POMPE CU PISTONASE RADIALE

1. CONSTRUCTIA SI PRINCIPIUL FUNCTIONAL

La pompele cu pistonase radiale, pozitia pistonaselor in blocul cilindrilor este pe raza,
variatia ciclica a volumelor de lucru realizandu-se datorita datorita dispunerii excentrice a
blocului cilindrilor fata de statorul pompei. Pompele cu pistonase radiale sunt in principal de
doua tipuri:
- cu alimentare exterioara
- cu alimentare interioara
La masinile cu alimentare interioara, distributia se face central, prin axul motoruluica in figura 1.
Cursa liniara a pistonaselor in blocul cilindrilor 4, generata ca urmare a montarii excentrice a
blocului cilindrilor fata de carcasa 6, se poate modifica daca valoarea exercitarii e poate fi
reglata. Pompele la care marimea e poate fi modificata se numesc cu debit variabil. Din figura
rezulta ca marimea cursei pistonaselor are valoarea s = 2e
Distributia fluidului intre camerele de lucru se face prin intermediul distribuitorului 3,
care este fix, dispus pe directia punctelor moarte al pistonaselor. Latimea distribuitorului 3 este
mai mare decat latimea canalelor de legatura ale pistonaselor cu galeriile de aspiratie, respectiv
refulare. La deplasarea pistonaselor de la PMI la PME, volumele de lucru sunt in crestere si se
produce aspiratia. Invers, la deplasarea pistonaselor de la PME la PMI volumele de lucru scad si
se produce refularea.

Fig. 1 schema pompei cu pistonase radiale cu alimentare interioara :

1-orificiu aspiratie; 2-orificiu refulare; 3-distribuitor;
4-blocul cilindrilor; 5- pistol plunjer; 6- stator.

Fig. 2 pompa cu pistonase radiale cu alimentare interioara cu debit variabil :

1- carcasa; 2- stator; 3- bucsa de frictiune; 4- surub pentru reglarea excentricitatii; 5- distribuitor;
6- pistonas; 7- rola.
In figura 2 este prezentata o masina cu pistonase radiale cu debit variabil la care reglarea
excentritatii si deci a cilindreei se face cu ajutorul unui sistem de tip surub piulita. Pompele cu
pistonase radiale se fabrica intr-o varietate mare de forme constructive. Principiul de fun ctionare
este acelasi pentru toate tipurile, diferite fiind niumai modul in care se face distributia lichidului
de lucru la spiratie, respectiv refulare si felul in care are loc contactul dinspre suprefata frontala a
pistoanselor si stator.
In figura 3 sunt ilustrate cateva moduri de realizare a contactului dintre pistonas si stator.
Pistoanele au de asemenea tijele articulate excentric. Distributia pompelor cu alimentare
exterioara se face prin niste canale periferice ale carcasei, distribuitorul lipsind. Dirijarea uleiului
catre aspiratie, respectiv refulare se face prin aceleasi canale care sunt legate la conductele de
aspiratie si refulare.
1. PERFORMANTE SI DOMENII DE UTILIZARE
Pompele cu pistonase radiale au in general pentru puteri mari( uneori pana la 3000 kW), debite de
pana la 8000 l/ min si presiuni de 250-300bar. Turatiile de antrenare variaza intre 100 si 1500
rot/min. aceste pompe sunt folosite la nava la majoritatea cazurilor la actionarile hidrostatice.

Fig 3. Contactul pistonas- stator

2. ELEMENTE DE CALCUL LA POMPELE CU PISTONASE RADIALE
Pentru inceput se pune problema calculului de predimensionare. Datele de intrare sunt
debitul Q, presiunea p si turatia n. daca se noteaza cu d diametrele pistonaselor, cu c cursa, cu
randamentul volumic, iar cu z numarul de pistonase, atunci debitul Q va avea expresia:
Q v p n v

Unde = 0, 96 ~ 0, 98. Din relatia de mai sus se scoate cilindreea v :

vp

Q
n v

vz

d 2
2e
4

Pe de alta parte insa, din figura 4 se vede ca, pentru un pistonas, cursa este c= 2e. In acest caz:
Cunoscand turatia n a discului, se scrie expresia debitului teoretic sub forma produsului dintre
turatie si cilindree:
Qt nv nz

d 2
e
2

Fig. 4 Schema de calcul la pompa cu pistonae radiale

Functie de debitul teoretic se poate calcula debitul real:
3

Q Qt v

unde este randamentul volumic. Literatura recomanda valorile raportului dintre excentricitatea
e si diametrul pistonaselor d, prin valoarea constantei
In aceste conditii,
z

d 3
n v
2

De unde, prin urmare, se poate determina relatia de predimensionare a diametrului pistonasului

pompei
d 3

2Q
v

Se considera acum contururile statorului si rotorului dispuse unul fata de celalalt la distanta e.
pentru inceput se pune problemacalculului cinematic. In triunghiul OAO din figura 4 se poate
scrie:
O1 A2 e 2 OA2 2eOA cos180 e 2 OA 2 2eOA cos
Pe de alta parte:
OA r x; O1 A R r e; O1O e

introducand relatia (2) in (1) se obtine:

r e

e 2 r 2 2rx x 2 2e r x cos

sau dupa unele prelucrari simple:

2re 2rx x 2 2e r x cos

Ordonand dupa puterile descrescatoare ale lui x va rezulta:

x 2 2 x r e cos 2er cos 1 0

rezolvand ecuatia (4) in raport cu x se obtine cursa pistonului la un moment oarecare t:

x r e cos

r 2 2er e 2 cos 2

Derivand aceasta expresie in raport cu timpul se va obtine viteza relativa:

vr

dx
e cos sin
x e sin
e sin
2
2
2

dt
r e cos

e cos sin

r e cos 2er
2

Daca se neglijeaza la numitorul fractiei termenii ce contin pe e, va rezulta:

vr e sin
sin 2
2
r

Derivand din nou in raport cu timpul se va obtine acceleratia relativa:

dv
e

ar r x e 2 cos cos 2
dt
2
r

Acceleratia de transport (centripeta) va fi:

at OA 2 2 r x 2

iar acceleratia Coriolis:

r 2 2er e 2 cos 2 e cos

ac 2v 2 2 e sin
sin 2
2
r

Pentru calculul debitului teoretic se pleaca de la expresia cilindreei definita prin produsul dintre
aria pistonasului si cursa:
vz

d 2
c
4

La pompele cu pistonase radiale:

c= 2e
si in aceste conditii:
v

zd 2 e
2

iar debitul teoretic va fi:

Qt nz

d 2
e
2

Debitul real se calculeaza in functie de debitul teoretic si randamentul volumic:

Q Qt v

4. NEUNIFORMITATEA DEBITARII LA POMPELE CU PISTONASE RADIALE

Aprecierile facute la pompele cu pistonase axiale referitor la neuniformitatea debitarii
raman aceleasi din punct de vedere cantitativ si la pompele cu pistonase radiante. La inceput se
stabileste expresia debitului momentan al unui pistonas considerand viteza relativa data mai sus:
5

d 2
d 2
e

vr
e sin
sin 2
4
4
2r

q1

Presupunem ca pompa are in total z pistonase, din care numai p lucreaza pe refulare. In aceste
conditii, debitul momentan livrat de cele p pistonase se poate obtine prin insumarea celor p debite
q:

d 2
e

e sin i sin 2i
4
2r

i 1
i 1
Pentru ca excentricitatea e este m ult mai mica decat raza r se neglijeaza termenul al doilea din
paranteza membrului drept al ecuatiei de mai sus
(17)
p

qt q1

d 2
qt
e sin i
4
i 1
p

Asa cum am aratat la pompele cu pistonase axiale,

i i 1
Unde

2
z

reprezinta pasul unghiular. Cu aceasta observatie, ecuatia de mai sus devine :

p
d 2
d 2
e sin i 1
e sin i 1
4
4
i 1
i 1
p

qt

Tinand cont ca suma din membrul drept al ecuatiei de mai sus se poate pune sub forma:
p
sin
p
2 sin p
sin i 1

2 z

i 1
sin
2
se gaseste expresia debitului refulat total

p
sin
d 2
2 sin p
qt
e

4
2 z

sin
2
Plecand de la expresia generala a gradului de neuniformitate a debitarii

q max q min
qmed
6

Se defineste debitul momentan mediu

d 2
z 2en
4

qmed

in cazul pompelor cu un numar par de pistonase

z
2

si

2
z

si prin urmare
2z
2
d
4 z sin 2z d e 1 cos
qt
e
2

4
4z z
4
z

sin
sin
z
z
sin

se face din nou notatia

cos

sin
z
1

cu care din ecuatia lui q t ( ) se determina expresiile debitelor instantanee maxim si minim:
qt max

d 2
d 2
e max ; qt min
e min
4
4

in care:
max

1
sin

; min

cos

In aceste conditii expresia gradului de neuniformitate a debitarii la pompa cu un numar par z de

pistonase radiale devine:

zpar

cos
d 2 1
z
e

4
sin
1 cos
sin

2
z

z
z

tan

z
z
2z 2z 2
d 2
sin
zen
z
2

In cazul pompelor cu un numar impar de pistonase,

p

z 1
2

repetand calculele se gaseste ca

zimpar

2
8z 2

Se observa ca gradul de neuniformitate a debitarii in cazul pompelor cu numar impar de

pistonase este de 4 ori mai mic decat in cazul pompelor cu numar par. De asemenea, se
micsoreaza cu patratul lui z. Din acest motiv se recomanda numere impare cat mai mari de
pistonase.

Fig.5 Schema de calcul a momentului rezistent

5. CALCULUL MOMENTULUI REZISTENT LA MASINILE MOTOARE CU PISTONASE
RADIALE
Consideram cazul unui pistonas radial aflat in contact intim cu cercul director al statorului
pompei, fig 5. Presupunem ca presiunea de pe fata activa a pistonasului este p forta din pistonas
determinata de presiunea p este:
Fp Fx

d 2
p
4

iar componentele sale tangentiala si normala sunt respectiv:

Ft Fx tan

d 2
d 2 p
p tan ; N
4
4 cos

Momentul dat de pistonas este:

M l Ft R Ft OA

unde
OA OE EA

S-a aratat mai inainte, atunci cand s-a analizat figura 4, ca

OA e cos R cos

ceea ce conduce la:

Ml

d 2
p e cos R cos tan
4

Deoarece din scrierea in doua moduri a segmentului OE

(fig 4) se poate obtine relatia de legatura dintre unghiurile si :
sin

e
sin
R

vom avea mai departe :

cos 1

e2
sin 2
2
R

sau in cazul unghiului mic :

e2
sin 2
R2
In aceste conditii, forta generata de pistonas de presiune si momentul rezistent la un
singur pistonas in raport cu punctul O din figura 5 vor avea expresiile:
cos 1

d 2
Ft
p
4

e
sin
R
e2
1
sin 2
2R 2

e
sin

d 2
e2
R

Mt
p
e
cos

R
1

sin 2

2
2

4
e
2R

1 2 sin 2
R

Momentul total al tuturor celor p pistonase cuplate pe refulare se obtine prin insumare:
p

sin i
d 2 e p
e2
2

Mt Mi
p
e
cos

R
1

sin

i
i
2

4
R i 1
e2
2
R
i 1
2

1 2 sin i
R
Din relatia anterioara se observa ca momentul rezistent total depinde de unghiul de rotire
i i 1
9

unde

Atat la pompe cat si la motoare, momentele rezistente sunt pulsatorii si ele se pot constitui
in elemente de excitare a sistemului mecanic, putand provoca vibratii torsionale. Din ratiuni pur
constructive, raportul

e2

2R
2

se poate neglija. In aceste conditii expresia momentului total se simplifica, putand fi scrisa
sub forma:
M t

d 2 e p
p sin i e cos i R
4
R i 1

In final, puterea pompei va fi:

Pp M med

Qp

pompa pompa

iar cea a motorului hidraulic:

Pp M med

Qp mot
med

10