1.

PARAMETRII GEOMETRICI DE INCARCARE

SI CINEMATICI AI MASINILOR DE RIDICAT
Parametrii principali ai masinilor de ridicat sunt marimile care le determina performantele.
Constituie setul minim de date care trebuiesc indicate in tema de proiectare sau care trebuiesc adoptate in functie de destinatia
macaralei, necesare pentru efectuarea calculelor de proiectare.
Pentru beneficiar ele reprezinta acele marimi care determina daca tipul respectiv de macara, satisface conditiile pentru
executarea anumitor lucrari date. Parametrii principali sunt: - parametrii de incarcare; parametrii geometrici; parametrii
conditiilor de exploatare; parametrii cinematici (sunt auxiliari, secundari).
a) Parametrii principali ai dispozitivelor si mecanismelor simple de ridicat sunt:
- sarcina nominala Q (parametrul de incarcare = valoare maxima a sarcinii admisa pentru a fi ridicata in conditii de exploatare
normale); Q[t]
- inaltimea de ridicare (parametrul geometric = distanta dintre doua pozitii extreme ale sarcinii ridicate cu dispozitivul
respectiv);H[m] !aca mecanismul de ridicat este actionat cu motor apare parametrul cinematic, viteza de ridicare vr. vr [m/min]
b) Parametrii principali ai ascensoarelor si platformelor de ridicare. - sarcina nominala Q (parametrul de incarcare) ne indica in
mod expres numarul de persoane si cantitatea de material ce se pot ridica impreuna. "asa unei persoane se considera #$ %g. -
inaltimea de ridicare &m' - viteza de ridicare vr&m(min' )e indica si dimensiunile platformei *l, sau a cabinei *l +.
c) Parametrii principali ai macaralei rotitoare cu brat.
- sarcina nominala Q&t' - momentul nominal "&tm' = max(Q

,)
- raza de actiune - distanta de la axa de rotire a partii rotitoare a macaralei la axa centrala ,&m' cuprinsa intre ,min si ,max.
.u se poate ridica sarcina nominala la orice raza de actionare, fie pentru ca nu sunt satisfacute conditiile de stabilitate, fie ca nu indeplinesc conditiile de rezistenta ale
elementelor mecanice. M Q Proiectantul trebuie sa indice fie tabelar, fie grafic variatia sarcinii cu raza de actiune. /cest grafic se numeste diagrama
caracteristica de sarcina a macaralei.
0raficul incepe de la ,min si se termina la ,max.
,n = raza nominala, raza pana la care poate fi ridicata sarcina nominala Qn.
= inaltimea de ridicare de la nivelul de spi1in al macaralei pana la axa carligului aflat in pozitie limita superioara.
Pe caracteristica de sarcina se indica si curbele de variatie a inaltimii cu axa de actiune (,).
Parametrii cinematici: - vr&m(min' = viteza de ridicare
- n&rot(min' = viteza de rotire
- vd&m(min' = viteza de deplasare pentru cele cu cale de rulare proprie.
- vd&%m(+' = viteza de deplasare pentru cele fara cale de rulare.
d) Parametrii principali ai macaralelor rulante.
2
- sarcina nominala Q&t'
- inaltimea de ridicare &m'
- desc+iderea macaralei *&m' - ecartamentul caii de rulare a macaralei (distanta dintre caile de rulare). *a macarale capra daca
au consola se da si lungimea consolei l&m'.
Parametrii geometrici secundari - c - cota de apropiere este distanta minima intre axa carligului si axa caii de rulare.
- viteza de ridicare vr&m(min'
- viteza de deplasare a caruciorului vc&m(min'
- viteza de deplasare a macaralei vd&m(min'
Parametrii conditiilor de exploatare ai masinilor de ridicat.
Parametrii geometrici si de incarcare reprezinta valorile limita care nu trebuie depasite in exploatare intrucat masinile
de ridicat au o functionare ciclica in regim intermitent.
Pentru definirea completa a conditiilor de exploatare este necesar sa se precizeze elementele suplimentare privind frecventa si
durata de utilizare precum si referintele la intensitatea solicitarilor, deoarece Qmax nu se manipuleaza tot timpul.
3n cazul macaralelor, parametrii care aduc precizari in acest sens sunt stabiliti prin )4/) 5667 ( #8 si sunt urmatorii9
a) Clasa de utilizare;
b) )tarea de solicitare.
a) Clasa de utilizare - precizeaza frecventa si durata de utilizare a mecanismului, acesta facandu-se prin durata totala de
exploatare exprimata in ore de functionare.
!urata de utilizare se poate determina cunoscand timpul de functionare mediu zilnic tz, care este durata unui ciclu de
functionare ori cu numarul de cicluri pe zi.
c c z
N t t , iar
v
L
t
c
, unde * = distanta strabatuta si v = viteza de lucru.
!urata totala de functionare
s c z
a z t T zc = numarul de zile de lucru intr-un an; as = durata normala de serviciu in ani.
3n functie de 4 se definesc 2$ clase de utilizare notate de la 4$ la 48 unde 4$ = 7$$ &+' iar 48 = :$$$$&+'.
Cunoasterea clasei de utilizare, este importanta in special pentru calculul acelor organe care sunt supuse la solicitari variabile sau
a caror dimensionare se face dintr-un calcul de durabilitate.
b) Starea de solicitare - ne precizeaza masura in care mecanismul sau un element al sau este supus la valoare nominala sau la
nivele subnominale de solicitare.
Caracterizarea starii de solicitare se face in functie de solicitari si de durata de functionare, cu a1utorul coeficientului de
descarcare k.

1
1
]
1

,
_

i
i i
P
P
t
t

;
unde Pi = sarcina partiala (oarecare);P = sarcina maxima (nominala);ti = durata de functionare sub Pi;
t = suma tuturor duratelor ti.

i
t t ; 3n functie de valorile lui % sunt stabilite patru stari de solicitari9
% = $,27: *2- usoara - caracteristica mecanica solicitata doar in mod exceptional la incarcarea nominala, fiind solicitata in
mod curent la incarcari reduse.
% = $,7: *7 - medie - caracteristica mecanica solicitata frecvent la incarcarea nominala si in mod curent la incarcari medii.
% = $,:$ *; - grea - caracteristica mecanica solicitata frecvent la incarcari nominale si in mod curent la incarcari mari.
% = 2 *5 - foarte grea - caracteristica mecanica solicitata in mod frecvent la incarcari maxime.
3n calculul organelor al caror calcul se face la durabilitate limitata sau nelimitata, cu a1utorul spectrului incarcarilor, se poate
determina sarcina medie ec+ivalenta care trebuie luata in seama, este9
;
P P
ec!iv
- cu care se face verificarea rezistentei la
oboseala. "rupa de functionare a macaralei:
- este parametrul global care sintetizeaza aspectul legat de durata de utilizare si cel legat de starea de solicitare.
7
Combinand cele 2$ clase de utilizare cu cele 5 clase de solicitari rezulta 8 grupe de functionare M1 la M2 care caracterizeaza
conditiile de exploatare ale macaralei.
Parametrii de e#ploatare ai constructiei metalice a masinii de ridicat.
)e gasesc in )4/) #78$ ( #;.
<lementele constructiilor metalice ale instalatiilor de ridicat sunt supuse la actiuni si eforturi repetate, variabile in timp.
3n functie de modul lor de exploatare, instalatiile de ridicare si elementele lor componente sunt impartite in diferite grupe. Cei doi
factori care determina grupa de functionare respectiva in care se incadreaza instalatia de ridicare sau un element oarecare al
structurii sunt9
- clasa de utilizare
- starea de incarcare
Clasa de utilizare:
- este caracterizata de frecventa de incarcare (de utilizare) a instalatiei de ridicat pe durata ei de viata. =recventa de incarcare este
diferita de numarul ciclurilor de incarcare pe care le efectueaza instalatia de ridicare pe durata ei de viata.
Pentru un element al structurii metalice, numarul ciclurilor de eforturi unitare pe durata de viata a constructiei metalice rezulta
functie de manevrele intermediare efectuate in cadrul unui ciclu de incarcare.
=iecarei clase de utilizare ii corespunde un domeniu de cicluri de eforturi unitare, respectiv de incarcare, limitat de doua numere
conventionale (limita inferioara si cea superioara).
Starea de incarcare:
- pentru un element al constructiei metalice, se indica proportia in care elementul respectiv este supus la efortul unitar maxim
sau numai la un efort unitar redus la o valoare fata de acesta.
Str!
"!
in#r#r!
D!$initii
S%!#tr&' "! (r#ini S%!#tr&' "! !$)rt&ri &nitr!
*
+)rt!
&()r
3nstalatii care au sarcini nominale numai in
mod exceptional, in mod curent ridicand Q
>> Qnom
<lemente supuse numai in mod exceptional la efort
unitar maxim in mod curent fiind supuse la eforturi
unitare mult mai mici.
1
,()r!
3nstalatia de ridicare care ridica Qnom rar in
mod curent radicand Q la circa 2(; Qn
<lementele supuse rar la efort unitar maxim, dar care
in mod curent lucreaza la eforturi unitare egale cu
circa 2(; din valoarea efortului unitar maxim.
2
M!"i!
3nstalatia care ridica relativ frecvent Qnom in
mod curent ridicand Q de circa 7(; Qnom
<lementele supuse relativ frecvent la efort unitar
maxim care in mod curent lucreaza la efort unitar
egal cu 7(; din efortul unitar maxim.
-
Gr!
3nstalatia de ridicare care ridica in mod
regulat sarcini foarte apropiate sau egale cu
Qnom.
<lementele supuse in mod regulat la eforturi minime,
eforturi apropiate sau egale cu valoarea efortului
unitar maxim.
"rupa de functionare a constructiei metalice.
Prin combinarea celor patru clase de utilizare cu cele patru stari de solicitare (incarcare) rezulta sase grupe de functionare pentru
constructii metalice, notate in standard de la 3 la ?3.
;
0rupa de functionare a constructiei metalice, este in acelasi timp si grupa de functionare a macaralei in ansamblu.
2. ROLE DE CA.L,/
RANDAMENT,L ROLELOR
Rolele:)unt organe care servesc la diri1area cablului dupa traseul dorit. @bada rolelor de cablu, este prevazuta cu un canal in care
intra cablul, avand un profil ce asigura un contact ferm cu rola.
,olele de cablu se confectioneaza fie prin turnare din fonta sau otel (in cazul in care este prevazut ca apar socuri
importante in timpul functionarii) fie din otel - prin sudare si prelucrare mecanica.
Profilul canalelor rolelor este standardizat.
Azura minima a cablului se obtine cand , = $.:;$. !iametru rotilor de cablu se alege in functie de
rigiditate. Cand rigiditatea creste, diametrul (!) creste si el. /legerea diametrelor rolelor de cablu se face conform )4/) B:76 -
8$ cu formula9
! C (+2+7-2)d, unde9
+2 = coeficient depinzand de grupa de functionare a mecanismului si de tipul constructiv al cablului.
+7 = coeficientul depinzand de numarul de indoituri ale cablului pe traseul transmisiei cu cablu.
d= diametrul nominal al cablului.
+2 = 26 D 75, +7 = 2D2,7:
,olele se pot monta pe9 axe fixe, rotitoare, rulmenti, bucse.
Randamentul rolelor:
<ste dat de faptul ca efortul in ramura actionata a cablului trebuie sa fie mai mare decat efortul in ramura incarcata cu sarcina
utila din doua cauze9
$. %ezistenta data de frecare in lagarele rolei:) = efortul util 3n ramura actionata apar eforturi9 ) E F2 G )
&. %igiditatea de ansamblu a cablului:<xista o rigiditate determinata de faptul ca cablul nu este ideal flexibil si aceasta
se manifesta prin egala indepartare a celor 7 ramuri de cablu care se infasoara, astfel deviind de la traiectoria ideala.
,aza de curbura a cablului se modifica brusc de la 0 la valoarea razei rolei, iar la desfasurarea in sesn invers se face
progresiv.
<xista si o rigiditate aparenta a cablului data de fortele de frecare ce se manifesta intre sarmele care alcatuiesc cablul si
incarcarea peste rola, sarmele tind sa alunece unele fata de altele, alunecarii opunandui-se fortele de frecare dintre sarme; datorita
5
acestui fenomen, ramura care se infasoara nu ia imediat curbura rolei fiind deplasata spre exterior, iar ramura care se desfasoara
tinde sa-si mentina curbura determinata de rola.
!aca suprapunem cele doua fenomene, efectul global este indepartarea ramurii utile si apropierea celei actionate.
<c+ilibrul in raport cu axa este de ) E F G ). !eci rola opune rezistenta la actionare.
7 2
' ' S
S
S
S
a
+ +

, ) = efortul util
)a = efortul din ramura actionata
!eci randamentul rolei depinde de9 - tipul lagarului (alunecare, rostogolire);
- ung+iul de infasurare a cablului;
- tipul cablului.
?alori practice pentru randamentul rolei, Hrola9
,n12i&' "! in$(&rr!
3
*agar de alunecare $,8B D $,8# $,86 D $,8B
*agar de rostogolire $,88 $,8# D $,88
-. PALANE C, CA.L,
DE+INITIE4 TIP,RI4 ALCAT,IRE 4 PARAMETRII
Palanele sunt dispozitive cu cablu si role de cablu utilizate pentru amplificarea efortului depus la ramura sau ramurile
actionate.
)unt utilizate ca dispozitive pentru suspendarea sarcinilor, pentru blocarea bratelor, etc.
3n functie de numarul de ramuri actionate, pot fi9
- palane simple - cand o ramura este actionata;
- palane duble (gemene) - cand ambele capete (ramuri) ale cablului sunt actionate.
Palanul simplu se utilizeaza la macaralele cu brat.
Palanele duble se utilizeaza la macaralele rulante.
Palanul dublu este identic cu doua palane simple ce lucreaza in paralel.
,ola centrala a grupului fix, practic, ea nu se roteste fiind plasata pentru egalizarea eforturilor si a deformatiilor din
cablul respectiv si se numeste rola de egalizare.
"arimea caracteristica principala a palanului cu cablu o constituie numarul ramurilor portante care este egal cu
numarul ramurilor pe care se repartizeaza sarcina utila n%.
n% se alege tinand cont de urmatoarele9
a) daca are o valoare mica, efortul intr-o singura ramura este mare, deci are un cablu gros, role de diametru mare, tamburul
troliului mare, palan mai simplu si randament (H) mai ridicat.
b) /legerea unui n% cu efect invers.
:
3ntre cele doua extreme se recomanda valorile9
Q[t] > 7 7 D : : D 26 26 D ;7
n% 2 D 7 7 D 5 5 D # # D27
5. RANDAMENT,L PALANELOR C, CA.L,
!atorita rolelor continute, palanele cu cablu manifesta rezistente astfel incat in ramurile active, efortul trebuie sa fie mai mare
decat efortul intr-un palan ideal (fara frecare).
(eterminarea randamentului palanului la ridicarea sarcinii:
Considerand un numar oarecare de ramuri portante si sensul de miscare corespunzator celui de ridicare a sarcinii, o ramura este
fixata iar una este actionata .
a
u
p
S
S
, unde )u = efortul teoretic intr-un palan ideal (fara frecare)
6
p
u
n
Q
S
)a= efortul in ramura actionata.
)a = Q(2-H) (2-H
np
)
%andamentul la coborare:
np
np
p
u
c
a
pc
n
S
S

2
2
2
%andamentul la urcare:

2
2 2
np
a
u
p
np S
S
6. TAM.,RI DE CA.L,7 DE+INITIE4 +ORMA4 GEOMETRIE4
CALC,L,L ELEMENTELOR GEOMETRICE.
Tamburii de cablu sunt organe cilindrice, uneori tronconice pe care se fixeaza, se infasoara si cu a1utorul carora se
actioneaza ramurile active ale cablurilor.
)unt organe specifice troliilor.
)e pot executa prin turnare din fonta (in cazul tamburilor mari se utilizeaza si otel) sau din laminate, prin sudura.
4amburii turnati sunt preferati la productia de serie si trebuiesc ec+ilibrati cel putin static.
Modul de antrenare: a). - prin arbore;
b). - prin coroana dintata;
c). - prin intermediul unui cupla1.
a) )pre capatul de antrenare butucul tamburului este asamblat cu pana pe arbore astfel incat sa preia miscarea de rotatie.
/rborele este rezemat in doua lagare de rostogolire cu rulmenti oscilanti, astfel incat sa se permita deformatia arborelui sub
sarcina.
b) 4amburul este montat pe o osie fixa (solutie mai simpla), fie rotitor. Coroana dintata este atasata la tambur cu
a1utorul unor suruburi, centrarea reciproca a coroanei cu tamburul se realizeaza prin suprafete de centrare.
c) <ste tipic pentru mecanismul de ridicare al macaralelor rulante unde se are in vedere reducerea la maxim (pe latime)
a gabaritului mecanismului.
B
4amburul are o constructie sudata, nu are arbori ci numai doua fusuri la capete, pentru spri1in; in dreapta intr-un lagar cu rulmenti
oscilanti, iar in stanga prin intermediul unei bucse sferice intr-un aleza1 proiectat c+iar in capatul reductorului. Capatul de arbore
al reductorului este prevazut cu un semicupla1 dintat care antreneaza al doilea semicupla1 dintat solidar cu tamburul.
"eometria tamburului.
)uprafata tamburului poate fi neteda sau canelata.
a) 4amburii netezi sunt mai ieftini si rezulta cu lungime mica.
b) 4amburii canelati asigura o mai mare durabilitate a cablului si o infasurare repetata a lui deoarece spirele cablului nu se mai
freaca una de cealalta.
, = $.:;d
P = d E (7 D 5mm)
!iametrul tamburului9 !4 G (+2+7 - 2) d , unde +7= 2 si +2 este coeficientul ce depinde de destinatie si conditiile
de exploatare.
/legerea lungimii tamburului de cablu *4 = np, unde
n = numarul de spire;
p = pasul spirei;
n = na E ni, unde
n = spire active corespunzatoare cantitatii de cablu care se infasoara sau desfasoara cand sarcina este ridicata sau coborata pe
toata inaltimea de ridicare a macaralei.
np ) cantitatea de cablu ce trebuie infasurata.
= inaltimea de ridicare
np = numarul de ramuri portante ale palanului de ridicat.
na =
z (
np )
T

, unde
na = numarul de spire pe un strat
z = numarul de straturi
! = diametrul mediu de infasurare, ! = !4 E z d
ni= numarul de spire inactive, ni = nsp - nss
nsp = numarul de spire de prindere
nss = numarul de spire de siguranta
)e impune ca intre capatul de prindere al cablului la tambur si spirele active sa ramana spire de siguranta (minim 7),
astfel incat efortul din ramura ce se desfasoara de pe tambur sa nu se transmita integral organelor de prindere; n ss transmit la
tambur o parte din efortul din cablu.
*ungimea totala a tamburului 9 p n
z (
np )
L
i
i
T

,
_

#
3n cazul tamburilor dublu canelati care se utilizeaza in asociere cu palanele gemene, numarul de spire inactive se dubleaza, iar la
lungimea tamburului trebuie adaugata lungimea portiunii necanelate de la mi1locul tamburului.
Sisteme de prindere a cablului la tambur.
Cerinte9 - sa fie sigure
- sa nu se slabeasca in timp
- sa nu fie vizibile pentru a se constata starea lor te+nica oricand.
Sistem de pana inclinata.
3n tambur se realizeaza spre capat un lacas cu perete inclinat in care se introduce cablul si pana, care se bat usor cu
ciocanul. <fectul de impanare creste pe masura ce efortul din cablu creste.
*vanta+9 efect de autoimpanare.
Pana este standardizata in functie de diametrul cablului, inclinarea este de 2 9 5, iar fetele impanate au prevazut un canal
ung+iular cu efect de 27$
$
.
Sisteme de eclisa.
<clisa are forma dreptung+iulara. !aca tamburul este canelat atunci lacasul eclisei are forma cilindrica.
Pentru tamburul neted lacasul in eclisa este trapezoidal, in acest fel se mareste coeficientul de aparare si frecare.
2. 4ambur
7. Cablu
;. <clisa
5. Prezon
:. Piulita canelata
6. )pilnt de asigurare.
. = forta de apasare, de strangere
8
.2= reactiuni
=ortele de frecare sunt9 =2 = I.2
=orta de frecare totala9 =tot = 7=2 = 7I.2
7.2sinJ = .
sin 7
2
N
N
=tot = N
N N
$
sin sin 7
7

I$ = coeficient aparent de frecare.

sin
$
, I$ G I
)e recomanda ca prinderea sa se faca cu minim 7 eclise decalate cu 8$
$
sau 27$
$
pe circumferinta tamburului.
8. CARLIGE SI OCHETI4 M,+LE C, CARLIG
Organe si dispozitive pentru prinderea, suspendarea si manipularea sarcinilor.
Carligul:*a grupul mobil de role al palanului se ataseaza un carlig simplu pantru sarcini cuprinse intre $.27: D 7$ tone, un carlig
dublu pentru sarcini cuprinse intre : si #$ tone si oc+eti pentru sarcini foarte mari.
Carligele simple si duble se executa din oteluri laminate de inbunatatire @*C 7:, @*C ;:, ;; "oCr 22,
@)C :7.6a (granulatie fina), modelele mici se executa prin for1are in matrita iar cele mai mari prin for1are libera.
!upa prelucrare se aplica un tratament termic de recoacere.

Carligulsimplu este prevazut cu o ti1a care se prelucreaza si se fileteaza pentru a putea fi atasat grupului mobil de role al
palanului. Carligul propriu-zis are o sectiune variabila.
Carligul se calculeaza la actiunea greutatii sarcini, cu niste formule folosite la barele curbe pentru solicitari9 forta
axiala, forta taietoare si moment incovoietor.
Carligele simple si duble sunt standardizate )4/) 2855 - ## in functie de clasa de rezistenta, marimea lor si materialul
din care sunt confectionate.
*a carlige se ataseaza de regula un dispozitiv de siguranta pentru evitarea iesirii cablului de lagare a sarcinii de carlig.
Ochetii9
)e folosesc pentru ridicarea de sarcini mari.
!atorita formei lor inc+ise sub aceasi incarcare starea de tensiune in oc+eti este mai usoara decat cea care se dezvolta in
carlige, de unde rezulta avanta1ul unei greutati mai mici.
!ezavanta1ul consta in principal intr-o oarecare dificultate a suspendarii sarcinii deoarece organele auxiliare de lagare
trebuiesc introduse prin intermediul oc+etului.
@c+etii se executa prin for1are libera sau in matrite.
Monta+ul carligelor:
/nsamblul format din carlig, grupul mobil de role al palanului si grupul de monta1 se numeste mufla cu carlig.
3n functie de tipul palanelor sunt doua tipuri constructive de mufle9
- "ufla normala - pentru palane simple;
- "ufla scurtata - pentru palane duble.
Mufla normala:
)e utilizeaza, de regula, la macaralele cu brat basculant.
2$
Mufla scurtata:
)e utilizeaza la macaralele rulante, care sunt dotate cu palane gemene. Constructia acestora asigura o mai buna utilizare
a inaltimii de ridicare a acestor macarale.
,olele de cablu sunt plasate direct pe fusurile traversei. )e utilizeaza cand numarul de role este par.
Dispozitive auxiliare pentru prinderea si manipularea sarcinilor .
/proape intotdeauna prinderea sarcinii in carlig nu se poate face direct si sunt necesare elemente intermediare, este
bine ca pentru fixarea sarcinii sa nu se utilizeze mi1loace improvizate deoarece pe de-o parte s-a constatat ca ma1oritatea
accidentelor se produc datorita utilizarii unor astfel de mi1loace dar si pe de alta parte ca nu se utilizeaza de regula, in acest fel, in
mod rational inaltimea de ridicare a macaralei.
Cele mai simple mi1loace de prindere sunt sufele - cabluri pentru legarea sarcinii, care la capete au bucle cu sau fara
rodanta. Prinderea capatului de bucla cu cablu se face fie printr-un manson presat, fie prin impletire si matisare.

22
Lanturi pentru legaturi:
)e folosesc fie lanturi simple, fie dispozitive cu mai multe ramuri, in functie de necesitati. )unt standardizate.
/u o za ou prin care dispozitivul se atarna in carlig. *a celalalt capat sunt carlige cu oc+i.
3n constructii, pentru manipularea prefabricatelor, s-au conceput dispozitive care se proiecteaza de aceeasi unitate care
a proiectat si dispozitivul respectiv. )unt dispozitive pentru manipularea panourilor, planselor, peretilor, stalpilor, grinzilor, etc.
/ceste prefabricate (din beton armat) trebuiesc transportate si manipulate in pozitia in care acestea se lucreaza cand
sunt inglobate in constructii (exceptie fac stalpii), deoarece fiecare obiect are o specificatie anume.
(ispozitive pentru ridicarea palanelor:
)e fac cu cabluri sau lanturi, panoul este prevazut cu semioc+eti, panoul fiind transportat in pozitie orizontala.
K = ung+i fixat de ramura cu vertical
Grinzi. Traverse pentru ridicarea panourilor:
(ispozitive pentru manipularea stalpilor.
Pentru manipularea stalpilor pentru +ale cu parter fara pod rulant se folosesc niste dispozitive care permit preluarea
stalpului din pozitia orizontala si aducerea lui in pozitia verticala de monta1.
27
)talpul 2 este prevazut cu un tub de teava 7 inglobat la turnarea lui.
4ubul este plasat deasupra centrului de greutate. !ispozitivul de ridicare este alcatuit din boltul ;, cercei 5, cablurile :,
traversa 6 si oc+etul B.
*a ridicarea in pozitia de monta1 centrul de greutate al stalpului se muta.
Manipularea stalpilor prevazuta cu console pe care se monteaza grinzile de rulare ale podurilor rulante, c).
!ispozitivul este alcatuit din bolturile ; care intra in tuburile 7 prevazute in stalpul 2.
*a bolturile ; sunt atasate piesele distantiere 5 prevazute cu niste cercei la care sunt prinse cablurile : care infasoara rolele #
atasate traversei de ridicare 6.
Prinderea dispozitivului se face deasupra centrului de greutate al stalpului astfel incat acesta sa poata fi preluat din
pozitia orizontala si in timpul ridicarii sa a1unga in pozitie verticala de la sine. <xista sisteme de agatare in carligul macaralei, bolt
cu 7 eclise .
Clesti de ridicare.
)unt utilizati pentru manipularea lazilor , fie a pac+etelor din elemente prefabricate.
2;
*a acestia, sarcina este stransa lateral intre cele doua bacuri, ridicarea facandu-se posibila datorita fortei de frecare
dintre bacuri.
2. - bacuri - de obicei striate pentru marirea aderentei;
7. - bratele clestelui articulate fiecare la traversa;
;. - traversa;
5. - cablu;
:. - zona de prindere in carligul macaralei;
6. - carlig pentru blocarea in pozitia desc+isa a clestelui in vederea lansarii lui asupra sarcinii.
Pentru a realiza ridicarea sarcinii cu o siguranta data de un coeficient ac = 2,: intre elementele gemene ale clestelui
trebuie sa existe o anumita corelatie.
(ispozitive pentru ridicarea si manipularea sarcinii in vrac:
3n constructii pentru manipularea pietrisului, nisipului, pamantului, molozului, betonului proaspat, a pietrei de cariera
sunt utilizate dispositive cum sunt9 bene, cupe, graifere.
Lenele sunt utilizate pentru punerea in cupa a betonului.
2. - bena propriu-zisa care se incarca prin partea desc+isa;
7. - lanturi de ridicare prinse in oc+eti care in timpul ridicarii permit benei sa se miste in pozitie verticala;
;. - traversa;
5. - oc+i pentru prinderea carligului macaralei;
:. - gaura de descarcare cu trapa blocanta;
6. - perec+e de sine curbe (cornier) astfel incat in timpul ridicarii, bena sa nu se spri1ine pe gura de descarcare si sa se deterioreze.
Cupele autobasculante:
2. - cupa propriu-zisa;
7. - cadru de ridicare;
;. - dispozitiv de blocare a cupei in pozitia de ridicare cu gura in sus;
5. - opritor;
:. - oc+i pentru prinderea carligului macaralei.
Prinderea cupei fata de centrul de greutate este astfel incat cupa lasata libera poate sa basculeze de la sine cu gura in 1os
=G se descarca singura.
*a incarcare cupa se aseaza pe teren, se incarca si se pune zavorul. <xista cupe la care centrul de greutate este astfel
incat cupa sa revina singura in sus.
9. GRAI+ARE7 D!$initi!4 C'(i$i#r!.
Graiarele - sunt cupe cu inc+idere si desc+idere comandate, utilizate la preluarea prin sapare din gramada materialelor in vrac si
ridicarea cu a1utorul macaralei la care sunt atasate. !upa modul de comanda al inc+ideri si desc+ideri cupelor sunt9
25
2. - cu un singur cablu
7. - cu doua cabluri
;. - cu electromotor
5. - cu cilindru +idraulic
2. Graiarul cu un cablu: - atat la ridicarea cat si la inc+iderea cupelor se face cu acelasi cablu. !esc+iderea cupelor se
face prin dezavararea acestora prin atingerea de un opritor fix.
/vanta1e9 se pot atasa la diferite tipuri de macarale avand nevoie doar de un cablu si un troliu.
!ezavanta1e9 nu se pot descarca decat in dreptul opritorului fix (in acelasi punct).
7. Graiarul cu doua cabluri: - sunt prevazute cu un cablu de ridicare si unul de comanda pentru inc+iderea si
desc+iderea cupelor. .ecesita un troliu cu doi tamburi care sa poata fi actionat fie independent, fie sincronizate. )unt cele mai
raspandite graifare.
;. Graiarul cu electromotor: sunt prevazute cu un cablu de ridicare si un mecanism de inc+idere - desc+idere actionat cu
un electromotor, plasat c+iar pe graifar.
!ezavanta1e9- mecanismul de inc+idere - desc+idere lucreaza in conditii foarte grele9 socuri, atmosfera de praf, etc.
- pentru actionarea electromotorului este necesar un cablu electric de alimentare care trebuie rulat si derulat o
data cu cablul de ridicare a sarcinii.
5. Graiar cu cilindru hidraulic: - are avanta1ul de a putea dezvolta o forta mai mare pentru sapare, insa el trebuie montat
articulat la bratul macaralei, nu poate fi suspendat prin cablu
Graiarele cu doua cabluri -
Cupele 2 sunt legate intre ele si sunt legate la traversa superioara 5 prin intermediul a doua perec+i de bare articulate ; si a unui
palan de comanda 7, comandat de cablul de comanda : si sustinut de cablul de ridicare : fixat pe traversa superioara.

!odul de unctionare:
Presupunem ca, graifarul gol si cu cupele inc+ise este adus la o anumita inaltime + deasupra gramezii de material unde prin
eliberarea cablului de comanda cupele se desc+id. /poi se elibereaza si cablul de ridicare, graifarul cade, se infige cu dintii in
material, cupele fiind desc+ise. )e actioneaza cablul de comanda, cupele incep sa se inc+ida, adica sa sape si cuprind in ele o
anumita cantitate de material.
3n masura in care cupele s-au inc+is se comanda si actionarea cablului de ridicare, astfel incat graifarul se ridica cu cupele
inc+ise.
"acaraua efectuand o miscare de rotire aducand graifarul deasupra platformei de descarcare, unde prin eliberarea cablului de
comanda cupele se desc+id si se descarca.
)unt importante doua lucruri9
a). 3n momentul inc+iderii cupelor se actioneaza imediat cablul de ridicare, in caz contrar graifarul se ridica numai datorita
cablului de comanda care va fi mult solicitat.
b). Cele doua cabluri trebuie sa aiba aceeasi viteza. !aca cablul de ridicare ar avea viteza mai mare, atunci cupele ar incepe sa se
desc+ida si ar curge material. !aca cablul de comanda are viteza mai mare atunci repartizarea intregii incarcaturi se face numai
pe el.
2:
Parametri principali: capacitatea cupei &m
;
'
masa proprie a graifarului m0 - care trebuie excavate cu masa materialului. 3ntrucat rezistenta la sapare depinde in mare masura
de masa unitatii de volum a materialului graifarului.
!aca graifarul ar fi prea usor in timpul saparii el nu ar putea executa o forta de apasare suficienta si ar avea tendinta sa se ridice
in loc sa patrunda in material.
m0 = % g M; % = $,# D 2
3n functie de masa de material (g) se disting urmatoarele tipuri9
- graifare de tip usor9 M N 2 t( m
;
- graifare de tip mi1lociu9 2 > M N 2,6
- g+raifare de tip greu9 2,6 > M N 7,:
- graifare de tip foarte greu9 7,: > M N 5 pentru minereuri.
0raifarele de tip greu si foarte greu pot fi utilizate si la efectuarea de sapaturi in teren de categoria 33 si 333.
Pentru dimensionarea celor doua cabluri ale graifarului trebuie urmarita variatia eforturilor unitare in timpul unui ciclu de lucru
complet.
:. GRAI+ARE HIDRA,LICE
Palanul de comanda este inlocuit cu un cilindru +idraulic.

*a graiferele cu doi cilindrii +idraulici cupele sunt inc+ise si desc+ise cu a1utorul celor doi cilindrii +idraulici, cupele fiind
articulate direct la traversa de ridicare, care contine si grupul electro+idraulic cu blocul de comanda.
/cest tip de graifer se monteaza de regula pe macaralele +idraulice si pe excavatoare.
;. +RANE C, SA.OTI E<TERIORI
A'#t&ir! (i +&n#ti)nr!/ C'#&'
Dispozitive de oprire si ranare:
)e utilizeaza la masini de ridicat9
- opritori cu clic+et;
- opritori cu role;
- frane.
26
"ranele sunt dispozitive care intercalate in lantul cinematic al mecanismului introduce un cuplu rezistent capabil fie sa asigure
oprirea miscarii, fie sa-i limiteze viteza de miscare.
C'(i$i#r!7
$. (upa modul cum apare momentul rezistent:
=rane mecanice - la care momentul de rezistenta apare datorita frecarii intre organul rotilor si organele fixe
ale franei;
=ranele +idraulice - la care cuplul de rezistenta apare datorita frecarilor intense intr-un mediu +idraulic
intermediar, situate intre un rotor si un stator.
=ranele electrice - cuplul de franare apare datorita interactiunii a doua campuri electrice (unul inductiv - altul
indus).
*a masinile de ridicat, pentru oprirea miscarii se utilizeaza in mod obligatoriu frane mecanice.
=ranele +idraulice nu se utilizeaza la oprirea masinilor deoarece nu sunt eficiente in zona turatiilor mici.
=ranele electrice se folosesc ca frane auxiliare pentru asigurarea unei ----------
&. (upa destinatie:
=rane de oprire
=rane de limitare a vitezei
-. (upa starea franei in situatia neactionarii:
=rane normal desc+ise
=rane normal inc+ise
3n cazul cand elementele de comanda nu sunt actionate, se folosesc frane normal desc+ise.
*a masinile de ridicat, franele sunt de regula normal inc+ise.
.. (upa modul de comanda:
=rane comandate
=rane semiautomate
=rane automate
*a franele comandate - comanda procesului de franare si evolutia lui sunt mentinute cu controlul operatorului.
*a franele semiautomate, comanda franarii este data de operator, dar in continuare procesul de franare decurge de la sine (la
masinile de ridicat).
=ranarile automate sunt acelea a caror interventie si desfarurare a procesului de franare se face de la sine.
/. (upa solutiile constructive ale organelor de franare:
- frane cu saboti9 - exteriori
- interiori
- frane cu banda
- frane cu discuri conice numai pentru cele mecanice
- frane cu discuri plane
"rane cu saboti exteriori sunt frane mecanice de oprire, semiautomate normal inc+ise
2. ,oata de franare montata fie pe un arbore al lantului cinematic de regula pe arborele cu
viteza cea mai mare, rezulta un efort de franare minim;
7. @ perec+e de saboti captusiti cu cate o garnitura de frictiune confectionata de regula din
ferodo (azbest E liant E adios), are coeficient de frecare mare O = $,;: D $,;8, se aplica prin nituire, cu nituri ingropate sau prin
lipire cu adeziv;
;. Parg+ie port sabot -( care la partea inferioara este articulat la suportul falcii 5);
5. suportul falcii
:. semiti1e filetate dreapta - stanga;
6. manson dublu filetat;
2B
B. parg+ie cu 7 brate;
#. ti1a de actionare a falcii;
8. limitatoare de cursa cu surub atasate cate unul fiecarei parg+ii port - sabot cu a1utorul
carora se asigura la defranarea indepartarea ambelor parg+ii;
2$. arc de revenire.
Pentru franare - se aplica la ti1a # efortul ) astfel incat parg+ia cu doua brate se roteste in sens orar, determinand apropierea celor
doua parg+ii port - sabot de roata de frana.
Pentru defranare - ti1a # este actionata in sus (dispare efortul )) a1utata de arcul 2$. !atorita frecarii garniturilor cu roata de
franare, acestea se uzeaza in timp, iar grosimea lor se reduce. Pentru o intrare prompta in functiune este necesar ca, cursa
sabotilor masurata pe directie radiala = sa nu fie mai mare decat = > (2D 2,: )mm.
Pentru reglarea acestei valori nominale este prevazut sistemul de regla1 al semiti1elor : si mansonului 6.
!aca presupunem ca toata cursa de franare se utilizeaza la actionarea unui singur sabot, la un moment dat in timpul deplasarii,
parg+ia port - sabot nu se mai poate roti.
=iecare 1oc este astfel reglat incat cursa dispozitivului de franare sa nu poata continua integral pentru indepartarea unei singure
parg+ii port - sabot.
Dispozitiv pentru ranare si deranare:
=ranarea se poate realiza fie cu a1utorul unei greutati de franare, fie cu a1utorul unui arc de franare. 0reutatea este mai sigura si
asigura o constanta a momentului de franare, dar gabaritul este mai mare sin u asigura regla1ul momentului de franare in limite
atat de largi ca ale arcului.
Pentru defranare sunt utilizati fie electromagneti la mecanismele actionate electric, fie impingatoarele sau ridicatoare
electro+idraulice. *a mecanismele actionate cu motor +idraulic pentru defranare se utilizeaza cilindri +idraulici.
#isteme de ranare cu greutate si deranare cu electromagnet
4i1a de actionare # este articulata la parg+ia 8, la extremitatea careia este plasata greutatea 2$, montarea ei se face culisant pentru
reglarea momentului de franare.
=ixarea ei se face cu sigurante. *a aceeasi parg+ie este articulat prin intermediul unei bielete 27 armatura mobila 22.7 a
electromagnetului 22, 22.2 armatura fixa.
/tata vreme cat mecanismul nu este actionat, nici electromagnetul nu este alimentat si sub actiunea greutatii 2$ parg+ia 8 tinde sa
se roteasca orar, deplasandu-se in ti1a #, efortul de franare ).
*a conectarea motorului, mecanismul este alimentat in derivatie si electromagnetul 22, armatura fixa atrage, armatura mobila
determinand ridicarea parg+iei 8 si defranarea. )e pot utiliza atat electromagneti monofazati cat si trifazati.
/vanta1ele9 - electromagnetilor - costul relativ mic
!ezavanta1e9 - curent de actionare mare;
- dependenta mare a fortei de ridicare, de tensiunea de alimentare
- functionarea cu socuri fara posibilitateade regla1 a fortei de franare -
defranare;
- este sensibil daca se intepeneste timoneria furcii9 absoarbe curent mare si la un moment dat se arde;
!in aceste motive electromagnetii de franare sunt inlocuiti din ce in ce mai mult cu impingatoarele electro+idraulice.
$mpingator electrohidraulic
2#
2. "otor electric monofazat a carui alimentare este deviata din reteaua de alimentare a motorului principal astfel incat
atunci cand motorul mecanismului este alimentat, implicit se alimenteaza si motorul electric 2.
7. Pompa cu rotor, alimentata de motorul electric 2.
;. Piston a carui ti1a este articulata la parg+ia cu 7 brate a falcii.
5. Pac+et de arcuri pentru asigurarea franarii.
*a conectarea motorului 2, pompa 7 aspira din camera superioara a pistonului si refuleaza sub piston, determinand ridicarea
acestuia si implicit defranarea.
*a deconectarea motorului arcurile 5 asigura coborarea pistonului avand ca urmare defranarea.
Principalele avanta+e: 0 au o mica inertie la defranare ($,2 D $,2: sec), astfel incat sabotii nu elibereaza instantaneu roata de
franare si previne socul care apare la conectarea mecanismului, este absorbit de frana fara a solicita mecanismul.
- nu sunt sensibile la variatiile tensiunii de alimentare a retelei.
- sunt reglabile, putand asigura atat o intarziere la desc+idere cat si una la inc+idere, cea la
desc+idere putandu-se regla in limite largi, de ordinul secundelor.
/stfel la pornire, frana nu elibereaza complet roata de franare mentinandu-se in mecanism un anumit moment de franare astfel
incat pornirea este pe de o parte progresiva, iar pe de alta parte la pornire se asigura functionarea timp relativ indelungat, cu o
viteza mica. )e realizeaza o microviteza ($,7 D $,;)x? nominala necesara pentru asezarea usoara a sarcinilor.
3n acest scop sunt prevazute niste drosele de regla1 pe caile +idraulice si motorasul impingatorului este alimentat, nu direct de la
retea, ci din circuitul rotorului motorului principal. =recventa curentului de alimentare a motorasului nu este de :$ z, ci cea a
curentului rotoric, care depinde de turatia rotorului si prin urmare la turatie de valoare mica si motorasul 2, are vitaza mica si
defranarea se face lent.
Calculul franelor cu soboti e#teriori
)e presupune cunoscut, efortul ce trebuie realizat "=, actionari franei care apar in timpul functionarii, frecarea data de materialele
in contact9 roata, garnitura de frictiune, O, presiunea admisa de contact pa si presiunea admisibila pv.
)e urmareste determinarea efortului de franare ), a efortului de franare )d, cursa P a dispozitivului de franare.
)e presupune ca procesul de franare este stationar9 "= se aplica de la inceput cu valoarea nominala care se mentine constanta pe
toata durata franarii.
3poteza este admisa daca durata de franare este mica. 3n aceste conditii frana constituie un sistem de corpuri aflate in ec+ilibru.
)criind conditiile de ec+ilibru pentru fiecare corp in parte si eliminand necunoscutele, se obtine solutia problemei.
,oata de franare are diamentrul !9 4
2 1
M
(
T
(
+
7 7
7
Parg+ia port sabot stanga9
$
2 2 2
+ b T a N c )
28
Parg+ia port sabot dreapta9 $
7 7 7
b T a N c )
Parg+ia cu 7 brate9 $
2
e S d )
) ) )
7 2
)istem de ecuatii9
4
2 1
M
(
T
(
+
7 7
7
7$
.2a - 42b - 2c = $
.7a E 47b - 7c = $
( )
(
M
N N M N N
(
1
1

7
7
7 2 7 2
+ +
2d E )e = $ $
2 2
)c b N a N
2 - 7 = $ 2 = 7 =
7
N $
7
+ )c b N a
42 = O.2
b a
)c
N

2
;
b a
)c
N
+

7
; Q=
(
M
1

7
efortul de franare necesar pentru
realizarea momentului de franare "= dorit.
2bservatie:
?alorile fortelor .2 si .7 sunt diferite .2G .7

42G47
/ceasta inseamna ca forta de franare, respectiv momentul de franare realizat de sabotul din stanga (sabot primar) este mai mare
decat cel realizat in sabotul din dreapta (sabot secundar).
*a sc+imbarea sensului de miscare se sc+imba si sensul celor doi saboti.
?erificarea presiunii de contact intre cei doi saboti si roata de franare pmax N pa

pa depinde de natura materialului de

frictiune.
Pentru ferodo si frane de oprire pa = 6da.( cm
7
(valoarea medie) deoarece se diferentiaza in functie de regimul de lucru. Pentru
frana de coborare, de limita vitezei9 pa = $,: D 2 da. ( cm
7
Presiunea maxima rezulta pe sabotul primar9
Pmax =

7
2
(
3
N
, unde L - latimea garniturii de frictiune si J - ung+iul la centru al sabotului.
?erificarea la incalzire a franei se face cu a1utorul presiunii admisibile ( ) ( )
$
v p p
med v

( ) ( )
s cm
m daN
v p
a 7
;$ 7$

presiunea are aceeasi expresie, iar
7
(
v deoarece fortele de
franareRRRRRRRRRRRRRRR
1*. TROLII C, O SING,RA ?ITE@A ACTIONATE C, MOTOR ELECTRIC7
A'#t&ir!4 +&n#ti)nr!4 M!t)")')1i! 1!n!r' "! #'#&'
Trolii:
4roliile sunt mecanisme prevazute cu tambur si organ flexibil, utilizate pentru ridicarea sau tractarea sarcinilor. <le sunt
concepute atat ca mecanisme independente cat si ca trolii ce intra in alcatuirea masinilor de ridicat si a altor masini de constructii.
Clasificare dupa9
a). Modul de actionare: - cu actionare normala
- actionare cu motor9 - electrica
- +idraulica
- motor cu ardere interna
b). (upa posibilitatea de inversare a sursei de rotatie:
- reversibile - ambele sensuri de miscare sunt date de motorul de actionare;
- ireversibile - la care miscarea de ridicare se face datorita actionarii de catre motor, iar
cea de coborare, sub actiunea greutatii proprii a sarcinii si sub controlul franei de
coborare.
3n lantul cinematic de la motor la tambur trebuie plasat neaparat un ambreia1.
c). (upa numarul tamburului de cablu: - cu un singur tambur
ac
b a
(
M
)
b
M
b a
a
)c
1 1
7 7 7
7 7 7
7 7

e
d
ac
b a
(
M
S
e
d
S
d
Se
)
1

7 7 7

72
- cu doi tamburi
d). (upa numarul de viteze: - cu o viteza - cu viteza si microviteza - cu doua sau mai multe viteze
Trolii cu o singura viteza actionate cu motor electric
=ac parte din categoria troliilor reversibile
4roliul este alcatuit dintr-un motor electric de actionare 2, un cupla1 elastic 7, cu roata de franare ;, un reductor de turatie 5,
tamburul de cablu 6 antrenat printr-un cupla1 : si spri1init in lagarul de tip oscilant.
2. "otor electric asincron de curent electric trifazat de tip asincron cu rotor bobinat - pornire pe trepte reostatice. <ste
conceput pentru actionarea mecanismului macaralei, pentru a functiona in regimuri de exploatare, cu functionare
intermitenta si cu numar relativ mare de conectari in 75 de ore.
7. Cupla1ul - dintre motor si reductor este amortizat pentru a prote1a mecanismul de socurile de la pornire si cele ce se
transmit de la mecanism spre motor.
;. =rana - este cu saboti exteriori, semiautomata, normal inc+isa.
5. ,eductorul de turatie - poate fi de diferite tipuri9 cu angrena1 cilindric, conic, melcat. Cele mai utilizate sunt cele cu
dinti inclinati, care reduc turatia si cresc cuplul. ,eductorul de turatie nu este prevazut cu talpa de spri1in, este spri1init
oscilant in suportii reductorului inspre tambur si un al treilea spre motor intre doua tampoane de cauciuc.
/vanta1e9 - posibilitatea adaptarii inaltimii axei de intrare in functie de cea a axei motorului
- monta1ul oscilant asigura o amortizare a socurilor.
Cuplarea reductorului cu tamburul se poate face fie prin cupla1e corespunzatoare de uz general (cupla1e cu dinti) care se plaseaza
pe capatul de iesire al reductorului si pe capatul arborelui tamburului, fie cu cupla1e speciale. =ig.B.;
Cupla1ele speciale - in varianta in care este realizat dintr-un semicupla1 pe arborele de iesire al reductorului si este fixat direct pe
discul tamburului, semicupla1 antrenant ducand la scaderea gabaritului.
Calculul troliilor cu o singura viteza.
)unt asociate cu un numar de palane cu cablu alcatuind in ansamblu un mecanism de ridicare pentru care trebuie sa se aleaga sau
sa se cunoasca initial urmatoarele date9
2. Q = masa sarcinii nominale (t)
v = viteza de ridicare a sarcinii (m( min)
77
= inaltimea de ridicare (m)
- destinatia mecanismului
&. Stabilirea grupei de functionare a mecanismului:
- se face, cunoscand destinatia si conditiile de exploatare ale lui, in functie de durata totala a
sarcinii, de durata medie a unui ciclu de lucru se poate stabili numarul total de ore de functionare pe toata durata de
exploatare si se poate stabili clasa de utilizare.
- se determina starea de solicitare.
- cei doi parametri determina grupa de functionare.
-. Calculul palanului:
/legerea carligului functie de Q, de grupa de functionare, de clasa de rezistenta.
Calculul cablului - se calculeaza efortul in ramura de cablu care se infasoara pe tambur.
( )
z
d p p
T
n
g 4 Q
S

+

Ande Q = masa sarcinii nominale (Sg)

Q = masa dispozitivului de ridicat (Sg)
g = acceleratia gravitationala
np = numarul ramurilor portante ale palanului de ridicare a sarcinii

randamentul palanului
d
= randamentul rolelor de diri1are a cablului de la palan la tambur
z = numarul rolelor
- diametrul cablului d

%
T
S
.. Calculul tamburului de cablu:
!eterminarea diametrului tamburului
! ( ) d ! !
7 2
;
7
! =2, pentru tambur
!eterminarea lungimii tamburului
*4 = l s n
z (
) n
i
p
+

,
_

; l = lungimea inactiva
= inaltimea de ridicat
ni = numarul de spire inactive
p = pasul canelurii
:. Calculul puterii necesare antrenarii si alegerea preliminara a motorului
( )
[ ] '
v g 4 Q
N
nec

6$
- putere utila
Puterea nominala a motorului .mG.nec
"otorul trebuie sa corespunda din punct de vedere al numarului de conectari pe ora nc &conectari pe ora' si al duratei relative a
perioadei active de conectare in procente !/ &T'.
6. Calculul raportului de transmitere necesar si alegerea reductorului de turatie.
i = raport de transmitere total
i =
tambur
motor
n
n
?iteza de infasurare a cablului pe tambur este9
5 i
n (
i i 5 5
p
m T
% p e t

;
,eductorul de turatie trebuie sa asigure un raport de transmitere de valoare apropiata si sa asigure transmiterea puterii .nec in
conditiile de exploatare impuse.
B. )tabilirea sc+emei cinematice definitive, verificarea vitezei de ridicare si a puterii motorului.
)c+ema cinematica definitiva.
Calculul vitezei de ridicare efectiva.
n
t
v
t
!
t

7;
% P
m T
ef
i i
n ( )
5

)i verificarea abaterii de la viteza nominala9

&T' 2$$

v
v 5
ef
v
; T 2$ t
)tabilirea valorii efective a randamentului mecanic si verificarea puterii necesare9
P
z
d T CT ez TC troliu
i
i ef

ef
N
( )
m
ef
ef
N
5 g 4 Q

+
6$
#. Calculul momentului de franare necesar si alegerea franei.
"omentul de franare se calculeaza din conditia de mentinere a sarcinii in stare suspendata, cu o siguranta prestabilita, depinzand
de grupa de functionare a mecanismului.
r f
M M
; U = coeficient de siguranta la franare.
"f = momentul de franare determinat de sarcina la arbore fata de frana. *a determinarea lui se va tine cont ca frecarile
in lantul cinematic al mecanismului, a1uta procesul de franare.
"omentele fortelor de frecare se cumuleaza cu cele ale franei. 3n relatia de calcul randamentul apare la numaratorii
expresiilor.
( ) ( )
ef
totef
t
tr
%
T
ti
p
f
i
( g 4 Q
i
(
n
g 4 Q
M
7
2
7
+

+

8. ?erificarea mecanismului in functionare, regimuri tranzitorii (demarare, franare).

11. TROLII C, MAI M,LTE ?ITE@E ACTIONATE
C, ,N SING,R MOTOR
Troliile cu mai multe viteze:
)unt necesare mai multe viteze de ridicare, coborare la macarale cu inaltimi mari de ridicare, in vederea maririi productivitatii si
a limitarii puterii de actionare. /stfel sarcinile mici se ridica cu viteze mari si invers.
)e pot realiza mai multe viteze pe urmatoarele cai9
- actionare cu un singur motor, cu reductor de turatie cu mai multe viteze;
- actionare cu doua motoare si mecanism planetar diferential;
- actionare cu motor cu doua viteze;
- sisteme combinate.
Trolii cu un singur motor si redactor de turatie cu mai multe viteze.
!upa ., puterea motorului rezulta vitezele si sarcinile care pot fi ridicate. ?itezele respective trebuie sa fie astfel incat produsul
lor sa fie constant.
. = Q2 x ?2 = Q7 x ?7 = Q; x ?;
Q2G Q7G Q; si ?2> ?7> ?;
- raportul de transmisie i2G i7G i;
Reductorul cu trei viteze
0rupa de functionare U
"; D "5 2,:
": 2,B:
"6 7
"B 7,7:
"# 7,:
75
,eductorul cu trei viteze are pe arborele primar si pe arborele intermediar trei perec+i de roti dintate9 V2, V7, V;, V5, V:, V6, din
care V7, V5 si V: sunt montate liber pe arborii respectivi.
)olidarizarea pe acesti arbori se face cu a1utorul cupla1elor cu lamele sau cu discuri. C2, C7, C; care sunt actionate
electromagnetic.
Pentru realizarea vitezei ?2 - cea mai mica, anterior comenzii de pornire a motorului se comanda inc+iderea lui C2 si in mod
automat printr-un interbloca1 electric C7 si C; vor fi desc+ise si miscarea se transmite de la V2 la V7, la arborele intermediar si apoi
prin rotile VB la V# si V8 la V2$ spre tambur.
!eci -
8
2$
B
#
7
2
2
6
6
6
6
6
6
i
3n mod asemanator se realizeaza si i7 si i;
8
2$
B
#
;
5
7
6
6
6
6
6
6
i ;
8
2$
B
#
:
6
;
6
6
6
6
6
6
i ;
?itezele nu se pot sc+imba in timpul functionarii.
/vanta1e9 utilizarea unui singur motor.
=rana este plasata pe primul arbore intermediar ca o masura de siguranta deoarece intre roata de frana si tambur trebuie sa existe
elemente de cuplare rigida.
12. TROLII C, MAI M,LTE ?ITE@E ACTIONATE
C, DO,A MOTOARE
Trolii cu viteza si microviteza:
"icroviteza apare la macaralele de monta1 si este necesara pentru asigurarea unei opriri precise la punctul prestabilit, respectiv a
depunerii sarcinii cu viteza redusa.
"icroviteza reprezinta o treapta intermediara de viteza la pronire si oprire, si asigura o functionare cu efecte dinamice scazute. )e
alege in limitele ?m(#D27,:)T?.
,ealizarea microvitezei se poate face pe mai multe cai9
- prin utilizarea a doua motoare si a unei transmisii planetare;
- prin utilizarea franei electrodinamice;
- prin utilizarea impingatoarelor electro+idraulice reglabile.
Trolii cu doua motoare si transmisie planetara
7:
4roliul poate fi actionat fie cu motorul 2 care este de putere mica (motor auxiliar) pentru realizarea microvitezei.
.2 =
( )
2
6$
+
m
5 g 4 Q
, unde
2
randamentul lantului cinematic motor - tambur.
=ie cu motorul 5, motor principal de putere mare care asigura realizarea puterii nominale9
.7 =
( )
7
6$
+ 5 g 4 Q
,
"od de functionare9 la pornire este conectat motorul 2, frana 7.
"iscarea de transmitere de la roata V2 la V7 se face prin mecanismul planetar, la bratul portsatelit , apoi la roata V; si in
continuare prin V5 la V:, la V6 la tamburii :.
!eci
:
6
;
5
2
7
6
6
6
6
i
6
6
i
c
a

?% = viteza coroanei
Vs = are un punct fix care angreneaza cu Vc rezultand
c
)
i , Vc - fixa(c)
( )
7
c s
)
)
)
)
6 6 m
5
r
5
+

76
7

7
6 m
5
r
5

!in asemanarea triung+iurilor rezulta ca
7

)
5
5
!eci,
( )
( )
C
7*

c s

c s

)
C
7)
i
6
6 6
5
6 6 m
6 m
5
i
+

7
7
7
7

Pentru trecerea de la microviteza la viteza se conecteaza motorul 5, si se deconecteaza motorul 2. =rana ; se desc+ide si se
inc+ide frana 7, deoarece sunt semiautomate.
<lementul conducator al mecanismului planetar este Vc, iar elementul fix este V% (b)
:
6
;
5
7
6
6
6
6
i i
7
C)

7
c
c
c
c
c
6 m
5
r
5

=G
( )
( )
c
S C
c
s c
C
C
)
C
C)
6
6 6
5
6 6 m
6 m
5
i
+

7
7
7
7

?c = 7?
3n scurtul timp in care se face comutarea vitezelor, in care se desfasoara procesul de franare al motorului 2 si de demarare a
motorului 5, mecanismul lucreaza ca atunci cand are doua intrari (doua grade de libertate) - deci ca un mecanism diferential.
/ceasta este si avanta1ul acestui sistem9 permite in timpul functionarii trecerea de la microviteza la viteza si invers, aceasta
trecere facandu-se progresiv, pe masura ce un motor este franat, iar celalalt demareaza.
1-. MECANISME DE .ASC,LARE C, PALANE C, CA.L,
S)'&tii4 +&n#ti)nr!
Lascularea bratelor poate fi conceputa atat ca miscare de lucru (care sa se poata efectua cu sarcina) cat si doar ca miscare de
sc+imbare a pozitiei.
3n primul caz, micarea de basculare serveste la deplasare a sarcinii in raza de actiune a macaralei.
3n al doilea caz, miscarea de basculare serveste pentru coordonarea razei de actiune si a sarcinii, corespunzator diagramelor
caracteristice de sarcina a macaralelor.
"ecanismele de basculare ale bratelor pot fi9
- mecanice cu palan, cu cablu si troliu;
- +idraulice cu cilindri +idraulici.
Lratele basculante cu palan cu cablu sunt folosite la macaralele turn si la cele cu brate zabrelite.
Cele +idraulice, sunt de regula folosite la macarale cu brate telescopice.
$. !ecanisme de basculare cu palan de cablu
)unt alcatuite dintr-o perec+e de tiranti flexibili la care se ataseaza grupul mobil de role al palanului de basculare, grupul fix de
role al acestui palan este montat pe un suport din bare metalice, dar ramura activa a palanului se infasoara pe tamburul troliului de
basculare.
7B
( )
s c
)
)
)
)
6 6 m
5
r
5
+

2 - brat L
7 - perec+e de tiranti 4
; - palanul de basculare cu grup de role fixat la extremitatea tirantilor, iar grupul fix pe constructia metalica a macaralei. PL
5 - troliul mecanismului de basculare 4L
*a aceasta solutie ung+iul pe care-l face tirantul cu axa bratului este variabil E componenta efortului axial in brat este si ea
variabila. *a lungimi mari de brat si la ungiuri mari de inclinare ale bratului, ung+iul U tinde sa aiba valori foarte mici si
introduce compresiune in brat (tinde sa ia valori foarte mari).
Pentru evitarea acestui lucru, se utilizeaza sistemul de contrabrat.
!e regula bratele de lungimi mari sunt confectionate din tronsoane care pot fi ansamblate in numar variabil pentru a rezulta brate
de lungimi convenabile de lungi.
3n aceste cazuri tirantii sunt si ei realizati din tronsoane de lungimi corespunzatoare tronsonului bratului cu care se asociaza
$$. !ecanisme de basculare pentru macarale turn
7#
Contrabratul CL este sustinut de tirantul propriu 4CL.
4roliul de basculare este plasat pe platforma rotitoare. Palanul de basculare PL are grupul atasat constructiei metalice (de forta),
iar grupul mobil la extremitatea tirantilor. )ub actiunea greutatii sarcinii Qc si a greutatii bratului 0L, in tirant apare efortul 4,
turnul este solicitat la un efort activ . = QcE0bE4 si la un moment maxim inconvoietor "i = Qc
a
l
E 0b
"
l
- 4e
!istanta e este mica rezultand o solicitare puternica la inconvoiere a turnului. Pentru a diminua aceasta solicitare de inconvoiere,
se utilizeaza sisteme de descarcare de moment a turnului.
.
Anul din sisteme este acela de a rabate tirantii peste perec+ea de role in legatura cu grupul mobil de role al palanului de basculare
si peste role de intoarcere !.
78
T N N
T M M
T l " l Q M
e i i
e " b a c i
+

+
W
7
)istemul este frecvent practicat.
Pentru asigurarea unei descarcari convenabile se mai poate utiliza solutia diri1arii cablului palanului de basculare la contrabrat.
!escarcarea se face prin utilizarea efortului din cablul palanului de basculare
15. MECANISME DE .ASC,LARE C, PALANE C, CA.L,
C'#&'
)e presupun cunoscute9
- diagrama caracteristica de sarcina;
- geometria sistemului;
- greutatea bratului;
- vitezele si acceleratiile de lucru ale miscarii
Prin calcul se urmareste sa se determine9
- efortul in tiranti pentru dimensionarea acestora;
- efortul in palanul si cablul de basculare si dimensionarea acestora;
- calculul troliului mecanismului de basculare.
2. Calculul tirantilor9
)e face functie de efortul care il solicita. <fortul maxim, depinde de fortele care apar in sistem si pentru acestea precizam
conditiile de lucru cele mai aspre. /ceste conditii sunt9 se presupune ca se efectueaza miscare de rotatie si concomitent se
efectueaza franarea coborarii sarcinii.
*ctiunea:
- incarcarea de calcul si forta de incarcarea a sarcinii;
- forta centrifuga a sarcinii;
- greutatea bratului si forta centrifuga rezultata pe brat;
;$
- se presupune ca vantul bate din spatele bratului astfel incat apar forte de vant =va si =vb.
!eoarece efortul in tiranti depinde atat de sarcina cat si de ung+iul dintre tiranti si brat nu se poate preciza de la inceput pentru
care ung+i J in tirant, va apare tensiunea maxima.
!e aceea determinarea efortului se face pentru mai multe pozitii ale bratului, alegandu-se de regula pozitiile extreme si 7 - ;
pozitii intermediare.
1ortele de legatura:
)r - in cablul de ridicare (spre tirant)
4 - efortul in tirant
!in ecuatia de ec+ilibrare a momentului
( ) ( ) ( )
b vb vb b cb
b b b va ca b b
L l 1 l 1
l " L 1 1 L T L T T M
( $ sin sin
cos sin cos sin $
sin cos $

+

Punctele unde este aplicata forta de vant, fortele de greutate si fortele centrifuge nu corespund.
=orta centrifuga a bratului este mica si poate fi negli1ata.
( ) ( ) [ ] ( ) ( ) [ ] ( )
( )
[ ]
pr pr
r
r
b
vb
vb
b
cb
cb
b
b
b va ca
ia c r
n
%
S
S T
L
l
1
L
l
1
L
l
" 1 1
1 Q S T

+ + + + +
+ +
;
sin
sin
........
sin
2
; sin 9 ( sin sin cos sin
cos cos cos sin sin cos cos sin
2
2 2
- efortul in ramura de cablu a palanului de ridicat.
3n situatia cand sunt doi tiranti, efortul din tirant se determina astfel incat efortul de rupere in tirant este ;
7
max
T
C S
s rT
Cs
pentru tiranti9 (Cs)min = ;,:
7.Calculul palanului de basculare a bratului9
<fortul in palan = efortul in tirant
()pb)max = 4max
)e alege numarul de ramuri portante9 npb
!e regula
pb
pb
pb
n
n
i
2
- palan simplu
<fortul in ramura de cablu care se infasoara pe tambur9 )b
z
d pb pb
b
n
T
S

max
;
b b
S d &da.'
;. Calculul troliului de basculare9
;.2 Calculul tamburului9
!iametrul tamburului9 ( )d ! ! (
T
2
7 2

*ungimea tamburului9 *4 - pentru care trebuie sa stabilim care este cantitatea de cablu ce se infasoara pe tambur. /ceasta se
determina pentru bratul situat in cele doua pozitii extreme. ?ariatia lungimii bratului va fi9 X*pb = *2-*7
Cantitatea totala de cablu ce trebuie infasurata pe tambur este9 *c = X*x npb
;.7 Calculul puterii necesare actionarii9
;2
troliu
i b
nec
5 S
N

; )b = efortul in ramura care se infasoara pe tambur.

?i = viteza de infasurare a cablului pe tambur
Htroliu = randamentul troliului de la motor la tambur.
b
c
i
t
L
5
deci
b
pb
i
t
n L
5

Ht = randamentul total al tamburului.

!aca motorul de actionare are capacitatea de supraincarcare pentru perioade
scurte - cum este cazul motoarelor electrice, atunci in relatii se va introduce valoarea
;
7
min max
T T
T
med
+
. !aca motorul nu se poate supraincarca (motor cu ardere interna) se va
introduce in relatie 4max. !aca miscarea de basculare nu este miscare de lucru, ci doar de sc+imbare a pozitiei,
atunci in relatia puterii 4, trebuie introdus cu valori determinate fara Q la carlig.
;.; Calculul raportului de transmisie si alegerea transmisiei.
pb pb
b n i
nec
pb
b
pb
i i
i
T
T
m
nec
i L
t n (
i
i
t
L
( (
5
n
n
n
i
2
6$
6$ 6$

/stfel se poate alege transmisia.
;.5 Calculul momentului de franare in vederea alegerii franei
"= C U x "f;
"f - momentul de transfer la arborele roti de frana.
U - coeficientul de siguranta la franare.
U - 2,: la mecanismul de basculare
troliu
%
T
f
i
M
M "4 - momentul de torsiune la arborele tamburului
!eci9
=rana se dimensioneaza intotdeauna la valoarea lui 4max, determinata in conditia prezentei sarcini la carlig.
16. MECANISME DE .ASC,LARE C, PALANE C, CILINDRI HIDRA,LICI
'
t
L
T
N
t
n L
n
T
N
b tot
nec
b
pb
z
d pb pb
nec
pb

2
t
pb
i
f
i z
d pb
pb
i
T
i
( T
M
(
i
T
( S
M
b

7 7 7
W
max max

;7
)e utilizeaza la macarale cu activare !iesel +idrostatice care sunt ec+ipate cu brate telescopice.
)e utilizeaza unul sau o perec+e de cilindri +idraulici, sc+ema de actionare este conceputa astfel incat la coborare sa nu se
produca o accelerare necontrolata a acestei miscari.
Pe traseul lic+idului se introduce un drosel (supapa de franare), care in cazul actionarii cu doi cilindri trebuie sa fie strabatut de
circuitele de la ambii cilindri.
)c+ema de calcul este cea din figura.
!ebitul necesar alimentarii lor rezulta din formula9
z
( S
%
b
nec
5
7

! = diametrul interior al cilindrului;

z = numarul cilindrilor
18. ROTI DE R,LARE METALICE
D!$initii4 C'(i$i#ri4 C'#&'
)tudiul sistemelor de deplasare ale macaralelor asigura pe de o parte rezemarea si transmiterea incercarilor de la macara la
suprafata de spri1in, iar pe de alta parte asigura deplasarea acestora in frontul de lucru.
!in acest punct de vedere exista macarale autopropulsante9
- cu motoare si mecanism propriu de deplasare
- tractate
3n ceea ce priveste organele de spri1in si deplasarea, acestea pot fi9
- roti metalice (deplasarea se face pe cai cu sine);
- roti cu pneuri;
- senile;
- sisteme speciale.
,oti metalice9
Clasificare9
a). dupa rolul functional9 - roti motoare (actionabile)
- roti libere (neactionate)
b). dupa forma suprafetei de rulare9 - roti cilindrice
- roti conice
,otile cilindrice - ruleaza fie pe sine plate, fie bombate.
,otile conice - ruleaza pe sine bombate, sau sunt utilizate la carucioare pentru rularea pe talpa inferioara a profilelor 3.
c). dupa modul de g+idare9 - cu baze de g+idare bilaterale
- cu baza de g+idare unilaterala
- fara baze de g+idare - g+idarea se face cu role speciale.
d). dupa modelul rotii 9 - fara banda1
- cu banda1
<lemente constructive9
;;
a b c
,oata cu obada cilindrica si baze de
g+idare bilaterale, fara banda1e.
,oata conica de rulare pe profil 3 ,oata cu banda de rulare pe sine
bombate (obada rotii este putin
conica. /re loc autoconcentrarea in
timpul deplasarii).
0eometria rotilor de rulare9 <ste determinata de geometria suprafetei de rulare si a bazelor de g+idare. )uprafata de rulare este
determinata de latimea L care se adopta9
L = b E Y< E Y* E 1
b = latimea sinei;
Y< = abaterea maxima de la ecartamentul sinei;
Y* = abaterea maxima de la desc+iderea macaralei;
1 = 1oc bilateral
1 = (: D 7$) mm - necesar pentru dilatari.
Ang+iul bazelor de g+idare este de 6
$
ales, astfel incat la tendinta de mers stramb sa se evite urcarea rotii pe sina.
!iametrul rotii se alege in functie de incarcarea de calcul pe roata si presiunea admisibila de contact intre roata si sina.
)e porneste de la teoria elasticitatii (relatia lui ertz)
unde9
O = coeficientul contractiei transversale (Poisson);
Pc = incarcare de calcul;
% = latimea de contact intre roata si sina.
% = b - 7r, la sine plate
% = b - r
;
5
, la sine bombate
7 2
C C
P
P
med
c
;
;
7
min max
P P
P
med
+

C2 = coeficient de viteza (depinde de viteza de deplasare) - datorita neregularitatii caii

C7 = coeficient al regimului de lucru - functie de grupa de functionare
Conform )4/) 7B;B ( 2 - #7
<e = modul de elasticitate ec+ivalent

%max
( )
7 2
2
7

( )

P
c
%
<
2

2
Z
2

;5
<2 = modul de elasticitate al materialului rotii
<7 = modul de elasticitate al materialului sinei
8
8 8
8 8
8
e

7 2
7 2
7
M2 = raza de curbura a rotii;
M7 = raza de curbura a sinei.
M2 =
7

M7 = [
= presiunea conventionala admisibila de contact este tabelata in )4/) 7B;B ( 2- #7 in functie de materialul rotii9 @*:$,
@*6$, @*B$.
%
a
c
p
p

19. MECANISME DE DEPLASARE PENTR, GRIN@I R,LANTE
SI PENTR, POD,RI R,LANTE
Particularitatea principala a acestor macarale9
/u o desc+idere mare, intrucat pentru limitarea la minim a mersului oblic e necesar sa fie actionate rotile atat pe o cale cat si pe
cealalta, lantul cinematic al transmisiei trebuie sa se intinda intre cele doua roti (sau grupuri de roti) actionate.
3n practica sunt utilizate doua sisteme9
2. - actionarea independenta a rotilor cu doua grupuri de antrenare situate in vecinatatea rotilor antrenate.
7. - cu actionare comuna9
a). mecanismul de deplasare nu e sincronizat;
b). mecanismul de deplasare are sincronizare mecanica.
2. 3n cazul actionarii independente actionarea este simetrica cu doua grupuri de actionare.
7. )isteme cu sincronizare mecanica - sunt generalizate pentru poduri rulante, sunt sisteme cu antrenare de la un motor
unic, sincronizarea facandu-se printr-o transmisie cu arbori intermediari, avand simetrie fata de axa mediana a podului
rulant.

%max
( )
7
$.2B:
P
c
%
<
7
!

a%
( )
7

a%
( )
7
$.;:<
p
$
;:
Pentru poduri rulante de desc+idere mica (8D27 m) se utilizeaza sc+ema cu un grup de actionare central si arbori de turatie 1oasa.
/vanta19 simplitate.
3n cazul podurilor rulante de desc+idere mare este avanta1os sa se utilizeze o sc+ema cinematica cu arbori de sincronizare de
turatie ridicata, deoarece momentul de torsiune care ii solicita fiind mic rezulta angrena1e de transmisii usoare si prin urmare,
incarcarea cu greutatea proprie a acestor organe, a grinzi principale a podului se diminueaza substantial.
)e mai poate utiliza o sc+ema care reprezinta o solutie combinata intre cele doua si care are avanta1e constructive.
*a aceasta solutie reductorul plasat central asigura doar o reducere partiala a turatiei, reducerea finala facandu-se intr-un angrena1
exterior (/.=. - angrena1 final) roata de rulare fiind montata liber pe osia fixa si antrenata printr-o roata dintata solidara cu ea.
/vanta1e constructive si de exploatare9
- o foarte usoara demontare a rotilor in vederea inlocuirii lor;
- plasarea axei transmisiei intermediar, fata de axa rotilor se poate face in cel mai convenabil mod
pentru situatia data.
!aca se face o sectiune transversala prin grinda principala a mecanismului.
3ndiferent de solutia adoptata in ceea ce priveste antrenarea, pentru buna functionare a mecanismului este necesar sa se respecte
urmatoarele cerinte in ceea ce priveste transmisia cu arbori intermediari.
A. arborii intermediari (/..) sa fie cuplati intre ei cu cupla1e compensatoare ung+iulare, de tipul cupla1ului simplu dintat.
.ecesitatea utilizarii unor cupla1e compensatoare ung+iulare e data de faptul ca arborii sunt spri1initi pe lagare in lungul grinzii
podului, care sub actiunea incarcaturii se deformeaza.
;6
df = deformatia podului
ai = arbore intermediar care urmareste deformatia podului
\ = deplasarile ung+iulare
BA. semicupla1ele nedintate se vor monta in vecinatatea punctelor de rezemare a arborilor (lagarelor).
#A. fiecare arbore intermediar trebuie rezemat doar intr-un singur lagar, care trebuie sa fie oscilant.
"A. unul dintre arbori trebuie sa ramana nerezemat. <ste fie arborele dinspre motor (sau reductor), fie cel dinspre roata de rulare.
1:. MECANISM DE DEPLASARE PENTR,
MACARALE CAPRA
*a macaralele capra structura metalica este mai putin rigida in plan orizontal, de aceea in cazul macaralelor cu desc+idere sau
inaltime mare se pune mai acut problema sincronizarii rotilor antrenante.
/vand in vedere ca mecanismul nu poate ocupa spatiul din desc+idere, al macaralei, nu se poate face sincronizarea mecanica si se
recurge la sincronizarea cu arbore electric.*a aceste macarale este actionat cate un bog+iu pe fiecare sina.
;B

a). )c+ema cinematica utilizeaza un reductor de turatie conico-cilindric pentru a ne mari gabaritul pe latime. /ntrenarea se face
cu un angrena1 final, iar transmiterea miscarii la a doua roata se face printr-o roata dintata intermediara.
)incronizarea - prin arbore electric.
<xista doua tipuri de arbore electric9 - fara masina auxiliara de sincronizare;
- cu masina auxiliara de sincronizare.
*a sistemul fara masina auxiliara de sincronizare infasurarile electrice ale celor doua motoare sunt legate electric intre ele, in
acest fel, daca unul din motoare tinde sa se roteasca cu o viteza mai mare, fata de al doilea motor, atunci el tinde sa devina
generator, apare o circulatie de curent de la motorul cu viteza ridicata spre cel cu viteza mica, astfel incat vitezele tin sa se
egaleze.
;#
/cest sistem nu este sensibil la desincronizari mici, ci numai la desincronizari mari si atunci se utilizeaza sisteme cu motoare
auxiliare. "otoarele principale sunt ec+ipate cu motoare auxiliare de sincronizare ("/)) de putere mica, a caror conectare este
astfel incat sa se invarteasca in sens contrar motorului principal.
"otoarele electrice auxiliare de sincronizare ("/)) sunt legate intre ele electric. )istemul este eficient c+iar la desincronizari
mici.
b). 3n cazul macaralelor capra cu desc+idere si inaltime mai mica (mai rigide) se poate utiliza solutia antrenarii rotilor situate pe
aceeasi sina, mizand pe faptul ca mersul mai avansat al unui picior al macaralei este impiedicat de rigiditatea intregii constructii9
)e utilizeaza o transmisie cardanica9
4C - transmisie cardanica
/C - angrena1 conic
1;. MECANISM DE DEPLASARE PENTR,
MACARALE T,RN
"acaralele turn au anumite particularitati care determina conceptia mecanismului de deplasare9
- macaralele turn sunt inalte, cu centrul de greutate ridicat si au o constructie foarte flexibila.
)e impune ca mecanismul sa fie astfel conceput incat sa asigure demara1e si franari progressive, fara socuri. Pentru aceasta se
utilizeaza in lantul cinematic ambreia1e +idraulice, motoare cu doua turatii sau motoare cu rotor bobinat, si pornire in trepte
reostatice, macaralele turn sunt rotitoare rezultand o incarcare pe reazeme variata in functie de orientarea parti rotitoare.
Pentru asigurarea fortei de tractiune necesare trebuie ca 1umatate din numarul total de roti sa fie roti motoare. Plasarea lor poate fi
facuta in 7 moduri9
fie sunt realizate doua bog+iuri cu cate doua roti motoare la fiecare bog+iu.
/vanta1e9 se utilizeaza doar doua grupuri de actionare.
fie toate cele patru bog+iuri sunt motoare, insa fiecare are o singura roata motoare.
;8
!in punct de vedere functional este mai avansata solutia a doua pentru ca forta de tractiune totala depinde de orientarea bratului.
7
max
Q "
" T
*
+
; 0/ = greutatea accelerata
3n cazul unei forte de tractiune variaza cu pozitia bratului9 are valori minime (si maxime) cand bratul este perpendicular pe calea
si orientat pe partea opusa rotilor.
"ecanismele macaralelor turn nu se sincronizeaza pentru ca E si sunt diferite.
lipsa curs
2*. DETERMINAREA RE@ISTENTELOR LA INAINTARE A MACARALELOR DEPLASA.ILE PE SINE
CR,LARE4 PANTA4 ?ANTA
!eterminarea rezistentei la inaintare9
3n timpul deplasarii macaralelor apar rezistente avand diferite cauze.
/ceste rezistente trebuie invinse prin actiunea fortelor motoare generate la periferia rotilor de catre motorul (motoarele) de
actionare. !e aceea ele sunt transformate in forte ec+ivalente.
,ezistentele la inaintare se determina global, pentru ansamblul macaralei astfel incat sa se poata stabili necesarul total de putere
pentru asigurarea deplasarii in cele mai grele conditii.
$. %ezistenta la rulare:
,ezistenta la rulare este determinata de frecarea de rostogolire intre roata si sina. /ceste frecari sunt greu de evaluat analitic, se
determina experimental9
=G
factor adimensional; ] - coeficient de rezistenta la rulare;
!in expresia rezistentei la rulare rezulta ca, daca rotile de rulare ale macaralei sunt identice, rezistentele ce apar la roti sunt
proportionale cu incercarile, astfel ca rezistenta totala pentru intreaga macara este9
( ) 9 " Q c tot '
r
+
0 = greutatea macaralei
Q = greutatea sarcinii
&. %ezistenta determinata de panta caii:
F
r
!
7
c P
d
7
f +

,
F
r
!
7
c "
r

F
r
P
d 7f +
!
c
d 7f +
!
]
5$
Presupunem ca datorita imperfectiunilor de executie la calea de rulare apare o panta.
,ezistenta data de aceasta este c+iar componenta greutatii macaralei in lungul pantei9
( ) ( ) " Q Q " '
p
+ + sin
J = ($,$$2 D $,$$;) - functie de infrastructura caii.
-. %ezistenta data de actiunea vantului.
)e presupune ca macaraua se deplaseaza in sens contrar sensului de actionare a vantului si ca intensitatea vantului atinge valoarea
maxima admisa in functionare. rezistenta vantului rezulta Fv este rezultatul presiunii vantului asupra macaralei si sarcinii.

+ + v g * v g * ' ' '

a a i
Q
v
M
v v 2
21. ORGANE DE SPRIDIN SI R,LARE ALE MACARALELOR PE SENILE
#isteme de deplasari pe senile.
3n raport cu celelalte macarale pe senile au unele avanta1e9
- senilele au o suprafata de contact cu terenul, mare, astfel incat presiunea pe teren este mica c+iar
si in cazul macaralelor foarte mari.
- suprafata senilelor in contact cu terenul se dimensioneaa astfel incat presiunea maxima sa nu
depaseasca 5 da. ( cm
7
, presiunea medie fiind de (2D7) da. ( cm
7
. 3n acest fel macaralele pe
senile au acces pe terenuri slabe, neamena1ate.
- senilele avand o masa mare, centrul de greutate (C0) al macaralei pe senile este coborat
rezultand o stabilitate buna la rasturnare.
- sistemele cu senile nu au suspensie elastica; iar viteza de deplasare este mica, astfel incat ele se
pot deplasa cu sarcina la carlig.
- pot manevra in spatii restranse.
!ezavanta1e9
- masa mare - consum mare de metal;
- uzura mare a sistemului;
- randament scazut;
- nu se pot deplasa de la un punct de lucru la altul decat prin imbarcare, cu a1utorul mi1loacelor de
transport.
2). - roata stelata motoare - angreneaza cu senile; este o roata poligonala cu # - 27 laturi;
7). - grinda longitudinala pe care se reazema prin intermediul a doua grinzi transversale, sasiul macaralei;
;). - role de spri1in prin care macaraua se reazema pe senile;
5). - role de sustinere a ramurii superioare a senilelor;
:). - senile;
6). - roata de intoarcere si intindere a senilei;
B). - lagarele mobile ale rotii 6 prevazute cu sistem de intindere cu surub.
Cursa acestui sistem trebuie sa fie minim egala cu pasul senilei.
,otile 2 si 6 sunt confectionate prin turnare din otel cu rezistenta mare la uzura.
0rinda 7 este confectionata fie prin turnare, fie constructie sudata.
,olele ; de spri1in sunt montate pe un ax fix cu capete frezate, pe rulmenti bine etansati. /xul fix are fusurile prelucrate (frezate)
pentru spri1inirea pe marginea grinzii.
52
)enila : este alcatuita din placi articulate; la partea interioara, placile au suprafetele de rulare ale rolelor precum si o proeminenta
pentru angrenarea cu roata motoare.
)uprafata in contact cu solul a placilor , este fie neteda, fie cu adancituri sau alveole pentru asigurarea unei aderente mai bune cu
solul.
Placile senilelor se confectioneaza prin turnare din otel austenitic manganos.
22.DETERMINAREA RE@ISTENTEI LA INAINTARE A +ORTELOR
DE TRACTI,NE ALE SENILELOR SI A P,TERII NECESARE
Calcularea rezistentei la inaintare9
*a inaintarea in linie dreapta, rezistentele exterioare sunt9
,ezistenta la rulare9
cos " 9 '
r

0 = greutatea macaralei
] = coeficient de rezistenta la rulare, depinde de teren.
,ezistenta pantei9
sin " '
p

,ezistenta determinata de vant9

i i v
* p '
gv p
i i

%i = coeficient rezultat al presiunii pe elementul 3 al macaralei
/i = arie expusa de elementul transversal fata de directia de actiune a vantului.
,ezistenta in vira1.
?ira1ul se bazeaza pe pivotarea senilelor pe teren astfel ca, la contactul acesteia cu terenul apar forte de frecare amplasate
transversal, care determina niste cupluri de frecare pentru a caror invingere trebuie ma1orata forta de tractiune a senilelor.
L b
"
p

7
(pentru ca sunt 7 senile)
p = presiunea exercitata pe suprafata pe suprafata de contact
)uprafata elementara9 d/ = b dx
=orta normala9 dO = pd/
!aca ---------- se face ca in figura, atunci forta de frecare elementara9 d4 = Od., momentul elementar9 d" = xd4.
"omentul total9

7
2
$
7
2
$
7
7
2
$
7 7
2
$
7
2
$
# 5 7
(
7 7
7 7 7
"L L
L
" #
L
"
#d# b
L b
"
d# b p # #dT dM M


#
"L
M

,ezistenta la deplasare in linie dreapta9

F = Fr E Fp E Fv
.e propunem sa determinam forta de tractiune la cele doua senile considerand ca se efectueaza si vira1ul. *a fiecare senila se vor
manifesta9 rezistenta la mersul in linie dreapta, momentul de pivotare rezistent, forta de tractiune.
57
Pentru determinarea fortelor scriem ecuatia de ec+ilibru ale momentelor9
$
2

M
(47 - $,:F) < E 7" = $
7
7
7
'
8
M
T +

$
7
M
(42 - $,:F) < -7" = $
7
7
2
'
8
M
T +
Pentru a determina puterea necesara actionarii
- in virE9
[ ] '
v T v T
N
* m

+

2$$$ 6 , ;
7 7 2 2
4 = &.';
v = &%m(+';
Hm = randamentul mecanic;
Hs = randamentul senilelor.
- in 'ini! "r!%t9
s m
v '
N

2$$$ 6 , ;
2-. SOL,TII DE MECANISME DE ROTIRE
#isteme de rotire:
/sigura orientarea bratelor macaralelor rotitoare. "iscarea de rotire este o miscare de lucru, adica se efectueaza cu sarcina la
carlig.
)istemele de rotire sunt alcatuite din9
- mecanism de actionare (denumit mecanism de rotire);
- ansamblu organelor de spri1in ale partii rotitoare. /cestea preiau incarcarile transmise de partea
rotitoare si le transmit mai departe partii nerotitoare a macaralei.
!ecanismele de rotire:
/lcatuirea acestor mecanisme trebuie conceputa in corespondenta cu particularitatile de lucru ale macaralelor, intre care mai
importante sunt9
- miscarea de rotire se face cu viteza ung+iulara redusa, turatiile fiind cuprinse intre ($,: D 7) rot (
min. !e aceea raportul de transmisie e foarte mare. !in aceste motive se utilizeaza reductoare
planetare in 7 sau ; trepte, sau reductoare melcate.
- partea rotitoare a macaralei are nu numai masa mare, dar si moment de inertie mare, astfel incat
problema de demara1 si franare a1ung pe primul plan.
/tat demara1ul cat si franarea trebuie sa fie progresive, pentru evitarea balansarii sarcinii la carlig.
*a anumite macarale, cum sunt cele turn, de regula mecanismul de rotire se concepe astfel incat in situatia de nefunctionare a
macaralei, partea rotitoare sa fie tinuta libera, nefranata, pentru a fi orientata de vant astfel incat sa expuna acestuia o arie minima.
5;
!e regula, mecanismul de rotire este plasat pe partea rotitoare a macaralei. Altima treapta a transmisiei acestui mecanism este
alcatuita dintr-un angrena1 planetar, format din roata dintata conducatoare in legatura cinematica cu mecanismul si o coroana
dintata fixa plasata pe partea nerotitoare a macaralei.
2. 4ransmisia este alcatuita dintr-un reductor melcat cu avanta1ul unui raport mare de transmisie la gabarit redus si al
atenuarii socului la franare si la conectarea motorului.
(ezavanta+9 randament scazut.
Cupla1ul de siguranta este prevazut in sc+ema pentru evitarea in cazurile cand in mod accidental in timpul rotirii sarcina
este impiedicata sa se roteasca sau incepe rotirea inainte de ridicarea sarcinii.
"omentul de transmisie, transmis de cupla1 poate fi reglat.
,.!. = roata dintata conducaoare
S.!.=. = coroana dintata atasata partii nerotitoare a platformei.
"iscarea la platforma rotitoare PR se face datorita fixarii acestui mecanism la aceasta platforma.
7. )e utilizeaza un reductor planetar in doua sau trei trepte.
"otorul are frana incorporata care in situatia de nefunctionare a macaralei poate fi mentinuta in stare neactionata pentru
punerea in girueta a platformei rotitoare a macaralei (lasarea libera a partii rotitoare a macaralei pentru a se indrepta
dupa directia vantului micsorandu-si astfel suprafata expusa vantului).
=ortele din angrena1 se descarca prin rulment astfel incat arborele transmisiei transmite numai momentul de torsiune.
/rborele este plasat liber. /ctionarea se face cu un motor electric cu frana incorporata. 4ransmisia este cu un reductor
cu angrena1e cilindrice in trei, patru trepte, o roata dintata conducatoare si coroana dintata fixa.
<lementul functional modern in aceasta solutie este un cupla1 de inductie cu alunecare C.3./. 4ransmiterea cuplului se
face datorita campului electromagnetic. "otorul poate fi franat in gol si pe masura cresterii curentului de excitatie
cuplul variaza progresiv, deci ne transmite un demara1 progresiv (avanta1).
*a curentul nominal cupla1ul este rigid. Cand macaraua nu este actionata, mecanismul este pus in girueta pentru ca
cupla1ul nu este actionat (al doilea avanta1).
55
Organe de spri%in ale partii rotitoare pe partea nerotitoare a macaralei:
)olutii9 - sisteme de spri1in cu coloana fixa;
- sisteme de spri1in cu platforme9 - pe roti;
- sisteme de spri1in cu platforma9 - pe role;
- sisteme de spri1in cu rulment de mare diametru.
Sistem de spri+in cu coloana fi#a:
)e utilizeaza la macarale turn cu turn rotitor. <ste alcatuit dintr-o coloana fixa rezistenta din tabla C+ care este prevazuta la
partea superioara cu un fus, iar la partea inferioara cu o cale de rulare circulara CRC.
PR - partea rotitoare a macaralei se spri1ina prin intermediul unui lagar radiant - axial (oscilant) LRA - la partea superioara, iar
la partea inferioara prin intermediul unei casete cu role CR care au rolul unui lagar radial.
Caseta cu role este alcatuita dintr-o structura metalica atasata PR, din patru mici balansiere . prevazute cu cate doua role.
,egla1ul 1ocului dintre role si CRC presupune si regla1ul verticalitatii partii rotitoare, se asigura cu a1utorul celor patru suruburi
de regla1 - SR - cate unul pe fiecare balansier.
3ncercarile care apar la acest sistem sunt9
- o incarcare verticala / - preluata de lagarul superior;
- incarcari radiale - care dau nastere la niste reactiuni;
cos 7
)
P ;
Determinarea rezistentelor ce apar la rotire:
,ezultatul se simplifica sub forma unor mari rezistente determinate de frecare in lagarul de spri1in9
5:
!aca presupunem ca lagarul superior e o combinatie intre un rulment axial si unul radial si incarcarea axiala e A, atunci9
"^s = I^ / r^
unde rF - raza cercului la nivelul careia are loc frecarea in rulmentul axial;
"^^s = I^^x s x r^^
unde rFF - raza cercului la nivelul careia are loc frecarea in rulmentul radial;
s = reactiunea din lagarul superior;
"s = "^s E "^^s
=orta care actioneaza asupra rolelor9
cos 7
i
)
P
!aca presupunem o miscare de rotatie in sensul sagetii, atunci apar rezistente la rulare
7
'
9 P
'

7
P9 ' 7 ;
] = coeficientul de rezistenta la rulare
d
f
9
7 +

;
M = diametrul la nivelul caruia are loc frecarea in rola.
d = diametrul rolei
!aca ! este diametrul caii de rulare circulare atunci9
7
d (
9 M
i
+
in raport cu axa de rotatie
3nlocuind ( ) d ( 9
) d (
P9 M
i
i
+
+

cos 7 7
7
s i fr
M M M +
29. DISPO@ITI?E DE SIG,RANTA PENTR,
STARI DE APROPIERE LIMITA
Dispozitive de siguranta.
&. Generalitati:
!ispozitivele de siguranta sunt sisteme cu functionare automata sau comandata cu a1utorul carora se asigura functionarea
macaralelor, fara pericolul avariilor si accidentelor, in conditii de deplina securitate.
<c+iparea mecanismului cu dispozitive de siguranta adecvate este obligatoriu; ele nu sunt autorizate sa fie date in exploatare daca
aceste dispozitive nu functioneaza corespunzator.
3n prezent exista o varietate destul de mare de dispozitive de siguranta depinzand de tipul macaralelor si o varietate inca si mai
mare de solutii te+nice de realizare.
,ealizarile pot fi bazate pe principii de functionare mecanice, electrice, +idraulice pneumatice si cel mai frecvent combinate9
electro-mecanice, electro-+idraulice, electro-pneumatice.
56
3n ultima vreme au fost introduse in special macaralele deplasabile pe cai fara sine de capacitate mare, o serie de
dispozitive de siguranta electronice.
'. (imitatoare de sarsit de cursa:
)unt dispozitive cu functionare automata care limiteaza comanda de miscare in sensul in care aceasta nu mai este permisa.
Comanda miscarii in sens contrar ramane posibila.
Cu astfel de limitatoare sunt ec+ipate toate mecanismele macaralelor, cu exceptia celui de rotire, daca aceasta se poate face
nelimitat intr-un sens sau altul.
Principiul acestor limitatoare este declansarea mecanica, la sfarsitul cursei miscarii de lucru respective, a macaralei, a unui
contact electric, a unei supape pneumatice de RRRRRRRRRRR RR. care au ca efect deconectarea motorului de
antrenare sau trecerea acestuia in regim de functionare in gol.
a) (imitatorul de sarsit de cursa cu surub
<ste utilizat la troliile de ridicare constante, precum si la troliile de tractiune a carucioarelor de sarcina .
<ste alcatuit dintr-un surub (2) antrenat in miscarea de rotatie printr-o transmisie cu lant (7) de la arborele tamburului de cablu.
Pe surub se afla piulita (;) impiedicata sa se roteasca de g+ida1ul (5).
*a cele doua extremitati ale surubului se gasesc doua microintrerupatoare (:) a caror fixare in lungul surubului poate fi reglata.
Anul dintre microintrerupatoare asigura limitarea intr-un sens al miscarii, iar celalalt limitator in celalalt sens.
,aportul de transmitere a transmisiei cu lant ca si pozitia microintrerupatoarelor se alege astfel incat intre cele doua limite sa se
execute cursa completa a carligului (caruciorului de sarcina).
)e constata ca daca limitatorul actioneaza intr-un anumit sens, comanda ramasa posibila este deplasarea in celalalt sens. !upa
eliberare microintrerupatoarele isi recapata pozitia normala.
b) (imitatoare de sarsit de cursa cu parghie basculanta
<ste frecvent utilizat la mecanismele de translatie ale macaralelor deplasabile pe cai cu sine.
<ste alcatuit din parg+ia basculanta (2) situata pe acelasi ax (7) cu contactul mobil (;). Contactul fix (5) este montat pe lamela
elastica (:), (6) este arcul de revenire a partii mobile in pozitie normala. *imitatorul (B) se ataseaza mecanismului la sfarsitul caii
astfel incat atunci cand macaraua a1unge cu limitatorul in dreptul ei parg+ia acestuia este silita sa basculeze si prin aceasta, sa
desfaca circuitele.
Pe acelasi principiu pot fi realizate limitatoarele de sfarsit de cursa pentru inclinarea bratelor, sau de ridicare a sarcinii
in cazul macaralelor cu brat basculant.
3n acest din urma caz limitarea cursei se realizeaza cu a1utorul unei parg+ii actionate la sfarsitul cursei de ridicare c+iar
de partea mobila a palanului de ridicare.
Pozitia limitatorului, respectiv a riglei se stabilesc tinandu-se cont de specificatiile cursei pe care le parcurge macaraua, sau partea
mobila respectiva, pana la oprire (desc+iderea contactelor, determina deconectarea motorului si aplicarea franei).
2:. LIMITATOARE DE SARCINA
)unt dispozitive cu functionare automata ce anuleaza comanda de ridicare daca sarcina de ridicat depaseste valoarea
sarcinii pentru care au fost reglate.
!e obicei regla1ul se face la valoarea 2,7 - Q, Q fiind sarcina nominala, pentru a preveni deconectarile in cazul aparitiei
unor solicitari dinamice de scurta durata care nu depasesc cu 7$T valoarea sarcinii nominale.
5B
/ctionarea limitatoarelor de sarcina se face de regula prin efortul dintr-una din ramurile cablului de ridicare.
a) (imitatorul cu parghie
<ste alcatuit din parg+ia cu doua brate (2) la ale carei extremitati sunt fixate roti cu deviere (7) a cablului de ridicare a sarcinii (;)
si ti1a de actionare (5). *a depasirea sarcinii de regla1 rezultanta , face ca parg+ia sa basculeze invingand rezistenta elastica a
arcului (:) si prin aceasta sa se actioneze microintreruptorul (6).
!ezavanta1ul acestui sistem este ca nu are dispozitiv de amortizare, astfel incat poate produce deconectarea la varfuri
de sarcina dinamica de scurta durata.
b) (imitatorul cu arcuri disc
<ste utilizat la macaralele9 rulante, poduri si portal si se monteaza de obicei pe rotile de egalizare.
!ispozitivul este alcatuit din ti1a (2) la care este suspendata rola de egalizare (6) a palanului de ridicare. <fectul 7)
transmis de rola se descarca la traversa (:) prin intermediul pac+etului de arcuri disc (7).
*a depasirea sarcinii pentru care a fost reglat limitatorul, deformatia arcurilor permite o deplasare a ti1ei (2) suficient de mare,
pentru ca butonul contactorului (5) sa fie eliberat de surubul de regla1 (;) ce se deplaseaza solidar cu ti1a.
<fectul de anulare a comenzii de ridicare a sarcinii.
Atilizarea arcurilor disc este avanta1oasa deoarece au o capacitate portanta mare, deformatie moderata si proprietati de
amortizare mai bune decat arcurile elicoidale (prin frecarea intre discuri in timpul deformatiei).
c) (imitatorul de sarcina selectiv
/ fost conceput pentru a fi utilizat la macaralele turn dotate cu trolii cu mai multe viteze, cu cupla1e electromagnetice.
<l trebuie sa intervina in cazul cand sarcina din carlig depaseste valoarea corespunzatoare vitezei de ridicare preselectata.
"acaralele turn sunt prevazute cu trolii cu trei viteze.
5#
!aca cele trei viteze sunt v2 > v7 > v; sarcinile minime corespunzatoare sunt Q2 G Q7 G Q;, limitatorul trebuie sa lucreze
selectiv, de pilda daca in carlig se prinde o sarcina astfel incat Q2 G Q7 G Q; el nu trebuie sa permita ridicarea cu vitezele v7 si v;
dar sa permita ridicarea cu viteza v2.
/ceasta particularitate functionala este prevazuta pentru cazul aparitiei sarcinilor dinamice de scurta durata, astfel daca
in cazul Q7 G Qs G Q; cu preselectie pe viteza viteza v7, sarcina Qs este ridicata brusc si prin efect dinamic depaseste valoarea
Q7 (Q = Qs E Qd G Q7) limitatorul trebuie sa intervina.
*a disparitia efectului dinamic desi Q = Qs > Q7 comanda vitezei v7 trebuie mentinuta blocata pentru a preveni o noua
producere a acestui efect.
3n acest mod sarcina respectiva nu va putea fi ridicata decat prin preselectia vitezei inferioare (in exemplul dat v2).
Constructia acestui tip de limitator este indicata in figura.
/nsamblul (cablu, roata, parg+ie) este astfel conceput incat rezultanta , a eforturilor ) din cele doua ramuri ale cablului se
actioneze excentric fata de articulatia parg+iei si prin urmare sa dezvolte un efort axial in ti1a (;). Pozitia camelor pe ti1a este
astfel reglata incat diametrul )i sa satisfaca conditia9 ) G )7 G ); G )5.
/cest regla1 impreuna cu regla1ul de precomprimare initiala a arcului asigura limitarea selectiva a sarcinilor
corespunzator vitezelor de lucru preselectate.
Modul de functionare este urmatorul:
*a sarcini care depasesc sarcina nominal (Q G Q2) momentul e % ce actioneaza parg+ia este maxim, iar deformatia arcului
(:) este si ea maxima.
4oate microintrerupatoarele sunt actionate de camele respective.
/ctionarea lui "2 determina blocarea (electrica) a comenzii de ridicare, precum si a celorlalte sarcini de lucru a
macaralei.
*a sarcini Q7 > Q > Q2 sunt actionate doar microintrerupatoarele "7, "; si "5, iar ridicarea este permisa cu viteza v2.
Celelalte posibilitati de lucru pot fi urmarite in tabel:
Q G Q1i Q1 G Q G Q2 Q2 G Q G Q- Q- G Q G Qmin Q H Qmin
M1 /ctionat - - - -
M2 /ctionat /ctionat - - -
M- /ctionat /ctionat /ctionat - -
M5 /ctionat /ctionat /ctionat /ctionat -
?it!z "! '&#r&
%)(iBi' - v2 v2 sau v7 v2, v7 sau v; v2, v7, v;
,ezulta ca microcontactorul "2 actioneaza in circuitul de comanda al vitezei v2, "7 in cel al vitezei v7, iar "; in cel al
vitezei v;. "icrointrerupatorul "5 este actionat la o sarcina Q > Q;, aleasa convenabil de proiectant.
<l are rolul de a mentine blocata comanda vitezei v; sau v7 indata ce microintrerupatoarele "; si "7 au fost actionate.
3n acest fel ridicarea nu mai poate fi posibila decat prin selectarea unei viteze inferioare .
Prin urmare acest microcontactor asigura functionarea limitatorului ca dispozitiv de protectie in cazul aparitiei
suprasarcinilor dinamice de scurta durata.
d) Limitatoare de sarcini pentru macarale actionate !idraulic:
58
)unt realizate ca supape reglabile de suprapresiune care in legatura cu conducta de alimentare a motorului +idraulic al
troliului de ridicare cu rezervorul. !aca in aceasta conducta ca urmare a ridicarii sarcinii mai mari decat cea nominala, presiunea
depaseste valoarea de regla1 a supapei.
2;. LIMITATOR ELECTROMECANIC DE MOMENT PENTR,
MACARALE T,RN C, .RAT ORI@ONTAL.
(imitatoarele de moment ec+ipeaza macaralele turn cu brat cu desc+idere variabila.
<le sunt dispozitive cu functionare automata care anuleaza comanda de ridicare precum si cea de crestere a vitezei de actiune a
macaralei daca produsul sarcinii de desc+idere ( l Q ) depaseste valoarea de regla1 a acestuia.
)e regleaza ca si in cazul limitatoarelor de sarcina, valoarea de regla1 este de 2,7$ ", in care " este momentul normal al
macaralei. <xista in practica o varietate mare in ceea ce priveste principiul de functionare si realizare constructiva a limitatoarelor
de moment9 - electro-mecanice;- electro-+idraulice;- pneumo-mecanice;- electronice.
*imitatorul de moment al macaralelor turn cu brat orizontal si carucior de sarcina ("4/ - 27: si "4@ - 2#$).<ste un limitator
mecanic a carui functionare se bazeaza pe varianta efortului de comprimare din montantii tronsonului de varf al macaralei atunci
cand momentul sarcinii variaza.*imitatorul este alcatuit din ti1a (2) avand o lungime convenabil aleasa, care este fixata pe
suportul (7), solidar cu montantul tronsonului de varf al turnului macaralei.
Prin intermediul piulitelor de regla1 (;), ti1a (2) este cuplata cu a1utorul mansonului dublu filetat (5) la ti1a (:) a limitatorului
propriu-zis; (6) si (B) sunt doua parg+ii de amplificare a deplasarii; (#) este arcul de urmarire, iar (8) o perec+e de
microintrerupatori plasati pe cate o parg+ie basculanta (2$) cu pozitie reglabila.
Cu a1utorul suruburilor (22) coroana (27) este fixata la baza montantului tronsonului de varf al turnului cu a1utorul bridelor (2;).
Modul de functionare:
"omentul greutatii sarcinii si caruciorului de sarcina determina eforturile 4 in tiranti si _ in articulatia bratului care la
randul lor determina un efect de compresiune in montantul tronsonului.
<fectul este o deformatie elastica a acestuia prin care carcasa (27) si suportul (7) se vor apropia cu distanta l .
4i1a (2) avand capatul inferior liber nu se deformeaza, prin urmare determina bascularea parg+iei (6) in sensul indicat
prin pozitia punctata. /rcul (#) asigura rotirea parg+iei (B) a carei cama, actioneaza microintrerupatorul (8). Anul din
microintrerupatoarele (8) asigura scoaterea de sub tensiune a intregului ec+ipament de comanda a miscarilor de lucru ale
macaralei, la depasirea momentului prin cresterea peste valoarea admisa a sarcinii, iar celalalt anuleaza comanda translatiei
caruciorului spre varful bratului cand depasirea momentului se datoreaza deplasarii caruciorului dincolo de raza corespunzatoare
sarcinii aflate la carligul macaralei.
:$
,egla1ele respective se fac prin incercare cu a1utorul suruburilor de regla1 (22). )tarea initiala de referinta se stabileste
cu a1utorul piulitelor de regla1 (;) in situatia macaralei fara sarcina in carlig, cu caruciorul aflat la raza minima, iar mufla in
pozitie limita superioara.
Nota:
Presupunand tensiunea nominala in montant
7
( 25$$ cm daN
si lungimea de referinta l = 2:$$ mm rezulta9
8 l
l

sau mm l
8
l 2 2:$$
2$ 2 , 7
25$$
6

An raport de amplificare a parg+iilor egal cu : asigura o cursa la nivelul butonului microintrerupatorului de : mm.
-*. ANEMOMETRE
)unt dispozitive electrice cu rolul de a indica viteza si presiunea vantului si de a avertiza printr-un semnal optic (bec rosu) sau
acustic cand intensitatea actiunii vantului depaseste valoarea peste care functionarea macaralei nu mai este admisa.
/nemometrele se instaleaza la macaralele turn precum si la macaralele portal, pentru a preveni rasturnarea, respectiv
antrenarea macaralelor in lungul caii de rulare de catre actiunea vantului.
/nemometrul este alcatuit dintr-un generator ta+ometru actionat de o morisca cu cupe antrenata de vant, un instrument
de masura indicator al vitezei si presiunii vantului si un declansator al semnalului de alarma (presemnalizare prin bec de culoare
galbena, semnalizare cu bec de culoare rosu sau sirena).
)istemul de semnalizare este automat si nu poate fi deconectat decat prin scoaterea de sub tensiune a instalatiei de
comanda a intregii macarale.
*a semnalizarea anemometrului, mecanicul este dator sa inceteze lucrul si sa ia masurile de asigurare a macaralei.
-1. TAMPOANE4 OPRITORI4 PIESE DE REA@EM4
C,RATATOARE DE SINA.
Opritori si tampoane:)unt prevazute pentru limitarea mecanica a deplasarii macaralelor si carucioarelor. @pritoarele se monteaza
la capetele caii de rulare. 4ampoanele se monteaza atat pe macara cat si pe opritor. <le au rolul de a atenua socul, in ipoteza
lovirii macaralei de opritor .3n cazul ciocnirilor acestea pot fi montate numai pe opritor. <le trebuie sa depaseasca cu cel putin
2$$ mm partea cea mai proeminenta a macaralei (caruciorului).
@pritoarele si tampoanele se calculeaza la soc, anume, ele trebuie sa poata prelua energia cinetica avuta de macara in
momentul premergator lovirii de tampon. Ca urmare a actiunii limitatorului de sfarsit de cursa si a interventiei franei distanta
cuprinsa intre limitator si opritor reprezinta B$ T din viteza de regim.
,ezulta9
( )( )
7
B , $
7
v Q M
8
c
+

3n functie de modul de actionare al macaralelor, de marimea acestora si viteza nominala de deplasare se utilizeaza urmatoarele
tampoane9
- de - pentru macarale cu actionare manuala;
- de - pentru macarale cu sarcina pana la 7$ t si viteza de pana la 2$$ m ( min;
- cu arc - pentru macarale cu sarcina peste 7$ t si viteza pana la 2$$ m ( min;
- cu sabot de linie - pentru macarale cu sarcina peste 7$ t si viteza peste 2$$ m ( min.
Piese de reazem si curatatoare de sina.
Piesele de reazem:
:2
2 - sina
7 - piesa de reazem
; - grinda de capat
5 - curatator de sina
: - tampon
<le sunt alcatuite din piese rezistente, montate pe grinda de capat in spatele rotilor.
Piesa de reazem incadreaza sina (distanta pe verticala fata de sina trebuie sa fie mai mica de 7$ mm).
*ateral distanta fata de sina se alege ceva mai mare decat 1ocul lateral al rotilor. 3n acest fel se preantampina deraierea prin
urcarea rotilor pe sina.
Curatatoarele de sina:
)e plaseaza in fata grinzilor de capat sau a bog+iurilor macaralei. <le incadreaza sina (distantele pe verticala iar
lateralele sunt de 7$ mm) si au rolul de a indeparta obiectele sau depunerile excesive de praf de pe sine. *a podurile rulante care
lucreaza in +ale cu mari dega1ari de praf, curatatorul este prevazut cu perie.
Clestii:
)unt dispozitive pentru blocarea macaralelor prin fixare fata de sine, in scopul evitarii antrenarii acestora in lungul caii
de catre vant, atunci cand se gasesc in afara programului de lucru.
)e utilizeaza clesti cu strangere normala sau cu sistem de actionare electro-mecanic.
<fortul de strangere se determina in functie de forta de frecare pe care trebuie sa o realizeze clestele.
:7