DISTRIBUITOARE HIDRAULICE

1. DEFINITIA SI CLASIFICAREA DISTRIBUITOARELOR

Distribuitorul hidraulic este un aparat care dirijeaza debitul de ulei intr-o instalatie sau il
opreste avand ca efect deplasarea sau oprirea unui organ de lucru actionat de un
cilindru liniar sau motor rotativ. Atunci cand uleiul traverseaza distribuitorul si patrunde
in consumator, de regula, lichidul este sub presiune iar atunci cand circula spre bazin (
tanc ) are presiune redusa, maxim 10 bar.
Din punct de vedere constructiv distribuitoarele se clasifica in:
- distribuitoare cu sertar
distribuitoare cu sfera
distribuitoare cu came
distribuitoare cu scaun ( cu inchidere etansa)
In functie de utilajul pe care se utilizeaza distribuitoarele se clasifica astfel:
distribuitoare pentru utilaje fixe
distribuitoare pentru utilaje mobile
2 . DISTRIBUTOARE HIDRAULICE CU SERTAR
2.1 Descrierea si functionarea distribuitoarelor cu sertar
Majoritatea distribuitoarelor directionale pentru domeniul utilajelor industriale sau mobile
sunt distribuitoare cu sertar – figura 5.1

Fig. Distribuitoare hidraulice cu sertar

In general un distribuitor, figura 5.2 are in componenta urmatatoarele piese
importante: corp, sertar, arc de compresiune, iar in functie de comanda se ataseaza
diferite subansamble – pentru acest exemplu electromagnetul fixat cu piulita.
Corpul din fonta are prelucrat un alezaj circular, longitudinal care este intrerupt de
canale circulare realizate din turnare. In acest corp gliseaza un sertar care este o piesa
cilindrica din otel care are la randul ei prelucrati mai multi umeri. Sertarul este mentinut
intr o pozitie fixa de catre arcul sau arcurile de compresiune. In figura de mai sus,
sertarul este pozitionat intr-o pozitie centrala de catre arcuri astfel incat camerele P (
cea din centru) A,B(alaturate) TA, TB( cele de capat) nu comunica intre ele.
Fig. 5.2. Distribuitor hidraulic cu comanda electrica Dn10
In momentul conectarii electrice a uneia dintre bobine ale electromagnetilor, forta axiala
a acestora deplaseaza sertarul comprimand unul din arcuri stabilindu-se diferite legaturi
intre camere, in exemplul de mai sus, P-B, A-T si P-A, B-T, in functie de pozitie.
Canalele circulare in termeni tehnici sunt denumite camere, care in functie de sertar
comunica conform unor scheme hidraulice convenite de specialistii din acest domeniu.
Etansarea fiecarui canal inelar fata de celalalt se realizeaza prin jocurile ajustajelor
dintre sertar si corp. Comparativ cu distrbuitorul cu scaun, etansarea perfecta este
imposibila. Pierderile de debit ca urmare a etansarii imperfecte depind de jocul
diametral dintre sertar si corp, marimea sertarului, lungimea de contact, presiunea de
lucru, vascozitatea uleiului, etc. Distribuitoarele cu sertar nu functioneaza cu apa dar
etanseaza satisfacator cand utilizeaza ulei mineral.
Teoretic, sertarul se poate afla in mai multe pozitii de lucru dar cele mai uzuale sunt
distribuitoarele cu doua sau trei pozitii. In ceea ce privesc racordurile ( gaurile) care
comunica cu camerele corpului unui distribuitor, in functie de rolul lui in instalatie, se pot
utiliza doua, trei sau patru racorduri sau cai. In hidraulica distribuitorul cu doua pozitii si
doua cai se codifica 2/2, cel cu trei cai si trei pozitii 3/3, cel cu patru cai si trei pozitii ca
4/3 si asa mai departe.
Principiul lor de operare, simplu, este bazat pe deplasarea axiala a sertarului in corpul
distribuitorului; deplasarea sa este rezultatul fortei exercitata la capetele distribuitorului
de diferite sisteme de comanda.
2.2. Rolul distribuitorului hidraulic in instalatie
2.2.1. Utilizarea distribuitorului cu 2 pozitii si 3 racorduri gauri (3/2)
Distribuitorul 3/2 din figurile 5.3 si 5.4 este utilizat de obicei pentru actionarea cilindrilor
hidraulici cu simpla actiune. Deplasarea sertarului conecteaza racordul de alimentare P
cu racordul de lucru A; cand comanda este oprita, arcul aduce sertarul in pozitia de
repaus (P este inchis si A este conectat la T).
Sertar
Fig. 5.3. Distribuitor cu doua pozitii - deplasarea sertarului de catre arc si comandat din
exterior

Fig. 5.4. Schema hidraulica cu distribuitor cu doua pozitii, trei cai si cilindru cu simpla
actiune
2.2.2. Utilizarea distribuitorului cu 2 pozitii si 4 orificii (4/2)
Controlul pornit/oprit al cilindrilor hidraulici diferentiali, figura 5.5 (daca nu este necesara
oprirea intermediara de-a lungul cursei) sau al motoarelor in ambele sensuri de rotatie
necesita utilizarea distribuitoarelor 4/2,. Comutarea distribuitorului leaga P la B si A la T
sau P la A si B la T.
Sertar
Fig. 5.5. Directiile de curgere prin distribuitorul cu doua pozitii si patru cai
2.2.3. Utilizarea distribuitorului cu 3 pozitii si 4 orificii (4/3)
Spre deosebire de distribuitoarele 4/2 care au 2 pozitii de lucru, distribuitoarele cu sertar
4/3, figura 5.6, au 3 pozitii, cea din mijloc inchizand toate racordurile sau realizand
diferite legaturi intre acestea.
Doua arcuri aflate in opozitie la capetele sertarului il mentin in pozitia centrala; comanda
externa deplaseaza sertarul in cele de pozitii de lucru. Distribuitorul din figura de mai jos
prezinta un distribuitor 4/3 cu centru inchis - P,A,B,T nu comunica intre ele pistonul
cilindrului ramanand fix. La comutarea in pozitiile dreapta sau stanga - pozitiile de lucru-
cilindrul este in fazele de lucru, operativ.
Sertar

Fig. 5.6. Directiile de curgere prin distribuitorul cu trei pozitii si patru cai
In figura 5.7 este prezentata o schema simpla de utilizare a unui distribuitor cu 4 gauri si
3 pozitii.

Fig. 5.7. Schema hidraulica cu distribuitor cu trei pozitii, drosel si cilindru diferential
In unele cazuri nu este necesara utilizarea celor 4 racorduri si in acest caz
distribuitoarele 4/3 si 4/2 pot fi transformate in distribuitoare cu 3 racorduri functionale,
asa cum este prezentat in figura 5.8..

Fig. 5.8. Transformarea distribuitorului cu patru cai in distribuitor cu trei cai

3. Marcarea racordurilor si simbolizarea grafica a distribuitoarelor
Standardul ISO 9461 „Hidraulica – Identificarea racordurilor valvelor, placi de conectare,
dispozitive de control si electromagneti” prevede ca racordurile sa fie marcate atat in
desene cat si pe partile exterioare ale corpului valvelor cu litere diferite. Racordul de
alimentare (fluid sub presiune) este marcat cu P in timp ce litera T se refera la racordul
de iesire spre bazin (tanc), racordurile catre cilindrul hidraulic sunt marcate cu A (cand
exista un singur racord) sau cu A si B (pentru doua racorduri). Racordurile de comanda
externa sunt marcate cu X pentru partea A si Y pentru partea B a distribuitorului. Alte
racorduri au litere de identificare in conformitate cu tabelul 1.
Tabelul 1
Distribuitoare hidraulice – Identificarea racordurilor conform ISO 9461
Tipul racordului Litera de identificare
Racord de alimentare (intrare) P
Primul racord de lucru A
Al doilea racord de lucru B
Racord bazin (iesire) T
Primul racord de comanda X
Al doilea racord de comanda Y
Presiunea de pilotare mica V
Racord drenaj L
Racord pentru manometru M
La simbolizarea distribuitoarelor se vor avea in vedere pozititiile finale ale sertarului
actionat de comenzi sau cele de arcuri (arc), traseul fluidului denumit cale si directia de
curgere.
In schemele actionarilor hidraulice, conform standardului ISO 1219/1 si 1219/2 „Sisteme
de actionari hidraulice si componente – Simboluri grafice si diagrame de circuite”,
distribuitoarele hidraulice sunt desenate in orice pozitie posibila atat finala cat si
tranzitorie, in timpul deplasarii sertarului.
In exemplu din figura 5.9 sunt prezentate cazuri cand un traseu este continuu sau
intrerupt.

Racorduri conectate Racorduri inchise Simbol

Fig. 5.9. Simbolizare poztie distribuitor, directie si sens de curgere

La distribuitoarele cu 3 pozitii cele mai uzuale pozitii in pozitia centrala sunt prezentate
in figura 5.10.

Fig. 5.10. Poztii centrale a distribuitoarelor cu trei pozitii

In figura 5.11 sunt prezentate cateva solutii constructive ale sertarului care realizeaza
schemele din pozitiile centrale de mai sus ale distribuitorului.
Dupa cum se poate observa circuitele in pozitia centrala sunt in functie de constructia
sertarului, realizandu-se urmatoarele combinatii: P,A,B,T inchise; P,A,B,T comunica
intre ele; A, B inchise, P comunica la T; P inchis, A si B comunica cu T; P si B inchise, A
descarca la T, etc. Pentru identificarea schemelor hidraulice acestea sunt codificate cu
litere mari sau cifre. Schema grafica a distribuitoarelor se face in pozitia de repaus
acestora, necomandate.
Pozitiile de lucru si cele de repaus ale distribuitoarelor se simbolizeaza prin patrate, linii
si sageti. Patratele cu linii cu sageti paralele sau incrucisate sunt numite pozitii de lucru.
Pozitia de centru la un distribuitor cu trei pozitii este denumita pozitie centrala .
Fig. 5.11 Sertare in pozitia centrala si simbolizarea acestora
4. Marimea si comenzile distribuitorului hidrauluic cu sertar
Marimea se refera la diametrul gaurilor corpului distribuitorului prin care curge uleiul si
este standardizata in conformitate cu normele ISO, CETOP, etc. Debitul maxim admis
la un distribuitor este in functie de marimea acestor orificii (de fapt al sectiunilor de
trecere prin distribuitor), diametrul, cursa sertarului si tipul de comanda.
In acest sens deosebim urmatoarele marimi de distribuitoare cu sertar: Dn 6, Dn 10, Dn
16, Dn 25, Dn 32, Dn 50, Dn 63, Dn 80, Dn 100.
Din punct de vedere al actionarii sertarului distribuitoarele, comenzile se clasifica
astfel:
cu comanada directa (electrica, manuala, mecanica, hidraulica si pneumatica);
pilotate: Dn 16Dn 100;
4.1. Distribuitoare cu comanda directa
4.1.1. Distribuitoare cu actionare directa electrica – cu electromagnet
Acest mod de actionare este cel mai utilizat in instalatiile hidraulice care lucreaza in
ciclu automat.
Deoarece distribuitoarele hidraulice comandatate direct cu electromagneti sunt cel mai
utilizate, acestea necesita o analiza mai aprofundata.
Comanda cu electromagnet permite deplasarea sertarului datorita aplicarii unei tensiuni
de o anumita valoare la o bobina; prin urmare, acest proces se reduce la transformare a
unui semnal electric intr-o forta. Distribuitoarele comandate electric, analizate in acest
capitol se refera numai la cele privind comanda pornit / oprit, care implica efectuarea
integrala a cursei sertarului.
La electromagneti, energia electromagnetica este transformata in energie mecanica, in
vederea efectuarii deplasarii sertalui in corpul distribuitorului hidraulic. Practic,
electromagnetii sunt alcatuiti dintr-o bobina, si anume o sarma de cupru izolata,
bobinata pe o teava (sau pe mosor), in interiorul careia culiseaza un miez cilindric din
otel special – figura 5.12. Excitatia care rezulta din tensiunea transmisa la bobina
determina declansarea unui camp magnetic care deplaseaza miezul axial. Spatiul (aer
sau ulei), dintre miez si bobina se numeste 'intrefier'.
 Constructia unui electromagnet clasic (traditional)
Camp magnetic

1. Miez 2. Tole 3. Manson 4. Bobina 5. Intrefier 6. Tija

7. Etansare dinamica 8. Sensul de impingere de catre arc
Fig. 5.12. Electromagnet de curent alternativ
Pe distribuitoarele hidraulice se pot monta electromagneti tip „traditional” pe cale de
disparitie sau „umed” foarte des utilizate in prezent.
La electromagnetii traditionali bobina este infasurata in jurul unui manson 3 si este
inconjurata de un cadru din tole 2 care disipeaza caldura generata. Miezul mobil 1 care
culiseaza in bobina este conectat rigid si axial cu tija impingatoare 6 care actioneaza
sertarul distribuitorului. Cand bobina nu este alimentata electric, arcul sertarului tine
miezul in pozitie retrasa. La acest tip de electromagnet intrefierul 5 este aerul. Cand
boina este alimentata se dezvolta un camp magnetic intre bobina si intrefier, iar miezul
este atras de bobina deoarece miezul de fier are conductivitate magnetica mai mare
decat aerul. Ca rezultat, spatiul umplut cu aer se diminueaza si miezul mobil pastreaza
aceasta pozitie cat timp electromagnetul este alimentat.
Este foarte important sa se previna patrunderea uleiului hidraulic in intrefier (intre miez
si bobina) si in acest scop este utilizata o etansare dinamica 7, dar fiind o frecare uscata
uzura este rapida fapt care conduce la o inlocuire frecventa.
Electromagnetii in constructie moderna umezi functioneza in ulei, figura 5.13. Piesa
mobila este unsa in permanenta rezultand o uzura redusa si o racire eficienta a
electromagnetului.
Bobina 6 este formata dintr-o sarma de cupru infasurata si fixata intre miezul tubular 7
si bucsa 5. Aceast subansamblu este invelit cu un material izolator 8.
Cand bobina 4 alimentata prin conectorul 16 cu cei doi pini, miezul mobil 9 culiseaza in
tubul 4 si impinge sertarul din corpul distribuitorului 13 prin intermediul tijei 10.
Discul perforat 12, tinut in pozitie fixa de arcul de compresiune 11, permite unei cantitati
suficiente de fluid sa curga in tub pentru a lubrifia si raci electromagnetul. Arcul de
compresiune nu are alt rol in functionarea distribuitorului.
In situatii de urgenta (caderi de tensiune) sau in timpul reglajelor sistemului,
distribuitorul cu electromagnet poate fi actionat manual prin apasarea butonului 1 (nu
toate distribuitoarele electrice sunt dotate cu el) acoperit cu un capac de protectie.
La distribuitoarele cu electromagneti de curent alternativ, miezul mobil este atras si
eliberat de atatea ori cate unde negative si pozitive ale sinusoidei sunt (50 Hz – 100
miscari pe secunda ale miezului mobil).
Varianta de electromagnet tot sau nimic in constructie umeda
Gauri prin care circula
uleiul

1. Buton 2. Capac de protectie 3. Inel de cupru (doar pentru c.a) 4. Tub metalic
5. Manson inelar 6. Bobina 7. Miez tubular 8. Carcasa bobinei 9. Miez mobil
10. Tija impingatoare 11. Arc 12. Disc perforat 13. Corp distribuitor 14. Pin impamantare
15. Pin conectare (2) 16. Conector electric 17. Piesa polara

Fig. 5.13 Electromagnet in constructie umeda

Acest fapt cauzeaza un bazait al componentei, iar miezul mobil este supus la atat de
multe socuri incat se uzeaza rapid. Prin adaugarea unui inel de cupru (3 – in figura 13),
curentul indus cauzeaza o defazare cu 90 a campului magnetic; din acest motiv, forta
de atractie dezvoltata de cele doua campuri magnetice nu ajunge niciodata in zero.
Bobinele unor electromagneti de pe piata pot fi inlocuite foarte usor si operatia poate fi
realizata cu circuitul sub presiune, deoarece tubul este insurubat in corp si etansat cu
inel O.
Inlocuirea bobinei arse a unui electromagnet – figura 5.14
Operatiile de inlocuire a bobinei defecte trebuie sa se efectueze in urmatoarea
succesiune:
se opreste utilajul;
se deconecteaza tabloul electric de la instalatia electrica;
se scoate conectorul electric;
se desurubeaza complet piulita 1, si se scoate saiba 1;
se scoate bobina 3 prin deplasarea acesteia axial de pe tubul 4;
 se monteaza bobina noua, saiba si se strange piulita:

1. Piulita
2. Saiba
3. Bobina
4. Tub metalic
5. Corp distribuitor

Figura 5.14. Componenta electromagnetului cu bobina detasabila

Exemple de montaj de electromagneti pe distribuitoare figurile 5.15, 5.16, 5.17.
Distribuitor 4 / 2 ( 4 - gauri, 2 pozitii, fara arcuri de readucere - bistabile
Simbolizare
Fig. 5.15. Distribuitor cu doi electromagneti, fara arcuri, comutat in ambele pozitii.
(arcurile apartin electromagnetilor cu bobina detasabila)
Distribuitor 4 / 2 ( 4 - gauri, 2 pozitii, cu arc de readucere pe o pozitie – monostabile)
Simbolizare

Fig. 5.16. Distribuitor cu un electromagnet si arc comutat in ambele pozitii.

La distribuitoarele 4/3 centrate cu arc, figura 17, miezul mobil al electromagnetului este
de asemenea prevazut cu arc aditional care il mentine retras cand bobina nu este
alimentata.
Distribuitor 4 / 3 ( 4 - gauri, 3 pozitii, cu arcuri de readucere in pozitia – centrala)
Simbolizare

Fig. 5.17 Distribuitor cu comanda electrica comutat in cele trei pozitii

Si la distribuitoarele cu centrare cu arc, miezul mobil al electromagnetului este de
asemenea prevazut cu arc aditional care il mentine retras cand bobina nu este
alimentata.
4.1.2. Distribuitoare cu comanda manuala si mecanica
Comanda manuala se refera la distribuitoarele asupra carora se exercita, direct, forta
musculara printr-o maneta, buton sau pedala. In figura 5.18 sunt prezentate doua
distribuitoare Dn 6 cu comanda manuala – cu maneta si cu buton rotativ si un
distribuitor Dn 10 cu rola si tachet.
 Fig. 5.18. Distribuitoare cu comanda manuala (maneta si buton rotativ) si mecanica
( rola cu tachet)
Variante de distribuitoare manuale actionate direct cu maneta:
-Distribuitor 4 / 2 ( 4 gauri, 2 pozitii ) cu maneta si arc de revenire, fara indexare –
figura 5.19
Simbolizare grafica – schema 01

Fig. 5.19 Distribuitor cu maneta comutat in cele doua pozitii

Distribuitor 4 / 3 ( 4 gauri, 3 pozitii ) cu maneta si indexare in fiecare pozitie, figura
5.20
Distribuitoarele comandate mecanic au atasate in lateral un capac de comanda cu rola
si tachet sau rola cu parghie. Actionarea se face cu cama montata pe organul de lucrul
in miscare sau pe tija unui cilindrul.
 Fig. 5.20. Distribuitor cu maneta indexat cu bila si arc comutat in cele trei pozitii.
- Distribuitor 4 / 2 ( 4 gauri, 2 pozitii ) actionat de cama si comandat cu tachet si rola-
schema 01, figura 5. 21.

Fig. 5.21. Comutarea distribuitorului in cele doua pozitii cu arc si cama

4.1.3. Distribuitor cu actionare directa cu comanda hidraulica sau pneumetica
Comanda hidraulica se foloseste pentru distribuitoarele Dn 6Dn 100
- Comanda pneumatica se foloseste pentru distribuitoarele Dn 6Dn 10
In figura 5.22 sunt prezentate doua distribuitoare Dn 6 – cu comanda hidraulica si
comanda pneumatica si un distribuitor Dn 10 cu comanada hidraulica
Fig. 5.22. Distribuitoare Dn6 si Dn10 cu comanda hidraulica si pneumatica
In figura 5.23 este prezentata solutia constructiva pentru distribuitoarele actionate direct
de presiunea uleiului (comanda hidraulica) sau presiunea aerului (comanda
pneumatica) Dn6 si Dn10.
Sertarul 1 este deplasat in dreapta de catre o tija actionata de pistonul 2 prevazut cu o
garnitura de etansare. Arcurile de capat au rolul de a readuce pistoanele in pozitia
initiala la incetarea comenzilor hidraulice sau pneumatice. Bucsa 3 este prevazuta
numai in cazul in care este necesara varianta cu indexare - sertarul ramanand pe
pozitie in cazul incetarii comenzii. La distribuitoarele cu comanda directa hidraulica Dn6
si Dn10 presiune se exercita pe pistoane iar forta se transmite la sertar prin intemediul
unei tije. La marimile nominale Dn16Dn100 comanda hidraulica se aplica direct pe
capetele sertarelor.

Fig. 5.23. Solutia constructiva a distribuitorului hidraulic si pneumatic cu actionare

directa
Simbolizarea distribuitoarelor cu trei pozitii cu comanda hidraulica:

Simbolizarea distribuitoarelor cu trei pozitii cu comanda pneumatica:

Pistoanele comenzilor pneumatice sunt mai mari decat cele hidraulice deoarece trebuie
sa realizeze forta de comutare la presiunea aerului de aproximativ 6 bar.
4.2. Distribuitoare pilotate
La distribuitoarele la care sunt necesare debite si presiuni mari in insalatiile hidraulice
comenzile directe (electromagneti, manuala, mecanica) fortele de comutare ale
sertarului sunt insuficiente, motiv pentru care marimile nominale mai mari ca 10 sunt
pilotate. In figura 5.24 si 5.25 sunt prezentate distribuitoarele pilotate electrohidraulic cu
montaj pe placa si respectiv pe flansa.

Fig. 5.24. Distribuitoare cu comanda electrohidraulica cu fixare pe placa

Fig. 5.25. Distribuitoare cu comanda electrohidraulica cu racordare cu flansa

4.2.1. Descrierea, functionarea si simbolizarea distribuitorului pilotat (4/3 cu
centru inchis)
In principal, un distribuitor pilotat, figura 5.26, este format dintr-un distribuitor principal 2
si un distribuitor de comanda 1 care il actioneaza pe primul. Distribuitorul de pilotare,
montat pe distribuitorul principal, furnizeaza o presiune pe capetele sertarului
obtinandu-se forta axiala necesara la comutare. La distribuitorul Dn 100 cu debit maxim
de pana la 7000 l/min, distribuitorul de pilotare Dn 16 este el insusi un distribuitor
pilotatat pentru a furniza un debit suficient de mare si a comuta intr-un timp. Dupa cum
se poate observa in figura de mai jos distibuitorul de comanda este Dn 10 ( 4/3) actionat
direct de electromagneti. Ambele camere ale arcurilor 6, 7 ( galben) sunt legate, fara
presiune cu bazin (albastru) orificiul T al distribuitorul Dn10 de comanda si in acest fel
sertarul 3 al distibuitorului pilotat este tinut fix in pozitia centrala de arcurile 7.
Distribuitorul de pilotare, 1 este alimentat cu ulei de comanda prin canalul 5 din corpul
distribuitorului principal. Anclansarea alternativa a unuia din electromagneti va dirija
uleiul sub presiune in camera arcurilor 4.1 sau 4.2 iar camera opusa o va lega la tanc (
Y) deplasand sertarul distribuitorului principal in dreapta sau stanga.
Dupa modul cum este alimentat acest canal simbolizat cu X (P al distribuitorului Dn10)
se deosebesc doua feluri: cu pilotare - comanda interna, cu pilotare-comanda externa.
Dupa modul cum sunt descarcate de presiune camerele din capetele sertarelor prin
distribuitorul de pilotare drenajul, sunt doua variante: prin orificiul T al distribuitorului
principal ( drenaj intern ) sau prin orificiul Y al distribuitorului principal ( drenaj extern)

Fig. 5.26. Distribuitor cu comanda electrohidraulica cu placa de temporizare a

comenzilor
In figura de mai sus este o varianta constructiva in care comanda X este externa, gaura
13 fiind obturata. Prin montarea inversa a sertarasului se obtine varianta cu comanda
interna cand este deschisa.
Simbolizarea simplificata a distribuitorului pilotat din figura 5.27 este cea a unui
distribuitor cu comanda directa cu electromagneti la care se adauga comanada
hidraulica (cele doua triunghiuri innegrite)
 Fig. 5.27. Distribuitor cu comanda electrohidraulica fara placa de temporizare.
Simbolizare.
In anumite situatii comutarea sertarului trebuie sa fie mai lenta, situatie realizata prin
montarea unui aparat numit drosel modular intre cele doua distribuitoare. In figurile 5.26
si 5.28 sunt prezentate doua solutii constructive ale droselului modular. Dupa cum se
poate observa in figura de mai jos, pe fiecare circuit A1 respectiv B1 sunt montate cate
o supapa de sens si un drosel. In varianta din figura uleiul deschide supapa de sens si
patrunde in camera arcului din stanga iar uleiul din camera din dreapta inchide supapa
de sens spre circuitul catre pilot, obligand debitul strangulat de drosel sa fie evacuat
prin gaura B1 si in final spre bazin. In acest fel se regleaza timpul de comutare al
sertarului la o valoare reglata de catre surubul filetat al droselului. In acest caz
droselizarea este pe iesire iar daca placa este montata rotita cu 180 strangularea
uleiului are loc inainte de a intra in camerele din capetele sertarului fiind o droselizare
pe intrare.
In figura 5.28 este prezentata si schema detaliata a unui distribuitor electrohidraulic
pilotat inclusiv cu placa de reglare a timpului de comutare ( drosel de cale modular)
La pilotarea distribuitoarelor hidraulice, ca regula generala, numarul de pozitii ale
distribuitorului de pilotarea este identic cu cel al distribuitorului principal comandat.
Ca varianta intalnita la distibuitoarele pilotate se mai utilizeaza si distribuitorul hidraulic
de pilotare cu comenzi pneumatice atunci cand se impun conditii antiex.

Distribuitorul pilot

Distribuitorul
comandat
 Schema detaliata a
distribuitorului pilotat

Fig. 5.28. Simbolizarea detaliata a distribuitorului cu comanda electrohidraulica cu

droselizare pe circuitul de iesire
4.2.2. Variantele de comanda si drenaj ale distribuitoarelor pilotate
Din punct de vedere al acestui criteriu se deosebesc mai multe combinatii intre
comanda X si drenajul Y- tabelul 2
Tabelul 2
Comanda X ( P al Drenaj Y (T al Explicatii
distribuitorului pilot) distribuitorului pilot)
X comunica cu P al
distribuitorului pilotat
intern intern Y comunica cu T al
distribuitorului pilotat
X comunica cu P al
distribuitorului pilotat
intern extern Y nu comunica cu T al
distribuitorului pilotat
X nu comunica cu P al
intern distribuitorului pilotat
extern Y comunica cu T al
distribuitorului pilotat
 X nu comunica cu P al
distribuitorului pilotat
extern extern Y nu comunica cu T al
distribuitorului pilotat
Presiunea minima necesara la X la distributoarele pilotate este in domeniul 410 bar care
trebuie mentinuta constanta in pozitiile de lucru. In figura 5.29 sunt prezentate diferite
variante de comenzi interne si externe cu drenaj intern.
La distribuitoarele care in pozitia centrala P a distribuitorului principal este inchis –
figura 29, a comanzii de pilotare nu creeaza probleme.
La distribuitoarele la care P comunica cu T in pozitia centrala, presiunea de alimentare
este mica, iar la anclansarea electromagnetului presiunea de pilotare nu poate realiza
forta necesara comutarii sertarului. Si in acest caz trebuie marita artificial prin
procedeele prezentate in figura 29 b si c

Fig. 5.29. Circuite de comanda si drenare

In cazul b se monteaza o supapa de sens pe circuitul P al distribuitorului principal, fie pe
traseu fie in corp. Presiunea de deschidere a supapei este suficienta pentru comutarea
sertarului, comanda X fiind conectata in amonte de aceasta. Acelasi rezultat poate fi
obtinut si prin montarea supapei pe traseul circuitului de tanc – cazul c. In cazul d este
prezentata o varianta in care pilotarea este externa furnizata de un acumulator care se
incarca in perioadele de lucru. Deasemenea, o varianta de pilotare externa - varianta e -
foloseste o pompa de capacitate mica, cu roti dintate si presiune medie reglata de o
supapa existenta pe circuitul acesteia.
5. Defectiunile, cauzele si remedierea ( mentenanta) distribuitoarelor hidraulice cu
sertar
Ca urmare a uzurii echipamentelor mobile ale distribuitoarelor, a impuritatilor uleiului
sau din alte cauze acccidentale in timpul duratei de viata ale aparatului sau constatat
urmatoarele defectiuni ( tabel 3)
Tabel 3
Nr.crt. Defectiunea Cauza Modul de remediere
 -se verifica functionarea
deplasarea sertarului prin
apasarea butonului de actionare a
miezului magnetic;
-electromagnet defect -se verifica tensiunea bobinei
-se inlocuieste bobina sau tot
electromagnetul de la caz la caz
- se inlocuieste tija impingatoare
daca aceasta este tasata
Distribuitorul cu - se scoate sertarul din corp, se
comanda electrica spala ambele repere cu petrol, se
nu comuta
- sertarul este blocat sufla cu aer, se ung suprafetele in
contact si se remonteaza si apoi
se probeaza.

- arcul nu readuce in - se inlocuieste arcul rupt sau tasat

pozita initiala la
incetarea comenzii.

- uzura obisnuita
mare ca urmare a
-se inlocuieste distribuitorul
depasirii duratei de
viata
Distribuitorul sau
- uzura accidentala - se schimba uleiul, se curata
pilotul are pierderi
ca urmare a instalatia, se monteaza cartuse noi
interne de ulei
patrunderii unor filtrante si apoi se inlocuieste
mari
particule abrazive in distribuitorul hidraulic
distribuitor cauzata
de filtrarea
necorespunzatoare
- se demonteaza placa de
- placa de droselizare droselizare se verifica cursa
Socuri ( lovituri de
((temporizare) supapei de sens si calitatile
berbec) instalatie
defecta arcului- se inlocuieste arcul sau
toata placa de droselizare
- se demonteaza distribuitorul,
Pierderi externe - inele O, mansete de piesele componente si se
de ulei etansare defecte. inlocuiesc etansarile statice si
dinamice
Comenzile - arcurile nu au forta - se demonteaza capacul comenzii
manuale nu se suficienta, manuale se face constatarea
mentin pe pozitia canalele circulare de aspectului arcului, se mareste forta
indexata indexare au muchiile de prestrangere sau se inlocuieste
rotunjite
 si se executa o piesa noua cu
canale de indexare

6. DISTRIBUTOARE IN CONSTRUCTIE SPECIALA

In afara de distribuitoarele cu sertar atat pe utilajele fixe cat si mobile se mai gasesc si
alte aparate speciale de distributie;
6.1. Distribuitorul rotativ
Distribuitoarele rotative au acelasi rol functional ca cele cu sertar cu deosebire ca piesa
de distributie este rotativa. Debitul este dirijat prin sfere, cilindru sau fante plane prin
rotirea unei manete care, de regula, este indexata intr-o pozitie fixa.
6.1.1. Distribuitor rotativ cu sfera ( bila )
Cel mai uzuale distribuitoare rotative sunt cele cu doua si trei cai cu doua pozitii
prezentate in figura 5.30 si mai rar cele 4/2. Sfera este etansata cu doua garnituri
speciale din teflon.

Fig. 5.30. Robineti cu sfera

- Distribuitoarele manuale 2/2 ( 2 gauri, 2 pozitii ) si 3/2 ( 3 gauri, 2 pozitii ) in pozitii de
functionare sunt exemplificate in figura 5.31.

Fig. 5.31. Robineii cu sfera comutate in diferite pozitii

6.1.2. Distribuitor manual rotativ cu distributie plana frontala
Distribuitorul cu distributie plana, rotativa mai uzuala este cea in constructie 4/3 ( 4
gauri, 3 pozitii) actionate cu maneta sau rozeta - figura 5.32. O placa plata rotunda cu
degajari se roteste pe suprafata de asezare conectandu-le cu gaurile din corpul
distribuitorului.
 Distribuitorul manual 4/3 ( 4 gauri, 3 pozitii ) in cele trei pozitii este prezentat in figura
de mai jos.

Fig. 5.32. Distribuitor rotativ cu trei pozitii cu distributie plana

7. Distribuitoare cu supape conice actionate manual

Supapele conice inchid pe scaune apasate de arcuri – figura 5.33, astfel incat pe pozitia
centrala racordurile P,A,T sunt inchise. La rotirea manetei spre stanga cama actioneaza
tija supapei conice, deschide calea P-A si inchide circuitele spre T. Rotind maneta spre
dreapta, circuitul P se inchide iar consumatorul A se descarca la bazin, T.

Fig. 5.33. Distribuitor comutat in cele trei pozitii

BIBLIOGRAFIE
Marin, V. s.a. 1981. Sisteme hidraulice de actionare si reglare automata. Probleme
practice. Proiectare, executie, exploatare. Bucuresti. Editura tehnica.
5.2. Deacu, L., Pop I. I., 1983. Hidraulica masinilor unelte. Cluj –
Napoca,Institutul Politehnic
5.3. *** Catalog Rexroth Hydraulik Trainer, 1978
5.4. *** Catalog Elemente hidraulice, Pmax = 315 bar, 1979. I. Balanta Sibiu.
5.5. *** Catalog Rexroth Hydraulik Trainer, 1978
5.6. REXROTH Bosch Group, 1995. Hydraulik – Komponenten fur industrielle
Anwendungen