Bait An

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA
UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA BRAOV FACULTATEA DE STIINTA SI INGINERIA MATERIALELOR CATEDRA INGINERIA MATERIALELOR SI SUDARII
Ing.BAITAN DIMITRIE - CRISTIAN
INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA HARDFACING OF EXTRACTIVE INDUSTRY TOOLS
Conducator stiintific
Prof. Dr. Ing. Lucian SCOROBETIU
BRAOV 2010
-1-
MINISTERUL EDUCATIEI,CERCETARII SI TINERETULUI UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV BRASOV,B-DUL EROILOR NR.29, TEL 0040-0268-41300, FAX 0040-0268-410525 __________________________________________________________________ Catre ______________________________________________________________
Va aducem la cunostiinta ca in ziua de , ora , in sala , la catedra de Ingineria Materialelor si Sudura, va avea loc sustinerea publica a tezei de doctorat intitulata, INCARCAREA PRIN SUDARE A PIESELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA, elaborata de ing. Cristian BAITAN in vederea obtinerii titlului de doctor in domeniul fundamental STIINTE INGINERESTI , domeniul STIINTA MATERIALELOR cu urmatoarea componenta a comisiei:
PRESEDINTE: CONDUCATOR STIINTIIFIC: REFERENTI:
- Prof. Univ.Dr.Ing. Mircea HoreaTIERIAN Decan Facultatea Stiinta si Ingineria Materialelor Universitatea Transilvania Brasov - Prof. Univ.Dr.Ing. Lucian SCOROBETIU Universitatea Transilvania Brasov - Prof. Univ.Dr.Ing. Emil CONSTANTIN Universitatea Ovidius Constanta - Prof. Univ.Dr.Ing. Dan MIHAILESCU Universitatea Dunarea de Jos Galati - Prof. Univ.Dr.Ing. Radu IOVANAS Universitatea Transilvania Brasov
In acest scop va trimitem alaturat rezumatul tezei de doctorat si va invitam sa luati parte la sustinerea publica a tezei de doctorat. Eventualele aprecieri sau observatii asupra continutului lucrarii va rugam sa le transmiteti, la catedra I.M.S. a Facultatii S.I.M.
-2-
CUVANT INAINTE Prezenta teza de doctorat este rezultatul unor studii de cercetare si experimentarii practice efectuate in vederea imbunatatirii medodelor de reconditionare a pieselor din industria extractiva. Aceasta preocupare a aparut ca o consecinta a necesitatii de rezolvare a unor probleme cu care se confrunta industria extractiva la ora actuala. Desi se fac eforturi de modernizare a utilajelor din industria extractiva, pentru multe tipuri acestea au un pret de cost ridicat. Lucrarea de fata este structurata pe 5 capitole. In primul capitol se face referire la situatia actuala a incarcarii prin sudare a pieselor din industria extractiva. In capitolul II intitulat Algoritm de proiectare si metodologie de obtinere a fluxului ceramic, prezinta obiectivele de obtinere a retetei de produs si de proiectare a tehnologiei de fabricatie a acesteia. In capitolul III Experimentari efectuate pentru realizarea fluxului ceramic, abordeaza studiul folosind tehnica moderna de cercetare. In capitolul IV Experimentari pentru imbunatatirea a componentelor din dotarea utilajelor din industria extractiva. In capitolul V Rezultate obtinute si contributile autorului sunt prezentate concluzile finale, contributia autorului,si perspectivele de contuinuare a cercetariilor teoretice si practice in acest domeniu. Aduc multumiri si pe aceasta cale conducatorului stiintific al tezei, domnului prof.univ. dr. ing. Scorobetiu Lucian, pentru indrumarea si indicatiile competente cu care m-a sprijinit pe intreg parcursul pregatirii si elaborarii tezei de doctorat. De asemenea, aduc multumiri domnilor: sef catedra prof. univ.dr.ing. Machedon Teodor, prof. univ.dr.ing.Iovanas Radu, prof. univ.dr.ing.Candea Virgil, prof. univ.dr.ing.Popescu Rodica, prof. univ.dr.ing.Novac Gheorghe, prof. univ.dr.ing.Andreescu Florin. Nu in ultimul rand, vreau sa multumesc familiei, pentru ca a fost alaturi de mine in tot acest timp. Autorul FOREWORD
This thesis is the result of research studies and practical experiment carried out in order to improve metodelor of reconditioning of spare parts from extractive industry. This concern has appeared as a consequence of the necessity of resolving the problems faced by the extractive industry. Although efforts are being made of modernising the machinery of extractive, for many types they have a high cost price. The thesis is structured on 5 chapters. In the first chapter is related to the current situation of welding parts from extractive industry. In chapter II entitled "Algorithm design and methodology for obtaining the ceramic flow", are presented the objectives of obtaining the recipe product design and manufacturing technology. In chapter III, "Experiments carried out in order to achieve ceramic flow ", focuses on the study using modern research technique. In chapter IV, "Experiments to improve the components of machinery of extractive industry " In chapter V, Results obtained and author contributions "are presented the final conclusions, author's contribution, and perspectives regarding next theoretical and practical researches within this area.
The author
-3-
STABILIREA OBIECTIVULUI TEZEI
Costul de pret al pieselor si subansamblelor utilajelor din industria extractiva au un cost de pret ridicat, iar ele au o importanta foarte ridicata in buna exploatare si functionare a acestor utilaje, s-a cautat noi solutii de reconditionarea acestora in general si particular a cupei masinii de haldat, blindaje de moara , bene de autobasculante, placi de concasor. Avand la baza indelungate studii de documentare si experimentari practice efectuate in acest domeniu de autor, prezenta teza de doctorat isi propune urmatoarele obiective: Obtinerea unui cuplu flux sarma cu posibilitati de aliere mixta pentru incarcare in baie de zgura si a unei noi tehnologii de fabricatie prin placare/ incarcare a suprafetelor active ale utilajelor miniere cu elemente modulate. Realizarea unei sinteze a domeniilor de uzare. Elaborarea prin particularizare a metodologiei generale de calcul de proiectere a tehnologiei de incarcare a suprafetelor active ale pieselor din componenta utilajelor active folosite in industria extractiva tinand cont de fenomenele fizico-chimice topite pentru sudare. Particularizarea si adaptarea tehnologiilor de fabricatie a fluxurilor ceramice la conditiile de nivel de aliere si granulatie specifice fluxurilor ceramice pentru incarcarea in baie de zgura, datele prezentate au fost utilizate la elaborarea retetei de produs. Un program de testare a noului produs pentru clasificarea acestuia in categoria materialelor pentru sudare cu capabilitate ridicata de realizare de depuneri cu rezistenta buna la solicitarile din exploatarea utilajelor din industria extractiva. Proiectarea retetei de produs pe baza datelor din literatura de specialitate au dus la stabilirea conditiilor tehnice de calitate pentru metalul depus prin sudare astfel incat sa asigure o buna rezistenta la conditiile de solicitare severa din industria extractiva. A fost conceput, realizat, experimentat un flux romanesc a carei compozitie chimica si caracteristici tehnologice ce se incadreaza in caracteristicile fluxurilor straine destinate operatiilor de incarcare.
-4-
CUPRINS TEZA DE DOCTORAT
Cuprins Introducere Capitolul 1. Stadiul actual privind tehnologiile de depunere utilizand procedee de mare productivitate 1.1. Caracterizarea materialelor pentru incarcare prin sudare cu procedee de inalta productivitate 1.1.1. Principalele scule de mare uzura din industria extractiva 1.1.2. Uzarea suprafeelor active ale utilajelor din industria extractiva 1.1.3. Tipuri de frecare 1.1.3.1. Frecarea uscata 1.1.3.2. Frecarea in prezenta lubrefiantului 1.1.4. Tipuri de uzare 1.1.4.1. Uzarea de abraziune 1.1.4.2. Uzarea de oboseala 1.1.4.3. Uzarea prin coroziune 1.2. Procedee de incarcare prin sudare de mare randament 1.2.1. Incarcarea prin sudare cu arc electric cu electrozi tubulari 1.2.1.1. Tipuri de aliaje obtinute prin incarcarea cu electrozi tubulari 1.2.1.2. Parametrii regimului de incarcare cu electrozi inveliti si tubulari 1.2.1.3. Tehnici de incarcare cu electrozi tubulari 1.2.2. Incarcarea prin sudare sub strat de flux 1.2.2.1. Variante de incarcare sub strat de flux 1.2.2.2 Procedee de incarcare sub flux cu un electrod 1.2.2.3. Procedee de incarcare prin sudare sub strat de flux cu mai multi electrozi 1.2.2.4. Parametrii tehnologici de incarcare prin sudare sub flux 1.2.2.4.1. Parametrii tehnologici primari de incarcare prin sudare sub flux 1.2.2.4.2. Parametrii tehnologici secundari de incarcare prin sudare sub flux 1.2.3. Incarcarea prin procedeul cu arc electric in mediu de gaze protectoare 1.2.3.1. Incarcarea prin procedeul de sudare MIG-MAG 1.2.3.2. Parametrii tehnologici de incarcare prin sudare in mediu de gaze protectoare 1.2.4. Incarcarea in baie de zgura 1.2.4.1. Variante de incarcare in baie de zgura 1.2.4.2. Parametrii de incarcare in baie de zgura 1.3. Tehnologii pentru incarcare prin sudare 1.4. Materiale de incarcare 1.5. Corelatii compozitie chimica microstructura 1.5.1. Sarme sudare gaz 1.5.2. Sarme vergele tubulare 1.6. Concluzii Capitolul 2. Algoritm de proiectare si metodologie de obtinere a fluxului aliat ceramic pentru incarcare prin sudare. 2.1. Algoritm de proiectare 2.1.1. Caldura specifica, caldura latenta de topire si capacitatea calorica 2.1.1.1. Caldura specifica 2.1.1.2. Caldura latenta de topire 2.1.1.3. Densitatea 2.1.1.4. Vascozitatea 2.1.1.5. Tensiunea superficiala 2.1.1.6. Conductibilitatea electrica 2.1.2. Reteta de produs a fluxului ceramic
-5-
2.2. Proiectarea tehnologie de fabricatie a fluxurilor ceramice aliate pentru incarcare prin sudare 2.2.1. Tehnologia de fabricatie a fluxurilor ceramice 2.2.2. Concasarea, macinarea, cernerea 2.2.3. Dozarea 2.2.4. Malaxarea 2.2.5. Omogenizare 2.2.6. Preuscare 2.2.7. Uscare 2.2.7.1. Tehnologia de uscare 2.2.8. Calcinare 2.2.9. Conservarea fluxurilor 2.3. Rezultate Capitolul 3. Exprimentari efectuate pentru realzarea fluxului ceramic aliat pentru incarcarea prin sudare 3.1. Tehnologii de fabricatie a fluxului ceramic aliat pentru incarcare dura 3.1.1. Materii prime utilizate. Caracteristici 3.1.2. Studiu pentru stabilirea structurii granulometrice a sistemului de aliere 3.1.3. Prepararea silicatului lichid 3.1.4. Rolul modului si al PH-ului in procesul de intarire a solutiilor de silicate alcalini 3.1.5. Rolul dimensiunii particulelor in procesul de intarire 3.1.6. Determinarea caracteristicilor mecanice ale materialului depus 3.1.7. Caracterizarea cuplului flux-sarma pentru incarcarea in baie de zgura 3.1.7.1. Caracteristici fzico-chimice ale concentratului de alumino-magnezian. 3.1.7.2. Sistemul alumino-magnezianflorina caracteristici fizice 3.1.7.3. Influena concentratului alumino-magnezian asupra sistemelor zgurifiante de baza martor 3.1.8. Concluzii Capitolul 4. Experimentari pentru imbunatatirea rezistentei la uzare a componentelor din dotarea utilajelor din industria extractive 4.1. Aspecte generale 4.2. Baza de date pe tipuri de aliaj si domenii de utilizare 4.2.1. Materiale de incarcare neferoase 4.2.2. Materiale de incarcare feroase 4.2.3. Grupe de aliere 4.2.4. Domenii de utilizare a materialelor de incarcare 4.3. Experimentari pentru realizarea de elemente modulate pentru placare 4.3.1. Experimentari pentru validarea tehnologiei de incarcare 4.3.2. Realizarea elementelor modulate 4.4. Experimentari pentru extinderea noilor tehnologii de incarcare 4.4.1. Compozitia chimica a elementelor modulate 4.5. Experimentari pentru incarcarea mecanizata a suprafetelor active ale robinetiilor din industria extractiva 4.5.1. Valorificarea materialelor pentru experimentari cu fluxul elaborate 4.5.2. Adaptarea regimurilor de incarcare prin sudare 4.5.3. Adaptarea regimurilor de incarcare prin sudare a sertarelor vanelor 4.5.4. Analiza metalografica 4.5.5. Incercarea de duritatea 4.6. Rezultate Capitolul 5. Rezultatele obtinute si contributiile autorului 5.1. Rezultate obtinute in domeniul teoretic 5.2. Rezultate obtinute in domeniul practic 5.3. Contributii originale 5.4. Directii de continuare a cercetarii Bibliografie
-6-
DOCTORAL THESIS SUMMARY
Summary Introduction Chapter 1. At the present stage on technologies for the submission by means of high productivity 1.1. The characterization of materials for loading by welding processes with high productivity 1.1.1. The main tools of great wear of extractive 1.1.2. Gauge active areas of the machinery of extractive 1.1.3. Types of friction 1.1.3.1. Dry friction 1.1.3.2. Friction in the presence of lubrefiantului 1.1.4. Types of fatigue cracks 1.1.4.1. Gauge by abraziune 1.1.4.2. Gauge of fatigue 1.1.4.3. Gauge by corrosion 1.2. Procedures used in the loading by welding high yield 1.2.1. The loading by electric welding electrodes with tubular 1.2.1.1. Types of alloys obtained by uploading with electrodes tubular 1.2.1.2. Loading system Parameters with electrodes, inveliti and tubular loading 1.2.1.3. Techniques with electrodes tubular 1.2.2. The loading by welding layer flow 1.2.2.1. Variants of loading under layer flow 1.2.2.2. Stream loading processes with an electrode 1.2.2.3. Procedures used in the loading by welding layer flow with electrodes 1.2.2.4. Technological Parameters by loading stream welding 1.2.2.4.1. Technological Parameters by loading stream welding primary 1.2.2.4.2. Technological Parameters by loading stream welding secondary 1.2.3. The loading process arc in AVG protective gas 1.2.3.1. Load by MIG-MAG welding 1.2.3.2. Technological Parameters by loading welding protective gas environment 1.2.4. The loading in the bathroom of slag 1.2.4.1. Load Variations in the bathroom of slag 1.2.4.2. Loading parameters in the bathroom of slag 1.3. Technologies for loading by welding 1.4. The charging materials 1.5. The correlation chemical composition microstructure 1.5.1. Wire gas welding 1.5.2. Wire connecting rods, tubes 1.6. Conclusions Chapter 2. Algorithm design and methodology for obtaining the flow ceramic ally for loading by welding 2.1. Algorithm design. 2.1.1. Kindly specify, heat melting and latenta caloric 2.1.1.1. Kindly specify 2.1.1.2. Heat melting latenta 2.1.1.3. Density 2.1.1.4. Viscosity 2.1.1.5. Tension superficial explanation 2.1.1.6. Electrical conductivity
-7-
2.1.2. 2.2. 2.2.1. 2.2.2. 2.2.3. 2.2.4. 2.2.5. 2.2.6. 2.2.7. 2.2.7.1. 2.2.8. 2.2.9. 2.3. Chapter 3. 3.1. 3.1.1. 3.1.2. 3.1.3. 3.1.4. 3.1.5. 3.1.6. 3.1.7. 3.1.7.1. 3.1.7.2. 3.1.7.3. 3.1.8. Chapter 4. 4.1. 4.2. 4.2.1. 4.2.2. 4.2.3. 4.2.4. 4.3. 4.3.1. 4.3.2. 4.4. 4.4.1. 4.5. 4.5.1. 4.5.2. 4.5.3. 4.5.4. 4.5.5. 4.6. Chapter 5. 5.1. 5.2. 5.3. 5.4. References
Recipe product flow ceramic The design technology building ceramic allied flows for loading by welding The technology building ceramic streams Breaking, beating, sifting The determination Alligation Mixing Pre-drying Drying Drying technology Asher Conservation of flows Results Experimentation made to accomplish the ceramic flow through welding for ally Technologies building ceramic ally flow for loading take The raw materials used features Study to determine the structure of the system of align granulometrice The preparation silicatului liquid The role and PH in the process of strengthening of silicate solution focused on The role of particle size in the process of strengthening Mechanical profiling of material filed Characterisation of torque flow-wire for dross in bath Fizico-chemical characteristics of concentrate alumino-magnezian. Magnezian system alumino o physical characteristics Magnezian alumino-used to influence on the basis of zgurifiante systems witness Conclusions Experimentation to improve the resistance to fatigue cracks components of extractive industry machinery General aspects The database on the types of alloy and domains of use Non-ferrous Materials loading Ferrous materials loading Align groups Areas of usage load Experimentation for the realization of modulated elements for cladding Experimentation for charging technology validation Achievement of modulated Experimentation for the expansion of new technologies by loading The chemical composition of the elements of modulated Experimentation for mecanizata of the active surface of extractive cock Exploitation of the materials for experimentari with the flow developed Adaptation of loading by welding Adaptation of loading by welding of sertarelor valve Metallographic analysis The trial of hardness Results Achievements and contributions of the author The results obtained in the field of theory The results obtained in the field of practical The original Contributions Directions of further research
-8-
CAPITOLUL 1. STADIUL ACTUAL PRIVIND TEHNOLOGIILE DE DEPUNERE UTILIZAND PROCEDEE DE MARE PRODUCTIVITATE
1.1. CARACTERIZAREA MATERIALELOR PENTRU INCARCARE PRIN SUDARE CU PROCEDEE DE INALTA PRODUCTIVITATE Materialele pentru incarcarea prin sudare, a suprafetelor active intens solicitate la uzare, asigura realizarea unor depuneri cu caracteristici fizico-chimice i morfologice adecvate unor bune rezistente la fenomenele de degradare din exploatare. 1.1.1. PRINCIPALELE SCULE DE MARE UZURA DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA Exemple prin care se evidentiaza cazuri concrete de piese supuse uzarii: 1. Cupa de excavator prezentata in figura 1.1.; la care incarcarea peretilor laterali ai cupelor de excavator sunt solicitati la compresiune si frecare de tipul material granular (pamant, nisip, pietris) pe metal. Uzura apare ca urmare a deplasarii materialelor minerale pe suprafetale cupei si se manifesta prin reducerea grosimii acestora.
Fig.1.1. - Cupa de excavator 2. Dintii cupei de excavator din figura 1.2. a,b,c. sunt elemente active si sunt solicitati diferentiat. Astfel, varful acestora este supus la compresiune cu soc violent, iar suprafetele frontale sunt supuse la frecare prin abraziune.Uzura apare atat pe varful dintiilor, unde se manifesta prin microfisuri, ciupituri si modificari structurale ale geometriei prin deformare plastica, specifica uzarii prin abraziune sub presiune ridicata combinata cu oboseala, cat si pe suprafetele dintelui unde apare sub forma de rizuri si zgrieturi cauzate de deplasarea materialului de a lungul dintelui.
a.- Vedere din fata
b.- Vedere de sus
c.- Montajul dintilor
Fig. 1.2. a,b,c. - Dintii cupei de excavator

-9-
3. Uzarea blindajelor de pe tola morii de macinat minereu din figura 1.3. a., b. si figura 1.4.(blindaj nou) au rolul de a proteja cilindrul morii de solicitarile dinamice supuse la uzare abraziva cu socuri datorate atat corpurilor de macinare (bile) cat si materialului de macinat
a.
b. Fig.1.3.a, b - Uzarea blindajelor Fig.1.4.- Blindaj moara nou
4. Ciocan de concasor nou prezentat in figura 1.5.a.,b.si in figura 1.6.uzat :Incarcarea ciocanelor de concasor. Acestea au rolul de a macina materiale minerale ( roci) , motiv pentru care sunt solicitate dinamic, la compresiune, cu sarcina aplicata aleatoriu si prin frecare de tipul abraziv metal pe metal, materialul acestora fiind supus la oboseala mecanica. Uzura apare pe suprafetele de atac si se manifesta prin defecte tipice de uzare prin abraziune sau soc intes sau moderat. Ea este cauzata de procesele de microaschiere ce apar la miscarea relative dintre ciocan si materialul de prelucrat si de microfisurile ce iau nastere in constituientii durii si fragili, ai suprafetelor active la impactul acestora cu materialul de prelucrat
a - Vedere de jos
b.- Vedere din lateral Fig.1.6.- Ciocan de concasor uzat
Fig.1.5.- Ciocan de concasr
5. Uzarea sapelor de foreza prezentate in figura 1.7.sunt organe active, ca si dintii cupei de excavator, de prelucrat solul montate la capatul unei tevii de foraj ale unei foreze.Sapa de foreza este supusa la solicitari de uzare abraziva cu socuri, actionand in roca uscata si umeda.este prezentat modul de uzare al unei sape dupa 60000 ore de functionare si una noua.
Fig.1.7.- Sape de foreza (uzata si noua)

- 10 -
1.1.4. Tipuri de uzare Pentru intelegerea fenomenelor care intervin in timpul uzarii suprafetelor metalice au fost propuse diferite scheme de clasificare a tipurilor de uzare. In tabelul 1.2. este prezentata sinteza domeniilor de uzare a celor doua clasificari si concluziile rezolvarii problematice abordate. Tabel 1.2. - Sinteza domeniilor de uzare conform DIN 50 32 si Institutul Internaional de Sudura (I.I.S.)
Tipuri de uzuri X-predominant; 0 - mai puin important Nr. crt. Cupla de frecare Categ orii de uzare Doua solide *Rupere film 1. lubrifiant (uscata) Lagar uns mpingere hidrodinamic x 0 Solicitare tribologica Exemple practice Tipul uzarii Abraziune bochimice x x Adeziune Reactii tri 0 0 0 0 smulgere x x x x
Uzare metal
rostogolire
Alunecare
pe metal
rulare
Alunecare
Cai de ghidare, lagare de alunecare, bucse, arbori Rulmenti, roti dintate, flancurile arborilor cu came Arcuri pentru amortizoare, telescoape, suporti pentru arcuri Supape, limitator de cursa Plci preluare impact
Frecare de alunecare x 0 0
Metal cu mineral
Rulare
Uzura de rostogolire si rulare Uzura datorata miscarii oscilatorii Uzur de apasare Uzur abraziva de apasare, x 0 0 x x 0 0
2.
*Doua solide (semifluida)
Metal pe metal
Impingere
mpingere
oscilatorie
Micare
Alunecare
3.
*Corp solid Particule
Cupa excavator, burghie pentru piatra,snecuri de transport
Uzura abraziva de alunecare x
- 11 -
Cu

Lagare alunecare termodinamica murdare(sub Alunecare influenta temperaturii apar procese nedorite n lagare) Rostogolire Mori de macinat, extrudare melcata Mori de macinat 0 0 X 0 0 X X 0 Uzura de abraziune intre trei corpuri 0 X X 0
*Corp solid 4. *Particule Metal pe metal
Oboseala
*Corp solid Metal cu 5. *Suspensie de particule n lichid Curgere mineral
Apsare
Pompe, conducte
Uzura de eroziune (hidroabraziv ) X X 0
Instalatii Curgere pneumatice de transport Instalatii Apsare Curgere transport ciment, cereale, praf de carbune ondulatorie Pompe, ventilatoare, elice navale Palete de Apsare turbine. Turbine cu aburi Pompe, supape, Curgere conducte Metal cu mineral Corp solid 6. *Gaz care conine particule
Uzura (alunecare) eroziune pneumatica Uzura prin lovire de particule Coroziune de cavitatie X 0 0 X X 0 0 X X 0
(turbionare)
Curgere
Metal cu mineral
Eroziune prin lovire particule lichide. Eroziune prin deplasarea lichidului 0 X X 0
7.
*Corp solid *Lichid
Metal cu
8.
* Gaz
Curgere
mineral
* Corp solid
Scuturi termice, turbine de gaz
Eroziune gazoasa X
1.2. PROCEDEE DE INCARCARE PRIN SUDARE DE MARE RANDAMENT Procedeele de incarcare a pieselor prin sudare se folosesc in scopul depunerilor de material pentru compensarea uzurilor, a recuperarii pieselor cu fisuri, crapaturi sau sparturi, pentru imbinarea unor piese rupte sau a elementelor componente ale unor dispozitive sau constructii sudate.
- 12 -
Aceste procedee au urmatoarele avantaje: nu necesita utilaje complexe, costisitoare sau complicate; straturile depuse prin sudare pot avea grosimi variabile; operatiile pregatitoare ale suprafetelor nu sunt complicate, de cele mai multe ori, reducandu-se la simple spalari si degresari; sunt productive, eficiente si au un cost redus, putandu-se mecaniza si automatiza; pot fi reconditionate piese care inglobeaza o mare valoare de manopera si material. In comparatie cu alte procedee de reconditionare, procedeele prin sudare prezinta urmatoarele dezavantaje: stratul depus este neuniform, cu denivelari, fiind necesar un volum mai mare de prelucrari mecanice ulterioare; temperaturile ridicate modifica structura materialului de baza al piesei, deci se recomanda, dupa reconditionare, aplicarea unor tratamente termice cu noi cheltuieli de energie si forta de munca. 1.2.2. Incarcarea prin sudare sub strat de flux
Fig. 1.20. Principiul incarcarii prin sudare sub strat de flux 1.2.4. Incarcarea in baie de zgura
Fig. 1.35.- Schema de principiu a incarcarii in baia de zgura.1-piesa de incarcat; 2-patine de racire; 3-material de adaos; 4-suprafata incarcata; 5-metal de adaos topit; 6-zgura topita; 7-flux(zgura) netopit; 8-placa de sustinere; 9-ajutaje-contact electric; 10 -sursa de curent.
- 13 -
Procedeul de incarcare incepe la baza, cu patinele din cupru asezate pe placa de sustinere(8) din oel (g>15 mm). In spaiul de incarcare se introduce fluxul pentru sudare (7) si se amorseaza procesul de sudare prin realizarea arcului (arcelor) intre sarma metal de adaos (3) si placa de baza (ca si la procedeul de incarcare sub flux). Arcul electric topeste fluxul din jurul acestuia si formeaza o baie de zgura (6) care se comporta ca o rezistenta formand o baie consistenta care ineaca arcul (arcele) electric. Arcul se stinge, dar curentul trece in continuare prin baia de zgura topita (6) si baia de metal topit (5) care dezvolta n continuare o cantitate de caldura considerabila, topind sarma electrod (3) care avanseaza cu o viteza corespunzatoare. Metalul si zgura topita sunt ncadrate (sustinute lateral) de peretii patinei racite cu apa care exercita un efect de solidificare rapida de la exterior spre interior, topind parial zona de contact cu piesa de incarcat formand practic sudarea de acesta. Patinele de cupru racite cu apa fiind glisante incep sa se deplaseze pe verticala cu viteza de incarcare Vinc,realizand formarea depunerii incepand de la baza si continuand ascensional, procesele de topire (zgura-metal de adaos) si solidificarea decurgand continuu pana la finalizarea incarcarii in partea superioara. Periodic se completeaza cantitatea de flux. Numarul sarmelor electrod este variabil in functie de grosimea pieselor de ncarcat, uneori putand efectua si o miscare de pendulare. In locul sarmelor electrod se pot folosi electrozi tubulari, benzi stratificate sau placi turnate. 1.6.Concluzii Studiile efectuate asupra durabilitatii suprafetelor active ale utilajelor utilizate in industria extractiva au evidentiat faptul ca acestea sunt supuse in exploatare la uzare complexa de abraziune combinata cu coroziune si oboseala mecanica. Realizarea unei baze de date cu piese de uzura ridicata si importanta majora care necesita duritatii ridicate si diguranta in exploatare in industria extractiva Uzarea intensa si durabilitatea relativ redusa in conditii normale de exploatare impune incarcarea si reconditionarea acestora prin procedee de inalta productivitate. Analiza procedeelor de incarcare prin sudare a evidentiat ca aplicabile procedeele de incarcare sub strat de flux, procedeele MIG-MAG cu sarma tubulara si procedeul de incarcare in baie de zgura. Studiul caracteristicilor tehnice ale materialelor de incarcare prin sudare a evidentiat faptul ca exista materiale de adaus in fabricatie curenta adecvata incarcarii si reconditionarii componentelor din industria extractiva pentru incarcarea sub strat de flux si cu sarme tubulare MIG-MAG. Procedeul de incarcare in baie de zgura este insa grevat de aceste materiale fapt ce impune realizarea unui nou cuplul flux sarma, in speta a unui nou flux ceramic aliat ce poate fi folosit in productia curenta.
- 14 -
CAPITOLUL 2. ALGORITM DE PROIECTARE SI METODOLOGIE DE OBTINERE A FLUXULUI ALIAT CERAMIC PENTRU INCARCARE IN PRIN SUDARE 2.1.ALGORITM DE PROIECTARE Obiectivele urmarite in continuare sunt cele de obtinerea retetei de produs pentru materialele de sudare, pentru noul flux de incarcare in baie de zgura si de proiectare a tehnologiei de fabricatie a acestuia. Proiectarea retetei de produs se realizeaza in prezent printr-o abordare sistematica a functiilor de corelare ale caracteristicilor fizico-chimice si morfologice ale componentiilor mineralogici cu corelarea depunerilor active de proiectat. Algoritmul clasic de elaborare al retetelor de produs este diferit, fata de metodologia clasica, pentru cazul realizarii depunerilor prin procedee speciale, in aceasta situatie se gaseste si incarcarea in baie de zgura cu flux aliat. Pentru intocmirea unei banci de date cuprinzand diagramele specifice de variatie a caracteristicilor termofizice ale zgurilor i pentru elaborarea ecuaiilor de predicie a caracteristicilor mentionate, au fost efectuate studii in domeniu. Acestea vor servi la elaborarea unor marci de flux cu consum energetic redus i la elaborarea unei metodologii pentru corectia retetelor de fabricatie, pentru imbunatatirea nivelului calitativ al fluxurilor si reducerea costurilor materiale de fabricatie a acestora. In aceasta faza s-au efectuat cercetarii pentru determinarea corelatiei dintre compozitia fluxurilor si a caracteristicilor termofizice ale zgurilor de la sudare. Aceste caracteristici sunt: vascozitatea, tensiunea superficiala si conductibilitatea electrica. 2.1.2. Reteta de produs a fluxului ceramic In scopul proiectarii retetei de produs a noului material datele din literatura de speciallitate referitor la corelatia dintre rezistenta la uzare a partiilor componente ale utilajelor din industria extractiva, compozitia chimica si ecuatiile de apreciere ale caracteristicilor obtinute pe zgura care sunt prezentate in tabelului 2.10.
Tabel 2.10. - Mod de alegere a materialelor pentru incarcat in functie de rezistenta la unele solicitari
Nr. crt. 1.
Rezistenta coroziune 25%
Rezistenta temperatuira 75%
Rezistenta solicitari la soc 88%
Rezistenta abraziune 90%
Compozitie chimica
2.
60%
87%
75%
98%
3.
60%
77%
32%
0%
4.
80%
85%
75%
- 15 -
74%
0.6%C,0,7%Mn,0,5%Si, 4%Cr,3,5%MO,3,5%W, Rest%Fe 4%C,1%Mn,1,5%Si,12 %Cr,3,6%Mo,1%W,Rest %Fe 5%C,2%Mn,1,5%Si,20 %Cr,4,5%Nb,4,5%W,1 %V,1%B, Rest%Fe 0.6%C,0,7%Mn,0,5%Si,
5.
75%
85%
94%
14%
6.
90%
90%
75%
98%
7.
90%
90%
75%
73%
8.
90%
90%
35%
74%
9.
90%
92%
75%
54%
10.
98%
99%
75%
55%
4% Cr,1%MO,3,5%W,Rest %Fe 0.6%C,0,7%Mn,0,5%Si, 4% Cr,3,5%MO,3,5%W,Res t%Fe 0.6%C,0,7%Mn,0,5%Si, 4% Cr,3,5%MO,3,5%W,Res t%Fe 0.6%C,0,7%Mn,0,5%Si, 4% Cr,3,5%MO,3,5%W,Res t%Fe 0.6%C,0,7%Mn,0,5%Si, 4% Cr,3,5%MO,3,5%W,Res t%Fe 0.6%C,0,7%Mn,0,5%Si, 4% Cr,3,5%MO,3,5%W,Res t%Fe 0.6%C,0,7%Mn,0,5%Si, 4% Cr,3,5%MO,3,5%W,Res t%Fe
Pentru o buna rezistenta la uzare s-a stabilit, conform tabelului 2.10., ca aliajul cu numrul 1 se potriveste cel mai bine, are procentul de nepotrivire cel mai mic, ca optima compozitia chimica a depunerii cea prezentata in tabelul 2.11. Pentru o buna rezistenta la uzare s-a stabilit, conform tabelului 2.10., ca aliajul cu numrul 1 se potriveste cel mai bine, are procentul de nepotrivire cel mai mic, ca optima compozitia chimica a depunerii cea prezentata in tabelul 2.11. Tabel 2.11. - Mod de alegere a materialelor pentru incarcat in functie de rezistenta la unele solicitari Rezisten Rezistenta ta temperatuir coroziun a e 25% 75% Rezistenta solicitari la soc 88% Rezistenta abraziune Compozitie chimica
90%
(0.61)%C,(0,7-1,5)%Mn, (0,5-1%Si,(2,5-6)%Cr, Rest%Fe
- 16 -
2.2. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE FABRICATIE A FLUXURILOR CERAMICE ALIATE DE INCARCARE PRIN SUDARE IN BAIE DE ZGURA Fluxurile de la sudarea in baie de zgura sunt materiale sub forma de pulbere care se depun in lungul sudurii care genereaza prin efect Joule-Lenz fenomenul de topire al materialului de adaus de tip sarma si a pulberilor metalice si feroaliajelor aliate precum si a materialului de baza. Pentru proiectarea sistemului zgurefiant de baza s-a procedat la cercetarea unor fluxuri de sudare in baie de zgura cum este fluxul rusesc AN 8 si cel suedez OK 10.50 si la analiza compatibilitatii dintre sistemele zgurefiante analizate cu sistemul de aliere conform tabelului 2.12.: Tabel 2.12. - Analiza compatibilitatii dintre sistemele zgurefiante analizate cu sistemul de aliere Sistem zgurefiant nisip cuartos marmura magnezita alumina oxid de fier Sistem de aliere feromangan ferosiliciu ferocrom grafit
Proiectarea retetei de produs s-a finalizat prin optimizarea pe criterii economice a participarii in total produs a materiilor prime. In tabelul 2.13. este prezentata reteta de produs astfel obtinuta. Tabel 2.13. Reteta de produs Material Procentaj nisip cuartos 35% feromangan 25% marmura 4,5% magnezita 5,5% alumina 12% tunder 2% ferocrom 15% grafit 1% sulf si fosfor de la materiile prime liant 13% silicat de sodiu dizolvat in apa 2.2.1. Tehnologia de fabricatie a fluxurilor ceramice Pe baza studiilor efectuate s-a elaborat tehnologia de fabricatie a fluxurilor ceramice aliate. Trebuie mentionat ca acesta tehnologie are un grad de complexitate ridicat, datorita numarulului mare de operatii tehnologice, precum si de faptul ca, daca doar una din aceste faze nu se defasoara corespunzator, sansele ca produsul final sa nu aibe caracteristicile cerute in final sunt mari. Din nefericire posibilitatea de control interfazic este destul de redusa putind fi descoperite doar cand produsul este in stadiul final. Operatiile tehnologice care alcatuiesc tehnologia de fabricatie sunt urmatoarele: 1. Concasarea, macinarea si cernerea componentelor; 2. Dozarea; 3. Omogenizarea; 4. Malaxarea; 5. Granularea; 6. Preuscarea; 7. Uscarea si calcinarea; 8. Conservarea fluxurilor; 9. Ambalarea fluxurilor.
- 17 -
2.2.2. Concasarea, macinarea, cernerea componentelor Concasarea - operatia de spargere a blocurilor de materii prime in bulgari cu ajutorul concasoarelor in vederea macinarii. Macinarea - operatia de maruntire cu ajutorul morilor a materialelor concasate pentru a se aduce la o granulatie corespunzatoare fabricarii fluxurilor. Cernerea - operatia de separare a granulelor mai mari decat limita superioara admisa sau de separare a particolelor straine (impuritati). Operatia se realizeaza pe un utilaj Kolergang cu taler fix prezentat in figura 2.3. utilizandu-se silicat lichid.
Fig.2. 3. - Malaxor de tip Kolergang
Fig.2.4. - Omogenizator cu talere si pieptene
Prin realizarea unei paste cu o vascozitate care sa se situeze intre limitele (4000-5000) cps si apreciata manual se foloseste Omogenizator cu talere si pieptene. 2.2.3. Dozarea Reprezinta operatie importanta de obtinere a calitatii dorite de fluxuri care se efectueaza in mai multe etape: Alimentare - operatie tehnologica de incarcare a silozurilor aferente instalatiei de dozare cu materii prime in vederea dozarii retetelor de fabricatie, Dozare propriu-zisa - cantarire manuala sau automata a tuturor componentelor necesare pregatirii fluxurilor conform retetei de fabricatie. Materiile prime introduse in procesul de productie trebuie sa corespunda din punct de vedere calitativ, avind caracteristicile cuprinse n specificatiile tehnice de aprovizionare prezentate in cele ce urmeaza: Silicat de sodiu : de la Combinatul de produse clorosodice Ocna Mures cu urmatoarele caracteristici: Densitate = (1,38 1,42) [Kg / m 3] Modul E= (3,1 3,2) [N/m] Vascozitate = (250 350) [cps] Nisip cuartos SiO2de la Deva din exploatarea Arieseni sub forma de cistale polimorfe cu o compozitie chimica de 99% SiO2. Are densitatea cuprinsa intre =(2.52-2.65) kg/m;duritatea pe scara Mohs intre (6-7). Feromangan produs de expoatarea Baia Mare cu compozitia chimica prezentata in tabelul 2.15.
- 18 -
Tabel 2.15. - Compozitia chimica feromangan Proba Feromangan C 2 Si max 2 Continut de elemente, % Mn P min 75 max 0,35
S 0,003
Fe Rest
Ferosiliciu - din exploatarea de la Ferom Tulcea cu compozitia chimica in tabelul 2.16: Tabel 2.16. - Compozitia chimica ferosiliciu Proba Ferosiliciu C 2 Si max 40-47 Continut de elemente, % Mn Cr Al P max 1 max 0,6 max 2 max 0,05
S max 0,04
Fe Rest
Alumina produsa de Combinatul din Tulcea, de puritate 99.99% are densitatea =(3.5 - 3.6)*10 kg/m si duritatea pe scara Mohs de 9 si cu compozitia chimica prezentata in tabelul 2.17. Tabel 2.17. - Compozitia chimica alumina Proba Alumina C max 2 Continut de elemente, % Si P max 2 max 0.35
S max 0,03
Marmura din exploatarea din Simeria Este utilizat carbonatul de calciu sub forma de marmura. Se evidentiaza descompunerea carbonatului de calciu la temperaturi cuprinse ntre (600 900)oC. Compozitia chimica este prezentata in tabelul 2.18. Tabel 2. 18. - Compozitia chimica marmura Proba Calcar CaO 54,2 Continut de elemente, % Fe2O3 SiO2 CO2 1,05 1,65 44,1
Oxid de fier de Combinatul Sarmei Campia Turzii cu o puritate 99,9% Fe2O3 Ferocrom - de la Ferom Tulcea cu compozitia chimica prezentata in tabelul 219. Tabel 2.19. - Compozitia chimica ferocrom Proba Ferocrom C 3,08 Si 0,71 Continut de elemente, % Cr P 68,02 0,027
S 0,003
Fe Rest
Grafit sau negru de fum produs de Copsa Mica avand 99% carbon.
- 19 -
2.2.4. Malaxarea Malaxarea - operatia de amestecare a materiilor prime omogenizate, cu solutii de silicat de diferite tipuri si cu apa
2.2.5. Omogenizarea Omogenizarea este operatia de amestecare a materiilor prime pulverulente in stare uscata in vederea obtinerii unei repartitii uniforme a acestora in flux. 2.2.6. Preuscare Preuscarea este operatia premergatoare uscarii/calcinarii prin care se elimina natural o parte din apa din flux.;se poate face atat in mediul ambiant (evitandu-se insa, curentii de aer) cat si in incinte speciale, asa numitele camere de preuscare, in care temperatura trebuie sa fie de minim 15 0 C, iar umiditatea relativa, de maximum 50 %. 2.2.7. Uscarea Uscarea operatie tehnologica de eliminare a apei de constitutie din flux prin introducerea si mentinerea acestora in cuptoare la o temperatura prescrisa.
Fig.2.5. - Uscator cu tambur rotativ 1 Tambur rotativ; 2 - Buncar de alimentare; 3 - Cos evacuare gaze; 4 - Arzator;5 - Coroana dintata; 6 - Motor antrenare; 7 - Role sprijin; 8 - Cale de rulare; 9 - Buncar colectare flux; 10 Role antrenare.
2.2.8.Calcinarea Calcinarea operatie tehnologica de eliminare a apei de constitutie din flux prin introducerea si mentinerea acestora in cuptoare la o temperatura prescrisa. Calcinarea fluxului se efectueaza in cuptorul cu banda la 600C cu fluxul depus in tavi de uscare, iar debitul de flux uscat este de 60 kg la un ciclu complet de avans al benzi pe o durata de 2 ore conform diagramei de calcinare reprezentata in figura 2.6.
- 20 -
Fig. 2.6.- Diagrama de calcinare
2.2.9. Conservarea fluxurilor Conservarea - operatia de pastrare a fluxului in camera de temperatura si umiditate controlata, dupa ce acesta a fost calcinat. Camera de conservare trebuie sa asigure o umiditatede max. 30% si o temperatura de min. 15 0C. 2.5.Rezultate Cercetariile efectuate au condus la obtinerea urmatoarelor rezultate : Particularizarea metodologiei generale de calcul de proiectere a tehnologiei de incarcare pentru elaborarea procedeelor de fabricatie prin incarcare in baie de zgura a suprafetelor active din componenta utilajelor active folosite in industria extractiva, inclusiv a ecuatiilor de predictie de conductibilitate termo-fizica a zgurii; Elaborarea de catre autorul tezei de doctorat pornind de la ecuatiile generale ale fizicii, a unei noi metodologii de proiectare a fluxurilor ceramice aliate pentru incarcarea in baie de zgura, metodologie ce reprezinta contributia personala a autorului; Particularizarea si adaptarea tehnologiilor de fabricatie a fluxurilor ceramice la conditiile de nivel de aliere si granulatie specifice fluxurilor ceramice pentru incarcarea in baie de zgura, datele prezentate mai sus au fost utilizate la elaborarea retetei de produs. Reteta astfel elaborata este prezentata in cele ce urmeaza.
- 21 -
CAPITOLUL 3. EXPRIMENTARI EFECTUATE PENTRU REALZAREA FLUXULUI CERAMIC ALIAT PENTRU INCARCAREA PRIN SUDARE
3.1.1. Materii prime utilizate. Caracteristici. Corespunzator retetei de produs s-au ales o serie de materii prime si materiale necesare pentru realizarea fluxului ceramic aliat pentru incarcari in baie de zgura cu caracteristici chmice si morfologice determinate de producator sau utilizator, conform datelor din tabelele 3.1.,3.2. care cuprind cele doua sisteme: Tabel 3.1. Sistemele retetei Sistem zgurefiant aliere Procentaj % 70 30
Tabel 3.2. Reteta de produs Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Materii prime Nisip cuartos Magnezita Alumina Oxid de fier Ferosiliciu Feromangan Ferocrom Grafit Silicat de sodiu Granulatie Pulberi Pulberi Pulberi Pulberi Pulberi Pulberi Pulberi Pulberi Lichid vascos Limite % 33-35 5-7 11-15 1.5-3.5 10-15 21-26 (10-16)% 3% 13-19 Sistem
Zgurefiant
Aliere Liant
In aceasta faza se cantaresc conform retetei de produs care s-a elaborat, cu caracteristicile depunerilor prescrise prin brevetul de inventie si anume: nisip cuartos 37% feromangan 10% magnezita 15% alumina 12% oxid de fier 3% liant (silicat de sodiu) 18% ferocrom 12% grafit 1% ferosiliciu 7% aditivi. 3.1.1.1. Concasarea, macinarea, cernerea componentelor Materialele sub forma de bulgari sunt feroaliaje se supun operatiei de maruntire si macinare. Pentru aceasta a fost prevazut un concasor cu falci tip Blake, prezentat in figura 3.2., compus din:
- 22 -
Fig.3.2. - Concasor cu falci tip Blake 1. - gura de alimentare; 2. - falca fixa; 3. - falca mobile; 4. - mecanism actionare biela-manivela; 5. - mecanism de retragere falca mobile; 6.- lagare; 7. - mecanism de reglare a distantei dintre falci, pentru reglarea sortului de macinare; 8. - gura de evacuare sort macinare; 9. batiu Mineralele si feroaliajele sunt introduse in concasorul cu falci, fabricate din otel manganos, prin gura de alimentare. Pentru obtinerea sortului dorit s-a executat mai intii reglarea falcii mobile. Dupa spargere materialele sunt introduse in moara cu bile, figura 3.64., care continua sfaramarea la dimensiuni mai mici. Materialul astfel concasat este macinat in moara cu bile cu actiune discontinua, prezentata in figura 3.3. a si b alcatuita din:
b. Fig.3.3. - Moara cu bile 1. - tubul morii;2. - roata de antrenare;3. - gura de alimentare;4. - gura de evacuare; 5. - incarcatura morii compusa din materii prime si elemente de macinare;6. - lagare;7. - batiu. 3.1.1.2.Dozarea componentelor Dozarea materiilor prime.In acesta faza are loc prepararea retetei de produs cu o precizie de1% prin cantarirea manuala sau automata a tuturor componentelor necesare pregatirii fluxului conform retetei. Materiile prime pulverulente ( marmura, fluorina, rutil, feromanangan, ferosiliciu, ferocrom, ferotitan, nichel, etc) introduse in procesul de productie trebuie sa corespunda din punct de vedere calitativ, avind caracteristicile cuprinse n specificatiile tehnice de aprovizionare.
a.
3.1.2. Studii pentru stabilrea structurii granulometrice a sistemului de aliare Calitatea fluxului depinde n mare masura de pregatirea corecta a componentelor pulverulente, care intra n compozitia fluxului. Curgerea laminara a masei prin presa si distribuirea uniforma a acesteia in flux se asigura prin alegerea raionala a compozitiei granulometrice a
- 23 -
materiilor prime pulverulente, prin asigurarea unei plasticitati optime a acesteia precum si printr-un continut redus de impuritati granulometrice. Dozarea granulometrica a feroaliajelor si pulberilor metalice cu rol de aliere trebuie facuta corect pentru a asigura parametrii constanti tehnologici la presare si pierderi reduse prin arderea elementelor de aliere n procesul de sudare. Cercetarea granulometrica s-a efectuat pe sita vibratoare, figura 3.5. a, b.
a b Figura 3.5. a.si b.- Sita vibratoare pe fractii granulometrice 3.1.1.3.Malaxarea Inainte de malaxarea fiecarei sarje se verifica starea de curatenie, pozitia rozurilor si rotirea usoara a rolelor si invartitorului de omogenizare uscata si functionarea ceasurilor temporizatore ca in figura 3.6.a.si b.
a. Fig. 3.6.a.si b. Malaxor
b.
Plasticitatea pastei se verifica manual, durata operatiei este de (89-180) minute. La schimbarea sortimentului malaxorul se va curatii manual pana la suprafata metalica si se va spala cu pompa de apa sub presiune. Descarcarea containarului de masa dozata se va face cu malaxorul pornit, ca in figura 3.7. a si b.
a. Fig. 3.7. a. si b.- Malaxor

- 24 -
b.
3.1.1.4.Omogenizarea In situatia de fata, datorita microalierii cu lantanide si a diferentelor mari ntre densitatile materilor prime este nevoie sa se execute si o operatie de preomogenizare. Aceasta operatie se face n mod curent, intr-un preomogenizator cu tambur rotativ cu bile, timp de 10 minute ca in figura 3.9 .
Fig.3.9.- Preomogenizatorul cu bile 3.1.1.5.Granularea Se relizeaza cu ajutorul granulatorului din figura 3.16. si consta in trecerea pastei printr-o sita metalica dupa care granulele sunt intarite cu CO2 pentru a preveni prinderea lor.
Fig.3.16. Granulator 3.1.1.6. Preuscarea
Fig.3.17. Cuptor
Modulele silicatului mai mici din intervalul (2- 4) favorizeaza inglobarea unor cantitati mai mari de substante solide ce confera produsului durabilitate mai mare. Pe de alta parte hidrorezistenta creste pe masura cresterii modulului. 3.1.1.7. Uscare si calcinare Sunt operatii realizate cu ajutorul cuptorului din figura 3.17., in doua faze, astfel prima faza se realizeaza in aer liber timp de 24 ore ca in faza a doua sa se realizeze cu cuptorul cu diagrama timp de 1 ora la 105C, ca in final sa se ajunga la 400C timp de 2 ore conform diagramei de calcinare reprezentata in figura 2.6. din capitolul II.
- 25 -
3.1.1.8.Sitarea Se realizeaza pe sita vibratoare cu orificii de 0,35 mm, pentru obtinerea optima a fractiei utile de 10%, iar fractia mare peste 2 mm se macina si se reseteaza ca in figura 3.18.
Fig.3.18.- Sita vibratoare 3.1.1.9.Ambalarea Fluxul este ambalat si etichetat cu sarjele respective, se pastreaza separate pana la efacuarea receptiei calitative. Receptia se executa atat prin verificare granulometrica cat si prin probe de sudura. Incercarile prin sudare se executa cu ajutorul unei instalatii automate de sarma sau banda in functie de destinatia fluxului. Se executa doua tipuri de incercari: incercarea de comportare la sudare prin care se verifica caracteristicile sudurii, aptitudinile de ionizarea arcului, forma si aspectul cordonului de sudura; incercarea caracteristicilor mecanice prin executatarea unui metal depus prin sudare cu regim prestabilit, din care se preleveaza si se incearca epruvetele necesare. 3.1.6. Determinarea caracteristicilor mecanice ale materialului depus. Pentru asigurarea unei bune rezistente la uzare prin abreziune sub preisiune medie si ridicata necesara pentru protectia antiuzura a utilajelor miniere s-a constatat, in baza datelor din literatura de specialitate si s-a ales conform prescriptiilor din tabelele 2.10. si 2.11. capitolul II tabele un aliaj cu urmatoarea compozitie chimica a metalului depus:C = ( 0,5 0,8 )%;Mn= ( 4 6 )%;Cr= ( 2 3 )%;Si= ( 1,5 2 )%.Duritatea materialului depus prin sudare este de minimum 45 HRC. 3.1.7.Caracterizarea cuplului flux - sarma pentru incarcarea in baie de zgura Se realizeaza pe trei probe pentru determinarea compozitiei materialului depus. Probele s-au executat cu o sarma de 4 mm S10MnNi cu care s-a realizat o depunere pe un otel 16 Cr6 Ni cu dimensiuniile (150 X 100) mm, pentru care s-au folosit parametrii tehnologici prezentatii in tabelul 3.23. Parametrii tehnologici de sudare in baie de zgura au fost stabiliti prin incercari succesive si constitue contributia personala a autorului.
- 26 -
Tabel 3.23. Parametrii tehnologici
Parametrii Curent de sudare Tensiune arcului Lungimea capat liber Inaltime strat de flux Temperatura intre straturi Viteza de sudare
Valori (520-580) A (28-30) V (25-35) mm (25-35) mm 150C (0,5-0,55)m/min
Din depunerea executata cu acesti parametrii s-au realizat 3 probe care au fost testate pentru determinari: 1. determinari de compozitie chimica; 2. determinari de duritate; 3. determinari de structura. si prezentate in tabelul 3.10. urmator. Tabel 3.10.- Rezultatele determinariilor Nr.epruvete Compozitie chimica,% 1 0,5 4 2 1,5 49 2 0,65 4,5 2 1,55 50 3 0,7 4.7 2,1 1,6 53
C Mn Cr Si
Duritate,HRC Structura
Martensito-bailitica
Verificarea calitatii se face din : verificarea aspectului si a culorii; verificarea granulatiei; verificarea umiditatii; verificarea comportarii la sudare; verificarea caracteristicilor mecanice ale MD; se executa la acelasi regim de sudare, conform datelor din tabelul 3.23. Realizarea masurarii grosimii stratului depus se efectueaza cu ajutorul aparatului TT 100 prezentat in figura 3.24.obtinandu-se rezultatele din tabelul 3.11. Tabel 3.11. Determinarea stratului depus
Determinari Grosime ( mm )
1 15
2 16
3 14
4 15
5 15
- 27 -
Fig.3.24. - Aparat TT 100 Pentru a se observa si forma granulei s-a folosit microscopul MC 5-A. prezentate in figura 3.26. ,3.27. si 3.28.
Fig.3.26. - Microscop MC 5-A
Fig. 3.27. Structura granulei
S-au facut determinari de verificare a analizei chimice a depunerilor cu ajutorul programului Spark analyzer mx asa cum se observa si din figura 3.45. a si b alaturata.
a. b Fig. 3.45. a. si b.Spectometru Obtinand rezultatele din tabelul 3.12: Tabel 3.12. Compozitia chimica a materialului depus Compozitie chimica,% C 0,5 Mn 4 Cr 2 Si 1,5
- 28 -
Verificarea duritatii materialui depus se realizeaza cu aparatul HLN -11A prezentat in figura 3.46.
Fig.3.46.- Aparat HLN -11A
Fig.3.47.- Microscop Metalografic XJP- 6/6 A
Epruveta utilizata la determinarea compozitiei chimice a fost folosita si pentru determinarea duritatii pe aparatul prezentat. Duritatea determinata se incadreaza in limitele prescrise din punct de vedere al mediei determinata pe valorile individuale dupa cum urmeaza in tabelul 3.13: Tabel 3.13. Determinarea duritatii Determinari 1 Duritate[HRC] 49 2 50 3 53 4 52 5 48
Analiza datelor a evidentiat incadrarea rezultatelor experimentale in prescriptiile tehnice cu observatia ca continutul de carbon care se situeaza spre limita inferioara fapt ce impune marirea acestuia in reteta de produs cu 0,5%, rezulta corectarea retetei de produs care este prezentata in tabelul 3.14. : Tabel 3.14. Noua reteta de produs Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Materii prime Nisip cuartos Magnezita Alumina Oxid de fier Ferosiliciu Feromangan Ferocrom Grafit Silicat de sodiu Granulatie Pulberi Pulberi Pulberi Pulberi Pulberi Pulberi Pulberi Pulberi Lichid vascos Limite % 33-35 5-7 11-15 1.5-3.5 10-15 21-26 (10-16)% 3,5% 13-19 Sistem
Zgurefiant
Aliere Liant
In baza acestei observatii s-au refacut experientele de determinare a compozitiei chimice, de duritate si de structura pe 5 esantioane de sudura realizate cu diferite calitati de flux, iar rezultatele au fost prezentate in tabelul 3.15. :
- 29 -
Tabel 3.15. - Rezultate esantioane

Nr.epruvete Compozitie chimica, % C Mn Cr Si Duritate, HRC 0,6 4 2 1,5 49 49 48 Structura 1 0,65 4,5 2 1,55 50 50 51 0,7 4.7 2,1 1,6 51 52 52 0,5 4,4 2 1,5 50 52 49 2 0,6 4,5 2,1 1,5 50 50 48 0,55 4,6 2 1,5 50 51 50 0.45 4,3 2 1,5 51 48 3 0.5 4,4 2 1,4 48 49 0.6 4,5 2 1,5 49 50 0.5 4 2,1 1,6 48 50 49 4 0.6 4,6 2,1 1,5 48 52 48 0.7 4,7 2,1 1,5 49 51 50 0.6 4,5 2 1,5 49 52 50 5 0.5 4 2 1,5 50 51 49 0.7 4,6 2 1,5 50 49 48
50 51 52 Martensito-bailitica
In urma analizei datelor din tablel 3.15. s-au desprins urmatoarele concluzii: 1. S-a studiat caracteristicile specifice ale materiilor prime ce intra in componenta fluxurilor stabilindu-se nivelul de impurificare admisibil. 2. Au fost perfectionate tehnologile de granulare, uscare in flux continuu in baza carora sau elaborat tehnologi de fabricatie industriala si semiindustriala. 3. Prin elaborarea acestui flux s-a obtinut incarcarea in baie de zgura a primului strat al unei piesei uzate la urmand ca stratul de rezistenta sa fie efectuat prin incarcare cu electrod invelit, a carei tehnologie de fabricare este prezentata in continuare. 4. Obtinerea unor imbinari cu caracteristici similare cu ale MB este conditionata de realizarea unui MD cu compozitia chimica si structurala adecvata si cu continuturi min de S, P, gaze, incluziuni nemetalice. La stabilirea posibilitatiilor tehnice ale fluxurilor trebuie avut in vedere particularitatiile metalurgice ale acestora si ale MB. Elaborarea fluxului s-a realizat dupa tehnologia prezentata. cu urmatoarea compozitie chimica descrisa in tabelul 3.17.: Tabel 3. 17. - Componeta materii prime pentru reteta de produs Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. Materii prime Nisip cuartos Magnezita Alumina Oxid de fier Ferosiliciu Feromangan Ferocrom Grafit Silicat de sodiu Cesiu 152 Lantant Limite % (33-35) (5-7) (11-15) (1.5-3.5) (10-15) (21-26) (10-16) 3,5 (13-19) 0,5 0,1
- 30 -
3.1.8.Concluzii Nou flux ceramic aliat, contributie originala a autorului poate fi destinat incarcarii in baie de zgura, O tehnologie de fabricatie fluxurilor ceramice aliate pentru incarcare prin sudare in baie de zgura a elementelor active din industria extractiva este simpla economica si usor de realizat, O metodologie de testare termica a noilor fluxuri de incarcare in baie de zgura prin utilizarea analizei termice pe microscopul Leinz,originala si usor de realizat, Un program de testare a noului produs pentru clasificarea acestuia in categoria materialelor pentru sudare cu capabilitate ridicata de depuneri cu rezistenta buna la solicitarile din exploatarea utilajelor din industria extractiva. O tehnologie de fabricatie a fluxurilor ceramice aliate pentru pentru incarcare in baie de zgura adoptata la conditiile concrete de la Sudotim Timisoara.
- 31 -
CAPITOLUL 4. EXPERIMENTARI PENTRU IMBUNATATIREA REZISTENTEI LA UZARE A COMPONENTELOR DIN DOTAREA UTILAJELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVE Experimentarile efectuate au urmarit imbunatatirea comportarii la uzare a doua dintre cele mai solicitate componente ale utilajelor din industria extractiva si anume cupele de la masiniile de haldat - cupa de excavator si blindaje de la morile de macinare minereu-prezentate in capitolul I. Uzurile produse la diferite ale componentelor ale pieselor din industria extractiva pot fi de doua tipuri de uzura: prin abraziune sub presiune ridicata la nivelul dintiilor si al muchiilor de atac si de uzare prin abraziune sub presiune scazuta la nivelul de curgere si rostogolire a nivelului de prelucrat pe suprafetelor active ale cupelor transportoare. in figurile 4.1. si 4.2. sunt prezentate exemple practice a acestor uzuri de la cupa de excavator si dintele acesteia.
Fig.4.1.- Cupa excavator
Fig.4.2. Dinte excavator
Un alt caz de incarcare prin sudare in baie de zgura este reconditionarea blindajelor de la morile de minereu unde se pot folosi unul din cele doua procedee: a incarcare prin sudare prin folosirea noului flux brevetat. pentru aceasta s-a facut o determinare a compozitiei chimice a metalului depus prin metoda spectrometrica prezentata in capitolul anterior b prin folosirea de elemente modulate. 4.3.1. Experimentari pentru validarea tehnologiei de incarcare Experimentarile s-au realizat pe masina de sudat sub strat de flux cu doua capete de sudat din figura 4.4. pentru incarcarea blindajelor din otel manganos de la morile de macinat minereu, iar reconditionarea cupelor de la masinile de haldat se realizeaza prin placare.
Fig.4.4. - Masina de sudat sub strat de flux
Fig.4.5.- Adaptare la masina de sudat sub strat de flux
- 32 -
La aceasta masina pentru a putea realiza incarcari in baie de zgura s-a realizat o adaptare care este prezentata in figura 4.5.. Acest dispozitiv se deplaseaza chiar pe piesa de incarcat fara nici un fel de ghidaje, constructii portante sau electromagnetii. Acest dispozitiv este copus din doua carucioare: caruciorul din fata conducator 1 si din spate liber 2. Carucioarele se afla pe ambele parti ale piesei legate intre ele prin tiranti 3. Analiza chimica a metalului depus pe un suport de otel manganos se determina prin metoda spectometrica. Compozitia chimica determinata astfel este prezentata in tabelul 4.5: Tabel 4.5. Compozitie chimica otel Compozitie chimica Tip otel C Mn Cr Otel 0,5 4 2 manganos
Si 1,5
Tot pe aceeasi epruveta s-au facut determinari si pentru duritatatea materialului depus, iar rezultatele prezentate in tabelul 4.6. Tabel 4.6. - Determinarea duritatii materialului depus Determinari Valoare HRC 1 49 2 50 3 52 4 53 5 48
Depunerile s-au executat cu parametrii tehnologici prezentat in tabelul 4.7. cu ajutorul instalatiei din figura 4.4. si adaptarii 4.5. Tabel 4.7. - Parametrii tehnologici Parametrii tehnologici de sudare Diametrul Natura Temperatura sarmei,m curentului de m de sudare preancalzire, o C 4 cc + 150
Curentul de sudare,A
500-550
Temperatu ra intre randuri succesiv, o C 150
Depunerile s-au executat pe metalul de baza din oel carbon SR 235 JRG2+N EN10025, tabelul 4.8. cu fluxul brevetat si un electrod de incarcare inalt aliat cu crom, cu parametrii de incarcare prezentati anterior. Tabel 4.8. - Compoziia chimica Compozitia chimica % Mn S max 0,85 0,045-0,065
MARCA SR 235 JRG2+N
C 0,19-0,25
P max 0,045-0,065
Din aceste depuneri au fost prelevate epruvete pentru cercetarea sclerometrica i analiza structurala,conform figurii 4.6..
- 33 -
Fig.4.6. Epruveta sectionata pentru cercetarea sclerometrica si analiza structurala 4.3.2.Realizarea elementelor modulate In scopul realizarii prin incarcare cu sudara a elemntelor modulate cu suprafete active rezistente la solicitarile din exploatarea utilajelor din industria extractiva. S-au realizat elemente modulate in patru variante: 1. elemente modulate de tip placa(115*50) mm cu o grosime de 20 mm pe care s-au realizat depuneri de 4 mm; 2. elemente modulate cu muchie muchie taietoare de tip placa cu dimensiuniile (165*30) mm pe care s-a realizat depuneri de 3 mm in forma de caroiaj astfel incat diagonala mare 80 mm si cea mica 60 mm, iar la margine s-au realizat 3 randuri de depunere impreuna cu schema de depunere, prezentate in figura 4.9. a si b ;
a.
b.
Fig.4.9.a.,b.- Element modulat cu muchie taietoatre cu autoascutire si autoprotectie prin caroiaj rombic 3. elemente modulate de tip placa cu dimensiuniile cu (165*30) mm pe care s-a realizat 3 randuri de depuneri de 3 mm si schema de montaj; prezentate in figura 4.10. a si b.; In figura 4.10. este prezentat element modulat pentru echiparea lamelor de buldozer cu autoascutire solicitat la compresiune, la inaintarea n materialul de prelucrat si la abraziune cu autoprotectie la deplasarea acestuia in raport cu suprafata activa. Suportul elementului modulat este din otel nealiat sau slab aliat cu mangan, iar suprafta activa este realizata prin depuneri de randuri alternative.
a.
b.
Fig.4.10.a.,b. - Element modulat pentru echiparea lamelor de buldozer
- 34 -
4. elemente modulate cu muchie de autoprotectie de tip placa cu dimensiuniile (165*30) mm pe care s-a realizat depuneri de 3 mm in forma de caroiaj astfel incat diagonala mare 80 mm si cea mica 60 mm, iar la margine s-au realizat 3 randuri de depunere si schema, prezentata in figura 4.11.a. si b.
a.
b.
Fig. 4.11.a.,b. - Blindaj cu autoprotecie pentru echiparea suprafeelor de curgere din componena benelor din dotarea autobasculantelor In figura 4.11. este prezentat un blindaj cu autoprotectie pentru echiparea suprafetelor de curgere din componenta benelor din dotarea autobasculantelor pentru transport pamant si agregate, inclusiv astfalt cald. Suportul acestuia este din otel nealiat sau slab aliat cu mangan, iar randurile de sudura depuse sub forma de caroiaj romboidal sunt din otel de tipul Fe25%Cr . Elementele modulate, mai sus prezentate, au fost testate in conditii reale de exploatare, la firma 3MG Europe Deva, in halda de zguri de furnal de la Calan, pe cupele de excavator de mare capacitate, prezentat in figura 4.12. a.b.c.
a. Cupa excavator inainte de incarcare
b- Mod de prindere Fig.4.12.- Cupa de excavator
c.- Cupa excavator dupa de incarcare
4.4.1. Compozitia chimica a suduriilor elementelor modulate Suportul este un otel slab aliat (SR 235 JRG2+N) cu mangan, a carei compozitie chimica este prezentata in tabelul 4.8. Din probele astfel obtinute se extrag 3 epruvete pe care s-au realizat determinari de compozitie, de duritate si de microstructura. Pentru executarea probelor s-au folosit 3 electrozi diferiti.Rezultatele sunt prezentate in tabelul 4.12.
Tabel 4.12. Determinari pe epruvete

- 35 -
Nr.epruvete Compozitie chimica, %
Duritate,HRC Structura
1 2 C 0,5 0,65 Mn 4 4,5 Cr 2 2 Si 1,5 1,55 49 50 Martensito-bailitica
3 0,7 4.7 2,1 1,6 53
4.5. Experimentari pentru incarcarea mecanizata a suprafetelor active ale robinetiilor din industria extractiva Din considerente, de reducere a gamei de sortimente de sarma, in productia actuala se gaseste doar sarma S 08 Cr 170 (Cr 17), s-a impus cercetarea unei noi vaiante tehnologice. In acest scop autorul prezentei teze a procedat la realizarea unui nou flux de tip amestec mecanic intre FA 250 I si fluxul nou brevetat de autor in proportie de (25-30)% cu care s-a procedat la incarcarea suprafetelor active ale vanelor.din figura 4.14.
Fig.4.14. - Vana cu sertar 4.5.1. Verificarea materialelor pentru experimentari cu fluxul elaborate Pentru experimentari s-au utilizat placi de baza conform STAS 10953-85, cu urmatoarea compozitie chimica prescrisa pentru materialele de baza din care urmeaza sa fie executate armaturile ( C 22 EN 1.0406; E420 EN 1.8932; St35.8 EN 1.0305 ) prezentata in tabelul 4.13.. Tabel 4.13. Compuzitia chimica a materialelor de baza Determinare pentru C 22 E420 St35.8 Placa de baza utilizata Compozitie chimica % C Mn Si P S Cr Ni Mo 0.220.5Max Max 0.29 0.8 0.045 0.040 Max Min 0.15Max Max0.040 0.23 .45 0.35 0.045 Max0.22 1,05- Max Max0.045 Max0.030 1,7 0.040 0.19 1.55 0.32 0.030 0.026 0.02 0.02 0.01
Sarma avuta la dispozitie au fost S08 Cr 170 4 mm, cu compozitia chimica

- 36 -
prezentata in tabelul 4.14. Tabel 4.14. Compozitia chimica a materialului de adaus Determinare pentru S08 Cr 170 4 Compozitie chimica % Si P S Cr Max Max Max 150.08 0.03 0.02 18
C Max 0,10
Mn Max 0.090
Ni Max 0.60
Mo 0.30
Regimul de incarcare care a corespuns la realizarea problelor incarcate este prezentat in tabelul 4.18. Tabel 4.18.- Regim de incarcare adaptat Diametrul sarmei,mm Regim de incarcare adaptat Intensitatea Tensiunea Viteza de curentului,A arcului,V incarcare, /h 450-500 28-30 25
Tipul curentului CC+
Energia liniara, J/cm Cca 19700
Au fost efectuate experimentarile ale caror rezultate sunt prezentate in tabelele 4.19., 4.20. si 4.21. Tabel 4.19.- Compozitia chimica a materialului depus Cuplu flux/sarma FA 250 I S08 Cr 170 4 Nr. strat 2 10 Compozitie chimica a materialului depus,% Mn Si P S Cr Ni Mo 0,40 0.34 0.020 0.013 0,14 0,14 0,01 0.31 0.45 0.020 0.013 17.12 0,19 0.01
C 0.20 0.19
Tabel 4.20.- Duritatea materialui depus Cuplu flux/sarma FA 250 I S08 Cr 170 4 Nr. strat Determinarea 1 477 278 Duritatea materialului depus,HB Determinare 2 426 285 Determinarea 3 451 321 Determinarea 4 538 315 Determinarea 5 477 337 Media 454 307
2 10
4.5.3. Adoptarea regimurilor de incarcare prin sudare pentru incarcare sertar Folosind aceeasi parametrii ca la incarcarea ghidajelor se s-au facut determinari de compozitie chimica, de duritatea si de activitate metalurgica si prezentate in tabelele urmatoare:
- 37 -
Tabel 4.22.- Compozitie chimica a materialului depus Cuplu flux/sarma FA 250 I +flux nou S08 Cr 170 4 Nr. strat 2 10 Compozitie chimica a materialului depus,% C 0.20 0.19 Mn 0,40 0.31 Si 0.34 0.45 P 0.020 0.020 S 0.013 0.013 Cr 0,14 17.12 Ni 0,14 0,19
Tabel 4.23.- Duritatea materialului depus Cuplu flux/sarma FA 250 I +flux nou S08 Cr 170 4 Nr.strat Determinarea 1 444 412 Duritatea materialului depus,HB Determinarea 2 410 416 Determinarea 3 440 420 Determinarea 4 510 430 Determinarea 5 450 425 Media 450 420
2 10
4.5.4. Analiza metalografica Analiza metalografica a depunerilor, realizate in conditiile de mai sus, evidentiaza structuri specifice tipurilor de aliaje cercetate iar micrografiile sunt prezentate mai jos:
- 38 -
- 39 -
- 40 -
4.6.Rezultate Experientele efectuate in scopul elaborarii unor tehnologii mai putin poluante si de mare productivitate pentru fabricarea suprafetelor active ale utilajelor din industria extractiva intens solicitate la uzare au avut ca rezultat urmatoarele: S-a realizat si testat o noua tehnologie de incarnate de inalta productivitate a suprafetelor intens solicitate la abraziune de tip placa plana sau placa curbata de raza mica geometrie specifica suprafetei frontale cupelor de excavator. S-a elaborate si realizat un nou principiu de protectie antiuzura prin placare cu elemente modulate care permit generarea de suprafete in conformitate cu tipurile de uzura de pe aceasta. S-au realizat si cercetat trei tipuri de elemente modulate cu rezistenta adecvata domeniilor specifice din industria S-a realizat o noua tehnologie de fixare a elementelor modulate pe suportul de baza atat pentru imbinari eterogene cat si pentru imbinari omogene; S-a realizat o metodologie de extindere a noi tehnologii pentru alte piese supuse acelorlasi conditii de solicitari din industria extractiva. Cercetarile si experimentarile efectiuate au avut ca rezultat optimizarea tehnologiei de incarcare sau placare asuprafetelor active a utilajelor din industria extractiva, pe criteriul respectarii principiilor dezvoltarii durabile si validarea acesteia prin teste specifice procedurilor obtinute prin incarcare cu sudura.
- 41 -
CAPITOLUL 5. REZULTATELE OBTINUTE SI CONTRIBUTIILE AUTORULUI Studiile si experimentarile efectuate au evidentiat urmatoarele : In exploatare suprafetele active ale utilajelor miniere sunt supuse la solicitari complexe de uzare. prin: abraziune, adeziune, corozina si oboseala, respectiv combinati ale acestora.preponderent se intilnesc solicitarile de abraziune combinata cu coroziune si oboseala mecanica. Uzarea intensa si durabilitatea relativ redusa in conditii normale de exploatare impune incarcarea si reconditionarea acestora prin procedee de inalta productivitate propuse de autor. Tehnologiile clasice de fabricatie a materialelor de incarcare prin sudare raspund bine la cerintele actuale pentru productia de piese pentru utilaje din industria extractiva pentru sudare prin procedee MIG-MAG cu sarma tubulara si plina respectiv sub strat de flux, dar nu asigura o rata de depunere superioara. Analiza procedeelor de incarcare prin sudare si studiul caracteristicilor tehnice ale materialelor de incarcare prin sudare a evidentiat ca aplicabile procedeele de incarcare sub strat de flux, procedeele MIG-MAG cu sarma tubulara si procedeul de incarcare in baie de zgura, procedeu carea este neacoperit din punct de vedere al alierii mixte, din baie si sarma, necesara fabricarii si reconditionarii pieselor de inalta uzura din domeniul industriei extractive. S-au elaborat materiale granulare sub forma de fluxuri de sudare, care maresc rata de depunere si calitatea straturilor incarcate. Aceste fluxuri obtinute prin cercetari proprii pot fi intilnite si la incarcarea in baie de zgura a pieselor foarte solicitate la uzura ridicata din industria extractiva. Avand in vedere cele mentionate mai sus directiile de cercetare au urmarit obtinerea unui cuplu flux sarma cu posibilitati de aliere mixta pentru incarcare in baie de zgura si a unei noi tehnologii de fabricatie prin placare/ incarcare a suprafetelor active ale utilajelor miniere cu elemente modulate. In urma cercetariilor efectuate s-au obtinut rezultate notabile in domeniul teoretic si practic unele dinte acestea fiind contributii personale ale autorului. 5.1. Rezultate obtinute in domeniul teoretic. Realizarea unei sinteze a domeniilor de uzare. Elaborarea prin particularizare a metodologiei generale de calcul de proiectere a tehnologiei de incarcare a suprafetelor active ale pieselor din componenta utilajelor active folosite in industria extractive tinand cont de fenomenele fizico-chimice topite pentru sudare. Particularizarea si adaptarea tehnologiilor de fabricatie a fluxurilor ceramice la conditiile de nivel de aliere si granulatie specifice fluxurilor ceramice pentru incarcarea in baie de zgura, datele prezentate mai sus au fost utilizate la elaborarea retetei de produs. Un program de testare a noului produs pentru clasificarea acestuia in categoria materialelor pentru sudare cu capabilitate ridicata de realizare de depuneri cu rezistenta buna la solicitarile din exploatarea utilajelor din industria extractiva. Proiectarea retetei de produs pe baza datelor din literatura de specialitate au dus la stabilirea conditiilor tehnice de calitate pentru metalul depus prin sudare astfel incat sa asigure o buna rezistenta la conditiile de solicitare severa din industria extractiva. Experimentarile efectuate au evidentiat posibilitatea utilizarii pentru materialele si procedeele novative in cupluri flux sarme cu suporti usor sudabili pentru obtinerea unor straturi cu compatibilitate buna la sudare. 5.2. Rezultate obtinute in domeniul practic Plecand de la cunoasterea si experimentarea fluxurilor fabricate in diverse tari din Europa a fost conceput realizat, experimental un flux romanesc a carei compozitie chimica si caracteristici
- 42 -
tehnologice se incadreaza in caracteristicile fluxurilor straine destinate operatiilor de incarcare. Acest flux a fost realizat in colaborare cu firma S.C.Sudotim- Timisoara. Noul flux ceramic aliat, contributie originala a autorului cu nr. brevetului A/00641-20.08.2008. Inventia de fata priveste realizarea unui flux ceramic aliat care prezinta avantajul unui consum redus de energie fiind realizat aglomerat si nu topit .Acest material asigura o productivitate si un ecart ridicat de aliere prin amestec mecanic, ceea ce asigura caracteristici mecanice ridicate si o vascozitate optimizata. Sunt cunoscute fluxuri ceramice pentru sudarea automata, cu viteza ridicata, care au un continut de florina, alumina, cuart, bioxid de mangan, si cu adausuri de rutil si de ferosiliciu, manganita, bioxid de zirconium si de adausuri de feromangan. Aceste fluxuri prezinta dezavantajul ca in continutul lor intra materii prime deficitare cum sunt bioxidul de mangan, sau bioxidul de de zirconiu care desi imbunatateste comportarea la sudare, creste cantitatea de porii din cusatura si inrautateste proprietatiile de plasticitate. Scopul inventiei este de a marii rezistenta la uzura a materialului depus. Problema rezolvata de inventie este de a realiza un flux ceramic aliat care sa asigure un transfer stabil si ridicat al elementelor de aliere in baia de zgura care determina marirea duritatii aliajului depus. Fluxul conform inventiei inlatura dezavantajele mentionate mai sus prin aceea ca se obtine vascozitatea optimizata a baii zgurii topite si un transfer ridicat al elementelor de aliere din materialul de adaus in depunere. Acest nou flux ceramic aliat poate fi intilnit pentru incarcarea: dintilor de incarcator pentru masiniile de haldat realizat in sistem bimetal cu varful din otel manganos si suprafete de alunecare din depuneri in caroiaj de oteluri bogate in carburi de crom; incarcarea sapelor de foraj; incarcarea placilor de concasor, bindaje,tamburi, ciocane, valturi; incarcarea lamelor de autogredere, autoskrafere; incarcarea partiilor active ale frezelor de asfalt si beton; elemente modulare. Fluxul se realizeaza printr-un procedeu tehnologic simplu, componentele de baza fiind ieftine si produse in tara: permite sudarea otelurilor carbon si slab aliate de inalta rezistenta; permite realizarea unui transfer usor din baia de zgura topita in materialul depus; da o comportare buna la sudare asigurand obtinerea unor sudurii cu aspect uniform si fara defecte sau incluziuni nemetalice. Dilutia mica a baii cu materialul de baza se realizeaza prin reglarea componentelor oxidice in flux, rezultand caracteristici mecanice de duritate si tenacitate superioare; depunerile obtinute prezinta structuri dure austenitice, manganoase,ecruisabile cu duritati ridicate ; productivitate ridicata si un consum redus de energie. elaborarea unei noi tehnologi de fabricare a fluxurilor aliate pentru incarcare in baie de zgura; elaborarea unei noi metodologie de testare termica a fluxurilor in baie de zgura prin utilizarea analizei termice pe microscopul Leinz; experimentarea matematica a metodei ecuatiei de predictie a caracteristicilor elementelor de aliere la topirea in baie de zgura. o tehnologie de inalta productivitate de fabricatie a fluxurilor ceramice aliate pentru incarcare in baie de zgura a suprafetelor intens solicitate la abraziune de tip placa sau placa curbata cu raza mare geometrie specifica suprafetei frontale a cupei de escavator, adoptata la conditiile concrete de la Sudotim Timisoara; optimizarea tehnologiei de incarcare sau placare a suprafetelor active a utilajelor terasiere, pe criteriul respectrii principiilor dezvoltarii durabile; validarea acesteia prin teste specifice procedurilor de omologare ale bimetalelor obinute prin ncarcare cu sudura. s-a elaborat si realizat un nou principiu de protectie antiuzura prin placare cu elemente modulate care permit generarea de suprafete in conformitate cu tipurile punctuale de uzura de pe acestea.
- 43 -
s-au realizat trei tipuri de elemente modulate cu rezistenta adecvata domeniilor din industria extractiva. s-a realizat o tehnologie de prindere a elementelor modulate pe suportul de baza atat pentru imbinari eterogene. un program de testare a noului produs pentru clasificarea acestuia in categoria materialelor pentru sudare cu capabilitate ridicata de realizare de depuneri cu rezistenta buna la solicitarile din exploatarea utilajelor din industria extractiva. 5.3. Contributii originale Noul flux ceramic aliat, constituie o contributie originala a autorului. Astfel s-a propus si realizat: tehnologie de fabricare a fluxurilor aliate pentru incarcare prin sudare a elementelor active a utilajelor din industria extractiva, noua metodologie de testare termica a fluxurilor in baie de zgura fabricat conform unei rete de produs brevetabila; un program de testare a noului produs pentru clasificarea acestuia in categoria materialelor pentru sudare cu capabilitate ridicata de realizare de depuneri cu rezistenta buna la solicitarile din exploatarea utilajelor din industria extractiva; realizarea unei sinteze bliografice a domeniilor de incarcare prin sudare;proiectarea unor tehnologii de fabricatie a fluxurilor ceramice; elaborarea unei retei de produs; introducerea de germeni de cristalizare de tipul lantantidelor in compozitia fluxurilor de sudare; realizarea unui nou regim de sudare pentru incarcare; realizarea unei retete granulometrica fluxul ceramic aliat pentru incarcare. 5.4. Directii de continuare a cercetarii In functie de uzarea suprafetelor si a muchilor active, s-a stabilit implementarea unei tehnologii inovative de productivitate ridicata de mare flexibilitate si de nivel de poluare redus, pentru reconditionarea prin sudare a suprafetelor active prin placare cu elemente modulate. In scopul extinderii rezultatelor obtinute au fost efectuate experimentari practice pentru marirea durabilitatii si cresterea rezistentei la uzura a lamelor de buldozor si a falciilor de concasor. Realizarea de noi fluxuri ceramice aliate aplicate pentru incarcarea altor piese actve din industria extractiva supuse uzarii. S-a stabilit o metodologie de extindere a noi tehnologii pentru alte piese supuse aceleiasi conditii de solicitari din industria extractiva. Cercetarile efectuate in scopul elaborarii unor tehnologii ecologice de productivitate ridicata pentru fabricarea suprafetelor active ale utilajelor din industria extractiva intens solicitata la uzare au avuta ca rezultat obtinerea unor produse cu aplicabilitate industriala.
- 44 -
BIBLIOGRAFIE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Antonescu V., Constantinescu D., Managementul calitatii totale. oid, mct, buc., 127 P., 1993; Amza, Gh., Dumitru, G.M., Randasu, O.V., Tehnologia materialelor, Editura Tehnica, 467 p., Buc., 1998; Amza, Gh., Randasu, O.V., Dumitru, G.M., Amza, C. G., Tratat de Tehnologia materialelor, Editura Academiei Romane, 1582 p., Buc., 2002; Aichele, G., 116 Reguli de sudare in mediu de gaz protector, Editura Sudura, Timisoara, ISBN 973 - 98968 - 5 - 5, 1999; V. R. Amarakoon ;S. Jiang, J. Mater ,. Res., W. A. Schulze, , G. C. Stangle12, 2374 (1997); Anghelea, N., Matragoci, C., Grigoras, A., Popovici, V., Sudarea in mediu de gaze protectoare, Editura Tehnica, Bucureti, 1982; Anderson, P.Colomban, I. Kosacki, Proc of US-Japan Workshop on Electrically Active Ceramic Interfaces, pp 180-8, Massachusetts Inst. Of Technol., USA (1998); Baldev Raj, T. Jayakumar and B.P.C. Rao, Review of NDT techniques for structural integrity, Sadhana, Academy Proc. in Engineering Sciences. 20 (1995) 5-38; Baldev Raj ,B.P.C. Rao, , T. Jayakumar, P. Kalyanasundaram and W.Arnold, A New Approach for Restoration of Eddy Curent Images, Journal of Non-destructive Evaluation. 20 (2001) 61-72; Baitan, C., Scorobetiu L., Binchiciu H. Studiu pentru elaborarea tehnologiei de incarcare a elementelor active ale masiniilor de haldat, Ugalmat 2005; Baitan, C., Scorobetiu L., Binchiciu H Studiu pentru elaborarea unui flux ceramic pentru sudarea in baie de zgura, Ugalmat 2005; Baitan, C. Scorobetiu L., Binchiciu H. Flux ceramic aliat, OSIM 2009; Baitan, C., Scorobetiu L., Binchiciu H Cercetari asupra caracteristicilor de topire asupra sistemului zgurefiant de tip alumino-magnezian, in curs de publicare; Baitan, C., Scorobetiu L., Binchiciu H Cercetari pentru elaborarea unor tehnologimecanizate de incarcare prin sudura ale robinetiilor de gabarit ridicat;partea I Studul ventillului; in curs de publicare; Baitan, C., Scorobetiu L., Binchiciu H Cercetari pentru elaborarea unor tehnologii mecanizate de incarcare prin sudura ale robinetiilor de gabarit ridicat;partea I Studul ventillului; in curs de publicare; Baitan, C., Scorobetiu L., Binchiciu H Cercetari pentru elaborarea unor tehnologii mecanizate de incarcare prin sudura ale robinetiilor de gabarit ridicat;partea I Studul ventillului; in curs de publicare; Baitan, C., Scorobetiu L., Binchiciu H Cercetari pentru elaborarea unor tehnologii mecanizate de incarnate prin sudura ale robinetiilor de gabarit ridicat, partea Incarcarea scaunului; in curs de publicare; Binchiciu, H. ,Incarcarea prin sudare cu arcul electric, Editura Tehnica BucurestI,1992; Barrett, AH and Myers, P C (1986), Basic Principles and Applications of Microwave Thermography, in Medical Applications of Microwave Imaging, Larsen, L E and Jacobi, pp 41-6, IEEE, UK,1998; [82]. Bar-Cohen, R. Diederichs, M. Jones, M. Onoe, International NDT technical Collaborations using the Internet. ASNT 1996 Fall Conference, http://www.ndt.net/article/www_team/asnt-www.htm; Binchiciu, H., s.a. Materiale pentru sudare, incarcare si lipire fabricate in Romania, editura 2B, Timisoara, 1998; Boarna, C., Materiale pentru sudare, lipire si pulverizare termica, Editura Sudura Timisoara, 2002; Bohatiel, T., Defectoscopie ultrasonic fizica si tehnica, Editura Tehnica, Buc., 1980; Bull, C.E., British Journal of NDT, vol.35, nr.2, UK, 1995; Burca, M., Negoiescu, S., Sudarea MIG MAG, Editura Sudura, Timioara, ISBN 973
- 45 -
10. 11. 12. 13. 14.
15.
16.
17. 18. 19.
20. 21. 22. 23. 24.
25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45.
46. 47.
48.
49.
8359 07 4, 2002; Bowden F.P., Tabor D. Friction and Lubrification of Solid, PI-II, Oxford at the Clarenton Press 1964 J. Bllitz, Electrical and Magnetic Methods for Non-destructive Testing, Adam Hilger, Bristol, 2000; J.S. Borucki, Development of Automated Magnetic Particle Testing Systems, Materia Y. Chen, D. Yang, Scripta Met. And Mater., 29, 1349 (1993);ls Evaluation. 49 (1991) 324-329; Y. Chen, N. Glumbach et al, NanoStructured Mater, 9, pp.101-4, (1997); H. Cheng, J. Ceram. Soc. J 6 (3), 625-9 (1993); Z. Chen and K. Miya, A new approach for optimal design of eddy current testing probes, J. Nondestr. Eval., vol.17, no.3, pp 105-116, 1998; Craciun, S., Teza doctorat , Cercetari privind elaborarea electrozilor inveliti cu proprietati speciale, Universitatea Transilvania Brasov, 2005; Chise, P., Teza doctorat, Contributii la dezvoltarea fabricatiei de vergele si electrozi tubulari pentru incarcare prin sudare cu straturi dure rezistente la uzare prin abraziune, Universitatea Transilvania Brasov, 2003; Corsepius, H.W., Ultraschall-Pruftechnik fur den Praktiker, Hans Holzmann Verlag GmbH&Co KG, Bad Worishofen,, Germany, 1982; L. Clapham and D.L. Atherton, Magnetic flux leakage inspection of oil and gas pipelines, J. Of Non-destructive Evaluation (ISNT), 20 (2000) 40-45; V.S. Cecco V.S, G. Van Drunnen and F.L. Sharp, Eddy current manual : test method, Vol.1, AECL-7523, Chalk River, Ontario, November, 1981; Dragut, L., Serban, F.- Dezvoltarea materialelor pentru sudare n Romania Realizri si tendinte, Conferinta Internationala Pulverizarea termica ISIMTimisoara, 2000; Dehelean, D., Sudarea prin topire, Editura Sudura, Timisoara, 1997; Diederichs, R., The Advantages of the Internet in the Field of NDT , articol Internet, 2003; R. Diederichs, Internet-Journals marketing opportunities, UT-online No.1, January 1996, http://www.ndt.net/article/editoria/intern_e.htm; Deutsch, V., a.a., Controlul ultrasonic Principii si aplicatii industriale, traducere in lb.romana, Doniga, N., ARoEND, Buc., Romania,1998; Davies V. H, Bolton L.A The mechanism of wear. Weld surfacing and hardfacing The Welding Institute Cambridge 1980 Favro, L.D., s.a. Thermal wave Imaging for Aging Aircraft Inspection, Materials Evaluation, 1993; Iovanas R., Iovanas D.M., Reconditionarea si remanierea produselor sudate, Editura Universitatii Transilvania din Brasov, 2006 Iovanas D.M., C.G. Ceorapin, D.I. Fulga, H. Binchiciu - Research works regarding the obtaining of an electrode micro-alloyed with lanthanides for electric arc cladding, Metalurgia InternationaL vol. XIV (2009) Special issue no.2, ISSN 1582-2214, (published by Romanian Metallurgical Foundation), pag.171-174. Iovanas D.M., Iovanas R., Ceorapin C.G., Iovanas R.R, Binchiciu H. - Development of Special Consumable for Improving Reconditioned Matrices Reliability, Welding in the world London, 2009, VOL 53; SPI, pag. 631-636, Great Britain ISSN 0043-2288 Iovanas, D. M.; Iovanas, R.; Binchiciu, H.; Ceorapin, C. G. & Dozescu, S.I. Realization of Reliable Knives for Mechanical Cutting using Modulated Element Cladded through Welding, Annals of daaam for 2009 & Proceedings of the 20th International daaam Symposium 2009, ISBN 978-3-901509-70-4, ISSN 1726-9679, pp 1509-1511, Editor B[ranko] Katalinic, Published by daaam International, Vienna, Austria 2009. Iovanas R., Voiculescu I.,Binchiciu H.,Iovanas D.M.,Geanta V.,Binchiciu A., Ceorapin C.G. Researches concerning the realization of the active surfaces submited to complex wears using interchangeable modulated elements, welded on with hard batches with special consumables, Welding in the world London, 2007, VOL 51 (special edition), pag. 631-636, Great Britain ISSN 0043-2288. Iovanas D.M., Binchiciu A., Simiti I.V., Nagy F., Ceorapin C.G. - Efficient materials for
- 46 -
50. 51. 52. 53. 54. 55.
56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65.
66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77.
facing and reconditioning of the tools for hot working, Welding in the world London, 2007, VOL 51 (special edition); pag. 625-630, Great Britain ISSN 0043-2288 Iovanas D.M., Binchiciu H., Ceorapin C.G. - Rare earths micro-allied materials used for manufacturing modulated elements constituting tools for forging, Welding in the world London, 2008, VOL 52; SPI, pag. 777-781, Great Britain ISSN 0043-2288 Iacobescu, G., Miclosi, V., Marina, Gh Solomon, Gh., Echipamente pentru sudare, Vol. 1, Editura Printech, Bucureti, 1999; Juran, J.M., Jurans Quality Control Handbook, fourth edition, McGRAWHILL,inc.,Statele Unite, 1500 p., 1988; Katamura et al, J. Mater. Sci., 15, 36, (1996); A. J. Burggraaf et al, K. Keiger, J. Mater. Sci. 17 (1982), 1095-1102; Krause, M., Maierhofer, C. And H. Wiggenhauser: Thickness measurement of concrete elements using radar and ultrasonic impulse echo techniques, In: M.C. Forde (Ed.), Proceedings of the 6th International Conference on Structural Faults and Repair, London, UK, July 1995; Kline, A. R, Nondestructive Characterisation of Composite Media, School of Aerospace and Mechanical Engineering, Univ. Oklahoma, USA, 1992; Kenzo Miya, Recent Advancement of Electromagnetiuc Nondestructive Inspection Technology in Japan, IEEE Transactions on Magnetics, vol 38, No 2, March 2002; R.Kaczmarek Metal matrix composites mode by thermal spraying, , PMI, 2/1991; W. Lord, Electromagnetic methods of NDT, Gordon and Breach, New York, 1985.; D.J. Lovejoy, Magnetic Particle Inspection: A practical guide, Chapman & Hall,1993; M.J.Mayo, NanoStructured Mater, 9, pp.71726, (1997); Machedon-Pisu, T., Andreescu, F. G., Materiale metalice pentru produse sudate, Tom II, Vol. 1, Editura Lux Libris, Braov, 1996. Mihailescu, D., Procedee conexe sudarii, Tom III, Vol. 4, Enciclopedie de Sudura, Editura Lux Libris, Braov, ISBN 973 - 9240 - 40 - 2, 1997. Mitelea, I., Budau, V., Materiale si tratamente termice pentru structuri sudate, Editura de Vest, Timisoara, 1992. Mihai A.,, Studiul influentei parametrilor geometrici asupra sensibilitatii controlului termografic, Simpozion International, Conferinta Jubiliara 25 de ani de la infiintarea ISIM Timisoara, Realizari si perspective in domeniul sudarii si constructiilor sudate, Timisoara, 24-26 mai 1995, p. 273-279; Mihai, A., Modelarea analogica a fenomenelor termice in studiul termografic al materialelor acoperite, revista Constructia de Masini nr.1-2, anul V, Buc., 1998, p. 66 P. Mondal, H. Hahn, Ber. Bunsenges, Phys.-Chem., 101, 1765 (1997); Morariu, St., Transformari n mbinrile sudate ale otelurilor, Editura Facla, Timisoara, 1984; Maldague, X.P.V., Nondestructive Evaluation of Materials by Infrared Thermography, Springer Verlag, 205 p. , 1993; Mocanu, D.R., Incercarea Materialelor, Controlul nedistructiv al metalelor, vol. Editura Tehnica, Buc., 1986; R.C. McMaster, P. McIntire and M.L. Mester (Eds.), Non-destructive Testing Handbook: Electromagnetic testing, Vol. 4, ASNT, 1986; Nanu A.Tehnologia materialelor, Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti 1977; Nagy F. Transformations in the Welding joints influente buib-up Welding of the chippers for hot metal working; R.W. Nichols, Advances in NDE for structural integrity, Applied Science Publishers, London, 1982; Dobman, G ,Netzelmann, U., Walle, G.,., Teal-time 3D - Representation of Time Resolved Infrared Thermographic Data, Fraunhofer Institute for NDT, 1995; Perdijon, J., Lecographie, Dunod, Bordas, Paris, 1981; L. de la Pintiere, Multifrequency eddy current examination of heat exchanger tubing in Electromagnetic Methods for Non-destructive testing, Eds. W. Lord, Gordon and Breach Science Publishers, New York, 1985, pp. 195-303;
- 47 -
78. 79. 80.
81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106. 107. 108. 109. 110.
111. 112. 113.
Petrescu D., Musate.M. Tribologie, Edit. Didactica si pedagogica Bucuresti 1977; Pavelescu D., Conceptii noi de calcul si aplicatii in frecarea si uzarea solidelor deformabile Ed. Academiei, Bucuresti 1971; D.W. Radford, Microwave nondestructive investigation of multiple inpacted composite laminates, Vol V, The tenth International Conference on Composite Materials, Procedings, Canada, Aug. 1995; William L. Rollwitz, Microwave Examination, Vol V, The tenth International Conference on Composite, USA, 1998; Pradeep Ramuhalli, Electromagnetic NDE Signal Inversion by Function-Approximatin Neural Network, IEEE Transactions on Magnetics, vol 38, No 6, 2002; Popovici, Vl., Glita, Gh., Utilajele sudarii eletrice, Eitura Litografia Institutului Politehnic Timisoara, 1981. Popovici, V., Sontea, S., Popa, N., Sarlu, C., Milos, L., Nanu, S., Ghidul lucrarilor de sudare, taiere, lipire, Editura Scrisul Romanesc, Craiova, 1984 Safta, V.I., Defectoscopie nedistructiva industriala, Editura Sudura, Timisoara, 2001; Safta, V. I., Safta, V. I. Jr., Incercarile tehnologice si de rezistenta ale imbinarilor sudate sau lipite, Editura Sudura, Timisoara, 2006. Scorobetiu L. Bazele proceselor de sudare, Editura Didactica si Pedagogica,1992 Scorobetiu L. Tehnologia sudarii prin topire; Scorobetiu L. Materiale proprietati si posibilitati de imbinare Editura Lux Libris Brasov 2008; Salajan T. Sudarea cu arc electric Ed. Facla 1977; Salajan, T., Tehnologia procedeelor de sudare cu arc, Editura Tehnica, Bucuresti, 1985. Salajan, T., Mlai, D., Voda, M., Optimizarea sudrii cu arcul electric, Editura Tehnica, Bucuresti, 1988; Cr. Skandand, Nanostructured Mater., 5, (2), 111-126 (1995); Subu T. Incarcarea prin sudare si metalizarea pentru reconditionarea pieselor si fabricarea de piese noi ISMR Bucuresti 1992; Severin, I., Voicu, M., Ingineria calitatii, Ed. Printech, Buc., Romnia, 314 p., 2001; Stefanescu, Fl., s. a. Composite materials, U.P.B., Romania, 1997; Stefanescu, Fl., s.a. Solidifications of Metallic Materials, Ed. Printech, Buc., Romania, 2001 Surgean I. Electrozi, fluxuri si sarme pentru sudare, Ed. Facla, Timisoara,1976; E. Tani, M. Yoshimura, S. Somiya, J. Am. Ceram. Soc., 66(1), 11-4 (1983); T. Tagaci and K. Miya, ECT round-robin test for steam generator tube, J. Jpn. Soc Appl. Electromagn. Mech., vol. 8, pp 121-128, Mar.2000; Tenchea, P, S.A. Materiale pentru sudare standardizate, Editura OID-CM, Bucuresti,1988; D. Vollath, K. Sickafus, Nanostructured Mater., 1, 427 (1992); M. J. Verkerk, A. J. A. Winnubst & A. J. Burggraaf, J. Mater. Sci. 17,3113-22 (1982); Vaselica Ghe.Procese de lubreficatie, frecare si uzura la suprafete metalice Ed. Academiei, Bucuresti 1967; Zgura, G., Raileanu, D., Scorobetiu, L., Tehnologia sudarii prin topire, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983. Zgura, G., Iacobescu, G., Rontescu, C., Cicic, D., Tehnologia sudarii prin topire, Editura Politehnica Press, Bucureti, ISBN 978 - 973 - 7838 - 57 - 5, 2007. Winnbust et al, Mat. Sci. and Engg., A109, 215 (1989); Wirtz H, Hess Tehnologii pentru ISIM H.Yamamura, T. Mori, T. Atake, Proc. of US-Japan work shop on Electrically Active Ceramic Interfaces, pg. 159-62, Massachusets Inst. of Technology, USA, March 17-19, 1998; Quinn, R.A., Radiography in Modern Industry, Ed.IV, Rochester, NY: Eastman Kodak Company, USA, 1980; How jobs shops with metallizing, Metco Inc.,SUA, Westbury, 1971, prospect; Societe des soudures Castolin, Lance a refroidissement par eau.,Elvetia, Lausane, 1970. prospect;
- 48 -
114. 115. 116. 117. 118. 119. 120. 121. 122. 123. 124. 125. 126. 127. 128. 129. 130. 131. 132. 133. 134. 137. 135. 136. 137. 138. 139. 140. 141. 142. 143. 144. 145. 146. 147. 148. 149. 150. 151. 152. 153. 154. 155.
Advances and applications in U.S. Thermal spray tehnology. R.W.Smith,PMI,4/1991; The world of plasma sprayng joined toghether, PMI, 4/1991; One of the leaders in thermal spraying ing., PMI, 4/1991; Metal Handbook-Powder Sistems and Applications (p.569). Hardfacing - By the ASM Comity on Hardfacing; Annual Book of ASTM Standards, Metals Test Methods and Analytical Procedures, Vol.3 Nondestructive Testing, ASTM, USA, 1997; ASTM E 1316 - 1992 Terminology for Nondestructive Examination; ASTM E 1213 1992 Standard Test Method for Minimum Resolvable Temperature Difference for Thermal Imaging Systems; SR EN ISO 9000- 2001, Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale si vocabular; SR EN 25817 - Imbinri sudate cu arc electric - Ghid pentru nivelurile de acceptare a defectelor; STAS 782-79 Defectele pieselor turnate. Clasificare i terminologie; STAS 6656-80 Defectele pieselor laminate, extrudate si trase din oel. Clasificare i terminologie; STAS 6092/1-83 Piese forjate din oel. Clasificarea si terminologia defectelor; STAS 6092/2-84 Piese forjate din materiale metalice neferoase. Clasificarea si terminologia defectelor STAS 7084/1-81 Defectele imbinarilor sudate prin topire. Clasificare i terminologie; STAS 7084/2-82 Defectele imbinarilor sudate prin presiune. Clasificare si terminologie; STAS 8299-78 Clasificarea si simbolizarea defectelor imbinarilor sudate prin topire pe baza radiografiilor; STAS 12077-82 Defectele imbinarilor lipite. Clasificare si terminologie; STAS 10354-81 Defectele suprafetelor taiate termic. Clasificare si terminologie; xxx Manualul sistemului calitatii Ghid pentru implementarea standardelor internationale ISO 9000, Editura Tehnica, Buc., 1997; xxx Nondestructive Testing Handbook, second edition: Vol.1,2,3,4,5,6,7,8,9 i 10, American Society for Nondestructive Testing, USA, 1996; XXX- Hardsurfacing by Arc Welding. Lincon Electric Company, Clevenland, Ohaio,1973; XXX A classification systemfor Hard facing Alloys, International Institute of Welding, Document II 1326/97 Part.I-Fc basod Alloys May 1997; XXX Schweizusatz werk stofen zum Auftragschweissen, DIN8555,1983; XXX. Welding Handbook vol. 1,2,3,4,5 , American Welding Society; XXX. Materiale pentru sudare, Timasud S.A. Timisoara; xxx.Efficiency in repair. Welding and metal fabrication, Anglia, nr.10, 1970; R. Diederichs, NDT resources on NDTnet http://www.ndt.net/library/library.htm; Trougott Koch, Browsing and searching Internet resources, http://www.ub2.lu.se/nav_menu.html; Nondestructive Evaluation at SwRI, http://www.nde.swri.edu/index.html; NTIAC, http://www.ntiac.com; Center for Nondestructive Evaluation at Iowa State University, http://www.cnde.iastate.edu/ ; IzfP Fraunhofer-Institut for NDT, http://mm.fhg.de/depts/izfp-e.html; pean Networks for Structural Integrity, http://science.jrc.nl/www/jrc/iam/sci-unit/networks/ networks.html; DGZfP: German NDT Society, http://www.dgzfp.de; British Institute for NDT, http://www.powertech.co.uk/bindt/; The Canadian Society for Nondestructive Testing, http://www.csndt.org/; The NASA Technical Report Server, http://techreports.larc.nasa.gov/cgi-bin/NTRS; Panametrics, http://www.panametrics.com; Krautkramer, http://www.krautkramer.com; IRT - Inspection Research Technology, http://www.irt.co.il; Qnet,http://www.qnetworld.com.
- 49 -
CURRICULUM VITAE
Date personale:
Cristi Baitan Nume Adresa Data nasterii Studii: 1992 1997 Universitatea "Transilvania"Brasov Facultatea Stiinta si Ingineria Materialelor Sectia Utilajul si Tehnologia Sudarii 2004Universitatea Transilvania din Brasov Doctorand la Facultatea de Stiinta si Ingineria Materialelor Brasov, str.Neptun nr.3 30.07.1970
Specializari: 2000 - Autorizatie ISCIR pentru supravegherea si verificarea tehnica a instalatiilor mecanice sub presiune si de ridicat Experienta: 2008 S.C.Energetica S.A. Ploiesti sef de santier 2004 - 2008 S.C.Energomontaj S.A.Bucuresti santier Cernavoda contractor CNI INVEST 2003 - 2004 S.C.Davi S.R.L. Bucuresti director tehnic 2002 - 2003 S.C.Hamerock S.A. Miercurea Ciuc inginer mecanic 1997 - 2002 S.C.Lafarge Romcim S.A.Bucuresti sucursala Hoghiz inginer mecanic Activitate stiintifica: 7 articole stiintifice, toate in domeniul tezei Limbi straine: germana; engleza; franceza.
- 50 -
CURRICULUM VITAE
Personal data:
Cristi Baitan Name Address Date of birth Studies: 1992 1997 Transylvania University of Brasov Faculty of Materials Science and Engineering Equipment and Welding Technology Graduation 2004- PhD Student at Transylvania University of Brasov Faculty of Materials Science and Engineering Specializations : 2000 - ISCIR Permit for surveillance and mechanical technique of construction and high pressure Work experience: 2008 S.C.Energetica S.A. Ploiesti Chief of building site 2004 - 2008 S.C.Energomontaj S.A.Bucharest Cernavoda building contractor CNI-INVEST 2003 - 2004 S.C.Davi S.R.L. Bucharest Technical Director 2002 - 2003 S.C.Hamerock S.A. Miercurea-Ciuc mechanical engineer 1997 - 2002 S.C.Lafarge Romcim S.A.Bucuresti Hoghiz engineer branch Scientific Activity: 7 scientific articles, all in the field of doctoral thesis Foreign languages: German, English, French nr.3, Neptun Street, Brasov, 30.07.1970
- 51 -

Bait An

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bait An

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA

Ing.BAITAN DIMITRIE - CRISTIAN

Prof. Dr. Ing. Lucian SCOROBETIU

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA

PRESEDINTE: CONDUCATOR STIINTIIFIC: REFERENTI:

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA

STABILIREA OBIECTIVULUI TEZEI

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA

CUPRINS TEZA DE DOCTORAT

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA

DOCTORAL THESIS SUMMARY

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA

a.- Vedere din fata

b.- Vedere de sus

c.- Montajul dintilor

Fig. 1.2. a,b,c. - Dintii cupei de excavator

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA

b. Fig.1.3.a, b - Uzarea blindajelor Fig.1.4.- Blindaj moara nou

b.- Vedere din lateral Fig.1.6.- Ciocan de concasor uzat

Fig.1.5.- Ciocan de concasr

Fig.1.7.- Sape de foreza (uzata si noua)

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA

*Doua solide (semifluida)

*Corp solid Particule

Cupa excavator, burghie pentru piatra,snecuri de transport

Uzura abraziva de alunecare x

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA

*Corp solid 4. *Particule Metal pe metal

*Corp solid Metal cu 5. *Suspensie de particule n lichid Curgere mineral

Uzura de eroziune (hidroabraziv ) X X 0

Eroziune prin lovire particule lichide. Eroziune prin deplasarea lichidului 0 X X 0

*Corp solid *Lichid

Scuturi termice, turbine de gaz

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA

Rezistenta coroziune 25%

Rezistenta temperatuira 75%

Rezistenta solicitari la soc 88%

Rezistenta abraziune 90%

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA

(0.61)%C,(0,7-1,5)%Mn, (0,5-1%Si,(2,5-6)%Cr, Rest%Fe

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA

Fig.2. 3. - Malaxor de tip Kolergang

Fig.2.4. - Omogenizator cu talere si pieptene

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA

Fig. 2.6.- Diagrama de calcinare

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA

a. Fig. 3.6.a.si b. Malaxor

a. Fig. 3.7. a. si b.- Malaxor

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA

Fig.3.16. Granulator 3.1.1.6. Preuscarea

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA

INCARCAREA PRIN SUDARE A SCULELOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA

Tabel 3.23. Parametrii tehnologici

Valori (520-580) A (28-30) V (25-35) mm (25-35) mm 150C (0,5-0,55)m/min

Corp solid 4. Particule Metal pe metal

Corp solid Metal cu 5. Suspensie de particule n lichid Curgere mineral

Corp solid Lichid