Lucrarea nr.

4 Studii tribologice experimentale pe cupla stift-

disc

4.1. Scopul Lucrarii:

Lucrarea are ca scop studiul experimental al proceselor de frecare şi uzare

specifice mişcării de alunecare a contactelor uscate sau lubrifiate. Frecarea şi
uzarea sunt cuantificate în funcţie de:
- încărcare;
- viteză;
- cuplu de materiale;
- condiţii de ungere.
Rezultatele experimentale şi interpretarea lor stau la baza întocmirii unui
clasament al comportării cuplurilor de material–lubrifiant şi alegerea, după
criteriul frecării şi uzurii minime, a cuplului optim.
4.2 Aspecte Teoretice:

Experimentul se face cu un stift care este in contact direct cu o suprafata plana

“ un disc” de aceea consideram ca avem o cupla de gradul I puctforma,
consideram asta deoarece suprafata discului este mult mai mare decat cea a
varfului stiftului.
Se fac incercari pe 3 stifuri din materiale diferite respective “ otel, bronz si
aluminiu” pentru a determina coeficientul de frecare, determinand si gradul de
uzura in timp ce coeficientul de uzura creste !
4.3.Modul de lucru:

Determinările pot fi realizate fie în prezenţa lubrifiantului fie în condiţiile

frecării uscate. În cazul în care se analizează contactul lubrifiat al cuplei
experimentale se parcurg următoarele secvenţele:
- se alege ştiftul realizat din materialul testat şi se fixează în mandrină;
- se toarnă lubrifiantul în cuvă până când discul este complet imersat;
- sistemul de încărcare, cu talerul neîncărcat, se basculează până când ştiftul
ajunge în contact cu discul;
- se aduce la zero puntea tensometrică;
- se aşează pe talerul sistemului de încărcare, greutăţile corespunzător valorii
încărcării alese (valoarea setată se păstrează constantă pentru acest test);
- se aleg valorile turaţiei discului în intervalul 0÷200 rot/min;
- se calculează viteza corespunzătoare turaţiei selectate având în vedere că ştiftul
este plasat pe disc pe diametrul de 42 mm;
- se citeşte valoarea forţei de frecare (Ff) pentru fiecare viteză selectată şi se
înscrie în tabel;
- se calculează coeficientul de frecare
4.4 Prelucrarea datelor:
Nr. Cupla de Forta normala n/viteza Forta de Coeficientul
crt Frecare Fn [N] discului frecare de frecare
[rot/min]/[m/s] Ff [N] μ
1 Otel/otel Fn=20 55 (0.1) 4.4 0.22
2 82 (0.15) 4.3 0.215
3 98 (0.18) 4.2 0.21
4 109 (0.2) 4.2 0.21
5 20 v=55 3.7 0.185
6 30 5.1 0.17
7 40 6.4 0.16
8 60 9.2 0.153
9 Otel/bronz Fn=20 55 (0.1) 6.9 0.345
10 82 (0.15) 6.8 0.34
11 98 (0.18) 6.6 0.33
12 109 (0.2) 6.4 0.32
13 20 v=55 7.8 0.39
14 30 10 0.33
15 40 12.3 0.30
16 60 17 0.28
17 Otel/aluminiu Fn=20 55 (0.1) 5.4 0.27
18 82 (0.15) 5.5 0.275
19 98 (0.18) 5.3 0.265
20 109 (0.2) 5.1 0.255
21 20 v=55 6.2 0.31
22 30 8.4 0.28
23 40 10.6 0.265
24 60 14.9 0.248

OL/BZ N=ct
120

100

80

60

40

20

0
0.315 0.32 0.325 0.33 0.335 0.34 0.345 0.35

Fig1.
 OL/BZ N=ct
120

100

80

60

40

20

0
0.315 0.32 0.325 0.33 0.335 0.34 0.345 0.35

Fig 2.

OL/Al N=ct
120

100

80

60

40

20

0
0.25 0.255 0.26 0.265 0.27 0.275 0.28

Fig3.
 Comparatie N=ct
120
100
80
60
40
20
0
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4

Fig 4.

OL/OL v=ct
0.2
0.18
0.16
0.14
0.12
0.1
0.08
0.06
0.04
0.02
0
0 10 20 30 40 50 60 70

Fig 5.

0.45
OL/BZ v=ct
0.4
0.35
0.3
0.25
0.2
0.15
0.1
0.05
0
0 10 20 30 40 50 60 70

Fig 6.
 OL/Al v=ct
0.35
0.3
0.25
0.2
0.15
0.1
0.05
0
0 10 20 30 40 50 60 70

Fig 7.

comparatie v=ct
0.45
0.4
0.35
0.3
0.25
0.2
0.15
0.1
0.05
0
0 10 20 30 40 50 60 70

Fig 8.

Observatii:
In figura 1 coeficientul de frecare este maxim la turatia de 55, cu cat crestem turatia
coeficentul scade.
In figura 2 coeficientul de frecare este maxim la turatie 55, apoi scde cu crestere vitezei,
panta fiind mult mai mare decat in figura 1 , acesta fiind un stift din bronz.
In figura 3 Avem o creste a coeficientului intre turatiile 55 si 82 apoi coeficinetul incepe sa
scada.
In figura 5 Coeficientul de frecare este maxim la incarcarea cea mai mica, la cresterea
incarcarii el scade.
 In figura 6 si 7 coeficentul de frecare scade o data cu incarcarea, coeficientii fiind mai mici
in cazul Ol/Ol si avand o panta mai lina decat in cazul Ol/Bz si Ol/Al