Solicitarea de încovoiere plană

Exemplu:

Se dă grinda simplu rezemată din figura 4.1, solicitată la încovoiere plană de: forța
concentrată F, momentul concentrat M și sarcina uniform distribuită q. Grinda este confecționată
din oțel, iar secțiunea transversală este dreptunghiulară B x H (H = 3*B).

q M F
x

a b c
y

Figura 4.1
Se cunosc:

F = 10 [KN] a=1m 𝜎𝑎 = 100 [𝑁⁄𝑚𝑚2 ]

M = 3 [KN*m] b=1m 𝐸 = 2 ∗ 105 [𝑁⁄𝑚𝑚2 ]

q = 7 [KN/m] c=1m

Se cere:
a) Calculul reacțiunilor din reazeme;
b) Calculul eforturilor (forțele tăietoare Ty și momentele încovoietoare Miz) și trasarea
diagramelor de variație ale acestora;
c) Dimensionarea secțiunii transversale (B și H);
d) Reprezentarea grafică a diagramelor de variație a tensiunilor normale și tangențiale
efective în secțiunea maxim solicitată (analitic și numeric);
e) Determinarea deplasărilor maxime (săgeata și rotirea) utilizând MDSolids.
 REZOLVARE
Calcule analitice:

a) Calculul reacțiunilor din reazeme:

- se introduc reacțiunile în reazeme. Reazemul mobil introduce o reacțiune, iar reazemul
fix introduce două reacțiuni, a se vedea figura 4.2.

Figura 4.2
- se transformă forța uniform distribuită pe lungime (q) în forță concentrată (Q) , a se vedea
figura 4.3.

Figura 4.3
- se consideră V1 prima forță. Astfel, toate forțele care au direcția lui V1 se vor considera
pozitive, iar cele care se opun, se vor considera negative.
- se scrie ecuația de echilibru:
∑𝐹𝑥 = 0 → 𝐻1 = 0 (1.1)
∑𝐹𝑦 = 0 → 𝑉1 − 𝑄 + 𝑉2 − 𝐹 = 0 (1.2)
𝑎
∑𝑀(1) = 0 → 𝑄 ∗ − 𝑀 − 𝑉2 ∗ (𝑎 + 𝑏) + 𝐹 ∗ (𝑎 + 𝑏 + 𝑐) = 0 (1.3)
2
𝑎
∑𝑀(2) = 0 → 𝑉1 ∗ (𝑎 + 𝑏) − 𝑄 ∗ ( + 𝑏) − 𝑀 + 𝐹 ∗ 𝑐 = 0 (1.4)
2

- se calculează forța Q.
𝐾𝑁
𝑄 = 𝑞∗𝑎 →𝑄 = 7 ∗ 1𝑚
𝑚
𝑸 = 𝟕 𝑲𝑵
Din ecuația (1.3) se determină reacțiune V2.
𝑎
𝑄 ∗ 2 − 𝑀 + 𝐹 ∗ (𝑎 + 𝑏 + 𝑐)
𝑉2 =
(𝑎 + 𝑏)
𝑽𝟐 = 𝟏𝟓, 𝟐𝟓 𝑲𝑵
Din ecuația (1.4) se determină reacțiunea V1.
𝑎
𝑄 ∗ (2 + 𝑏) + 𝑀 − 𝐹 ∗ 𝑐
𝑉1 =
(𝑎 + 𝑏)
𝑽𝟏 = 𝟏, 𝟕𝟓 𝑲𝑵
 b) Calculul eforturilor (T și M) și trasarea diagramelor acestora:

- Se calculează eforturile pe intervale (secțiuni), a se vedea figura 4.4. Pentru calcul se ține
cont de convenția de semne pentru eforturile tăietoare (figura 4.5a) și de convenția de semne pentru
eforturile încovoietoare (figura 4.5b).

Figura 4.4

Convenție de semne

a. b.
Figura 4.5
Forța tăietoare se consideră ”+” (pozitivă) dacă rotește secțiune în sens orar, iar dacă rotește
secțiunea anti-orar (sens trigonometric) se consideră ”−” (negativă).
Momentul încovoietor se consideră ”+” (pozitiv) dacă comprimă fibrele superioare, iar
dacă comprimă fibrele inferioare se consideră ”−” (negativ).

- Calculul forțelor tăietoare și al momentelor încovoietoare pe intervale.

- intervalul 1-3 (figura 4.6):

𝑥
T13 = V1 − q*x 𝑀13 = 𝑉1 ∗ 𝑥 − 𝑞 ∗ 𝑥 ∗ 2

x = 0 → T1 = V1 x = 0 → M1 = 0
𝑎
T1 = 1,75 KN x = a → 𝑀3 = 𝑉1 ∗ 𝑎 − 𝑞 ∗ 𝑎 ∗ 2
x = a → T3 = V1 − q*a M3 = − 1,75 KN*m
T3 = − 5,25 KN
Figura 4.6
- intervalul 3-2 (figura 4.7):
𝑎
𝑀32 = 𝑉1 ∗ 𝑥 − 𝑄 ∗ (𝑥 − ) − 𝑀
2
𝑎
T32 = V1 − Q x = a → 𝑀3 = 𝑉1 ∗ 𝑎 − 𝑄 ∗ 2 − 𝑀
M3 = − 4,75 KN*m
T32 = − 5,25 KN x = (a+b) →
𝑎
𝑀2 = 𝑉1 ∗ (𝑎 + 𝑏) − 𝑄 ∗ (𝑎 + 𝑏 − ) − 𝑀
2
M2 = − 10 KN*m
Figura 4.7

- intervalul 4-2 (figura 4.8):

T42 = F M42 = − F*x

T42 = 10 KN x = 0 → M4 = 0
x = c → M2 = − F*c
M2 = − 10 KN*m
Figura 4.8

Trasarea diagramelor (figura 4.9):

Figura 4.9
 Dacă forța tăietoare trece prin ”0” (zero) (a se vedea figura 4.9), momentul încovoietor
în punctul respectiv are valoare maximă de pe acel interval.

Distanta unde forța tăietoare trece prin zero, se calculează prin egalarea cu zero a forței
tăietoare (de pe acel interval).
T13 = 0 → V1 − q*x1 = 0 → q*x1 = V1 →
𝑉1
𝑥1 = →
𝑞
𝒙𝟏 = 𝟎, 𝟐𝟓 𝑚
Valoare momentului încovoietor în punctul în care forța tăietoare trece prin zero, se
calculează prin înlocuirea distanței ”x” din ecuația de momente (de pe acel interval), cu valoare
distanței în care forța tăietoare trece prin zero.
𝑥1
𝑀13(𝑥1) = 𝑉1 ∗ 𝑥1 − 𝑞 ∗ 𝑥1 ∗
2
𝑴𝟏𝟑(𝒙𝟏) = 𝟎, 𝟐𝟏𝟖𝟖 𝐾𝑁 ∗ 𝑚
Distanța unde momentul încovoietor trece prin zero, se calculează prin egalarea cu zero a
momentului încovoietor (de pe acel interval).
𝑥2
𝑀13 = 0 → 𝑉1 ∗ 𝑥2 − 𝑞 ∗ 𝑥2 ∗ = 0 →
2
𝒙𝟐 = 𝟎, 𝟓 𝑚

c) Dimensionarea secțiunii transversale (B și H):

- dimensionarea unei grinzi solicitate la încovoiere se calculează cu relație (1.5).

|𝑀𝑚𝑎𝑥 |
𝑊𝑧 = (1.5)
𝜎𝑎
𝐵∗𝐻 2
𝑊𝑧 = (1.6)
6

𝐻 =3∗𝐵 (1.7)
Relația (1.6) reprezintă modulul de rezistență axial pentru secțiune dreptunghiulară.
Prin înlocuirea relației (1.7) în relația (1.6) și egalarea cu relația (1.5) se determină o
dimensiune a secțiunii dreptunghiulare.

6 ∗ |𝑀𝑚𝑎𝑥 |
3 3 3
3 6 ∗ 10 ∗ 10 𝑁 ∗ 10 𝑚𝑚
𝐵=√ → 𝐵=√
9 ∗ 𝜎𝑎 9 ∗ 100 𝑁⁄𝑚𝑚2

𝐵 = 40,54 𝑚𝑚
𝑩 = 𝟒𝟏 𝑚𝑚
Prin rezolvare ecuației (1.7) se determină dimensiunea ”H”.
𝑯 = 𝟏𝟐𝟑 𝑚𝑚
 d) Trasarea diagramelor tensiunilor normale și tangențiale:

- calculul tensiunilor normale.

Tensiunile normale de determină cu relația (1.8) - formula lui Navier.
𝑀𝑚𝑎𝑥
𝜎= ∗ (±𝑦𝑚𝑎𝑥 ) (1.8)
𝐼𝑧
𝐵∗𝐻 3
𝐼𝑧 = (1.9)
12
Iz = moment de inerție axial.
ymax = distanța de la centrul secțiunii până la ultima fibră (a se vedea figura 4.10).
𝐻
𝑦𝑚𝑎𝑥 =
2
Prin înlocuirea valorilor B și H în relația (1.9) se determină valoarea momentului de
inerție axial.
𝑰𝒛 = 𝟔. 𝟑𝟓𝟕. 𝟗𝟔𝟐, 𝟐𝟓 𝑚𝑚4

Figura 4.10
Calculul tensiunilor normale:
𝑀𝑚𝑎𝑥 −10 ∗ 103 𝑁 ∗ 103 𝑚𝑚
𝜎= ∗ (±𝑦𝑚𝑎𝑥 ) → 𝜎 = ∗ (±61,5 𝑚𝑚) →
𝐼𝑧 6.357.962,25 𝑚𝑚4
𝜎1 → (+ 𝑦𝑚𝑎𝑥 ) → 𝝈𝟏 = − 𝟗𝟔, 𝟕𝟑 𝑁⁄𝑚𝑚2

𝜎2 → (− 𝑦𝑚𝑎𝑥 ) → 𝝈𝟐 = + 𝟗𝟔, 𝟕𝟑 𝑁⁄𝑚𝑚2

Calculul tensiunilor tangențiale (secțiune dreptunghiulară) se determina cu relația (1.10)
3 𝑇𝑚𝑎𝑥
𝜏 =2∗ (1.10)
𝐴
(A = B x H)
Tmax = 10*103 N
A =5.043 mm2
𝝉 = 𝟐, 𝟗𝟕 𝑁⁄𝑚𝑚2
 e) Determinarea deplasărilor în punctul 4 (săgeata „δ4” și rotirea „φ4”).

Deplasarea și rotirea se determină cu relațiile (1.11) - relațiile lui Vereshchagin.

Ωi ∗yi
δ=∑ [m]
E∗I
Ωi ∗yi } (1.11)
φ=∑ [rad]
E∗I

δ - deplasare
φ - rotirea
Ωi - aria diagramei de momente (M) pentru încărcarea reală (a se vedea figura 4.11).
yi - este ordonata de pe diagrama unitară (m), în dreptul centrului de greutate al diagramei
pentru încărcarea reală (M) (a se vedea figura 4.11).
E - modulul de elasticitate longitudinal.
I - moment de inerție axial.

Figura 1.11
 Pentru calculul deplasării și rotirii, se va proceda astfel:
- se împarte diagrama de momente din încărcarea reală în figuri geometrice simple.
- se determină centrele de greutate ale figurilor geometrice simple.
- se calculează ariile (Ωi) figurilor geometrice.
- se încarcă grinda cu o forță unitară = 1 în punctul în care se calculează deplasarea.
- se trasează diagrama de momente (mF) pentru forța unitară.
- se încarcă grinda cu un moment unitar = 1 în punctul în care se calculează rotirea.
- se trasează diagrama de momente (mM) pentru moment unitar.
- pentru determinarea ordonatei yi se va utiliza formula lui Thales.

Calculul ariilor (Ωi):

𝑎∗ℎ1
Ω1 = ; 𝑎 = 1𝑚; ℎ1 = − 1,75 𝐾𝑁 ∗ 𝑚 →
3
Ω1 = − 0,5833 𝐾𝑁 ∗ 𝑚2
Ω2 = 𝑏 ∗ ℎ2 ; 𝑏 = 1𝑚; ℎ2 = − 4,75 𝐾𝑁 ∗ 𝑚 →
Ω2 = − 4,75 𝐾𝑁 ∗ 𝑚2
𝑏∗ℎ3
Ω3 = ; 𝑏 = 1𝑚; ℎ3 = − 5,25 𝐾𝑁 ∗ 𝑚 ; (= 10 − 4,75) →
2
Ω3 = − 2,625 𝐾𝑁 ∗ 𝑚2
𝑐∗ℎ4
Ω4 = ; 𝑐 = 1𝑚; ℎ4 = − 10 𝐾𝑁 ∗ 𝑚 →
2
Ω4 = − 5 𝐾𝑁 ∗ 𝑚2

Determinarea ordonatei yi de pe diagrama de momente, pentru încărcarea cu forță

unitară (se utilizează teorema lui thales):
3
𝑦1 ∗𝑎 [𝑚] 𝑦1 0,75 𝑚
= 4
→ = →
−1∗𝑚 𝑎+𝑏 [𝑚] −1∗𝑚 2𝑚
y1 = − 0,375 𝑚
𝑏
𝑦2 𝑎+ 𝑦2 1,5
= 2
→ = →
−1 𝑎+𝑏 −1 2
y2 = − 0,75 𝑚
3
𝑦3 𝑎+ ∗𝑏 𝑦3 1,6666
= 2
→ = →
−1 𝑎+𝑏 −1 2
y3 = − 0,8333 𝑚
2
𝑦4 ∗𝑐 𝑦4 0,6666
= 3
→ = →
−1 𝑐 −1 1
y4 = − 0,6666 𝑚
 Calculul deplasări punctului 4:
Ωi ∗ yi 1
δ=∑ → ∗ (Ω1 ∗ 𝑦1 + Ω2 ∗ 𝑦2 + Ω3 ∗ 𝑦3 + Ω4 ∗ 𝑦4 ) →
E∗I 𝐸∗𝐼
1
δ= ∗ ((−0,5833) ∗ (−0,375) + (−4,75) ∗ (−0,75) + (−2,625) ∗ (−0,8333) + (−5) ∗ (−0,6666)) →
𝐸∗𝐼
1
∗ 9,3019 𝐾𝑁 ∗ 𝑚3 →
δ=
𝐸∗𝐼
𝐸 = 2 ∗ 105 𝑁⁄𝑚𝑚2 = 2 ∗ 108 𝐾𝑁⁄𝑚2
𝐼 = 6.357.962,25 𝑚𝑚4 = 6,4 ∗ 10−6 𝑚4
1
δ= ∗ 9,3019 𝐾𝑁 ∗ 𝑚3 →
1280 𝐾𝑁 ∗ 𝑚2
δ = 0,00726 𝑚

Determinarea ordonatei yi de pe diagrama de momente, pentru încărcarea cu

moment unitar:
3∗𝑎
𝑦1 [𝑚] 𝑦1 0,75 𝑚
= 4
→ = →
−1 𝑎+𝑏 [𝑚] −1 2𝑚
y1 = − 0,375
𝑏
𝑦2 𝑎+ 𝑦2 1,5
= 2
→ = →
−1 𝑎+𝑏 −1 2
y2 = − 0,75
3
𝑦3 𝑎+ ∗𝑏 𝑦3 1,6666
= 2
→ = →
−1 𝑎+𝑏 −1 2
y3 = − 0,8333
y4 = − 1

Calculul rotiri punctului 4:

Ωi ∗ yi 1
φ=∑ → ∗ (Ω1 ∗ 𝑦1 + Ω2 ∗ 𝑦2 + Ω3 ∗ 𝑦3 + Ω4 ∗ 𝑦4 ) →
E∗I 𝐸∗𝐼
1
φ= ∗ ((−0,5833) ∗ (−0,375) + (−4,75) ∗ (−0,75) + (−2,625) ∗ (−0,8333) + (−5) ∗ (−1)) →
𝐸∗𝐼
1
φ=∗ 10,9686 𝐾𝑁 ∗ 𝑚2 →
𝐸∗𝐼
1
φ= ∗ 10,9686 𝐾𝑁 ∗ 𝑚2 →
1280 𝐾𝑁 ∗ 𝑚2
φ = 0,008569 𝑟𝑎𝑑
φ = 0,49 °
δ = 7,26 𝑚𝑚
- Dacă deplasarea / rotirea, are valoare pozitivă ”+” → deplasarea / rotirea se realizează
în sensul forței unitare / momentului unitar.
- Dacă deplasarea / rotirea, are valoare negativă ”−” → deplasarea / rotirea, se realizează
în sensul opus sensului forței unitare / momentului unitar.
 CALCULE NUMERICE (MDSolids)
A) - Introducerea datelor în MDSolids
1 - se pornește softul MDSolids (figura 4.12a – interfața softului).
2 - se selectează modulul - Determinate Beams, (figura 4.12b).

a. b.

c. d.

e. f.
Figura 4.12
3 - meniul Determinate Beams (figura 4.12c).
4 - se va selecta prima opțiune (grindă rezemată pe două reazeme - figura 4.12d)
5 - stabilirea unităților de măsură pentru lungime (figura 4.12e)
6 - stabilirea lungimii grinzii (figura 4.12f)
7 - stabilirea reazemelor (figura 4.12f)
 8 - stabilirea condițiilor de încărcare:
- stabilirea forței uniform distribuite (se va selecta grupul de săgeți cu vârful în jos) a se
vedea figura 4.13a, după stabilirea datelor se va selecta comanda enter (figura 4.13d).
- stabilirea momentului încovoietor (se va selecta momentul care se rotește în sens anti-
orar) a se vedea figura 4.13b, după stabilirea datelor se va selecta comanda enter (figura 4.13d).
- stabilirea forței concentrate (se va selecta săgeata cu vârful în jos) a se vedea figura 4.13c,
după stabilirea datelor se va selecta comanda enter (figura 4.13d).

a. b.

c. d.
Figura 4.13

După stabilirea condițiilor de încărcare se va afișa grinda solicitată (figura 4.14).

Figura 4.14
 9 - stabilirea secțiunii grinzii:
- se va selecta:
Options → Design → se va deschide o fereastră nouă → Cross Section → se va deschide
o fereastră nouă → Simple → Rectangle (a se vedea figura 4.15)

Figura 4.15
10 - stabilirea dimensiunii secțiunii dreptunghiulare:
- stabilirea unităților de măsură (figura 4.16a)
- stabilirea modulului de elasticitate E (figura 4.16a)
- introducerea valorilor secțiunii B și H (figura 4.16a)
După stabilirea dimensiunilor se va selecta comanda Compute
După selectarea comenzii ”Compute” se va deschide o fereastră Cross Section Properties
(fereastră galbenă) figura 4.16b, aceasta se va închide utilizând comanda ”X”. Iar fereastra cu
secțiunea dreptunghiulară se va închide utilizând comanda Back, a se vedea figura 4.16c.

a. b.

c.
Figura 4.16

După ce se va selecta comanda Back se va deschide o fereastră nouă Flexure Module, a

se vedea figura 4.17a.
11 - În fereastra nou-deschisă (Flexure Module) se vor stabili:
- unități de măsură (figura 4.17b)
- se va stabili distanța unde se află valoarea momentului încovoietor maxim (figura 4.17c)
și se va selecta comanda Shear/Moment (figura 4.17d)
 - se va selecta comanda Analysis (figura 4.17e), după selectarea comenzii Analysis se va
selecta comanda Shear/Moment (cf. figurii 4.17d), se stabilesc unități de măsură (figura 4.17f).

a. b.

c. d.

e. f.
Figura 4.17

12 - se va selecta comanda Normal Stress (figura 4.18a), după selectarea comenzii se va

calcula și reprezenta grafic tensiunea normală (figura 4.18b).
13 - se va selecta comanda Shear Stress (figura 4.18c), după selectarea comenzii se va
calcula și reprezenta grafic tensiunea tangențială.
- valoarea tensiunii tangențiale este prezentată în figura 4.18d.
 a. b.

c. d.
Figura 4.18

e) Determinarea deplasărilor maxime (săgeata și rotirea).

1 - se va selecta
Options → Slope/Deflection Diagrams (a se vedea figura 4.19)
- se stabilesc unitățile de măsură (figura 4.20a)
- valoarea săgeții și rotirea sunt prezentate în figura 4.20b

Figura 4.18
 a. b.
Figura 4.20

Rezultat final

a) Reacţiunile din reazeme Analitic Numeric

H1, [KN] 0
V1, [KN] 1,75 1,75
V2, [KN] 15,25 15,25
b) Eforturile maxime Secțiunea/Nodul Analitic Numeric
Ty, [KN] 4-2 10 10
Miz, [KN*m] 2 -10 -10
c) Dimenionarea Analitic
B, [mm] 41
H, [mm] 123
Wz, [mm3] 103.381,5
4
Iz, [mm ] 6.357.962.25
d) Tensiunile maxime Analitic Numeric
σmax, [N/mm ]
2
± 96,7291 ± 96,729
τmax, [N/mm ]
2
2,9741 2,974
e) Deplasările maxime Secțiunea/Nodul Numeric
Săgeata δmax, [mm] 4 -7,258
Rotirea φmax, [°] 4-2 -0,4909