FACULTATEA: CONSTRUCTII DE MASINI

CATEDRA: MECANISME
DISCIPLINA: MECANISME

PROIECT DE SEMESTRU
 MEMORIUL TEHNIC

1. GENERALITATI
Orice sistem mecanic este compus din unul sau mai multe mecanisme. In
constructia unui mecanism si prin extensiune a unei masini intra mai multe organe de
masini. Unele sunt legate rigid intre ele, altele se pot misca relativ. Organul de masina
sau organele de masini care formeaza un rigid mobil se numeste element cinematic. In
afara elementelor cinematice rigide mai exista elemente cinematice elastice si elemente
cinematice fluide.
Avind in vedere variatele forme constructive ale diferitelor organe de masini
si cu atit mai mult a elementelor cinematice in vederea simplificarii reprezentarii lor, se
face o schematizare, conforma careia elementul cinematic se reprezinta printr-un segment
de dreapta sau o figura geometrica poligonala nedeformabila. Zona sau zonele de contact
dintre doua elemente cinematice care determina posibilitatile de miscare ale celor doua
elemente se numeste cupla cinematica. Cupla cinematica blocheaza anumite miscari
relative dintre elementele cinematice ce o formeaza, permitind, in schimb, alte miscari
relative.
In analiza cinematica a mecanismelor functiile de transmitere reprezinta acele
functii care stabilesc o legatura intre starea cinematica a unui element condus si starea
cinematica a elementului conducator.

Mecanismele cu came se compun in principal, dintr-o cama si un culegator.

In vederea micsorarii pierderilor prin frecare si a uzurii, intre cama si culegator se
interpune o rola. Cama este un element profilat si poate sa aiba o forma plana sau
spatiala. In funvtie de aceasta vom distinge mecanisme cu cama plana si mecanisme cu
cama spatiala.
In cazul mecanismelor cu cama plana, cama poate executa o miscare de
rotatie, o miscare de translatie si uneori o miscare plan-paralela. La fel elementul condus
– culegatorul- poate sa execute o miscare de rotatie, o miscare de translatie sau chiar
plan-paralela.
Mecanismele cu came, prin profilarea corespunzatoare a camelor, ofera
posibilitatea obtinerii la culegator a celor mai variate legi de miscare solicitate de
procesele de mecanizare si automatizare in constructia de masini.
Cercul de baza al camei este cercul pe care se afla profilul camei in faza de
repaus inferior. Pentru o cursa h a mecanismului cu cama, marimea cercului de baza
alaturi de excentricitate se definesc dimensiunile de gabarit ale mecanismului. Deci
determinarea razei cercului de baza in conditiile unei bune functionari a mecanismului cu
cama constituie o problema importanta de proiectare. Dar buna functionare a
mecanismului cu cama este conditionata de unghiul de transmitere.
 2. DESCRIEREA MASINII DE MORTEZAT

Masinile de mortezat numite pe scurt si morteze, sunt asemanatoare

sepingului, se deosebesc de acesta numai prin formele constructive si in special prin
asezarea verticala a berbecului port scula.
Ele comporta in general urmatoarele parti principale:
- un batiu din fonta prevazut cu ghidaje verticale pentru culisarea
berbecului port-cutit si ghidaje orizontale pentru deplasarea masei port-
piesa;
- o masa pe care se fixeaza piesele si care se poate deplasa longitudinal,
transversal sau circular;
- un berbec cu suportul sculei, la unele morteze berbecul se poate inclina;
- mecanismul de antrenare si mecanismul de avans.

Miscarea principala de aschiere se realizeaza prin miscarea alternativa

verticala a berbecului port-scula cu ajutorul mecanismului principal, care poate fi cu
culisa cu excentric, hidraulic, etc. La unele masini berbecul este echilibrat cu
contragreutate. Cursa berbecului este reglabila. Antrenarea se poate face mecanic (cu con
in trepte sau cutie de viteze), prin motor individual sau hidraulic. Avansul piesei port
scula se obtine cu ajutorul unei roti cu clichet si a unui angrenaj cu roti dintate.
Caracteristicile tehnice ale masinii de mortezat:
- lungimea cursei berbecului;
- numarul de curse duble pe minut (maxim si minim) ale berbecului;
- distanta de la masa pina la capatul inferior al berbecului;
- distanta de la suprafata de sprijin a sculei la marginea suportului vertical
superior si dimensiunile mesei.
Masinile de mortezat au o cursa activa urmata de o cursa in gol care se face cu

viteza marita si corespunde ridicarii berbecului port-cutit. Aschierea se produce prin

atacul continuu al cutitului in timpul cursei active. Cursa cutitului trebuie sa fie mai lunga

decit lungimea de prelucrat a piesei. Depasirile cutitului fata de lungimile de prelucrat ale

pieselor sunt aceleasi ca si pentru rabotarea la seping.

Operatia de mortezat se aplica in general la prelucrarea suprafetelor plane,

inguste si lungi, a pieselor cu contur complicat si cu generatoare drepte, a pieselor cu
caneluri strimte care nu pot fi prelucrate prin frezare si in special a suprafetelor interioare
si a gaurilor mari.
Mai exista si alte morteze cu forme constructive diferite, dupa forma,
marimea sau felul pieselor pe care le prelucreaza. Astfel exista morteze cu berbec cu
avans transversal, morteze prevazute cu doi montanti legati printr-o traversa orizontala pe
care berbecul se poate deplasa si transversal, morteze pentru taiatul danturii la rotile
dintate cilindrice, masini de mortezat prin copiere etc.
 MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL

Se consideră o maşină universală de mortezat a cărei lanţ cinematic este prezentat

în figura 1.
Mişcarea principală de aşchiere este rectilinie alternativă pe direcţie verticală.
Mişcarea alternativă a capului port-sculă 5 se obţine de la electromotorul EM prin
intermediul lanţului cinematic principal format din transmisia prin curele având şaibele
de diametre D1, D2 , reductorul planetar R, roţile dinţate z4, z5 şi mecanismul cu bare
O1AO2CB .
Mişcarea de avans a semifabricatului este realizată intermitent la sfârşitul cursei pasive
printr-un mecanism patrulater O1MNO3 care prin balansierul O3N, cu ajutorul unui
clichet, pune în mişcare de rotaţie roata de clichet z6 fixată pe şurubul conducător E al
saniei trasversale .
Forţa rezistentă de aşchiere se consideră că acţionează pe direcţie verticală şi este
constantă de-a lungul cursei active de aşchiere.
În vederea acţionării unui dispozitiv de fixare a semifabricatului se foloseşte un
mecanism cu camă cu culegător de translaţie.

I. DATE INIŢIALE

Datele iniţiale pentru cele şase variante sunt cuprinse în tabelul 1 la care se mai adaugă
următoarele elemente generale :
2.0. Turaţia electromagnetului de antrenare, nm=1440 rot/min.
2.1. Raportul de reducere al transmisiei prin curele , Ic= D2/D1=3.
2.2. Poziţia centrului de greutate G4 al bielei BC dată de raportul
G4=lCG4/lCB=0,33.
2.3. Reacţiunile din cuple se vor determina pentru poziţia manivelei O2C dată de
unghiul =300 .

II. SE CERE

1. Să se facă sinteza mecanismului cu bare articulate.

2. Să se determine spaţiile, vitezele şi acceleraţiile capului port-sculă 5 pentru cel
puţin 18 poziţii ale manivelei din care cel puţin 8 poziţii să fie situate în intervalul de
aşchiere. Se vor reprezenta grafic aceste mărimi în funcţie de unghiul de rotaţie al
elementului 1.
3. Să se determine raportul de transmitere al reductorului planetar R .
4. Să se calculeze elementele geometrice inclusiv gradul de acoperire al
angrenajului format din roţile dinţate cilindrice z4 şi z5. Deplasările de profil se vor alege
astfel încât să se asigure egalizarea alunecărilor relative .
5. Să se proiecteze mecanismul cu camă cu culegător de translaţie considerând
următoarele legi de mişcare
la înaintare ( urcare ) : SINUS,
la înapoiere (coborâre) : COSINUS,
şi excentricitatea aceea care dă raza cercului de bază minimă.
Nr.
Denumirea parametrului Simbolul U. M. Valori
Crt.
1 Lungimea semifabricatului lS m 0,15
2 Lungimea de trecere l tr m 0,028
3 Turaţia elementului 1 N rot/min 55
Raportul dintre
4  - 0,28
manivelă şi bielă
5 Lungimea manivelei O2A m 0,10
6 Excentricitatea relativă  k=O2A/O1O2 - 2.5
7 Masa saniei port-sculă 5 m5 kg 60
8 Masa bielei 4 m4 kg 15
9 Masa culisei rotative 3 m3 kg 32
10 Momentul de inerţie al bielei 4 I G4 daNms2 0,018
Momentul de inerţie al culisei
11 I O2 daNms2 0,08
rotative în raport cu O2
Momentul de inerţie redus al
12 pieselor situate între motor IrO1 daNms2 0,9
şi manivela 1
13 Gradul de neregularitate  - 0,045
14 Forţa rezistentă de aşchiere Fa daN 1600
z4 - 21
15 Numărul de dinţi al roţilor dinţate
z5 - 44
16 Modulul roţilor dinţate z4 şi z5 m mm 4
17 Cursa maximă a culegătorului camei h m 0,075
18 Unghiul de transmitere admisibil a grade 52
Unghiurile de -de înaintare (urcare) u grade 105
19 rotaţie ale -de repaus superior r grade 120
camei -de revenire(coborâre) c grade 85

1. Sinteza mecanismului cu bare articulate

Se dau:
1. Raportul bielă manivelă: =0,28
2. Lungimea manivelei: O2A=0,10 [m]
3. Lungimea semifabricatului: ls= 0,15 [m]
4. Lungimea de trecere la intrare şi ieşire: l tr=0,028 [m]
5. Excentricitatea relativă:  k=O2A/O1O2=2.5
Lungimea elementului 1 este:
AO1 = O2A - O1O2
Din datele iniţiale avem excentricitatea relativă:
O A O A 0.10
 k  2  4.5  O1O2  2   0.015 [m] O1O2 = 0.04 m
O1O2 k 2.5
Din relaţiile anterioare putem calcula lungimea A O1:
AO1  O2 A  O1O2  0.055 AO1 = 0.06 m
Cursa sculei aşchietoare este lungimea semifabricatului la care se adaugă de două ori
lungimea de trecere. Pentru a calcula lungimea elementului 3 trebuie aflată lungimea O2C
care reprezintă jumătate din cursă.
Lungimea elementului 3 este:
l  2  ltr
O2 C  s
2
Din datele iniţiale:
l s  0.15 [m ]
l tr  0.028 [m ]
 O2 C  0.103 [ m] O2C = 0.103 m
AC  O2 C  O2 A  0.113 [m] AC= 0.113 m

Lungimea elementului 4 :

Cunoscând raportul dintre manivelă şi bielă:

OC
  2  0.28
CB
Lungimea bielei:
OC
CB  2  0.367 [m] BC = 0.367 m

Mecanismul are:
numarul de elemente: n=5;
numarul de cuple cinematice: Ck=7 (2 de translatie si 5 de totatie)

  Vx Vy Vz ωx ωy ωz
1 - - - - - +
2 + + - - - +
3 + + - - - +
4 + + - - - +
5 - + - - - -
Mecanismul este de familia 3 => m=3
M=3n-2C5-C4=1 => M=1
 2. Sa se determine spatiile, vitezele si acceleratiile capului port – scula 5 pentru
cel putin 18 pozitii ale manivelei din care cel putin 8 pozitii sa fie situate in
intervalul de aschiere. Se vor reprezenta grafic aceste marimi in functie de
unghiul de rotatie al elementului 1.
5
   C k  n  7  5  2 => 2 cicluri independente
k 1

Ciclul independent O1O2 AO1 :

l 0  l1  l3  0

l 0 cos  0  l1 cos  1  l 3 cos  3  0 cos  0  0


l 0 sin  0  l1 sin 1  l 3 sin  3  0 unde  0  90   
sin  0  1

l1 cos 1  l 3 cos  3  0 /  (  sin 1 )


 l1 sin 1  l 3 sin  3  l 0  0 /  cos 1

 l 0 cos 1  l3 sin 1 cos  3  l 3 sin  3 cos 1  0

 functia de transmitere de ordin 0 sub forma implicita:

R3 (1 ,  3 )  l 3 sin( 3  1 )  l 0 cos 1  0

Calculul derivatelor partiale:

 R3
 l 3 cos( 3  1 )  l 0 sin 1
1
R3
 l3 cos( 3  1 )
 3
 2 R3
 l3 sin( 3  1 )  l 0 cos 1
12
 2 R3
 l3 sin( 3  1 )
1 3
 2 R3
 l 3 sin( 3  1 )
 32

Functiile de transmitere de ordinul I si II pentru elementul 3:

R3
 l cos( 3  1 )  l 0 sin 1
R3'   1  3
R3 l3 cos( 3  1 )
 3

 2 R3  2 R3 ' 2  R3
2
 2( R3
'
)   ( R3 ) 
12 1 3  32 l cos 1  l3 (1  R3' ) 2 sin( 3  1 )
R3  
''
 0
R3 l3 cos( 3  1 )
 3

unde:  3  se obtine din ecuatia:

 
 l0 
 cos  1 
 l3 
 3  1  arctg
 2 
 1   l 0 cos   
 l 1
  3  
 3  1  R3
 '



 3  1
2
 R3
''

Ciclul independent O2CBO2 :

l3  l4  l5  0
l 3 cos  3  l 4 cos  4  l 5 cos  5  0

l 3 sin  3  l 4 sin  4  l 5 sin  5  0

  cos  3  l 5 cos  5  l 4 cos  4 /() 2

l 3

  sin  3  l 5 sin  5  l 4 sin  4 /() 2
l 3


(l3 ) 2 cos 2  3  2l3l5 cos  3 cos  5  l52 cos 2  5  l42 cos 2  4

(l
 3  ) 2 sin 2  3  2l3l5 sin  3 sin  5  l52 sin 2  5  l42 sin 2  4

(l3 ) 2  2l3l5 (cos3 cos5  sin 3 sin 5 )  l52l42  0

R5 ( 3 , l5 )  (l3 ) 2  l 42  l 52  2l3l5 cos  3  0

Calculul derivatelor partiale:

R5
 2l 3 l5 sin  3
 3
R5
 2l 5  2l 3 cos  3
l 5
 2 R5
 2l3l5 cos  3
 32
 2 R5
 2l 3 sin  3
 3 l 5
 2 R5
2
l 52

Functiile de transmitere de ordinul I si II pentru elementul 5:

 R5
 l l sin  3
R5'   3   3 5
R5 l5  l3 cos  3
l 5

 2 R5  2 R5 ' 2  R5
2
 2( R5 ) 
'
 ( R5 )  2
 32  3l5 l5 l l cos  3  ( R5 ) 2  2 R5l3 sin  3
R5  
''
 35
R5 l5  l3 cos  3
l5

Viteza v5 , avansul s , respectiv acceleratia a5 ale saniei port-scula 5 se determina cu

expresiile:

s  l5  l3 cos  3  l 42  (l 3 ) 2 sin 2  3

v 5   3  R5

1 ( i)  v5( i)  l5( i)  a5 ( i) 
'


a5   3  R5   3  R5
 2 '' '

0 0 0.271 0
0.349 0.777 0.285 8.801
2  n1   n1 
1      55 0.698 1.806 0.303 15.455
60 30   1  = 5.756 1.047 2.883 0.322 19.417
n1  55 [rot/min] 
 30
[rad/sec] 1.396 4.027 0.343 39.802
1.745 5.351 0.364 91.197
2.094 6.933 0.387 154.848
2.443 8.61 0.412 101.752
2.793 9.555 0.438 -448.465
3.142 7.817 0.46 -2.088·10 3
3.491 0.919 0.471 -4.816·10 3
3.84 -11.465 0.461 -6.876·10 3
4.189 -24.966 0.428 -5.502·10 3
4.538 -32.502 0.379 -165.321
4.887 -30.404 0.329 5.784·10 3
5.236 -21.247 0.291 8.951·10 3
5.585 -9.777 0.27 9.237·10 3
 3. Determinarea raportului de transmitere al reductorului planetar R
Se dau :
1. Turaţia electromotorului de antrenare: nm =1440 rot/min.
2. Raportul de reducere al transmisiei prin curele :iC = D2/ D1=3.
3. Turaţia elementului 1: n1 =55 rot/min.
4. Numărul de dinţi ai roţilor dinţate: z4 =21, z5 R
=44.
Z5 Z2
ni n
iTOT=  m
n a na ωieşire
Z1 ωirtrare
nm 1440
iTOT=   26.181818 Z4
n1 55
iTOT=ic*iR*i4,5 Z3
4 z
i4,5=   5  2.095
5 z4

D1 E.M.
nm=ni
nm
ic*iR*i4,5=
na
26.18
iR=   4.16547
3 * 2.095

4.Calculul elementelor geometrice ale angrenajului format din rotile dintate

clindrice drepte z4 , z5

Deplasările de profil se vor alege astfel încât să se egalizeze alunecările relative.

z4 =21, z5 =44, modulul roţilor : 4[mm]

Deci, vom avea:

X4=1.18
X5=0.38 la incovoiere

Unghiul de angrenare:

x 4  x5
inv  inv 0  2 tg 0  0.01667    20  44
z 4  z5
 0 - unghiul normal al profilului de referinta
 0 = 20 

1. Distanta axiala:

z 4  z 5 cos  0
am  130.837 [mm]
2 cos 

2. Coeficientul de variatie a distantei axiale:

z 4  z5  cos  0 
y   1  0.09204
2  cos  

3. Scurtarea specifica a inaltimii dintelui:

  x 4  x5  y  1.4676

4. Inaltimea dintelui:
h  m(2,25   )  3.1296 [mm]

5. Diametrul cercurilor de divizare:

d 4  2r4  m  z 4  81 [mm]
d 5  2r5  m  z 5  176 [ mm]

6. Diametrul cercurilor de baza:

d b 4  2rb 4  m  z 4  cos  0  75.899[mm]

d b 5  2rb5  m  z 5  cos  0  164.918[mm]

7. Diametrul cercurilor de rostogolire:

cos  0
d w 4  2rw 4  m  z 4  81.229 [mm]
cos 
cos  0
d w5  2rw5  m  z5  176.498 [ mm]
cos 

8. Diametrul cercurilor de cap:

d a 4  2ra 4  m ( z 4  2  2 x 4  2 )  89.6992[mm]
d a 5  2ra 5  m ( z 5  2  2 x5  2 )  175.2992 [mm]

9. Diametrul cercurilor de picior:

d f 4  2r f 4  m ( z 4  2  2 x 4  0,5)  85.04 [mm]

d f 5  2r f 5  m ( z 5  2  2 x5  0,5)  169.04 [ mm]

10. Arcele dintilor pe cercurile de divizare:

 m
S4   2m  x 4  tg 0  10.28 [mm]
2
 m
S5   2m  x5  tg 0  7.383 [mm]
2

11. Corzi constanta:

 
S c 4  m cos 2  0  x 4  sin 2 0   9.093 [ mm]
 2 
  
S c 5  m cos 2  0  x5  sin 2 0   6.5208 [mm]
 2 

12. Inaltimile la coarda constanta:

  
hc 4  m x 4 cos 2  0  1     sin 2   1.9996[mm]
 8 
  
hc 5  m x5 cos 2  0  1     sin 2   1.53 [mm]
 8 

13. Gradul de acoperire:

ra24  rb24  ra25  rb25  a sin 

   0.67 [mm]  ≥1,2
  m  cos  0

14. Lungimile peste dinti:

z  18...26  N 4  3
z  36...44  N 4  5
W N 4 , 5  m  N 4,5  0,5  2 x 4,5  tg 0  z 4,5 inv 0  cos  0
WN 4  m    N 4  0,5  2  x4  tg 0  z 4  inv 0  cos  0  34.4229 [mm]
WN 5  m    N 5  0,5  2  x5  tg 0  z 5  inv 0  cos  0  32.9838 [mm]