unde: σac – rezistenţa admisibilă la compresiune pentru materialul şurubului (cu concentratori de
tensiune).
4F
c  (4.16)
  d32
16  T 
t  (4.17)
  d33
T   0,5  T1 (4.18)
Verificarea la flambaj
Lungimea de flambaj lfl va fi lfl = 2·x. Coeficientului de zveltețe λ se calculează cu relaţia:
l
  fl (4.19)
imin
unde: imin – raza minimă de inerție a secțiunii.
I min d3
imin   (4.20)
A 4
unde: Imin – momentul de inerţie minim;
A – aria secţiunii.
▪ pentru valori ale lui λ ≤ 60 (ceea ce conduce la condiţia lfl ≤ 15·d3) nu este necesară verificarea la
flambaj.
▪ dacă 60 ≤ λ < 100 se calculează forţa de flambaj cu relaţia:
  d32
F fl   u  v    (4.21)
4
unde: u = 350; v = 1,15 pentru oţeluri de construcţii şi u = 450; v = 1,67 pentru oţeluri carbon de calitate
şi oţeluri aliate.
▪ dacă λ > 100 se calculează forţa de flambaj cu relaţia:
2  E  I min
F fl  (4.22)
l 2fl
  d34
unde: I min  [mm4], iar E =2,15·105 MPa pentru oţel.
64
F
Coeficientul de siguranţă va fi: cs  fl  cas  3...5 (4.23)
F
4.3.2 Verificarea spirelor şurubului
Pentru că dimensionarea filetului s-a făcut la presiune de contact, spirelor şurubului (şi ale piuliţei) se
verifică la încovoiere şi la forfecare.
H 
6  F   1  ac 
i   2   (4.24)
ai
z    d3  h2
Înălţimea utilă a filetului H1 = 0,5·P iar grosimea spirei pe cilindrul de încastrare h = 0,634·P (pentru
filet trapezoidal).
F
f   af (4.25)
z    d3  h

4.4 Proiectarea cupei


Cupa se reazemă pe partea superioară a şurubului (fig.4.3).
d c1  2,4...2,5  d (4.26)

49
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

hc  1,4...1,6   d (4.27)
unde: d – diametrul nominal al filetului şurubului pe care se montează cupa.
d c 2  d   8...10  mm (4.28)
hcs  hc  10 mm (4.29)
hcs
y (4.30)
2
Lungimea capului şurubului (fig.4.2): l   hcs  2...5 mm (4.31)
d   d   2 mm (4.32)

dc1 I-I

T′
d′′

hc dst1
y
I hcs I
dst1 T′

d′
dc2
d′
dc2 R1 R2 σs2

σs1
R2
d   dc 2 R1
d′/2 4

Fig.4.3 Cupa cricului


Verificarea cupei
Se verifică strivirea dintre cupă şi şurub.
4F
s    as (4.33)
  d 2
unde: σas – rezistenţa admisibilă la strivire pentru materialul cu rezistenţa mai mică dintre cele două
(suprafeţe imobile, tabelul 1.6).
Alegerea ştiftului care solidarizează cupa de şurub
d st1  0,2...0,3  d  (4.34)
Se alege o dimensiune standardizată pentru diametrul ştiftului (Anexa 10). Se alege şi ştiftul care
împiedecă rotirea şurubului.
d st 2  d st1 (4.35)
Momentul care solicită ştiftul este: Tst  T   T f (4.36)
1
Momentul de frecare: T f     F  d  (4.37)
3
unde: μ – coeficientul de frecare dintre cupă şi şurub (tabelul 1.6).
Verificarea ştiftului
Ştiftul care solidarizează cupa de şurub se verifică la forfecare şi la strivire.
50
Cricul cu piuliţă rotitoare

4  Tst
f   af (4.38)
  d   d st2 1
4  Tst
Strivirea dintre ştift şi cupă:  s1    as1 (4.39)

d st1  d c22  d 2 
6  Tst
Strivirea dintre ştift şi capul şurubului: s 2   as 2 (4.40)
d st1  d 2
unde: τaf – rezistenţa admisibilă la forfecare pentru materialul știftului;
σas1, σas2 – rezistenţele admisibile la strivire pentru materialele cu rezistenţa mai mică (suprafeţe
imobile, tabelul 1.6).
Verificarea capului şurubului la solicitări compuse
 ech   c2  3  t2   ac
(4.41)
F
c  (4.42)
  d 2
 d st1  d 
4
16  T 
t  (4.43)
 d 
  d 3  1  st1 
 d 
unde: σac – rezistenţa admisibilă la compresiune pentru materialul şurubului.

4.5 Dimensionarea piuliţei


Forma piuliţei rotitoare este prezentată în figura 4.4. Mecanismul de acţionare cu clichet (orizontal sau
vertical) se montează pe piuliţă. Roata de clichet se montează pe un profil hexagonal. Mecanismul de
acţionare se fixează pe piuliţă cu un inel elastic excentric pentru arbori.
Se alege un rulment axial cu bile (Anexa 16) la care drul > d (d fiind diametrul nominal al şurubului) şi
care are sarcina statică de bază C0 > F (rezultând şi dimensiunile Drul şi Hrul).
Diametrul exterior: De  Drul  4...6  mm (4.44)
l1  0,4  H rul (4.45)
Pentru a împiedeca deplasarea axială a piuliţei se foloseşte un ştift filetat cu cep sau un şurub cu cep la
care cepul intră într-un canal practicat în piuliţă.
Diametrul interior al canalului: d ci  De  2  c3  2 mm (4.46)
unde: c3 – lungimea cepului, corespunzătoare știftului filetat cu cep (Anexa 5) sau şurubului cu cep
(Anexa 4).
lci  d sf (4.47)
l2  2  d sf (4.48)
unde: dsf – diametrul nominal al ştiftului filetat cu cep sau a şurubului cu cep.
Diametrul gulerului: Dg  De  4...6  mm (4.49)
hg  3...5 mm (4.50)
l3  2...4 mm (4.51)
Roata de clichet se montează pe o suprafaţă hexagonală de lungime δt la care a (latura hexagonului) şi
S (deschiderea cheii) se determină cu relaţiile:
D
a e (4.52)
2
S  2  a  cos 30  1,73  a (4.53)

51
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

Diametrul pe care se montează manivela:


dm  S (4.54)
Dimensiunile pe direcţie axială ale elementelor mecanismului de acţionare sunt:
Grosimea butucului roţii de clichet: t    1...2 mm (4.55)
unde: δ – lăţimea dintelui roţii de clichet (δ = 6…10 mm).
1  0,4...0,5   pentru clichet orizontal (4.56)
1  0,5...0,6   pentru clichet vertical (4.57)

dm
n
δ1 A-A
d1 A
A b1
δt D4
1 hg
δ1 Dg
lci m
l2 l3
dci De S Dg
lcp
De 2

Hrul drul

l1 dc a

Drul

Fig.4.4 Proiectarea formei piuliţei la cricul cu piuliţă rotitoare

Trebuie să fie verificată relaţia:


lcp  0,7  De (4.58)
unde: lcp – lungimea de centrare a piuliţei în corpul cricului.
În cazul mecanismului cu clichet vertical porţiunea de diametru De şi lungime δ1 lipseşte (deasupra
gulerului este porţiunea cu profil hexagonal).
Inelul elastic se alege din Anexa 12 în funcţie de diametrul dm (rezultând şi dimensiunile d1, b1 şi n).
Momentul T2 se calculează cu relaţia:
1
T2    rul  d rul  F [N·mm] (4.59)
2
unde: μrul – coeficientul de frecare din rulment (μrul = 0,008…0.01).
Momentul total este: T  T1  T2 [N·mm] (4.60)

4.6 Verificarea piuliţei


4.6.1 Verificarea corpului piuliţei
Zona 1 (fig.4.4)
Pentru că roata de clichet a mecanismului de acționare se montează pe un contur hexagonal, suprafaţa
de contact dintre aceasta şi piuliţă se verifică la strivire.
2 T
s  2   as (4.61)
a  t
unde: a – latura hexagonului;

52
Cricul cu piuliţă rotitoare

δt – grosimea butucului roţii de clichet;


σas – rezistenţa admisibilă la strivire a materialului care are rezistența mai mică (tabelul 1.6).
Zona 2 (fig.4.4)
Se face verificarea la solicitări compuse cu relaţia:
 ech   c2  3  t2   ac (4.62)
unde: σac – rezistenţa admisibilă la compresiune pentru materialul piuliţei.
4 F
c  (4.63)
  d ci2  D42 
16  T1  d ci
t  (4.64)
  d ci4  D44 

4.6.2 Verificarea spirelor piuliţei


Spirele piuliţei se verifică la încovoiere şi la forfecare:
H 
6  F   1  ac 
i   2   (4.65)
ai
z    D4  h 2

F
f   af (4.66)
z    D4  h

4.7 Proiectarea mecanismului de acționare


4.7.1 Mecanismul de acţionare cu clichet orizontal (fig.4.5)
Dimensiunile a, δ, δt, δ1 s-au stabilit la proiectarea piuliţei.
Calculul lungimii manivelei
Lungimea de calcul a manivelei (considerând că cricul este acţionat de un singur operator):
T
Lc  (4.67)
Fm
unde: Fm – forţa cu care acţionează operatorul (Fm = 120…170 N).
Lungimea efectivă : L  Lc  l0 (4.68)
unde: l0 – lungimea suplimentară pentru prinderea cu mâna a manivelei (l0 = 50 mm pentru un
operator).
Calculul prelungitorului
 Dacă L ≤ 200...300 mm, acţionarea mecanismului se realizează din manivela propriu-zisă, cu
lungimea:
Lm  L (4.69)
 Dacă L > 200...300 mm:
Lm  0,3...0,4   L (4.70)
Lungimea prelungitorului: L p  L  Lm  l (4.71)
unde: l – lungimea de ghidare a prelungitorului (l = 50…80 mm).
Diametrul prelungitorului dpe se determină în funcţie de tipul acestuia.
 Pentru prelungitor executat din bară:
32  Fm  L p  l0  l 
d pe  3 (4.72)
   ai
unde: σai – rezistenţa admisibilă la încovoiere pentru materialul prelungitorului.
Se alege un prelungitor având diametrul apropiat de valoarea calculată (oţel rotund laminat la cald: 10,
12, 14, 15, 16, 18, 19, 20, 22, 24, 25, 28, 30, 32, 34, 36, 38, 40 mm).

53
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

 Pentru prelungitor executat din ţeavă:


32  Fm  L p  l0  l 
d pe  (4.73)
  d 4 
  1   pi     ai
3

  d pe  
 
unde: σai – rezistenţa admisibilă la încovoiere pentru materialul prelungitorului.
d pi
 0,8...0,9 (4.74)
d pe
Se alege un prelungitor sub formă de ţeavă având diametrul exterior apropiat de valoarea calculată
(Anexa 17).

L
Lc l0
l1
B C l
A
δ1 A
δt δ D dpe
δ1
C
B
Lm Variantă

A-A dpi

Lp

b1

B-B
δ1

δ db

δ1
b1

Fig.4.5 Schiţa mecanismului de acţionare cu clichet orizontal

Diametrul manivelei: D  d pe  6...10  mm (4.75)


b1  D (4.76)
Verificarea manivelei
Încovoierea din secţiunea C - C:
54
Cricul cu piuliţă rotitoare

Fm  Lc  Lm  l 
i    ai (4.77)

32  D
4

 D  d pe 4

unde: σai – rezistenţa admisibilă la încovoiere pentru materialul manivelei.
Încovoierea din secţiunea B - B:
Fm  Lc  l1 
i    ai (4.78)
2  b1  d b   1
2

6
unde: db – diametrul bolţului.
Bolţul se alege din Anexa 11.
Orientativ: d b  6...12 mm (4.79)
Proiectarea roţii de clichet (fig.4.6)
Dm  1,6...1,8  De (4.80)
unde: De – diametrul exterior al piuliţei (fig.4.4).
Dimensiunea laturii a a hexagonului s-a determinat la calculul piuliţei.
Numărul de dinţi se alege: z = 8, 10 sau 12 dinţi.
  Dm
b (4.81)
2 z
h  0,6...0,8  b (4.82)
Dir  Dm  h (4.83)
Der  Dm  h (4.84)

h
a

Dir Dm Der

F1

Fig.4.6 Roata de clichet

Verificarea roţii de clichet


Verificarea la strivire pe conturul hexagonal al asamblării dintre roata de clichet şi piuliţă s-a efectuat
la proiectarea piuliţei.
Verificarea dintelui la încovoiere:
3 F  h
i  2 1   ai (4.85)
b 
unde: σai – rezistenţa admisibilă la încovoiere pentru materialul roţii de clichet.
2 T
F1  (4.86)
Dm

55
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

F1
Verificarea dintelui la forfecare: f 
  af (4.87)
b
unde: τaf – rezistenţa admisibilă la forfecare pentru materialul roţii de clichet.
Verificarea suprafeţei de contact dintre dinte şi clichet la strivire:
F
 s  1   as (4.88)
h
unde: σas – rezistenţa admisibilă la strivire a materialului care are rezistenţa mai mică (suprafeţe
imobile, tabelul 1.6).
Proiectarea clichetului (fig.4.7)

Dm db
Der m

Dir α
axa de simetrie
a clichetului
R

A γ
s
F1 A

A-A e
l1
δ

Fig.4.7 Proiectarea clichetului orizontal

l1  0,85...1  Dm (4.89)
   D 
  2  arctan   tan  arcsin m  (4.90)
4 z  2  l1 
sau se măsoară pe desen.

    3...5  (4.91) F1/2
R  db (4.92) δt/4
F1/2
m  1,75...2,25   d b (4.93) δt
F1/2
g şi e rezultă din dezvoltarea constructivă.
F1/2
Verificarea clichetului la compresiune excentrică
Tensiunea totală: δ1 db
6 F e F
tot  2 1  1   ai (4.94) Fig.4.8 Solicitările bolţului
g  g 
unde: σai – rezistenţa admisibilă la încovoiere pentru materialul clichetului.
Verificarea bolţului
Verificarea bolţului la forfecare:
F1
f    af (4.95)
  d b2
2
4
56
Cricul cu piuliţă rotitoare

unde: τaf – rezistenţa admisibilă la forfecare pentru materialul bolţului.


Verificarea la strivire a suprafeţei de contact dintre
bolţ şi manivelă: d
F1
s    as (4.96)
d b  t
Dm D
unde: σas – rezistenţa admisibilă la strivire a D1
materialului care are rezistenţă mai mică t
H0
(suprafeţe imobile, tabelul 1.6).
Verificarea bolţului la încovoiere: H1
Hm
 
8  F1   t  1  fmax
i  2  (4.97)
  db
3 ai s f1
unde: σai – rezistenţa admisibilă la încovoiere pentru Fmax
materialul bolţului. F1
Calculul arcului cilindric elicoidal de compresiune
care menţine clichetul orizontal în contact cu dintele roţii
de clichet (fig.4.9).
Calculul se face cu relaţiile de calcul din tabelul 4.1. Fig.4.9 Schiţa arcului

4.7.2 Mecanismul de acţionare cu clichet vertical (fig.4.10)


Dimensiunile a, δ, δt, δ1 s-au stabilit la proiectarea piuliţei.
Calculul lungimii manivelei
Lungimea de calcul al manivelei (considerând ca cricul este acţionat de un singur operator):
T
Lc  (4.98)
Fm
unde: Fm – forţa cu care acţionează un operator (Fm = 120…170 N).
Lungimea efectivă: L  Lc  l0 (4.99)
unde: l0 – lungimea suplimentară pentru prinderea cu mâna a manivelei (l0 = 50 mm).
Calculul prelungitorului
 Dacă L ≤ 200...300 mm, acţionarea mecanismului se realizează din manivela propriu-zisă, cu
lungimea:
Lm  L (4.100)
 Dacă L > 200...300 mm
Lm  0,3...0,4   L (4.101)
Lungimea prelungitorului: L p  L  Lm  l (4.102)
unde: l – lungimea de ghidare a prelungitorului (l = 50…80 mm).
Diametrul interior al prelungitorului dpi (egal cu diametrul porţiunii de ghidare, respectiv al porţiunii
de prindere cu mâna în lipsa prelungitorului).
32  Fm  L p  l0 
d pi  3 (4.103)
   ai
unde: σai – rezistenţa admisibilă la încovoiere pentru materialul prelungitorului.
Valoarea diametrului dpi se rotunjeşte la o valoare tipizată a diametrului interior al ţevii (Anexa 17) din
care se va executa prelungitorul. Rezultă dpi şi dpe.
Dacă manivela este fără prelungitor în relaţia (4.100) se ia Lp = 0,8·Lm.
Verificarea prelungitorului se face la încovoiere:
32  Fm  L p  l0  l  d pe
i    ai (4.104)
  d pe
4
 d pi4 

57
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

unde: σai – rezistenţa admisibilă la încovoiere pentru materialul prelungitorului (ţevii).


Tabelul 4.1 Calculul arcului
Dm
Indicele arcului i i (se recomandă i = 8 …10)
d
K = 1,2 - pentru i = 8
Coeficientul de formă K K = 1,17 - pentru i = 9
K = 1,16 - pentru i = 10
Se recomandă d = 0,8…1,5
Diametrul spirei d, mm
(d = 0,8; 1; 1,2; 1,4; 1,5)
Diametrul mediu de înfăşurare Dm, mm Dm  i  d
Forţa de montaj F1, N F1 = 4…6
Numărul de spire active n n = 4…6
nt = n + nc
Numărul total de spire
nc = 1,5 - numărul spirelor de capăt
8  F1  Dm3
f1  n
Săgeata de montaj f1, mm G d4
G = 8,5·104 MPa
f max  f1  s
Săgeata maximă fmax, mm s - cursa de lucru a arcului (se
măsoară pe desen)
f
Forţa maximă de exploatare Fmax, N Fmax  F1  max
f1
8  K  Fmax  Dm
tM    at
Tensiunea maximă de torsiune τtM, MPa d3
τat = 650 MPa pentru C65A
Dm 2
Pasul arcului t, mm  0,2  t   Dm
4 3
Distanţa dintre două spire succesive pentru arcul e  0,1  d dar e  0,5 mm
încărcat e, mm
Lungimea arcului nesolicitat H0, mm H 0  n  t  nc  0,5  t
Lungimea arcului corespunzătoare forţei de montaj H1  H 0  f1
H1, mm
Lungimea arcului corespunzătoare forţei maxime de H m  H 0  f max
exploatare Hm, mm
Diametrul exterior D, mm D  Dm  d
Diametrul interior D1, mm D1  Dm  d
Unghiul de înclinare al spirei arcului t
 0  arctan
nesolicitat α0, grade   Dm
  Dm  nt
Lungimea semifabricatului ls, mm ls 
cos  0

D  d pe  2...4  mm sau D  d pi  4...6  mm (4.105)


D
h1   0,5...1  1 (4.106)
2
Proiectarea roţii de clichet (fig.4.11)
Dm  1,6...1,8  De (4.107)
unde: De – diametrul exterior al piuliţei (fig.4.4).

58
Cricul cu piuliţă rotitoare

C-C

E A l B

dpi dpe
δ1 h1

δt δ E A B
X
Der
l1
Lm
Lc l0
L

C C
Lp

E-E X

Fig.4.10 Schiţa mecanismului de acţionare cu clichet vertical

Numărul de dinţi se alege: z = 8, sau 10 dinţi.


  Dm
b (4.108)
2 z
h  0,6...0,8  b (4.109)
Dir  Dm  h (4.110)
Der  Dm  h (4.111)
Verificarea roţii de clichet
Verificarea la strivire pe conturul hexagonal al asamblării dintre roata de clichet şi piuliţă s-a realizat
la proiectarea piuliţei.
Verificarea dintelui la încovoiere:
3 F  h
i  2 1   ai (4.112)
b 

59
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

unde: σai – rezistenţa admisibilă la încovoiere pentru materialul roţii de clichet.


2 T
F1  (4.113) b
Dm
Verificarea dintelui la forfecare:
F h
 f  1   af (4.114)
b F1
unde: τaf – rezistenţa admisibilă la forfecare pentru a
materialul roţii de clichet.
Verificarea suprafeţei de contact dintre dinte şi clichet
la strivire: Dir
F Dm
 s  1   as (4.115)
h Der
unde: σas – rezistenţa admisibilă la strivire pentru
materialul care are rezistenţă mai mică Fig.4.11 Roata de clichet
(suprafeţe imobile, tabelul 1.6).
Proiectarea clichetului (fig.4.12)
D
l1  er  h  2...4  mm (4.116)
2
unde l1 are semnificaţia din figura 4.10
l2  h1  1  t (4.117)
h2 se măsoară pe desen.

l2
R R
db
δ a1 a2 a2
F1 F1 h
N N
δ1 a1
A

h h2

Fig.4.12 Clichetul vertical

Verificarea clichetului la încovoiere


6  F1  a1
i    ai (4.118)
h  h22
unde: σai – rezistenţa admisibilă la încovoiere pentru materialul clichetului.
a1  t  1  0,5   (4.119)
Alegerea bolţului
Se recomandă alegerea unui bolţ (Anexa 11) la care se va prelucra o gaură pentru ştiftul de fixare (care
se alege din Anexa10). Se recomandă alegerea bolţurilor cu diametre de 6, 8, 10 sau 12 mm. Se poate
folosi şi un şurub special pentru asamblarea clichetului (fig.A1.7).
60
Cricul cu piuliţă rotitoare

Verificarea bolţului
Verificarea bolţului la forfecare:
4 R
f    af (4.120)
  d b2
unde: τaf – rezistenţa admisibilă la forfecare pentru materialul bolţului.
a
R  F1  1 (4.121)
a2
1
a2  h1  (4.122)
2
Verificarea la strivire a suprafeţei de contact dintre bolţ şi clichet
R
s    as (4.123)
db  h
unde: σas – rezistenţa admisibilă la strivire a materialului cu rezistenţa mai mică (suprafeţe imobile,
tabelul 1.6).
Verificarea bolţului la încovoiere:
16  R  h
i    ai (4.124)
  d b3
unde: σai – rezistenţa admisibilă la încovoiere pentru materialul bolţului.

4.8 Proiectarea corpului cricului


La cricul cu piuliţă rotitoare corpul se poate obţine prin turnare sau prin sudare (dacă elementele
componente sunt din oţel). O variantă constructivă de corp sudat este prezentată în figura 4.13. Pentru
piesele 1 şi 2 se pot alege ca semifabricate ţevi din oţel (Anexa 17).
Dimensiunile De, Drul, dc, l1, l2 şi dst2 s-au stabilit la proiectarea formei piuliţei şi a şurubului.
Recomandări constructive:
Diametrele D5 şi D6 se aleg corespunzătoare dimensiunilor de ţevi alese (Anexa 17). Țevile se vor
alege ţinând seama că ele trebuie prelucrate la interior pentru a se obţine De, Drul, D7 şi respectiv dc.
Grosimea g a peretelui după prelucrare trebuie să fie de minimum 3 mm.
l4  2...4 mm (4.125)
lc  5...10 mm (4.126)
Dimensiunea l rezultă constructiv.
l  lc  H rul  lcp (4.127)
Dimensiunile Hrul şi lcp din relaţia (4.127) s-au stabilit la proiectarea piuliţei.
b  8...15 mm (4.128)
D7  D6  6...15 mm (4.129)
D7  d c
Trebuie să fie respectată condiţia:  2 mm (4.130)
2
D8  D7  30...50  mm (4.131)
D8  80 mm (4.132)
4 F
D9   D82 mm (4.133)
   as
unde: σas=2…3 MPa pentru beton; σas=1,2…2 MPa pentru scândură; σas=0,1…0,5 MPa pentru pământ.
D  D8
Trebuie să fie respectată condiţia: 20 mm  9  50 mm (4.134)
2

61
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

D5

l2
De 1
g l
Drul
l1

lc D7

H
h′
H′1 A A

2
3
lc dc
l4
b′
D7
D8
D9

A-A

dst2
D6 dc

Fig.4.13 Proiectarea corpului sudat la cricul cu piuliţă rotitoare

62
Cricul cu piuliţă rotitoare

h  x  d st 2 (4.135)
unde: x – cursa maximă a şurubului.
H1  h  lc  b  6...15 mm (4.136)
H  H1  l  lc (4.137)
Verificarea corpului se face la compresiune în secţiunea A-A:
4 F
c   ac (4.138)
 
  D6  d c  4  d st 2  D6  d c 
2 2

unde: σac – rezistenţa admisibilă la compresiune pentru materialul corpului.

4.9 Calculul randamentului transmisiei


Se face cu relaţia:
tan 2
 (4.139)
d rul
tan 2      rul
d2
unde: β2 – unghiul de înclinare al elicei pe diametrul mediu;
φ′ – unghiul de frecare aparent;
drul – diametrul de fus al rulmentului;
d2 – diametrul mediu al filetului şurubului;
μrul – coeficientul de frecare din rulment.

Modelul 3D al unui cric cu piuliţă rotitoare cu clichet orizontal este prezentat în figura 4.14.

Fig.4.14 Cric cu piuliţă rotitoare (model 3D)

63
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

Bibliografie

1. Belcin, O., Bîrleanu, C., Pustan, M., - Organe de maşini. Elemente constructive în proiectare, Ed.
Risoprint, Cluj-Napoca, 2011.
2. Jula, A., ş.a. – Mecanisme şurub-piuliţă. Îndrumar de proiectare, Ed. Lux Libris, Braşov, 2000.
3. Matieşan, D., ş.a. – Elemente de proiectare pentru mecanismele cu şurub şi piuliţă, Lito UTC-
N,1985.
4. Pop, D., Tudose, L., Haragâş, S., - Lagăre cu rulmenţi. Proiectare, Editura Todesco, Cluj-Napoca,
2006.

64
ANEXE

ANEXE
Anexa 1
Variante constructive [3]

13 14 15 16

12

9, 10, 11

7
22 21 20 19 18,17

5, 6

2
1

Fig.A1.1 Presă cu piuliţă fixă cu o coloană


1 - corpul presei; 2 - poanson; 3 - şurub; 4 - berbec; 5 - şurub; 6 - şaibă; 7 - semiinel; 8 - şurub de mişcare; 9 - şurub;
10 - piuliţă; 11 - şaibă; 12 - piuliţă fixă; 13 - piuliţă; 14 - şaibă; 15 - butuc cu mânere; 16 - bilă; 17 - şurub; 18 - şaibă;
19 - ştift filetat; 20 - piuliţă; 21 - pană de compensare; 22 - ghidaj.

65
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

A
7

6
5
8

9, 10
4
11
3
2
1

12
13

14

15
16

Fig.A1.2 Presă cu piuliţă fixă cu două coloane


1 - şurub de mişcare; 2 - piuliţă fixă; 3 - şurub; 4 - traversă fixă; 5 - roată de mână; 6 - şurub; 7 - inel; 8, 9 - piuliţă înfundată;
10 - şaibă; 11 - coloană; 12 - şurub; 13 - semiinel; 14 - rulment axial; 15 - traversă mobilă; 16 - masa presei.
66
ANEXE

1, 2

4
5
A
6, 7, 8

10

11, 12

Fig.A1.3 Presă cu piuliţă fixă cu două coloane


1 - piuliţă înfundată; 2 - şaibă plată; 3 - manivelă; 4 - şurub de mişcare; 5 - piuliţă fixă; 6 - şurub;
7 - piuliţă; 8 - şaibă Grower, 9 - batiu; 10 - masa presei; 11 - şurub; 12 - şaibă Grower.

67
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

10 11 12

9
8

5, 6

13

Fig.A1.4 Presă cu piuliţă rotitoare cu o coloană


1 - corpul presei; 2 - şurub de mişcare; 3 - pană paralelă; 4 - capac fix; 5 - şurub; 6 - piuliţă; 7 - piuliţă rotitoare; 8 - rulment axial;
9 - butuc cu mânere; 10 - bilă; 11 - pană paralelă; 12 - piuliţă cu caneluri; 13 - şurub.

68
ANEXE

13 12 11 10 9

8
14
7

5
4
3

16
15

16

Fig.A1.5 Presă cu piuliţă rotitoare cu două coloane


1 - masa presei; 2 - coloană; 3 - şurub de mişcare; 4 - capac; 5 - şurub; 6 - traversă fixă; 7 - şaibă; 8 - piuliţă înfundată;
9 - bilă; 10 - mâner; 11 - piuliţă; 12 - pană paralelă; 13 - piuliţă rotitoare; 14 - rulment axial; 15 - traversă mobilă; 16 - ştift.

69
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

11 12 13 14

10
9
A
8
7

6
5

4
3

15

Fig.A1.6 Presă cu piuliţă rotitoare cu o coloană


1 - masa presei; 2 - şurub de mişcare; 3 - şurub; 4 - pană specială; 5 - capac; 6 - şurub; 7 - placă; 8 - rulment axial;
9 - piuliţă rotitoare; 10 - corpul presei; 11 - butuc; 12 - piuliţă cu caneluri; 13 - mâner; 13 - bilă; 15 - şurub.

70
ANEXE

10 11 12 13 14 15 16

17
7 18 A

6
A

4
B B

B-B

Fig.A1.7 Cric cu piuliţă rotitoare cu clichet vertical


1 - corpul cricului; 2 - şurub; 3 - şaibă; 4 - piesă de ghidare; 5 - şurub de mişcare; 6 - rulment axial;
7 - ştift filetat cu cep; 8 - roată de clichet; 9 - manivelă; 10 - ştift filetat; 11 - şaibă specială; 12 - cupă; 13 - ştift;
14 - clichet; 15 - şurub special; 16 - prelungitor; 17 - pană paralelă; 18 - piuliţă rotitoare.
71
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

8 9 10 11 12 13 14 15

16
7 17
A
A

18
5
19

4 20
B-B

2
B B

1
A-A

14

Fig.A1.8 Cric cu piuliţă rotitoare cu clichet orizontal


1 - corpul cricului; 2 - şurub de mişcare; 3 - ştift; 4 - rulment axial; 5 - piuliţă rotitoare; 6 - ştift filetat cu cep;
7 - roată de clichet; 8 - manivelă; 9 - cupă; 10 - ştift; 11 - şaibă specială; 12 - ştift filetat; 13 - bolţ; 14 - clichet;
15 - indexor; 16 - ştift filetat; 17 - prelungitor; 18 - arc elicoidal; 19 - şaibă; 20 - şplint.

72
ANEXE

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
C

5
4 18 19
3
2

20

21
1

22
Fig.A1.9 Cric cu piuliţă rotitoare cu clichet orizontal
1 - corpul cricului; 2 - şurub de mişcare; 3 - rulment axial; 4 - piuliţă rotitoare; 5 - şurub cu cep;
6 - distanțier; 7 - şurub; 8, 9 - manivelă; 10 - ştift; 11 - cupă; 12 - ştift; 13 - bolţ; 14 - manivelă;
15 - indexor; 16 - arc elicoidal; 17 - prelungitor; 18 - şaibă; 19 - şplint; 20 - şurub; 21 - clichet; 22 - ştift cilindric.

73
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

În figura A1.10 sunt prezentate diverse mecanisme şurub-piuliţă din dotarea laboratorului de Organe
de Maşini al Departamentului de Ingineria Sistemelor Mecanice.

Fig.A1.10 Mecanisme şurub-piuliţă

74
ANEXE

Anexa 2
Ieşirea şi degajarea filetului

Ieşirea şi degajarea filetului exterior, conform tabelului A2.1 şi figurii A2.1 (a, b sau c) sau a figurii
A2.22 (a sau b) pentru ieşirea filetului, respectiv a figurii A2.3 pentru degajarea filetului.

d
d
x x x
a b c
Fig.A2.1

r α

d
d
d

r
f1
a a
a b f2

Fig.A2.2 Fig.A2.3

Tabelul A2.1
Ieşirea filetului Lungimea părţii nefiletate Degajarea filetului
x a f1 f2
Pas max. max. min. max.
P x1 x2 x3 a1 a2 a3 A B C A B C
normală scurtă lungă normală scurtă lungă normală scurtă lungă normală scurtă lungă r
(3·P) (2·P) (4·P) (4,5·P) (3·P) (5,5·P) ≈
(4·P) (2,5·P) (5,5·P) (4·P) (2,5·P) (5,5·P)
1,5 6 3,8 8,3 6 3,8 8,3 4,5 3 6 6,8 4,5 8,3
0,6
2 8 5 11 8 5 11 6 4 8 9 6 11
3 12 7,5 16,5 12 7,5 16,5 9 6 12 13,5 9 16,5
4 16 10 22 16 10 22 12 8 16 18 12 22 1,6
5 20 12,5 27,5 20 12,5 27,5 15 10 20 22,5 15 27,5
6 24 15 33 24 15 33 18 12 24 27 18 33
7 28 17,5 38,5 28 17,5 38,5 21 14 28 31,5 21 38,5 2,5
8 32 20 44 32 20 44 24 16 32 36 24 44
9 36 22,5 49,5 36 22,5 49,5 27 18 36 40,5 27 49,5
10 40 25 55 40 25 55 30 20 40 45 30 55 4
12 48 30 67 48 30 67 36 24 48 54 36 67

Observaţii:
1. Forma ieşirii filetului depinde de tehnologia de execuție a acestuia (fig. A2.1a şi A2.2a pentru filete executate
prin aşchiere; fig. A2.1b, A2.1c şi A2.2b pentru filete executate prin rulare).
2. Figurile A2.1a şi A2.1c reprezintă cazul în care diametrul părţii nefiletate a tijei este egal cu diametrul nominal
al filetului, iar figura A2.1b cazul în care este aproximativ egal cu diametrul mediu al filetului. Pentru cazul din
figura A2.3, diametrul părţii nefiletate a tijei poate fi şi mai mare ca d.
3. În figurile A2.2a şi A2.2b cota a reprezintă distanţa de la ultima spiră completă a filetului până la o suprafaţă
frontală de trecere (de exemplu, în cazul şuruburilor filetate până sub cap).
4. Unghiul α este funcţie de execuţia filetului (α = 30°…60°).
5. Filetul trapezoidal se recomandă să fie executat numai cu degajarea filetului.

75
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

Ieşirea şi degajarea filetului interior, conform tabelului A2.2 şi a figurii A2.4 pentru ieşirea filetului,
respectiv a figurii A2.5 pentru degajarea filetului.

1,05·d

1,05·d
β
d
d α

β
r

e b f1
t f2 b
t

Fig.A2.4 Fig.A2.5

Tabelul A2.2
Lungimea părţii nefiletate Degajarea filetului
e f1 f2
Pas min. min. max.
P D0 r
e1 e2 e3 D E F D E F
H13 ≈
normală scurtă lungă normală scurtă lungă normală scurtă lungă
(6·P) (4·P) (10·P) (5·P) (3·P) (4·P) (8,5·P) (5·P) (12·P)
1,5 9 6 15 7,5 4,5 12,8 12,8 7,5 18
0,6
2 12 8 20 10 6 17 17 10 24
3 18 12 30 15 9 25,5 25,5 36 15 d+1
4 24 16 40 20 12 34 34 20 48 1,6
5 30 20 50 25 15 42,5 42,5 25 60
6 36 24 60 30 18 51 51 30 72
7 42 28 70 35 21 59,5 59,5 35 84 2,5
8 48 32 80 40 24 68 68 40 96
d + 1,5
9 52 36 90 45 27 76,5 76,5 45 108
10 60 40 100 50 30 85 85 50 120 4
12 72 48 120 60 36 102 102 60 144

Observaţii:
1. Unghiul α este funcţie de execuţia filetului (α = 30°…60°).
2. Unghiul β are valoarea uzuală β =120° 010  ; în cazuri speciale se recomandă β = 90°.
3. Cota b reprezintă lungimea filetată a găurii. Pentru cota t calculată se recomandă ca abaterile admisibile să fie
0 , 5 P
0
4. Ieşirea filetului se prevede numai pentru filete cu diametrul nominal până la 8 mm inclusiv, iar degajarea
numai pentru cele cu diametrul nominal peste 8 mm. Filetul trapezoidal se recomandă să fie executat numai cu
degajarea filetului.

76
ANEXE

Anexa 3

Filete metrice ISO de uz general

d - diametrul exterior al şurubului (filetului exterior);


D - diametrul exterior al piuliţei (filetului interior);
P - pasul filetului;
P/8 Piuliţă d2 - diametrul mediu al şurubului;

H/8
D2 - diametrul mediu al piuliţei; D2=d2=d–0,6495·P
ac

3/8H d1 - diametrul interior al şurubului (profil de bază);

H1=5/8H
α1 D1 - diametrul interior al piuliţei; D1=d1=d–1,0825·P

H
P/2 R α d3 - diametrul minim al filetului şurubului; d3=d–1,2268·P
R - raza de racordare a profilului la fundul filetului şurubului;
H/4
H/6
D4

P/4 R=H/6=0,144337567·P
P
d2, D2
d, D

Şurub
H1 - înălţimea utilă (de lucru) a filetului;
Axa filetului
d1, D1

H1=5/8·H=0,541265877·P
d3

H- înălţimea profilului; H= 3 2 ·P=0,866025404·P


ac - jocul la fundul filetului piuliţei; ac≈H/16
D4 - diametrul maxim al filetului piuliţei;
Secţiunea rezistentă (de calcul) a filetului şi diametrul rezistent (de calcul) al acestei secţiuni sunt:
  d s2 d 2  d3
As  ; ds  (valori numerice în tabelul A3.1)
4 2
Fig.A3.1 Profilul nominal pentru filete triunghiulare (metrice)

Tabelul A3.1 Filete cu pas normal (extras)


Diametrul Pasul Diametrul Diametrul Diametrul Diametrul Secţiunea
nominal mediu minim interior al rezistent rezistentă
piuliţei
d=D P d2 = D2 d3 D1 ds As
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
5 0,8 4,480 4,019 4,134 4,249 14,2
6 1 5,351 4,773 4,918 5,062 20,1
8 1,25 7,188 6,467 6,647 6,827 36,6
10 1,5 9,026 8,160 8,376 8,593 58,0
12 1,75 10,863 9,853 10,106 10,358 84,3
14 2 12,701 11,546 11,835 12,124 115
16 2 14,701 13,546 13,835 14,124 157
18 2,5 16,376 14,933 15,294 15,655 192
20 2,5 18,376 16,933 17,294 17,655 245
22 2,5 20,376 18,933 19,294 19,655 303
24 3 2,052 20,320 20,753 21,186 353
27 3 25,052 23,320 23,752 24,186 459
30 3,5 27,727 25,706 26,211 26,716 561
33 3,5 30,727 20,706 29,211 29,716 694
36 4 33,402 31,093 31,670 32,247 817
39 4 36,402 34,093 34,670 35,247 976
A se evita filetele înscrise cu caractere subţiri.

77
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

Anexa 4

Şuruburi de fixare

Şurub cu cap hexagonal filetat până sub cap, execuţie precisă (STAS 4845, DIN 933)

30°

r
D1

d2

D
d
x c
a
S
k l

Fig.A4.1

Tabelul A4.1
Filet M5 M6 M8 M10 M12 M16 M20 M24 M30 M36
d - - M8x1 M10x1,25 M12x1,25 M16x1,5 M20x1,5 M24x2 M30x2 M36x3
S [mm] 8 10 13 17 19 24 30 36 46 55
Dmin [mm] 8,86 11,05 14,38 18,90 21,10 26,75 33,53 39,98 51,28 61,31
k [mm] 3,5 4 5,5 7 8 10 13 15 19 23
rmin [mm] 0,2 0,25 0,4 0,4 0,6 0,6 0,8 0,8 1 1
3 3,5 4 5,5 6 7 8 9 10 12
amax [mm]
- - 3,5 4 4 5,5 5,5 7 7 9
l [mm] 8 - 65 10 - 70 10 - 80 14 - 80 16 - 80 16 - 80 20 - 80 20 - 80 35 - 80 35 - 80
Observații: d2 – diametrul mediu al filetului; D1 = 0,95·S;
Lungimi tipizate: 8; 10; 12; 14; 16; 20; 25; 30; 35; 40; 45; 50; 55; 60; 65; 70; 75; 80; 85; 90; 100;
Clase de calitate: 4.6; 4.8; 5.6; 5.8; 6.8; 8.8; 10.9; 12.9.

78
ANEXE

Şurub cu cap hexagonal, execuţie precisă (STAS 4272, DIN 931)

30° 30°

r c r c

D1
D1

d2
da
d1

D
d

d
x b x b
k l S k l

Fig.A4.2

Tabelul A4.2
Filet M5 M6 M8 M10 M12 M16 M20 M24 M30 M36
d - - M8x1 M10x1,25 M12x1,25 M16x1,5 M20x1,5 M24x2 M30x2 M36x3
S [mm] 8 10 13 17 19 24 30 36 46 55
Dmin [mm] 8,86 11,05 14,38 18,90 21,10 26,75 33,53 39,98 51,28 61,31
k [mm] 3,5 4 5,5 7 8 10 13 15 19 23
d1 [mm] 5 6 8 10 12 16 20 24 30 36
rmin [mm] 0,2 0,25 0,4 0,4 0,6 0,6 0,8 0,8 1 1
* 16 18 22 26 30 38 46 54 66 78
b [mm] ** - - - - 36 44 52 60 72 84
*** - - - - - 57 65 73 85 97
l [mm] 20 - 80 25 - 80 30 - 100 35 - 160 40 - 180 50 - 220 60 - 220 70 - 220 90 - 260 90 - 260
Observații: *- lungimi l< 125; **- lungimi 125 < l < 200; ***- lungimi l > 200;
d2 – diametrul mediu al filetului; D1 = 0,95·S;
Lungimi tipizate: 20; 25; 30; 35; 40; 45; 50; 55; 60; 65; 70; 75; 80; 85; 90; 100; 110; 120; 130; 140;
150; 160; 170; 180; 190; 200; 220; 240; 260;
Clase de calitate: 4.6; 4.8; 5.6; 5.8; 6.8; 8.8; 10.9; 12.9.

79
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

Şurub cu cap hexagonal mic, execuţie precisă şi semiprecisă (STAS 6403, SR ISO 4017)

30°

r c
D1

d1

d2
D
d
x b
k l S

Fig.A4.3

Tabelul A4.3
Filet M8 M10 M12 M16 M20 M24 M30 M36
d M8x1 M10x1,25 M12x1,25 M16x1,5 M20x1,5 M24x2 M30x2 M36x3
S [mm] 12 14 17 22 27 32 41 50
Dmin [mm] 13,25 15,51 18,90 24,49 30,14 35,72 45,63 55,80
k [mm] 5,5 7 8 10 13 15 19 23
d1 [mm] 8 10 12 16 20 24 30 36
rmin [mm] 0,4 0,4 0,6 0,6 0,8 0,8 1 1
* 22 26 30 38 46 54 66 78
b [mm] ** - 32 36 44 52 60 72 84
*** - - - - 65 73 85 97
l [mm] 30-100 35-160 40-180 50-200 60-220 70-220 90-220 110-220
Observații: *- lungimi l < 125; **- lungimi 125 < l < 200; ***- lungimi l > 200;
d2 – diametrul mediu al filetului; D1 = 0,95·S;
Lungimi tipizate: 30; 35; 40; 45; 50; 55; 60; 65; 70; 75; 80; 85; 90; 100; 110; 120; 130; 140; 150;
160; 170; 180; 190; 200; 220;
Clase de calitate: 4.6; 4.8; 5.6; 5.8; 6.8; 8.8; 10.9; 12.9.

80
ANEXE

Şurub cu cap cilindric cu locaş hexagonal, execuţie precisă (STAS 5144, DIN 912)

r1 c
r
120°

D1
d1

d2
d
x b
t S
k l

Fig.A4.4

Tabelul A4.4
Filet M5 M6 M8 M10 M12 M16 M20 M24 M30 M36
d - - M8x1 M10x1,25 M12x1,25 M16x1,5 M20x1,5 M24x2 M30x2 M36x3
S [mm] 4 5 6 8 10 14 17 19 22 27
D [mm] 8,5 10 13 16 18 24 30 36 45 54
k [mm] 5 6 8 10 12 16 20 24 30 36
d1 [mm] 5 6 8 10 12 16 20 24 30 36
rmin [mm] 0,2 0,25 0,4 0,4 0,6 0,6 0,8 0,8 1 1
r1~ [mm] 0,4 0,5 0,8 1 1 2 2 2 3 3
t [mm] 2,7 3,3 4,3 5,5 6,6 8,8 10,7 12,9 17,1 20,8
D1 min [mm] 4,55 5,68 6,81 9,08 11,34 15,88 19,27 21,54 24,93 30,58
* 16 18 22 26 30 38 46 54 66 78
b [mm] ** - - - - - 44 52 60 72 84
*** - - - - - - 65 73 85 97
l [mm] 12 - 30 12 - 60 12 - 70 16 - 75 20 - 100 25 - 160 30 - 220 35 - 260 55 - 260 70 - 260
Observații: *- lungimi l < 125; **- lungimi 125 < l < 200; ***- lungimi l > 200;
d2 – diametrul mediu al filetului;
Lungimi tipizate: 12; 14; 16; 20; 25; 30; 35; 40; 45; 50; 55; 60; 65; 70; 75; 80; 90; 100; 110; 120;
130; 140; 150; 160; 170; 180; 190;200; 220; 240; 260;
Clase de calitate: 4.6; 4.8; 5.6; 5.8; 6.8; 8.8; 10.9; 12.9.

81
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

Şurub cu cap cilindric scund cu locaş hexagonal, execuţie precisă (STAS 9225, DIN 7984)

r1
r c
120°

D1
D

d1

d2

d1
d
x b
t S
k l

Fig.A4.5

Tabelul A4.5
Filet d M5 M6 M8 M10 M12 M16 M20 M24
S [mm] 3 4 5 7 8 12 14 17
D [mm] 8,5 10 13 16 18 24 30 36
k [mm] 3,5 4 5 6 7 9 11 13
d1 [mm] 5 6 8 10 12 16 20 24
rmin [mm] 0,2 0,25 0,4 0,4 0,6 0,6 0,8 0,8
r1~ [mm] 0,4 0,5 0,8 1 1 2 2 2
t [mm] 2,7 3 4,2 4,8 5,3 5,5 7,5 8
D1 min [mm] 3,25 4,35 5,48 7,69 8,82 13,30 15,56 18,95
* 16 18 22 26 30 38 46 54
b [mm] ** - - 28 32 36 44 52 60
*** - - - - - 57 65 73
l, [mm] 12 - 30 12 - 40 16 - 60 16 - 70 20 - 80 30 - 80 40 - 100 50 - 100
Observații: * lungimi l < 120; **lungimi 120 < l < 200; ***lungimi l > 200;
d2 – diametrul mediu al filetului;
Lungimi tipizate: 12; 16; 20; 25; 30; 35; 40; 45; 50; 55; 60; 65; 70; 75; 80; 90; 100;
Clase de calitate: 4.6; 4.8; 5.6; 5.8; 6.8; 8.8; 10.9; 12.9.

82
ANEXE

Şurub cu cap hexagonal mic şi cu cep cilindric, execuţie precisă (STAS 5259, DIN 561)

TIP A cu degajarea filetului TIP B cu ieşirea filetului

r1
r r r
D1

d4

D
d

d
c3 x
k l S a

Fig.A4.6

Tabelul A4.6
Filet M8 M10 M12 M16 M20
d M8x1 M10x1,25 M12x1,25 M16x1,5 M20x1,5
S [mm] 12 14 17 22 27
Dmin [mm] 13,25 15,51 18,90 24,49 30,14
k [mm] 5,5 7 8 10 13
r1 [mm] 0,4 0,4 0,6 0,6 0,8
pas normal 4 5,5 6 7 9
amax [mm] pas fin 3,5 3,5 4 5,5 7
d4 [mm] 6 7 9 12 18
c3 [mm] 5 5,5 7 9 11
r1 min [mm] 0,4 0,5 0,6 0,8 1
l [mm] 16 - 40 20 - 50 25 - 70 30 - 90 40 - 100
Observații: Lungimi tipizate: 16; 18; 20; 25; 30; 35; 40; 45; 50; 60; 70; 80; 90; 100; D1 = 0,95·S;
Clase de calitate: 4.6; 4.8; 5.6; 5.8; 6.8; 8.8; 10.9; 12.9.

83
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

Anexa 5
Ştifturi filetate

Ştift filetat cu crestătură cu vârf teşit (STAS 4770, DIN 551)

d
c1
c
t
l

Fig.A5.1
Tabelul A5.1
Filet d M4 M5 M6 M8 M10 M12 M14 M16
t [mm] 1,4 1,8 2 2,5 3 4 5 6
n [mm] 0,6 0,8 1 1,2 1,6 2 2,5 2,8
c [mm] 1 1,2 1,5 1,8 2,2 2,5 2,8 3,1
c1 [mm] 1 1,2 1,5 1,8 2,2 2,5 2,8 3,1
l [mm] 4 - 20 5 - 25 6 - 30 8 - 40 10 - 45 12 - 50 16 - 50 16 - 50
Observație: Lungimi tipizate: 4; 5; 6, 8; 10; 12; 16, 20; 25; 30; 35; 40;45; 50.

Ştift filetat cu locaş hexagonal cu cep cilindric (STAS 5171, DIN 915)

r r
120°

d4

D
d

c c3 S
t l

Fig.A5.2
Tabelul A5.2
Filet d M5 M6 M8 M10 M12 M16 M20
S [mm] 2,5 3 4 5 6 8 10
D [mm] 2,9 3,5 4,7 5,8 7 9,4 11,7
t [mm] 3,5 4 5 6 8 10 12
d4 [mm] 3,5 4 5,5 7 8,5 12 15
c [mm] 0,4 0,5 0,6 0,8 1 1,1 1,2
c3 [mm] 2,5 3 4 5 6 8 10
r [mm] 0,2 0,25 0,4 0,5 0,6 0,8 1
l [mm] 8 - 25 8 - 35 10 - 40 12 - 50 16 - 60 20 - 70 25 - 90
Observație: Lungimi tipizate: 8; 10; 12; 16; 20; 25; 30; 35; 40; 45; 50; 55; 60; 70; 80; 90.

84
ANEXE

Anexa 6
Piuliţe
Piuliţă hexagonală,execuţie precisă şi semiprecisă (STAS 4071, DIN 934)

30°

D1  0,95  S

D1

D
d

120° S
m

Fig.A6.1
Tabelul A6.1
Diametrul minim
Filet S Dmin m
al şurubului d3 [mm]
d [mm] [mm] [mm] Pas normal Pas fin
M6 - 10 11,05 5 4,773 -
M8 M8x1 13 14,38 6,5 6,467 6,773
M10 M10x1,25 17 18,90 8 8,160 8,467
M12 M12x1,25 19 21,10 10 10,106 10,467
M16 M16x1,5 24 26,75 13 13,546 14,160
M20 M20x1,5 30 33,53 16 16,933 18,160
Observații: Clase de calitate: 5, 6, 8, 10, 12.

Piuliţă hexagonală joasă, execuţie precisă şi semiprecisă (STAS 4373, DIN 936)

15°

D1  0,95  S
D1
d

D
120°

m S

Fig.A6.2
Tabelul A6.2
Diametrul minim
Filet S Dmin m
al şurubului d3 [mm]
d [mm] [mm] [mm] Pas normal Pas fin
M6 - 10 11,05 4 4,773 -
M8 M8x1 13 14,38 5 6,467 6,773
M10 M10x1,25 17 18,90 6 8,160 8,467
M12 M12x1,25 19 21,10 7 10,106 10,467
M16 M16x1,5 24 26,75 8 13,546 14,160
M20 M20x1,5 30 33,53 9 16,933 18,160
Observații: Clase de calitate: 5, 6 şi 8.

85
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

Piuliţă înfundată joasă, execuţie precisă (STAS 4374, DIN 917)

Forma A Forma B
30° 30°

Sferă r

MS
D1

D1
d

D
d
120°

120°
Sferă r
n m2 m2
S S
m m

Fig.A6.3
Tabelul A6.3
Diametrul minim
Filet S Dmin m m2 nmin r
al şurubului d3 [mm]
d [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] Pas normal Pas fin
M6 - 10 11,05 9 7 1,5 12 4,773 -
M8 M8x1 13 14,38 12 9,5 2 15 6,467 6,773
M10 M10x1,25 17 18,90 14 11 2 20 8,160 8,467
M12 M12x1,5 19 21,10 16 13,5 - 25 10,106 10,467
M16 M16x1,5 24 26,75 20 17 - 30 13,546 14,160
M20 M20x1,5 30 33,53 25 21 - 35 16,933 18,160
M24 M24x2 36 39,98 30 24 - 40 20,320 21,546
M30 M30x2 46 51,28 34 28 - 60 25,706 27,546
Observații: Clase de calitate: 5, 6 şi 8; D1min = Smin – IT 16; D1max = S efectiv.

Piuliţă înfundată înaltă, execuţie precisă (DIN 1587)

m 15°…30°
d1/2
d1

w t t
h h

Fig.A6.4
Tabelul A6.4
Diametrul minim
Filet d1 h S Dmin t m w
al şurubului d3 [mm]
d [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] Pas normal Pas fin
M6 - 9,5 12 10 11,05 8 5 2 4,773 -
M8 M8x1 12,5 15 13 14,38 11 6,5 2 6,467 6,773
M10 M10x1 16 18 17 18,90 13 8 2 8,160 8,773
M12 M12x1,5 18 22 19 21,10 16 10 3 10,106 10,467
M16 M16x1,5 23 28 24 26,75 21 13 3 13,546 14,160
M20 M20x2 28 34 30 33,53 26 16 3 16,933 21,546
M24 M24x2 34 42 36 39,98 31 19 3 20,320 21,546
Observații: Clase de calitate: 5, 6 şi 8.
86
ANEXE

Piuliţă rotundă cu caneluri, execuţie precisă (STAS 5012, DIN 981)

c × 45°

D
D1
120°
d

30° h
m

Fig.A6.5

Tabelul A6.5
Filet D D1 m b h c Număr Diametrul minim al
d [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] caneluri şurubului d3 [mm]
M10x1,25 24 16 8 4 2 0,5 4 8,466
M12x1,25 26 18 8 5 2 0,5 4 10,466
M16x1,5 30 22 8 5 2,5 0,5 4 14,160
M20x1,5 34 28 8 5 2,5 0,5 4 18,160
M24x1,5 42 34 10 5 2,5 1 4 22,160
M30x1,5 48 40 10 5 2,5 1 4 28,160
M36x1,5 55 45 10 6 3 1 4 34,160
M42x1,5 65 52 10 6 3 1 4 40,160
M48x1,5 75 60 12 8 4 1 4 46,160
Observații: Clase de calitate: 4, 5, 6, 8, 10, 12.

87
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

Anexa 7

Şaibe

Şaibe plate pentru metale, execuţie precisă (STAS 5200, DIN 125)

s
d
D

Fig.A7.1

Tabelul A7.1
Filetul d [mm] D [mm] s
şurubului serie fină serie mijlocie varianta N varianta M [mm]
M4 4,3 - 9 - 0,8
M5 5,3 5,5 10 - 1
M6 6,4 6,6 12,5 - 1,6
M7 7,4 7,6 14 - 1,6
M8 8,4 9 17 15,5 1,6
M10 10,5 11 21 18 2
M12 13 14 24 21 2,5
M14 15 16 28 24 2,5
M16 17 18 30 28 3
M18 19 20 34 30 3
M20 21 22 37 34 3
M22 23 24 39 37 3
M24 25 26 44 39 4
M27 28 30 50 44 4
M30 31 33 56 50 4
Observații: Serie fină – simbol A; serie mijlocie – simbol B;
Varianta N – pentru şuruburi cu cap hexagonal şi piuliţe hexagonale cu deschidere
de cheie normală; Varianta M – pentru şuruburi cu cap hexagonal şi piuliţe
hexagonale cu deschidere de cheie redusă; Material: S 235 SR EN 10025.

88
ANEXE

Şaibe Grower (STAS 7666, DIN 127)

Varianta R Varianta N
75°±5° 75°±5°

r r

d2
d1

s
k
s
h1 h h  2s ; h1  2s  2k

Fig.A7.2

Tabelul A7.2
d1 [mm] s [mm]
Mărimea d2 [mm] k [mm]
nominal abateri nominal abateri
4 4,1 + 0,48 6,1 1,2 0,15
5 5,1 0 7,5 1,4 0,15
6 6,1 + 0,58 8,9 1,6 0,2
 0,20
8 8,2 0 12,2 2 0,3
10 10,2 15,2 2,5 0,3
12 12,2 + 0,70 18,2 3 0,4
14 14,2 0 20,6 3,2 0,4
16 16,3 23,3 3,5 0,4
18 18,3 26,3 4 0,4
20 20,5 29,5 4,5  0,24 0,4
+ 0,84
22 22,5 31,5 5 0,4
0
24 24,5 35,5 5,5 0,5
27 27,5 39,5 6 0,5
30 30,5 43,5 6,5 0,8
33 33,5 47,5 7 0,8
36 36,5 52,5 8 0,8
+ 1,00
39 39,5 56,5 8,5  0,29 0,8
0
42 42,5 60,5 9 0,8
45 45,5 64,5 9,5 0,8
48 48,5 68,5 10 0,8
Observație: Material: oţel de arc.

89
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

Anexa 8

Găuri de trecere pentru şuruburi cu filet metric (STAS 3336; ISO 273)

Dg d

Fig.A8.1

Tabelul A8.1
Diametrul Găuri de trecere Diametrul Găuri de trecere
filetului strânse mijlocii largi filetului strânse mijlocii largi
d Dg [mm] d Dg [mm]
[mm] H12 H13 H14 [mm] H12 H13 H14
2,5 2,7 2,9 3,1 30 31 33 35
3 3,2 3,4 3,6 33 34 36 38
3,5 3,7 3,9 4,2 36 37 39 42
39 40 42 45
4 4,3 4,5 4,8 42 43 45 48
4,5 4,8 5 5,3 45 46 48 52
5 5,3 5,5 5,8 48 50 52 56
6 6,4 6,6 7 52 54 56 62
7 7,4 7,6 8 56 58 62 66
8 8,4 9 10 60 62 66 70
10 10,5 11 12 64 66 70 74
12 13 13,5 14,5 68 70 74 78
14 15 15,5 16,5 72 74 78 82
16 17 17,5 18,5 76 78 82 86
18 19 20 21 80 82 86 91
20 21 22 24 85 87 91 96
22 23 24 26 90 93 96 101
24 25 26 28 95 98 101 107
27 28 30 32 100 104 107 112
Dacă este necesar să se evite contactul între suprafaţa de racordare dintre tija şi capul
şurubului şi muchia găurii de trecere, aceasta se va teşi.

90
ANEXE

Anexa 9

Găuri de centrare (ISO 6411)


Găuri de centrare lise. Forme şi dimensiuni.

d d d r

60º max
60º max

120º
D D D

l l

a b c
Fig.A9.1 Găuri de centrare lise
a - forma A, fără con de protecţie; b - forma B, cu con de protecţie; c - forma R, cu rază.

Tabelul A9.1 Forma A


d [mm] (0,5) (0,63) (0,8) 1,0 (1,25) 1,6 2,0 2,5 3,15 4,0 (5,0) 6,3 (8,0) 10,0
l min. [mm] 0,8 0,9 1,1 1,3 1,6 2,0 2,5 3,1 3,9 5,0 6,3 8,0 10,1 12,8
D [mm] 1,06 1,32 1,70 2,12 2,65 3,25 4,25 5,30 6,70 8,50 10,6 13,2 17 21,2
Găurile de centrare cu diametrul d între paranteze se vor evita pe cât posibil.

Tabelul A9.2 Forma B


d [mm] 1,0 (1,25) 1,6 2,0 2,5 3,15 4,0 (5,0) 6,3 (8,0) 10,0
l min. [mm] 1,3 1,6 2,0 2,5 3,1 3,9 5,0 6,3 8,0 10,1 12,8
D [mm] 3,15 4 5 6,3 8 10 12,5 16 18 22,4 28
Găurile de centrare cu diametrul d între paranteze se vor evita pe cât posibil.

Tabelul A9.3 Forma R


d [mm] 1,0 (1,25) 1,6 2,0 2,5 3,15 4,0 (5,0) 6,3 (8,0) 10,0
D [mm] 2,12 2,65 3,35 4,25 5,3 6,7 8,5 10,6 13,2 17 21,2
min. 2,5 3,15 4,0 5,0 6,3 8,0 10,0 12,5 16,0 20,0 25,0
r [mm] max.
3,15 4,0 5,0 6,3 8,0 10,0 12,5 16,0 20,0 25,0 31,5
Găurile de centrare cu diametrul d între paranteze se vor evita pe cât posibil.
Cota r corespunde razei de racordare a burghiului (STAS 1114-2).

Tabelul A9.4 Recomandări de alegere a mărimii găurii de centrare


Diametrul găurii de centrare Diametrul piesei prelucrate
d [mm] [mm]
0,5 ; 0,63 ; 0,8 peste 2 ... 6
1,0 ; 1,25 peste 6 ... 16
1,6 ; 2,0 peste 16 ... 32
2,5 ; 3,15 peste 32 ... 56
4,0 ; 5,0 peste 56 ... 80
6,3 ; 8,0 peste 80 ... 120
10,0 peste 120

91
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

Anexa 10

Ştifturi cilindrice. Dimensiuni (STAS 1599, ISO 2338, DIN EN 22388)

Forma A Forma B Forma C

15°…20°
Muchiile teşite

15°…20°

6,3
6,3

6,3
0,8 1,6 3,2
r≈d

d (h11)
d (m6)

d (h8)

c c
15°…20°

l l l

Fig.A10.1

Tabelul A10.1
d [mm] 5 6 8 10 12 16 20
A r [mm] 6 6 10 10 16 16 20
Forma B cmax [mm] 0,8 1 1,2 1,6 1,6 2 2,5
C - - - - - - -
l (js15) [mm] 20 - 100 20 - 120 20 - 160 22 - 160 25 - 160 30 - 280 40 - 280
Observații: Lungimi tipizate: 20, (22), 25, (28), 30, (32), 36, 40, 45, 50, 55, 60, 65, 70, 80, 90, 100, 110, 120,
(125), 140, 160, 180, 200, 220, 250, 280.
Material: Pentru ştifturi netratate termic E335 SR EN 10025.

Tabelul A10.2 Ştifturi cilindrice. Abateri limită


Forma Abateri limită la diametrul d
ştiftului ştift alezaj
A m6 H7
B h8 H8
C h 11 H 11

92
ANEXE

Anexa 11

Bolţuri cu cap (STAS 5754-1, ISO 2341, DIN EN 22341)

Forma A Forma B
(fără gaură de şplint) (cu gaură de şplint)

3,2
D

d1
d

30°
c1 c1 l1
45°

k l l

Fig.A11.1

Tabelul A11.1
d (h11) [mm] 3 4 5 6 8 10 12 14 16 18 20
D (h14) [mm] 5 6 8 10 14 18 20 22 25 28 30
k [mm] 1 1 1,6 2 3 4 4 4 4,5 5 5
c1 [mm] 0,5 0,5 1 1 1 1 1,6 1,6 1,6 1,6 2
r [mm] 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 1 1
cmax [mm] 1 1 2 2 2 2 3 3 3 3 4
d1 (H13) [mm] 0,8 1 1,2 1,6 2 3,2 3,2 4 4 5 5
l1 [mm] 1,6 2,2 2,9 3,2 3,5 4,5 5,5 6 6 7 8
l (js15) [mm] 6 - 30 8 - 40 10 - 50 12 - 60 16 - 80 20 - 100 25 - 120 30 - 140 35 - 160 40 - 180 45 - 200
Observații: Lungimi tipizate: 6, 8, 10, 12, 14, 16, (18), 20, (22), 25, (28), 30, 35, 40, 45, 50, 55, 60, 65, 70, 75,
80, 85, 90, (95), 100, (105), 110, (115), 120, (125), 130, 140, 200.
Material: S355 sau E335 SR EN 10025.

93
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

Şaibă prelucrată pentru bolţuri (STAS 5974, DIN 125)

c×45°

D
g
Fig.A11.2
Tabelul A11.2
d (D 11) [mm] D (H 13) [mm] g (h 14) [mm] c [mm] Diametrul bolţului
3 6 0,8 0,2 3
4 8 0,8 0,2 4
5 10 0,8 0,2 5
6 12 1,5 0,4 6
8 16 2 0,5 8
10 20 2,5 0,6 10
12 25 3 0,8 12
14 28 3 0,8 14
16 28 3 0,8 16
18 30 4 1 18
20 32 4 1 20
Observații: Material: S235 SR EN 10025.

Şplinturi (STAS 1991; DIN 94)

b l a

c d

Fig.A11.3

Tabelul A11.3
Diametrul nominal [mm] 2 2,5 3,2 4 5 6,3 8 10
d [mm] 1,8 2,3 2,9 3,7 4,6 5,9 7,5 9,5
amax [mm] 2,5 2,5 3,2 4 4 4 4 6,5
b [mm] 4 5 6,4 8 10 12,6 16 20
cmin [mm] 3,2 4 5,1 6,5 8 10,3 13,1 16,6
cmax [mm] 3,6 4,6 5,8 7,4 9,2 11,8 15 19
l [mm] 10 - 40 12 - 50 14 - 63 18 - 80 22 - 90 32 - 125 40 - 160 45 - 200
piese peste 7 9 11 14 20 27 39 56
Diametrele filetate până la 9 11 14 20 27 39 56 80
recomandate
ale pieselor axe de peste 6 8 9 12 17 23 29 44
articulaţii până la 8 9 12 17 23 29 44 69
Observații: Lungimi tipizate: 10, 12, 14, 16, 18, 20, 22, 25, 28, 32, 36, 40, 45, 50, 56, 63, 71, 80, 90, 100, 112,
125, 140, 160, 180, 200. Material: S185 sau S235 SR EN 10025.

94
ANEXE

Anexa 12

Inele elastice excentrice pentru arbori (STAS 5848/2, DIN 471)

s A A
b1
r

d1
d
n
l

Fig.A12.1

Tabelul A12.1
Diametrul Canal în arbore Inel elastic
arborelui d [mm] d1 [mm] b1 [mm] nmin [mm] r [mm] s [mm] b [mm] l [mm]
20 19,0 2,6
1,5
22 21,0 2,8
1,3 1,2
24 22,9
3,0
25 23,9 1,7
26 24,9 3,1
0,1 3
28 26,6 3,2
29 27,6 2,1 3,4
30 28,6 1,6 1,5 3,5
32 30,3 3,6
2,6
34 32,3 3,8
35 33,0 3,9
36 34,0 4,0
3
37 35,0 4,1
38 36,0 4,2
40 37,5 1,85 1,75 4,4
42 39,5 4,5
3,8
45 42,5 4,7
48 45,5 0,2 5,0
50 47,0 5,1
52 49,0 5,2
6
55 52,0 5,4
56 53,0 2,15 2 5,5
58 55,0 5,6
60 57,0 4,5 5,8
62 59,0 6,0
65 62,0 6,3
68 65,0 6,5
70 67,0 2,65 0,3 2,5 6,6
72 69,0 6,8
75 72,0 7,0
Observații: Material: oţel de arc DIN 17221 sau EN 89.

95
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

Anexa 13

Piuliţe pentru rulmenţi (STAS 5816)

c × 45°

D1 D
d

30° s
B

Fig.A13.1

Tabelul A13.1
Filet D (h12) D1 (h14) B (h14) S (H14) t (H15) Diametrul minim al
Simbol
d [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] şurubului d3 [mm]
KM 3 5
M17x1 28 24 4 2 15,773
KME 3 8
KM 4 6
M20x1 32 26 4 2 18,773
KME 4 9
KM 5 7
M25x1,5 38 32 5 2 23,160
KME 5 10
KM 6 7
M30x1,5 45 38 5 2 28,160
KME 6 10
KM 7 8
M35x1,5 52 44 5 2 33,160
KME 7 11
KM 8 9
M40 x 1,5 58 50 6 2,5 38,160
KME 8 11
KM 9 10
M45x1,5 65 56 6 2,5 43,180
KME 9 12
KM 10 11
M50x1,5 70 61 6 2,5 48,160
KME 10 13
KM 11 11
M55x2 75 67 7 3 52,546
KME 11 13
KM 12 11
M60x2 80 73 7 3 57,546
KME 12 14
KM 13 12
M65x2 85 79 7 3 62,546
KME 13 14
KM 14 12
M70x2 92 85 8 3,5 67,546
KME 14 14

96
ANEXE

Anexa 14

Pene paralele

x x x
h

h
x x x c×45º
l l l sau r1
b/2
b/2

b
b
b

Fig.A14.1 a b c

A A-A
b

t2
B
B r2
h

t1
c sau r1
d
d+t2
l d-t1

r2

Fig.A14.2
Tabelul A14.1
Diametrul Adâncimea Raze de Interval de
Secţiunea penei
arborelui canalelor de pană racordare r2 şi lungimi
d b h t1 t2 teşituri c sau r1 l
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
>10 ... 12 4 4 2,5 1,8 0,16 ... 0,08 8 - 45
>12 ... 17 5 5 3 2,3 10 - 56
>17 ... 22 6 6 3,5 2,8 0,25 ... 0,16 14 - 70
>22 ... 30 8 7 4 3,3 18 - 90
>30 ... 38 10 8 5 3,3 22 - 110
>38 ... 44 12 8 5 3,3 28 - 140
>44 ... 50 14 9 5,5 3,8 0,4 ... 0,25 36 - 160
>50 ... 58 16 10 6 4,3 45 - 180
>58 ... 65 18 11 7 4,4 50 - 200
>65 ... 75 20 12 7,5 4,9 56 - 220
>75 ... 85 22 14 9 5,4 63 - 250
>85 ... 95 25 14 9 5,4 0,6 ... 0,4 70 - 280
>95 ... 110 28 16 10 6,4 80 - 320
>110 ... 130 32 18 11 7,4 90 - 360
Observație: Lungimi tipizate: 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20, 22, 25, 28, 32, 36, 40, 45, 50, 56, 63, 70,
80, 90, 100, 110, 125, 140, 160, 180, 200, 220, 250, 280, 320, 360, 400, 450, 500.

97
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

Anexa 15
Canale T (extras) (SR 1385, DIN 650, ISO 299)

A E

0,3 max.×45°

H
C
G
Degajare facultativă
B

Fig.A15.1
Tabelul A15.1 Dimensiunile canalelor T (extras)
A B C H E F G
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
abateri limită abateri abateri
nominală nominală nominală min. max. max. max. max.
H8 H12 limită limită
+1
5 +18 +120 10 3,5 8 10
0
0 0
6 11 +1,5 5 +1 11 13
1
8 +22 +150 14,5 0 0 15 18
7 1 0,6
10 0 0 16 17 21
12 19 +2 8 20 25
+27 +180
14 23 0 9 +2 23 28
0 0 1,6
18 30 12 0 30 36

2·P
P P
A

Fig.A15.2
Tabelul A15.2 Pasul canalelor
A [mm] P [mm]
5 20 – 25 - 32
6 25 – 32 – 40
8 32 – 40 – 50
10 40 – 50 – 63
12 (40)-50-63-80
14 (50)-63-80-100
18 (63)-80-100-125

98
ANEXE

Anexa 16

Rulmenţi axiali cu bile cu simplu efect

drul

Hrul

Drul

Fig.A16.1

Tabelul A16.1
drul Drul Hrul Sarcina statică de bază
Simbol
[mm] [mm] [mm] C0, [kN]
15 28 9 14 51102
15 32 12 25 51202
17 30 9 15,3 51103
17 35 12 27,5 51203
20 35 10 28 51104
20 40 14 37,5 51204
25 42 11 29 51105
25 47 15 50 51205
30 47 11 33,5 51106
30 52 16 46,5 51206
35 52 12 37,5 51107
40 60 13 50 51108
45 65 14 57 51109
50 70 14 63 51110
55 78 16 78 51111
60 85 17 93 51112
65 90 18 98 51113
70 95 18 104 51114
75 100 19 137 51115
80 105 19 140 51116
85 110 19 150 51117
90 120 22 190 51118
100 135 25 270 51120

99
Transmisii cu şuruburi. Calcul şi proiectare

Anexa 17
Ţevi pentru utilizări generale
Tabelul A17.1
Diametrul Grosimea Diametrul Grosimea Diametrul Grosimea Diametrul Grosimea Diametrul Grosimea
nominal de perete nominal de perete nominal de perete nominal de perete nominal de perete
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
1,5 1,5 2 2 3,5
2 2 2,5 2,5 4
16
2,5 2,5 3 3 5
76
3 3 3,5 3,5 6
1,5 30 3,5 40 4 53 4 8
2 4 4,5 4,5 10
18 2,5 4,5 5 5 3,5
3 5 5,5 5,5 4
3,5 5,5 6 6 5
83
1,5 1,5 2 3 6
2 2 2,5 3,5 8
2,5 2,5 3 54 4 10
20 3 3 3,5 5 3,5
3,5 32 3,5 42 4 6 4
4 4 4,5 2 5
89
4,5 4,5 5 2,5 6
1,5 5 5,5 3 8
2 5,5 6 3,5 10
2,5 3 2 57 4 3,5
22 3 34 3,5 2,5 4,5 4
3,5 4 3 5 5
95
4 1,5 3,5 5,5 6
4,5 2 45 4 6 8
1,5 2,5 4,5 2,5 10
2 3 5 3 4
2,5 3,5 5,5 3,5 5
35
3 4 6 4 102 6
25 60
3,5 4,5 2 4,5 8
4 5 2,5 5 10
4,5 5,5 3 5,5 4
5 6 3,5 6 5
1,5 2 48 4 3,5 108 6
2 2,5 4,5 4 8
2,5 3 5 63,5 5 10
3 3,5 5,5 6
28 3,5 38 4 6 8
4 4,5 2 3,5
4,5 5 2,5 4
5 5,5 3 70 5
5,5 6 3,5 6
51 4 8
4,5 3,5
5 4
5,5 73 5
6 6
8
Observaţii: Materiale: GE200, G17Mn5

100