Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Departamentul Organe de Maşini şi Tribologie

FIA – Anul II Seria A + Seria B OMM – Proiect Georgiana PADURARU

1. Caracterizarea transmisiei surub piulita

Transmisia surub-piulita alcatuita dintr-un surub si o piulita aflate in miscare relativa in timpul
functionarii, realizeaza transmiterea si transformarea miscarii si a fortei. Cu aceste functii, transmisia surub-
piulita se intalneste frecvent in contructia de masini simple cum sunt cricurile si presele manuale, in
constructia masinilor unelte, etc.
Ca principale avantaje ale folosirii transmisiei surub piulita se pot enumera:
- Constructie si executie relativ simple
- Precizie buna
- Functionare fara zgomot
- Gabarit redus
- Posibilitatea transmiterii unor forte relatic mari.
Ca principal dezavantaj se mentioneaza existenta unor frecari importante intre spirele filetelor, care
determina randamente mici, uzuri mari (ce conduc in timp la jocuri mari) si in consecinta la viteze de
lucru limitate.

1.1. Descrierea temei de proiect

Prin tema de proiect se cere proiectarea unui sistem mecanic de deplasare, folosind o transmisie șurub
piulița. Sunt cunoscute: forța nominala F [kN] ce acționează asupra sistemului mecanic, cursa maxima H
[mm] pe care trebuie să o execute șurubul, varianta constructivă şi tipul de asamblare dintre sistemul de
acționare și șurub.

Prin tema de proiect s-au definit 4 variante constructive:

V1: Sistem de deplasare pe verticală pentru sarcini axiale – Cric cu piuliță rotitoare
V2: Sistem cu pârghii pentru deplasare pe verticală – Cric auto cu pârghii
V3: Extractor pentru rulmenți
V4: Sistem de deplasare pe orizontală – Menghină

1.2. Descrierea variantelor constructive

Figurile 1. ...4 prezinta schemele cinematice de principiu ale celor mai intalnite sisteme surub-piulita.
Se utilizeaza urmatorul sistem de notatii: 1,1’- surub, 2,2’ – piulita, 3 – corp, 4 – element de lucru (cupa,
platou, etc), 5 - parghie sau alt dispozitiv de actionare, 6 – parghii de constructie a corpului, a – lagar axial,
r – lagar radial.

1
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Departamentul Organe de Maşini şi Tribologie
FIA – Anul II Seria A + Seria B OMM – Proiect Georgiana PADURARU

V1 - Sistem de deplasare pe verticală pentru sarcini axiale V2 - Sistem cu pârghii pentru deplasare pe verticală
Cric cu piuliță rotitoare Cric auto cu pârghii

Fig. 1 Fig. 2

V3 - Extractor pentru rulmenți V4- Sistem de deplasare pe orizontală – Menghină

Fig. 4
Fig. 3

1.3. Stabilirea schemei structurale a mecanismului si a incarcarii principalelor elemente componente

Prin schemele structurale, se evidenfiază elementele componente ale mecanismului și modul de

funcționare a ansamblului transmisiei, fiind posibilă determinarea incărcării fiecărui element, în vederea
efectuării calculului de rezistență. Pe schemele structurale, mecanismul de acționare este prezentat
simplificat, structura acestuia fiind stabilită într-o etapă ulterioară.
Realizarea corectă a schemei structurale și înlelegerea modului de funcționare a transmisiei sunt
foarte importante in faza inițială a realizării proiectului, de ele depinzând, în mare măsură proiectarea
corecta a ansamblului și atingerea performanțelor impuse prin tema de proiect. 1
V1 - Sistem de deplasare pe verticală pentru sarcini axiale – Cric cu piuliță rotitoare

Schema structurala si sarcinile care incarca elementele cricului cu surub si piulita rotitoare sunt
prezentate in Fig. 5. Principalele elemente ale acestui cric sunt: cupa 1, surubul de miscare 2, piulita
rotitoare 3, corpul 4 si mecanismul de actionare 5, prin care se intervine asupra piulitei rotitoare.
Modul de functionare al cricului cu piulita rotitoare se poate urmarii pe schema cinematica (fig. 1).
Prin rotirea piulitei 3 prin intermediul mecanismului de actionare 5, surubul 2 va executa doar miscare de
translatie in sensul ridicarii (coborarii) sarcinii, rotirea acestuia fiind impiedicata de cupla de translatie
realizata intre surub si corpul 4.

1
https://www.academia.edu/17314123/Mecanisme_surub_piulita_Indrumar_de_proiectare

2
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Departamentul Organe de Maşini şi Tribologie
FIA – Anul II Seria A + Seria B OMM – Proiect Georgiana PADURARU

Datorita imposibilitatii rotirii surubului la cele doua capete (in zona cupei si cea a corpului), acesta
poate fi considerat, in timpul functionarii, ca o grinda incastrata la ambele capete, solicitata la torsiune.
Daca se cunoaste momentul de insurubare M12, din cupla surub-piulita, din echilibrul surubului, rezulta
incarcarea la torsiune in sens invers a portiunilor de surub dintre piulita si cupa, respectiv dintre piulita si
corp.Fiecare dintre aceste portiuni vor fi incarcate cu momente de torsiune egale cu 0.5M12, trecerea de la
un sens la celalalt de incarcare a tijei surubului realizandu-se in zona centrala a piulitei.
Cealalata solicitare a elementelor cricului este compresiunea, sarina care incarca aceste elemente fiind
sarcina de ridicat F.
Prin mecanismul de actionare, montat pe piulita, trebuie sa se realizeze un moment M tot care sa
echilibreze atat momentul de insurubare M12, cat si momentul de frecare Mf ce apare in cupla de frecare
(de regula un rulment axial)dintre piulita si corp. Prin urmare: 𝑀𝑡𝑜𝑡 = 𝑀12 + 𝑀𝑓

Fig. 5

V2: Sistem cu pârghii pentru deplasare pe verticală – Cric auto cu pârghii

Schemele structurale si implicit modul de functionare al cricului cu parghii sunt diferite de ale
celorlalte cricuri, la ridi carea sarcinii participand si noile elemente ale acestora – parghiile.
Frecvent folosit este cricul cu parghii cu o piulita, a carui schema structurala este prezentata in fig.
6. Principalelel parti componenete ale acestor cricuri sunt: cupa 1, suportul cupei 2, parghiile 3 (in numar
de 8), surubul de miscare 4, piulita 5 si lagarul cilindric 6.
Modul de functionare al cricului se stabileste urmarin schema functionala a acestuia. Patru parghii
ale cricului sunt articulate la bolturile piulitei 5 si celelalte patru parghii sunt articulate bolturile lagarului 6,
la o rotatie completa a surubului, piulita 5 se apropie de lagarul 6 cu un pas al filetului, realizand o inaltime
de ridicare ce depinde si de lungimea parghiilor. Realizarea inaltimii de ridicare se face cu distante variabile,
mai mari in apropierea valorii minime a unghiului de pozitie () ale parghiei si mai mici la valori mai mari
ale aceluiasi unghi.
Determinarea sarcinilor (forte si momente) care incarca elementele componente ale cricurilor cu
parghii se poate efectua urmarind schema de incarcare cu forte (Fig. 6) si schemele de incarcare cu
momente.
Fortele care incarca elementel cricului cu parghii depind de sarcina de ridicat Q (constanta) cat si
de unghiul de pozitie al parghiilor  (variabil). Solicitarile fiind statice pentru calculul de reszistenta trebuie
determinate sarcinile maxime, care corespund valorii minime ale unghiului de pozitie al parghiilor min. Din
ratiuni constructiv- functionale si a marimilor sarcinilor, se accepta o valoare minima min. Din Fig. 6 rezulta
forta care solicita parghile de compresiune:
𝑄
𝑅=
2 ∙ sin 𝛼𝑚𝑖𝑛

3
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Departamentul Organe de Maşini şi Tribologie
FIA – Anul II Seria A + Seria B OMM – Proiect Georgiana PADURARU

respectiv forta care solicita surubul la tractiune:

𝐹 = 𝑄 cotg 𝛼𝑚𝑖𝑛
Momentele de torsiune care apar in timpul functionarii cricurilor cu prghii, in zonele care exista
miscare relativa intre elementele cricurilor, sunt functie de tipul cricului- cu o piulita sau cu doua piulite.
La cricul cu parghii cu o piulita, momentul care incarca surubul de miscare este momentul de
insurubare M12, care apare in cupla surub piulita. Mometul motor realizat de mecanismul de actionare,
trebuie sa invinga suma momentelor rezistente: mometul de insurubare M 12 si momentul de frecare Mf,
care apare in rulmentul axial cu bile, montat intre surubul 4 si suportul lagarului 6, deci: 𝑀𝑡𝑜𝑡 = 𝑀12 + 𝑀𝑓

Fig. 7 Exemple de cric cu parghii2,3

Fig. 6

V3 - Extractor pentru rulmenți

Surubul 1 executa miscarile de rotatie si de translatie. Piulita 2 este fixata in corpul 3. Bratele se pot deplasa
pe traversa 3 astfel incat ghearele cu care sunt prevazute sa apuce in mod convenabil elementul de extras.

Fig. 8 Exemple de exctractor4,5

2
https://www.smarthighway.net/cric-auto/
3
https://www.emag.ro/cric-auto-mecanic-1-5t-mammooth-mmt-a174-010/pd/DQ3RMZBBM/
4
https://zimber-scule.com/ro/extractor-prese-rulmenti-zr-25gpta6702-zimber-tools.html
5
https://sculemannesmann.ro/index.php?route=product/product&product_id=1379

4
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Departamentul Organe de Maşini şi Tribologie
FIA – Anul II Seria A + Seria B OMM – Proiect Georgiana PADURARU

V4- Sistem de deplasare pe orizontală – Menghină

Menghina este actionata prin intermediul mecanismului surub-piulita. Surubul 1 este elementul
caruia i se adreseaza mecanismul de actionare si care executa miscare de rotatie, piulita 2 executatn
miscare de translatie. Piulita este legata solitar cu falca mobila 3, prin deplasarea axiala a acestora
realizandu-se strangerea intre faclca mobila 3 si falca fixa 4. Suruburile sunt solicitate la tractiune si la
compresiune.

2. Alegerea materialelor pentru cupla surub piulita

Necesitatea asigurarii rezistentei la uzare si a unui coeficient de frecare redus presupun utilizarea
unui cuplu de material cu bune propietati antifrictiune.
Intrucat solicitarile corpului surubului sunt relative mari materialul acestuia este de regula otelul.
Propietatile antifrictiune ale cuplului de material vor fi asigurate in principal de catre materialul piulitei.
Surubul se poate executa din urmatoarele oteluri:
✓ Fara tratament termic
- OLC 42, OL 50, OL 60 – STAS 500/2-888000 (otel laminat de uz general)
- OLC 35, OLC 45, OLC 50, OLC 60 (normalizat) – STAS 880-80 (otel laminat de calitate)
- OLT 45, OLT 55 – STAS 8183-80 (otel laminat pentru tevi)

✓ Cu tratament termic
Tratamentul termic imbunatateste caracteristicile mecanice, conduce la cresterea rezistentei la uzare, dar
evident mareste costul cu fabricatiei.
- OLC 45, OLC 60 – STAS 880-80 (imbunatatite)
- OLC 35, OLC 45, OLC 55, OLC 60 – STAS 880-80 (calite cu flacara sau prin inductie)
- 35Mn16 (calit si revenit, 550-650 HB), 65Mn10, 34MoCr11 (calit si revenit la 320-415 HB)–STAS79-88
- 20Mn10 – STAS 11513-80 (imbunatatit)
- 40Cr10, 41MoCr11- STAS 791-88, imbunatatite, calite prin inductie sau cu flacara, nitrurate
- OLC 15 – STAS 880-80, 18MoCrNi13- STAS 791-88 cementate si calite.

5
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Departamentul Organe de Maşini şi Tribologie
FIA – Anul II Seria A + Seria B OMM – Proiect Georgiana PADURARU

Obs.
1. In principiu tratamentul termic este necesar la transmisiile surub piulita foarte incarcate si
actionate de un numar mare de ori, pentru a micsora uzura.
2. Dupa tratamentele de cementare – calire sau calire prin inductie sau cu flacara este necesara
rectificarea, ceea ce sporeste semnificativ costurile cu prelucrarea.
3. Intrucat dimensiunile cuplei sunt detrminate totodata si de catre materialul piulitei, materialul cu
caracteristicile mecanice mai reduse, utilizarea otelurilor aliate se justifica, in principal, prin posibilitatea
aplicarii tratamentelor termice de durificare si/sau prin agresivitatea mediului de lucru (mediu coroziv sau
abraziv).

Piulita se poate executa din:

✓ Fonte
- Fc100...Fc400 – STAS 568-82. Fonta cenusie cu grafit lamelar turnata in piese. Rezistenta mecanica
relativ scazuta, buna comportare la uzare la presiuni mici (3÷5Mpa). Prezenta grafitului sub forma
lamelara confera propietati antifrictiune.
- FcA1, FcA2, FcA3, FcA4, FgnA1, FgnA2, FmA1, FmA2 – STAS 6707-79. Fonta rezistenta la uzare in
conditii de frecare cu ungere, turnata in piese.
- FcX200, FcX250, FcX300, FcX350 – STAS 8541-86. Fonta turnata in piese pentru masini unelte (fonta
cu masa metalica perlitica, grafit lamelar) are o buna rezistenta la uzare.
- Fmp500, Fmp550, Fmp600, Fmp650, Fmp700 – STAS 569-79. Fonta turnata in piese. Marcile
recomandate au in structura mesei de baza perlita lamelara.
- FalNiCuCr15.6.2, Fa1NiCr20.2, FalNiCr30.3, FagnNiCr20.3 – STAS 10066-75. Fonta austenitica turnata
in piese(simbol: 1-grafit lamelar, n – grafit nodular, cifrele indica in ordine procentele principalelor
elemente de aliere). Marcile recomandate au o buna rezistenta la uzura si o foarte buna rezistenta la
coroziune.
- Fgn450-5, Fgn500-7, Fgn600-2, Fgn700-2 – STAS 6071-82. Fonta cu grafit nodular turnata in piese.
Grafitul nodular confera fontei caracteristici mecanice superioare iar rezistenta lauzare este mai mica
decat a fontelor cu grafit lamelar.

✓ Aliaje pe baza de cupru (bronzuri)

- CuPb20Sn50, CuPb15Sn18, CuPb10Sn10 – STAS 1512-80. Aliaje cupru-plumb-staniu turnate in piese
(bronzuri cu plumb si adaosuri de staniu)
- CuAl9(10)Fe3 – STAS 198/2-81. Aliaje cupru aluminia turnate in piese (bronzuri cu aluminiu: inlocuiesc
bronzurile cu stani, au o rezistenta mecanica ridicat, coeficient mic de frecare pe otel, rezistenta mare
la uzaresi la coroziune)
- CuSn14, CuSn12, CuSn10Zn2, CuSn6Zn4Pb4, CuSn5Zn5Pb5, CuSn4Zn4Pb17 – STAS 197/2-83.aliaje
cupru-staniu turnate in piese. In general cu cat staniul este in cantitate mai mare cu atat bronzul este
mai dur si poate fi folosit la incarcari specifice mai mari. Intrucat staniul este un materiale deficitar,
foarte scump, se recomanda ca bronzurile cu staniu sa se foloseasca numai in situatii speciale. In locul
acestora se pot folosi bronzurile cu plumb sau aluminiumai ieftine cu propietati destul de bune.

6
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Departamentul Organe de Maşini şi Tribologie
FIA – Anul II Seria A + Seria B OMM – Proiect Georgiana PADURARU

✓ Aliaje pe baza de Cupru si Zinc: CuZn40PbSnT, CuZn38Pb2Mn2T, CuZn48Mn2AlT- STAS 199/2-86. Aliaje
cupri zinc turnate in piese
✓ Aliaje pe baza de Aluminiu: AlSiCu5- STAS 201/5-80. Aliaje de aluminiu turnate in piese

Obs.
1. Pentru a asigura siguranta fata de gripare nu se recomanda utilizarea otelului pentru constructia
piulitelor suruburilor de miscare. Totusi, pentru actionari rare in conditiile unor presiuni mici pe spire se
poate folosi si otelul. Otelul ca material pentru piulita poate fi impus si de solocitarile mari din corpul
acestuia. Un exemplu in acest sens este piulita cricului auto.
2. O situatie mai speciala se creaza in cazul alegerii materialelor pentru cricurile telescopice unde surubul
secundar indeplineste totodata si functia de piulitapentru surubul principal. Se poate opta pentru una din
variantele de mai jos:
3. Surubul principal din otel – surub secundar din otel-piulita din fonta sau alt material cu propietati
antifrictiune in afara de otel.
4. Surubul principal din otel – surubul secundar din fonta – piulita din otel
5. Su rubul principal din otel-surubul secundar executat din fonta in zona cu surubul principa si din otel in
zona de contact cu piulita executata din fonta. Principala problema de rezolvat in acest caz este cea a
asamblarii celor doua parti ale surubului secundar.

3. Predimensionarea filetului, alegerea dimensiunilor standardizate

3. 1. Alegerea tipului filetului

Filetul patrat (profilul generator este un patrat) asigura el mai bun randament dar rezistenta spirei
este scazuta; nu asigura o buna centrare a piulitei in raport cu surubul, iar dupa uzare apar jocuri axiale
care pot fi determinate in mod simplu. Acest filet nu este standardizat. Se utilizeaza pentru inlocuirea unor
piulite mai vechi uzate, care au acest tip de filet.
Filetul metric se foloseste in cazul unor mecanisme cu deplasari de mare previcizie. Randamentul
este mai mic decat al celorlalte tipuri de filete si in general nu este potrivit ca filet de miscare in transmisiile
de putere.
Filetul rotund are o buna rezistenta la oboseala ca urmare a eliminarii concentratorului de tensiuni
la fundul filetului; functioneaza sigur si are o mai buna durabilitate in conditii nefavorabile (praf, zapada,
noroi, nisip etc.); se actioneaza usor. Este standardizat prin STAS 668-80. Se utilizeaza in cuple supuse la
sarcini dinamice mari cu insurubari si desurubari repetate in prezenta impuritatilor (exemplu cuplele de
vagoane).
Filetul trapezoidal are o buna rezistenta si rigiditate; randeamenentul cu aproximativ 4-5% mai mic
decat al filetului patrat permite si eliminarea jocului axial rezultat in urma uzarii – prin realizarea unei piulite
sectionatre; poate transmite sarcini mari, variabile, in ambele sensuri.
Filetul ferastrau are o buna rezistenta si rigiditate; randamentul este apropiat de cel al filetului patrat;
permite eliminarea jocului axial; poate transmite sarcini mari, variabile, intr-un singur sens.

7
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Departamentul Organe de Maşini şi Tribologie
FIA – Anul II Seria A + Seria B OMM – Proiect Georgiana PADURARU

Alegerea tipului de filet se va face in fiecare caz concret in functie de:

- Caracterul sarcinii (constanta, variabila)
- Marimea sarcinii
- Directia si sensul sarcinii
- Destinatia si conditiile de lucru
- Randamentul dorit.

V1: Sistem de deplasare pe verticală pentru sarcini axiale – Cric cu piuliță rotitoare – FILET TRAPEZOIDAL
V2: Sistem cu pârghii pentru deplasare pe verticală – Cric auto cu pârghii - FILET TRAPEZOIDAL
V3: Extractor pentru rulmenți - FILET FERASTRAU
V4: Sistem de deplasare pe orizontală – Menghină - FILET FERASTRAU

3. 2. Calculul rezistentei admisibile la compresiune (surub)

Din Tab. 1 se va alege un material pentru surubul transmisiei. Pentru surub se va utiliza:
OTEL: ...... cu 𝑅𝑝0.2 = ⋯ 𝑠𝑖 R 𝑚 = ⋯
𝑅𝑝0.2 3.1. Rezistenta admisibila la compresiune
𝜎𝑎𝑐 =
𝑐

c = 2...5 coeficient de siguanta la curgere

Rp0.2 = 𝜎𝑐 conf STAS , Rm = 𝜎𝑟 rezistenta la rupere

Tab. 1 Caracteristici mecanice ale materialelor pentru surub

Caracteristici mecanice [N/mm2]
Tratament
Materialul STAS Simbol Limita de curgere Limita de Rupere
termic
Rp0,2 (c) Rm (r)
OL 42 N 230 ... 260 410 ... 490
Oteluri de uz general
500/2-80 OL 50 - 270 ... 290 490 ... 610
pentru constructii
OL 60 - 310 ... 330 590 ... 710
OLC15 N 225 min 373
Oteluri carbon de N 250 min 410
OLC20
calitate pentru C, R 300...350 500...700
tratament termic, STAS 880 N 360 min 610
OLC 45
destinate constructiilor C, R 370...500 630...850
de masini. N 400 min 700
OLC 60
C, R 450..580 700...1000
Otel carbon turnat in STAS 600
OT40 - 200 390
piese OT 45 - 240 440
OT 50 - 270 490
OT 55 - 310 540
OT 60 - 340 590
N -Normalizare, C- Calire, R- Revenire inalta

8
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Departamentul Organe de Maşini şi Tribologie
FIA – Anul II Seria A + Seria B OMM – Proiect Georgiana PADURARU

3. 3. Prediemensionarea filetului la solicitare compusa

Dimensiunile filetului trebuie sa corespunda simultan urmatoarelor cerinte:
- Rezistenta corpului surubului la solicitare compusa. Din diagramele de eforturi – pentru constructiile
prezentate – rezulta ca surubul este solicitat la compresiune (sau tractiune) si rasucire (solicitarea de
incovoiere trebuie eliminata pe cat posibil)
- Rezistenta spirelor la strivire (uzare)
- Daca surubul este solicitat la compresiune, sa nu flambeze
- Sa asigure conditia de autofranare
In principiu, dimensionarea filetului ar putea fi facuta pornind de la oricare din cerintele de mai sus -
cu conditia ca apoi sa verifice pe rand si celelalte. Evident in conditii de neverificare trebuie sa aiba loc o
modificare a dimensiunilor initial determinate. Acesta este motivul pentru aceasta dimensionare se
numeste de fapt predimensionare.
De regula, hotaratoare pentru portanta ansamblului sunt primele doua cerinte. Deci este rational ca
dimensionarea sa plece de la una din aceste conditii. Utilizarea conditiei de rezistenta la strivire a spirelor
presupune ipoteze suplimentare privind latimea suprafetei de contact (inaltime utile a filetului) si numarul
de spire in contact - marimi necunoscute.
In algoritmul care se reprezinta, predimensionarea filetului se face din conditia de rezistenta a corpului
surubului la solicitare compusa – considerand ca acest mod de lucru este mai usor de inteles de catre
incepatori. Celelalte cerinte se vor verifica dupa cunoasterea dimensiunilor filetului.
Predimensionarea la solicitarea compusa, in conditiile de mai sus, se face la compresiune (sau
tractiune) pe baza unei forte de calcul.
𝐹𝑐 = 𝛾 ∙ 𝐹 [𝑁] 3.2. Forta de calcul

F – fiind forta care actioneaza asupra surubului principal, γ – factor de majorare a fortei F pentru a considere si solicitarea la rasucire.

𝑭𝑪 𝜸 ∙ 𝑭 𝝅 ∙ 𝒅𝟐𝟑 𝟒∙𝜸∙𝑭
𝑨𝒏𝒆𝒄 = = = → 𝒅𝟑 = √ [𝒎 𝒎] 3.3. Diametrul interior al filetului surubului
𝝈𝒂𝒄 𝝈𝒂𝒄 𝟒 𝝅 ∙ 𝝈𝒂𝒄

unde:

d3 – diametrul interior al filetuluisurubului, σa – tensiunea admisibila la compresiune (tractiune),

In

Tab. 2 sunt prezentate valori orientative pentru factorul γ. Din standarde (Anexa 1) se alege un filet
cu un d3 superior celui calculat. In memoriul de calcul se reprezinta filetul si se noteaza dimensiunile
standardizate.
Din Tab. 3 sau Tab. 4 (IN FUNCTIE DE TIPUL DE FILET SPECIFIC VARIANTEI DE LUCRU) se va alege un
surub cu diametru d3 mai mare decat cel rezultat din calcule, se prefera variantele scrise cu bold – aceste
valori pot asigura atat autofranarea cat si o suprafata suficienta de contact a filetului.

9
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Departamentul Organe de Maşini şi Tribologie
FIA – Anul II Seria A + Seria B OMM – Proiect Georgiana PADURARU

Tab. 2 Valori ale factorului de majorare

Nr.crt Sistemul, surubul γ
1 Surubul principal al cricului telescopic, varianta din figura 1.6a, a carui cupa este 1.05
asezata pe lagar cu alonecare
2 Cricul cu piulita rotitoare 1.05 ...1.10
3 Cricul simplu; suruburile cricului telescopic, varianta din figura 1.6b; suruburile 1.27....1.32
principale al cricului cu dubla actiune, presiune cu lagar de rostogolire la capatul
de atac al surubului; surubul secundar rostogolire la capatul de atac al surubului;
surubul secundar al cricului telescopic, varianta din figura 1.6a, a carui cupa este
asezata pe lagarul de rostogolire
4 Presa cu lagar de alunecare la capatul de atac al surubului; surubul secundar al 1.45...1.5
cricului telesopic, varinata din figura 1.6a, a carui cupa este asezata pe lagar de
aluncera; extractoare
5 Surubul secundar al cricului cu dubla actiune, menghine 1.65... 1.75

Fig. 9 Profilul nominal al filetului trapezoidal standardizat6

𝐻1 = 0,5 ∙ 𝑃 ac = joc la fundul filetului
ℎ3 = 𝐻4 = 𝐻1 + 𝑎𝑐 = 0,5 ∙ 𝑃 es = abatere superiora surub
𝑧 = 0,25 ∙ 𝑃 = 𝐻1 /2 s = 0,26795 es
𝑑3 = 𝑑 − 2 ∙ ℎ3 R1 max. = 0,5 ac
𝑑2 = 𝐷2 = 𝑑 − 2 ∙ 𝑧 = 𝑑 − 0,5 ∙ 𝑃 R2 max. = ac
𝐷2 = 𝑑 + 2 ∙ 𝑎𝑐

6
http://www.contigroup.it/Catalogo/Catalogo-RO.pdf

10
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Departamentul Organe de Maşini şi Tribologie
FIA – Anul II Seria A + Seria B OMM – Proiect Georgiana PADURARU

Tab. 3 Dimensiuni standardizate ale filetelor trapezoidale

Diametrul nominal d [mm] Pasul Diametrul mediu Diametrul exterior Diametrul interior
Sirul 1 Sirul 2 p [mm] d2=D2 [mm] D4 [mm] d3 [mm] D1 [mm]
0 1 2 3 4 5 6
8 1.5 7.250 8.300 6.200 6.500
9 1.5 5.250 9.300 7.200 7.500
2 8.000 9.500 6.500 7.000
10 1.5 9.250 10.300 8.200 8.500
2 9.000 10.500 7.500 8.000
11 2 10.000 11.500 8.500 9.000
3 9.000 11.500 7.500 8.000
12 2 11.000 12.500 9.500 10.000
3 10.500 12.500 8.500 9.000
14 2 13.000 14.500 11.500 12.000
3 12.500 14.500 10.500 11.000
16 2 15.000 16.500 13.500 14.000
4 14.000 16.500 11.500 12.000
18 2 17.000 18.500 15.500 16.000
4 16.000 18.500 13.500 14.000
20 2 19.000 20.500 15.500 18.000
4 18.000 20.500 15.500 16.000
22 3 20.500 22.500 18.500 19.000
5 19.500 22.500 16.500 17.000
8 18.000 23.000 13.000 14.000
24 3 22.500 24.500 20.500 21.000
5 21.500 24.500 18.500 19.000
8 20.000 25.000 15.000 16.000
25 3 23.500 25.500 21.500 22.000
5 22.500 25.500 19.500 20.000
8 21.000 26.000 16.000 17.000
26 3 24.500 26.500 22.500 23.000
5 23.500 26.500 20.500 21.000
8 22.000 27.000 17.000 18.000
30 3 28.500 30.500 26.500 27.000
6 27.000 31.000 23.000 24.000
10 25.000 31.000 19.000 20.000
32 3 30.500 32.500 28.500 29.000
6 29.000 33.000 25.000 26.000
10 27.000 33.000 21.000 22.000
34 3 32.500 34.500 30.500 31.000
6 31.000 35.000 27.000 28.000
10 29.000 35.000 23.000 24.000
36 3 34.500 36.500 32.500 33.000
6 33.000 37.000 29.000 30.000
10 31.000 37.000 25.000 26.000
38 3 36.5000 38.500 34.500 35.000
7 34.500 39.000 30.000 31.000
10 33.000 39.000 37.000 28.000
40 3 38.500 40.500 36.500 37.000
7 36.500 41.000 32.000 33.000
10 35.000 41.000 29.000 30.000
42 3 40.500 42.500 38.500 39.000
7 38.500 43.000 34.000 35.000
10 37.000 43.000 31.000 32.000

11
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Departamentul Organe de Maşini şi Tribologie
FIA – Anul II Seria A + Seria B OMM – Proiect Georgiana PADURARU

Diametrul nominal d [mm] Pasul Diametrul mediu Diametrul Diametrul interior

exterior
Sirul 1 Sirul 2 p [mm] d2=D2 [mm] D4 [mm] d3 [mm] D1 [mm]
0 1 2 3 4 5 6
44 3 42.500 44.500 40.500 41.000
7 40.500 45.000 36.000 37.000
12 38.000 45.000 31.000 32.000
46 3 44.500 46.500 42.500 43.000
8 42.000 47.000 37.000 38.000
12 40.000 47.000 33.000 34.000
48 3 46.500 48.500 44.500 45.000
8 44.000 49.000 39.000 40.000
12 42.000 49.000 35.000 36.000
50 3 48.500 50.500 46.500 47.000
8 46.000 51.000 41.000 42.000
12 44.000 51.000 37.000 38.000
52 3 50.500 52.500 48.500 49.000
8 48.000 53.000 43.000 44.000
123 46.000 53.000 39.000 40.000
55 3 53.500 55.500 51.500 52.000
9 50.500 56.000 45.000 46.000
14 48.000 57.000 39.000 41.000
60 3 58.500 60.500 56.500 57.000
9 55.500 61.000 50.000 51.000
14 53.000 62.000 44.000 46.000
63 4 61.000 63.500 58.500 59.000
10 58.000 64.000 52.000 53.000
16 55.000 65.000 45.000 47.000
65 4 63.000 65.500 60.500 61.000
10 60.000 66.000 54.000 55.000
16 57.000 67.000 47.000 49.000
70 4 68.000 70.500 65.500 66.000
10 65.000 71.000 59.000 60.000
16 62.000 72.000 52.000 54.000
75 4 73.000 75.500 70.500 71.000
10 70.000 76.000 64.000 65.000
16 67.000 77.000 57.000 59.000
80 4 78.000 80.500 75.500 76.000
10 75.000 81.000 69.000 70.000
16 72.000 82.000 62.000 64.000
85 4 83.000 85.500 80.500 81.000
12 79.000 86.000 72.000 73.000
18 76.000 87.000 65.000 67.000
90 4 88.000 90.500 85.500 86.000
12 84.000 91.000 77.000 78.000
18 81.000 92.000 70.000 72.000
95 4 93.000 95.500 90.500 91.000
12 89.000 96.000 82.000 83.000
18 86.000 97.000 75.000 77.000
100 4 98.000 100.500 95.500 96.000
12 94.000 101.000 87.000 88.000
20 90.000 102.000 78.000 80.000

12
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Departamentul Organe de Maşini şi Tribologie
FIA – Anul II Seria A + Seria B OMM – Proiect Georgiana PADURARU

Fig. 10 Profilul nominal al filetului trapezoidal standardizat

𝑑=𝐷 𝑎 = 0.1 ∙ √𝑝
𝐻 = 1.5878 ∙ 𝑝 𝑤 = 0.26348 ∙ 𝑝
𝐻1 = 0.75 ∙ 𝑝 𝑒 =𝑤−𝑎
𝑎𝑐 = 0.11777 ∙ 𝑝 𝑅 = 0.12427 ∙ 𝑝
ℎ3 = 𝐻1 + 𝑎𝑐 = 0.86777 ∙ 𝑝

Tab. 4Dimensiuni nominale filet ferastrau STAS 2234/2-75

Diametrul nominal d=D Pas Diametrul mediu Diametrul interior
Sirul 1 Sirul 2 Sirul 3 p d2=D2 d3 D1
1 2 3 4 5
10 2 8.500 6.528 7.000
2 10.500 8.528 9.000
12
3 9.750 6.791 7.500
2 12.500 10.528 11.00
14
3 11.750 8.791 9.500
2 14.500 12.528 13.00
16
4 13.000 9.058 10.000
2 16.500 14.528 15.000
18
4 15.000 11.058 12.000
2 18.500 16.528 17.000
20
4 15.000 11.058 12.000
3 19.750 16.791 17.500
22 5 18.250 13.322 14.500
8 16.000 8.166 10.000
3 21.750 18.794 19.500
24 5 20.250 15.322 16.500
8 18.000 10.166 12.000
3 23.750 20.791 21.500
26 5 22.250 17.322 18.500
8 20.000 12.166 14.000
3 25.750 22.791 23.500
28 5 24.250 19.732 20.500
8 22.000 14.166 16.000
3 27.750 24.791 25.500
30 6 25.500 19.586 21.000
10 22.500 12.644 15.000
32 3 29.750 26.791 27.500
6 27.500 21.588 23.000
10 24.500 14.644 17.000

13
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Departamentul Organe de Maşini şi Tribologie
FIA – Anul II Seria A + Seria B OMM – Proiect Georgiana PADURARU

Diametrul nominal d=D Pas Diametrul mediu Diametrul interior

Sirul 1 Sirul 2 Sirul 3 p d2=D2 d3 D1
1 2 3 4 5
3 31.750 28.794 29.500
34 6 29.500 23.586 25.000
10 26.500 16.644 19.000
3 33.750 30.794 31.500
36 6 31.500 25.586 27.000
10 28.500 18.644 21.000
3 35.750 32.794 33.500
38 7 32.500 25.852 27.500
10 30.500 20.644 23.000
3 37.750 34.794 35.500
40 7 34.750 27.852 29.500
10 32.500 22.644 25.000
3 39.750 36.794 37.500
42 7 36.750 29.852 31.500
10 31.500 24.644 27.000
3 41.750 38.794 39.500
44 7 38.750 31.852 33.500
12 35.000 23.174 26.000
3 43.750 40.794 41.500
46 7 40.000 32.116 34.000
12 37.000 25.174 28.00
3 45.750 42.794 43.500
48 8 42.000 34.116 36.000
12 39.000 27.174 30.000
3 47.750 44.794 45.000
50 8 44.000 36.116 38.000
12 41.000 29.174 32.000
3 49.750 46.794 47.500
52 8 46.000 38.116 40.000
12 43.000 31.174 34.000
3 52.750 49.794 50.500
55 9 48.250 39.380 41.500
14 44.500 30.702 34.000
3 57.750 54.794 55.000
60 9 53.250 44.380 46.500
14 49.500 35.702 39.000
4 62.000 58.058 59.000
65 10 57.500 47.644 50.000
16 53.000 37.232 41.000
4 67.000 63058 64.000
70 10 65.500 52.644 55.000
16 58.000 42.232 46.000
4 72.000 68.058 69.000
75 10 67.500 57.644 60.000
16 63.000 47.232 51.000
80 4 77.000 73.058 74.000
10 72.500 62.644 65.000
16 68.000 52.232 56.000
85 4 82.000 78.058 79.000
12 76.000 64.175 67.000
18 71.500 53.760 58.000
90 4 87.000 83.058 84.000
12 81.000 69.174 72.000
18 76.500 58.760 63.000

14
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Departamentul Organe de Maşini şi Tribologie
FIA – Anul II Seria A + Seria B OMM – Proiect Georgiana PADURARU

Diametrul nominal d=D Pas Diametrul mediu Diametrul interior

Sirul 1 Sirul 2 Sirul 3 p d2=D2 d3 D1
1 2 3 4 5
4 92.000 88.058 89.000
95 12 86.000 74.174 77.000
18 81.500 63.760 69.000
4 97.000 93.058 94.000
100 12 91.000 79.174 82.000
20 85.000 65.290 70.000
4 102.000 98.058 99.000
105 12 96.000 84.174 87.000
20 90.000 70.290 75.000
4 107.000 103.058 104.000
110 12 101.000 89.174 92.000
20 95.000 72.290 80.000
6 110.500 104.586 106.000
115 14 104.500 90.702 94.000
22 98.500 76.818 82.000
6 115.500 109.586 111.000
120 14 109.500 95.702 99.000
22 103.500 81.818 87.000
6 120.500 114.586 116.000
125 14 114.500 100.702 104.000
22 108.500 8.818 92.000
6 125.500 119.586 121.000
130 14 119.500 105.702 109.000
22 113.500 91.818 97.000
6 130.500 124.586 126.000
135 14 124.500 110.702 114.000
24 117.000 93.348 99.000
6 135.500 129.586 131.000
140 14 129.500 115.702 119.000
24 122.000 98.348 104.000
6 140.500 134.586 136.000
145 14 134.500 120.702 124.000
24 127.000 103.348 109.000
6 145.500 139.586 141.000
150 14 138.000 122.232 126.000
24 132.000 108.348 114.000
6 150.500 144.586 116.000
155 14 143.000 127.232 131.000
24 137.000 113.348 119.000
160 6 155.500 149.586 131.000
16 148.000 132.232 136.000
28 139.000 111.404 118.000
165 6 160.500 154.586 156.000
16 153.000 137.232 141.000
28 144.000 116.404 123.000
170 6 165.500 159.586 161.000
16 158.000 142.232 146.000
28 149.000 221.404 128.000
175 6 169.000 161.116 163.000
16 163.000 147.232 151.000
28 154.000 226.404 133.000

15
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Departamentul Organe de Maşini şi Tribologie
FIA – Anul II Seria A + Seria B OMM – Proiect Georgiana PADURARU

OBS: Modalitatea de alegere a dimensiunilor standard este urmatoarea:

- Cu valoarea calculata a lui d3 se merge in tabelul 3/4 si pe coloana 5/4 se identifica
prima valoare mai mare decat d3 calculat (de preferat sa se aleaga din valorile bolduite).
- De pe linia lui d3 identificat in tabel se vor copia toate dimensiunile STAS ale filetului.
Exemplu: d3 calculat are valoarea d3=15.6 mm prin urmare valoarea standard aleasa va fi d3=16.5
mm (vezi tabel). Astfel dimensiunile filetului vor fi:

d=22 mm; p=5 mm; d2=D2=19.5 mm; D4=22.5 mm; d3=16.5 mm; D1=17 mm in urmatoarele capitole vom
folosii valorile standardizate ale filetului inclusiv pentru d3.

3. 4. Verificarea conditiei de autofranare

Asigurarea autofranarii apare ca o conditie in majoritatea constructiilor cu suruburi de miscare la
sistemele actionate manual este preferabil ca autofranarea sa se realizeze direct de catre filet. Filetele
asigura autofranare atunci cand unghiul de inclinare al filetului ψ este mai mic decat unghiul de frecare
redus 𝜑’.
ψ ≤ 𝜑’
𝑝 𝑝
tan 𝜓 = → 𝜓 = 𝑎𝑡𝑎𝑛 ( )
𝜋 ∙ 𝑑2 𝜋 ∙ 𝑑2
𝜇 𝜇
tan 𝜑′ = → 𝜑′ = 𝑎𝑡𝑎𝑛 ( )
cos 𝛽 cos 𝛽
unde:
-  unghiul de inclinare al flancului activ al dintelui, pentru filetul trapezoidal  = 15° iar pentru filetul
ferastrau =3 pt filet trapezoidal;
- μ coeficient de frecare pt otel pe fonta/bronz (0.08...0.20)

3. 5. Verificarea la flambaj
Suruburile lungi sunt solicitate la compresiune, sunt in
pericol de a flamba. Dimensiunile filetului, determinate anterior
trebuie sa asigure o siguranta suficienta si fata de flambaj.

a. Stabilirea tipului de rezemare:

V1: Sistem de deplasare pe verticală pentru sarcini axiale – Cric cu
piuliță rotitoare – schema 4
V2: Sistem cu pârghii pentru deplasare pe verticală – Cric auto cu
pârghii - schema 2
V3: Extractor pentru rulmenți - schema 1
V4: Sistem de deplasare pe orizontală – Menghină - schema 2
Pentru sistemele cu surub: 𝑳 = (𝟏. 𝟑𝟓 … 𝟏. 𝟒𝟓) ∙ 𝑯
L- lungimea şurubului cuprinsă între cele două reazeme (capete)
H = ...... mm cursa de realizat (tema)
Pt cazul:
Caz 1 Caz 2 Caz 3 Caz 4
𝑙𝑓 = 2 ∙ 𝐿 𝑙𝑓 = 𝐿 𝑙𝑓 = 0.7 ∙ 𝐿 𝑙𝑓 = 0.5 ∙ 𝐿

16
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Departamentul Organe de Maşini şi Tribologie
FIA – Anul II Seria A + Seria B OMM – Proiect Georgiana PADURARU

b. Calculul coeficientului de zveltete

𝑙𝑓
𝜆=
𝑖𝑚𝑖𝑛
lf = lungimea de flambaj; imin = raza de inertie minima

𝐼𝑚𝑖𝑛
𝑖𝑚𝑖𝑛 = √
𝐴

unde:
Imin - este momentul de inerţie minim al unei secţiuni cuprinse în porţiunea care se flambează
A - este aria secţiunii care flambeaza:

Pentru o porţiune filetată:

𝜋 ∙ 𝑑32 𝜋 ∙ 𝑑34
𝐴= 𝐼𝑚𝑖𝑛 =
4 64
d3- valoare standardizata (din STATS)
Se compara λ cu valorile limita λ0 = 100
Daca λ < λ0 – flambajul este plastic
Daca λ > λ0 – flambajul este elastic

c. Calculul coeficientului de siguranta la flambaj

𝐹𝑓
𝑐𝑓 = ≅ 𝑐𝑓𝑎 (3 … 5)
𝐹
Ff = forta critica de flambaj
cfa = coeficient de siguranta admisibil, la solicitarea la flambaj . Pentru sistemele ce fac obiectul
indrumarului de poate considera cfa= 3...5
- Pentru flambaj plastic:
𝐹𝑓 = 𝜎𝐹 ∙ 𝐴 𝝈𝑭 = 𝒂 − 𝒃 ∙ 𝛌

unde:
Nr. Crt. Materiale a b
1 OL 37 310 1.14
2 OL 42 328 1.15
3 OL 50 350 1.62
4 OLC 45 450 1.67
5 OLC 50 472 1.87

-Pentru flambaj elastic:

2
𝜋 ∙ 𝐸 ∙ 𝐼𝑚𝑖𝑛 𝐸 = 2.1 ∙ 105 𝑀𝑃𝑎
𝐹𝑓 = 𝑚𝑜𝑑𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑒𝑙𝑎𝑠𝑡𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑙𝑜𝑔𝑖𝑡𝑢𝑑𝑖𝑛𝑎𝑙
𝑙𝑓2

17
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Departamentul Organe de Maşini şi Tribologie
FIA – Anul II Seria A + Seria B OMM – Proiect Georgiana PADURARU

Cand siguranta la flambaj nu este nu este suficienta, se mareste diametrul surubului (alt filet)
pastrandu-se acelasi pas si se reia verificarea. (Se va alege urmatoarea valoare din tabel pt d3 si se reia
verificarea la flambaj, atentie tipul de flambaj se poate schimba). In proiect se vor trece toate iteratiile
facute pana la identificarea variantei optime.

d. Determinarea numarului de spire in contact

Numarul minim de spire necesare a fi in permanenta in contact, z, se va determina din conditia
de rezistenta la uzare.
𝐹 𝑏 = (6 … 8) max 10
𝑧=𝜋 <𝑏
∙ (𝑑 − 𝐷12 ) ∙ 𝜎𝑎𝑠
2
4

𝜎𝑎𝑠 = 10 … 15 (20) 𝑀𝑃𝑎

Valoarea rezultata din calcul se rotunjeste de regula la numarul natural superior.
Daca z< 5 se va adopta z = 5, Daca z>10 se va mari d3
d si D1 dimensiuni din tabelul 2.

3. 6. Verificarea spirei filetului

a. Solicitare de incovoiere
𝐹 F- forta data prin tema
𝑀𝑖 𝑧 ∙ 𝑙𝑖
𝜎𝑖 = = z – numarul de spire in contact adoptat anterior
𝑊 𝑊

- Pentru filetul trapezoidal:

𝐻1 H1 si ac vezi punctul 3.3 Fig. 9 sau Fig. 10
𝑙𝑖 = + 𝑎𝑐 , [𝑚𝑚] 𝐻1 = 0.5 ∙ 𝑝 𝑚𝑚
2

𝑎𝑐 = 0.15 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑝 < 2 𝑚𝑚 𝑎𝑐 = 0.25 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑝 = 2 … 5 𝑚𝑚,

𝑎𝑐 = 0.5 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑝 = 6 … 12 𝑚𝑚 𝑎𝑐 = 1 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑝 > 12 𝑚𝑚

𝑝 2
𝜋 ∙ 𝑑3 ∙ (2 + 2 ∙ 𝑙𝑖 ∙ tan 15°) 𝑑3 − 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑛𝑒𝑥𝑎 3 − 𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑓𝑖𝑙𝑒𝑡 STAS
3
𝑊= [𝑚𝑚 ]
6

- Pentru filetul ferastrau:

𝐻1 𝐻1 = 0.75 ∙ 𝑝
𝑙𝑖 = ,
2

𝜋 ∙ 𝑑3 ∙ (𝑝 − 𝑤)2 𝑤 = 0.26384 ∙ 𝑝
𝑊= 𝑝 − 𝑝𝑎𝑠𝑢𝑙 𝑓𝑖𝑙𝑒𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑡𝑎𝑏. 3 𝑠𝑎𝑢 𝑡𝑎𝑏. 4
6

b. Solicitare de forfecare
𝐹 F – forta data prin tema;
𝑘 ∙𝑧 z – numarul de spire in contact adoptaat anterior
𝜏𝑓 = 𝑚 𝑘𝑚 = 0.55 … 0.75
𝐴

18
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Departamentul Organe de Maşini şi Tribologie
FIA – Anul II Seria A + Seria B OMM – Proiect Georgiana PADURARU

- Pentru filetul trapezoidal:

𝑝
𝐴 = 𝜋 ∙ 𝑑3 ∙ ( + 2 ∙ 𝑙𝑖 ∙ tan 15°)
2
- Pentru filetul ferastrau:
𝐴 = 𝜋 ∙ 𝑑3 ∙ (𝑝 − 𝑤)

c. Tensiunea echivalenta
Tensiune echivalenta se va determina cu teoria a III-a de echivalenta.

𝜎𝑒𝑐ℎ = √𝜎𝑖 2 + 4 ∙ 𝜏𝑓 2 ≤ 𝜎𝑎

𝑅𝑝0,2
𝜎𝑎 =
𝑐𝑐
𝑅𝑝0,2 − 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑠𝑢𝑟𝑢𝑏𝑢𝑙𝑢𝑖

𝑐𝑐 = 1.5 … 3 (𝑚𝑎𝑥4)

3. 7. Verificarea preliminara a portiunii filetate a surubului

Dimensiunea filetului determina implicit dimensiunile celorlalte elemente ale transmisiei surub
-piulita, prin urmare este util sa se efectueze o verificare la solicitare compusa a portiunii filetate a
surubului (care este de obicei sectiunea periculoasa/diametrul cel mai mic). De regula, solicitarea este
de compresiune/tractiune (cu forta F) si rasucire cu momentul de insurubare M12.
𝐹 𝑀12
𝜎= 𝜏=
𝜋 ∙ 𝑑3 2
𝜋 ∙ 𝑑3 3 𝜎𝑒𝑐ℎ = √𝜎 2 + 4 ∙ 𝜏 2 ≤ 𝜎𝑎
4 16

𝑅𝑝0,2
𝑑2 𝜎𝑎 =
𝑀12 = 𝐹 ∙ ∙ tan(𝜓 + 𝜑′) 𝑐𝑐
2 𝑅𝑝0,2 − 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑠𝑢𝑟𝑢𝑏𝑢𝑙𝑢𝑖
𝑐𝑐 = 1.5 … 3 (𝑚𝑎𝑥4)

19