Compesoarele cu piston

CAPITOLUL V
5. COMPRESOARELE CU PISTON
5.1. CALCULUL COMPRESOARELOR Compresorul cu piston se compune din unul sau mai multi cilindrii, amplasati in linie sau opusi, in care se misca pistoanele antrenate de un arbore motor, antrenat de o sursa de putere. Miscarea alternativa a pistonului deriva din miscarea arborelui cotit prin mecanismul biela manivela. Cilindrul compresor are la capete supape de aspiratie si refulare pentru gazele pe care le comprima . a) Randamentul volumetric Diagrama P-V a comprimarii este reprezentata in figura 5.1. P D C

P1 A0 A1 P0

A V real V geometric

B V

Fig. 5.1.. Diagrama P-V a comprimarii

Compesoarele cu piston
Linia A1 - B , exprima volumul geometric [ m3 ]descris de piston in cilindru, conform relatiei: Vg=/4 d2 h; unde: (4.1) d= diametrul pistonului [ m ] h= cursa pistonului [m] Dar aspiratia nu incepe in punctul A1 ci in punctul A, cind supapele de aspiratie se deschid sub influenta diferentei de presiune dintre cea din conducta de aspiratie gaze ce alimenteaza compresorul si presiunea din cilindru. Cind pistonul ajunge la finele cursei , in punctul B, aspiratia inceteaza si supapele de aspiratie se inchid. La cursa de intoarcere ( spre punctul A1 ) gazul aspirat in cilindru se comprima, pina cind presiunea din cilindru devine egala cu cea din conducta de refulare si se deschid supapele de refulare ( punctul C ). Din punctul C incepe refularea gazului din cilindrul compresor in conducta, proces ce continua pina in punctul D care corespunde capatului de cursa a pistonului ( punctul A). La reinceperea cursei de aspiratie ( A1 - B ) , gazul ramas in spatiul mort se destinde dupa linia D - A, de la presiunea de refulare la presiunea de aspiratie cind si supapele de aspiratie se redeschid , reincepind un nou ciclu de comprimare. Din cele descrise mai inainte se observa ca din cursa complecta a pistonului (A1 - B ), numai o parte este utila procesului de aspiratie a gazelor pentru comprimare si anume A - B, care reprezinta volumul real. Raportul dintre volumul gazului aspirat in cursa pistonului ( A - B ) si volumul geometric descris de intreaga cursa a pistonului ( A1 - B ) se numeste coeficientul volumetric al cilindrului compresor. Valoarea coeficientului volumetric ( randamentul volumetric ), este data de relatia: v=1-c(r1/K - 1), unde: (4.2) c- spatiul mort, in procente din volumul total descris de cursa pistonului; r - raportul de comprimare P1/P0 ( presiunea de refulare / presiunea de aspiratie ) K - coeficient adiabatic( K= Cp/Cv ) Aceasta formula teoretica trebuie insa complectata, tinindu-se seama de faptul ca nu exista o etanseitate perfecta intre piston si cilindru , de neetanseitatile supapelor de aspiratie si refulare, si de abaterea gazelor reale de cele ideale, atit la

Compesoarele cu piston

presiunea si temperatura de aspiratie cit si la cea de refulare. In acest caz formula devine: Zasp v=0,97-c( r1/K - 1), unde: Zref (4.3)

c, r, K, au aceiasi semnificatii ca mai sus, iar Zasp , Zref , reprezinta abaterile gazului real de la legea gazelor ideale, in conditiile ( P, t), de aspiratie si refulare. Procesul comprimarii este considerat politropic , intrucit cilindrii compresori sunt puternic raciti. Privind procesul de comprimare a gazelor in cilindrii compresori sub aspectul unei diagrame T,S, ( fig 5.2. ) se constata urmatoarele: gazul din starea existenta in conducta de aspiratie, redat prin punctul 1, este laminat prin supapa de aspiratie pina la starea redata in punctul 1; din punctul 1, gazul se incalzeste de la peretii cilindrului pe izobara 1-2; comprimare a poate fi initial apreciata adiabatic, dupa care gazele cedeaza peretilor cilindrului caldura;
Fig. 5.2. Diagrama T-S, privind procesul de comprimare a gazelor in cilindrii compresori

in timpul refularii gazele continua sa se raceasca pe izobara 3 - 4; in timpul refularii se realizeaza o laminare dupa izoentalpa 4- 4, iar gazul ramas in spatiul mort se va destinde dupa politropa 4 - 1, dupa care prin amestec cu gazul aspirat se va incalzi dupa izobara 1 - 1 - 2. Admitind racirea gazelor la refulare pentru a le aduce la starea de aspiratie,

Compesoarele cu piston

suprafata 30 - 3 - 5 - 50 - 30, va reprezenta cantitatea de caldura cedata in apa de racire. b) debitul de gaze naturale comprimate cu ajutorul compresoarelor cu piston este dat de relatia: ( D2 - d2 ) Qz= 2 unde: 4 h n n c v Pa T 60*24 Tasp (4.4)

2 - dublu efect al compresoarelor cu piston ( o fata a pistonului aspira gazele , cealalta fata comprima gazele aspirate in ciclul anterior); D - diametrul pistonului unui cilindru compresor, [ m ] d - diametrul tijei pistonului h - cursa pistonului, n - turatia compresorului cu piston nc - numarul de cilindrii compresori v - randamentul volumetric al comprimarii Pa - presiunea de aspiratie T - temperatura de referinta ( T= 288 K ) Tasp - temperatura de aspiratie a gazelor 60 - numarul de minute/ora 24 - numarul de ore/zi Qz - debitul comprimat intr-o zi T Qz=2260,8 ( D - d ) h n nc v Pa Tasp
2 2

[m] [m ] [ rot/min ] [ ata ] [k] [k] [ mc/zi ]

(4.5)

c) Puterea necesara comprimarii 1. Puterea necesara comprimarii gazelor naturale cu ajutorul compresoarelor cu piston se determina conform relatiei:

Compesoarele cu piston
N= 104 k Pa Vc v ( k - 1) 60 * 75 mec [( Pr Pa [ CP ] [ ata ] [ ata ] [ mc/min ] )(k-1)/k - 1] (4.6)

unde: N - puterea necesara comprimarii k - coeficientul adiabatic Pa - presiunea de aspiratie, Pr - presiunea de comprimare, Vc - volumul geometric descris de piston in conditiile de aspiratie

v - randamentul volumetric mec - randamentul mecanic 104 - coeficientul de transformare din Kgf/cm2 in Kgf/m2. Explicind volumul geometric descris de piston, calculat la temperatura de intrare a gazelor la aspiratie si tinind seama si de temperatura de referinta , valoarea lui Vc, este data de relatia: ( D2 - d2 ) (4.6) Vc= 2 4 h n nc Tasp T [ m3/min ]

unde termeni au aceiasi semnificatie si marime ca in cazul relatiei anterioare. Tinind seama de aceasta relatie , de faptul ca influenta factorilor din Zasp , Zref, se cuprinde in calculul randamentelor volumetrice si facind operatiile necesare, puterea se poate scrie sub forma : ( D2 - d2 ) 2 h n nc 4 N= ( K -1 ) mec 2. Calculul puterii solicitate de comprimarea a gazelor naturale, daca nu se cunosc elementele caracteristice ale compresorului cu piston ( D, d, h, T k Pav Tasp

[ ( r )(k-1)/k - 1] (4.7)

Compesoarele cu piston
n, nc, v ), dar se masoara debitul si presiunea de aspiratie si refulare , se face cu urmatoarea relatie: 104 Q K 1 N= [ ( r )(k-1)/k - 1] [ CP ] (4.9) 24*75 3600 K - 1 mec unde: Q- debitul comprimat k - coeficientul adiabatic Pa - presiunea de aspiratie, Pr - presiunea de comprimare, mec - randamentul mecanic r= Pa / Pr, ratia de comprimare [ m3/zi ] [ ata ] [ ata ]

3. Determinarea puterii necesare comprimarii cu piston, prin utilizarea diagramei I-S, se poate face pentru gazele naturale luind in considerare procesul comprimarii ca izontropic, cu cresterea entalpieie I, cu ajutorul relatiei:

427 N= 102 unde: G - debitul masic, G= Qv*0,717 / 3600 Qv - debitul volumetric orar I - cresterea entalpiei, [ Kg/ s ] [ m3/h ] [ Kcal / Kg ] G I (4.10)

4. O metoda simpla de determinare a puterii necesare comprimarii consta din utilizarea valorii debitului comprimat si a temperaturiilor gazelor la aspiratie si refulare, folosind relatia: 427 N= 102 G Cp T (4.11)

unde:

Compesoarele cu piston
Cp - caldura specifica ( pentru gazele naturale cu un continut de 99% metan si la o temperatura de 15,5 0C, Cp = 0,5271 Kcal/0C K )
- T = Tr - Ta

(4.12)

Ta - temperatura gazelor dupa aspiratie; [ k ] Tr - temperatura gazelor la refulare; Tr=Ta r k-1/k [k] G - debitul masic, G= Qv*0,717 / 3600 Qv - debitul volumetric orar 427 0,717 N= 102 Cp T 1,36 Qvh 3600 [ Kg/ s ] [ m3/h ]

; N = C Qv

Cu ajutorul tabelului 5.1., se poate determina rapid puterea ncesara comprimarii:

Puterea necesara comprimarii Tabelul 5.1.

r 1,05 1,1 1,12 1,14 1,16 1,18 1,2 1,25 1,3 1,35 1,4 1,45 1,5 1,55 1,6 1,65 1,7 1,75

Ta= 283 k 283 283 283 283 283 283 283 283 283 283 283 283 283 283 283 283 283 283

r k-1/k 1,011 1,022 1,026 1,03 1,035 1,039 1,043 1,053 1,062 1,071 1,08 1,089 1,098 1,106 1,114 1,122 1,13 1,137

Tr [ K ] 286,113 289,226 290,358 291,49 292,9 294,037 295,169 297,99 300,546 303,093 305,64 308,187 310,734 312,998 315,262 317,526 319,79 321,771

T 3,113 6,226 7,356 8,43 9,905 11,037 12,169 14,999 17,546 20,093 22,64 25,187 27,734 29,998 32,262 34,526 36,79 38,771
Tabelul 5.1.

C 1,86 3,73 4,41 5,09 5,93 6,61 7,276 6,61 7,276 8,976 10,5 12,02 13,55 15,1 16,6 17,95 19,31 20,7
(continuare)

Compesoarele cu piston
r 1,85 1,9 1,95 2,0 2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 2,6 2,7 2,8 2,9 3,0 Ta= 283 k 283 283 283 283 283 283 283 283 283 283 283 283 283 283 r k-1/k 1,152 1,16 1,166 1,173 1,186 1,199 1,211 1,223 1,234 1,246 1,256 1,267 1,277 1,287 Tr [ K ] 326,016 328,28 329,978 331,959 335,638 339,317 342,713 346,109 349,222 352,618 355,448 358,561 361,391 364,221 T 43,016 45,28 46,978 48,959 52,638 56,317 59,713 63,109 66,222 69,618 72,448 75,561 78,391 81,221 C 23,2 24,55 25,75 27,1 28,11 29,3 31,5 33,7 35,73 37,8 39,63 41,66 43,36 45,22

Pentru a afla puterea la motorul de antrenare , se utilizeaz relatia: Nm=Nc/mec (4.13) unde: [ CP ] Nm - puterea la motorul de antrenare Nc - puterea necesara comprimarii [ CP ] mec - randamentul mecanic ( pentru motoarele termice el este cuprins mec = 0,7 0,8; iar pentru motoarele elctrice mec = 0,9 - 0,95) Estimarea puterii necesare comprimarii cu ajutorul relatiei: Nc = Q Nu fp (4.14) unde: Nc - puterea necsara comprimarii [ CP ] Q - debitul comprimat [ mii m3/ h ] fp - factorul de pierdere, functie de ratia, valorile lui se gasesc in tabelul 5.2.
Factorul de pierdere functie de ratia de comprimare Tabelul 5.2.
2,5 1,2 37 2,7 1,18 41 3 1,15 46 3,2 1,13 49 3,5 1,12 52

intre

r fp Ncc

1,1 1,7 3

1,2 1,4 6

1,3 1,34 9

1,4 1,32 12,5

1,5 1,3 15

1,8 1,26 23

2 1,25 28

2,3 1,21 34

Compesoarele cu piston
5. Determinarea puterii cu ajutorul curbelor caracteristice Toate firmele constructoare furnizeaza curbe caracteristice, prin care se corijeaza calculele teoretice cu rezultatele experimentarilor in diferite domenii de utilizare. Curbele caracteristice si performantele rezultate din acestea, trebuie sa constituie conditii ferme pentru contractare receptie si garantii . In baza nomogramelor caracteristice unele firme constructoare furnizeaza rigle de calcul specifice determinarii si verificarii parametrilor de comprimare in conditii de exploatare. d) Comprimarea in trepte Compresoarele cu piston pot lucra intr-o singura treapta cu cilindrii in paralel sau in mai multe trepte, cu cilindrii in serie. Deasemeni agregatele de comprimare cu piston pot lucra in serie sau in trepte in cadrul aceleiasi statii sau chiar statiile de comprimare pot functiona unele fata de altele in trepte. Functionarea in trepte ( sau in serie ) a unui agregat de comprimare cu piston, a mai multor agregate in cadrul aceleiasi statii este determinata de urmatoarele considerente: declinul natural de presiune si debit a zacamintelor de gaze naturale, ca urmare a exploatarii intensive a acestora si a caracteristicilor lor geologo tehnice. necesitatea cresterii factorului final de recuperare; cresterea capacitatilor de comprimare; utilizarea judicioasa a spatiilor din cadrul statiilor de comprimare, posibilitatii de amplasare a unor statii, solutii tehnice necesare racirii gazelor, economia de energie necesara racirii precum si alte considerente tehnico-economice; limitarea temperaturii gazelor la nivel optim sub aspect tehnic si economic. Astfel, temperatura gazelor la refulare , in functie de ratie este data de relatia: Tr=Ta r k-1/k ; cu semnificatiile aratate anterior si unitatile de masura aferente. Temperatura de refulare este limitata in extractia si transportul gazelor , la 50 - 60 0C, iar in injectia gazelor pentru inmagazinare la 100 - 120 0C, din motive tehnice proprii compresorului si de siguranta in exploatare:

Compesoarele cu piston
limitarea efortului in tija pistonului compresor de gaze, care este functie de ratia de comprimare si care in general nu trebuie sa depseasca valoarea , r = 3 4, majoritate firmelor recomandind ca o limita maxima r = 3./treapta asigurarea functionarii economice a fiecarui agregat si a unor randamente ridicate pentru fiecare cilindru compresor, ratia de comprimare avind o pondere insemnata in calculul randamentului volumetric; economia de putere de comprimare, prin asigurarea racirii corespunzatoare a gazelor intre trepte, astfel ca temperatura initiala de aspiratie pentru fiecare treapta sa fie aceiasi; pentru echilibrarea treptelor si asigurarea unui consum minim de energie , este necesar ca ratia da comprimare sa fie aceiasi pentru fiecare treapta , conform relatiei:
n

Pr (4.15) Pa

r= unde: n - numarul de trepte de comprimare:

raportul dintre diametrele cilindrilor compresori si ratia de comprimare in doua trepte este dat de relatia:
D1

r= (

)2
D2

(4.16)

unde: r- ratia de comprimare intre trepte; D1 - diametrul cilindrilor din prima treapta [m ] D2 - diametrul cilindrilor din a doua treapta [m ] consumul de putere necesara comprimarii se determina pentru prima treapta si se inmulteste cu numarul de trepte, daca au acelasi raport de comprimare, sau se insumeaza puterile treptelor ( cilindrii inseriati, agregate inseriate, statii inseriate ), daca ratiile difera.

Compesoarele cu piston
5.2. REGLAREA DEBITELOR LA COMPRESOARELE CU PISTON.

5.2.1 Din cele aratate la capitolul 5.1., inceea ce priveste calculul debitelor si puterilor, la compresoarele cu piston, se constata urmatoarele:

a) Variatia presiunilor de aspiratie si refulare conjugata cu debitele comprimate poate conduce la suprasarcini in cadrul unei puteri instalate sau la neutilizarea completa a puterii. In sensul definirii puterii trebuie distinse urmatoarele notiuni: puterea necesara comprimarii, ca proces tehnologic in cilindrii compresori; puterea la arborele motor, derivand din puterea necesara comprimarii si majorata datorita randamentului mecanic; puterea dezvoltata de motoul de antrenare (motor termic in 2 sau 4 timpi, motor electric sincron sau asincron, etc). Referitor la puterea ce o dezvolta un compresor cu piston se pot distinge urmatoarele aspecte: prin conceptia volumetrica a cilindrilor compresori, conjugata cu parametrii tehnologici, puterea maxima necesara comprimarii este intotdeauna mai mica decit puterea maxima garantata la arborele motor, care la randul ei reprezinta 8090% din puterea motoarelor de antrenare. Pentru astfel de situatii nu se indica luarea unor masuri de protejare a agregatelor de comprimare prin reglarea parametrilor tehnologici (in special a debitului comprimat); se poate ajunge la limita maxima admisibila a puterii unui agregat de comprimare cu piston, cu tentativa de depasire a acesteia si atunci trebuie intervenit pentru diminuarea ei in special prin scaderea debitelor de gaze comprimare. b) Presiunea de aspiratie influenteaza direct debitul de gaze comprimat, mai ales la compresoarele cu piston, cu turatie relativ constanta (antrenate de motoare electrice). La presiuni de aspiratie constanta si la cresterea celei de refulare ca urmare a reactiei sistemelor de conducte din aval, debitul scade in cadrul aceleiasi puteri instalate. c) Efortul in tija pistonului de comprimare a gazelor este o functie de ratia de comprimare si este limitat de firmele furnizoare la o anumita ratie ( in general 3-4). La cresterea raportului de comprimare, care teoretic este de maximum 4-6, pentru o treapta de comprimare, randamentul volumetric si cel al comprimarii scade,

Compesoarele cu piston

deoarece gaze incep a fi aspirate numai dupa ce presiunea celor ramase comprimate in spatiul mort devine mai mica decat cea din conducta de aspiratie, respectiv cursa efectiv activa a pistonului se micsoreaza. 5.2.2 MENTINEREA ZONEI FAVORABILE DE FUNCTIONARE LA UN COMPRESOR CU PISTON Aceasta se face in domeniul indicat de calcule sau de curbele caracteristice , in conditiile in care presiuniile de aspiratie, presiunile de refulare si debitele sunt variabile, se realizeaza prin urmatoarele mijloace tehnice: a) variatia turatie compresorului cu piston: in cazul antrenarii compresorului cu piston cu motor electric variatia turatie este practic nula datorita turatiei constante a acestuia. Sunt unele solutii foarte scumpe ca de exemplu motoarele elctrice cu doua viteze sau variatoare de turatie intre motorul electric si compresoul cu piston, solutii in general neutilizate practic. In cazul gazomotocompresoarelor cu piston se poate realiza o variatie a turatiei in limite de 65 100%, dar cu urmatoarele inconveniente: 1.influenta volantei pentru reglarea ciclului motorului scade simtitor si motorul nu mai functioneaza rotund, 2.prezenta vitezelor critice, pentru care arborele cotit prezinta vibratii de torsionare, deosebit de periculoase. b) In cazul statiilor cu mai multe compresoare cu piston, incarcarea rationala a acestora se poate face in anumite limite, oprind sau pornind unele din aceste compresoare deoarece functionarea la cuplul maxim constant si la turatii variabile corespunde la consumuri specifice minime si randamente energetice maxime. c) In afara metodelor de mai sus, pentru mentinerea functionarii in limite optime a compresoarelor cu piston, acestea mai sunt prevazute partial sau total cu urmatoarele dispozitive tehnice, care asigura: Inchiderea cu intirziere a clapetelor de aspiratie. Aceasta intirziere este realizata prin comandarea unei parghii de apasare sau ridicare care mentine clapetele de aspiratie deschise in timpul unei parti din cursa de compresie a pistonului. Aceasta metoda permite obtinerea unui reglaj continuu, dar blocajul clapetelor trebuie sincronizat cu turatia, ceea ce in cadrul antrenarii cu motor termic, impune o corelare si o distributie delicata ca si obosirea prematura a clapetelor. Anularea totala sau partiala a dublului efect.

Compesoarele cu piston

Cilindrii compresorului cu piston pentru comprimarea gazelor naturale sunt cu dublu efect si se poate comanda acest tip de reglaj, prin blocarea comandata deschisa a supapelor de aspiratie, manual, hidraulic sau pneumatic. Blocarea deschisa a supapelor de aspiratie a unui cilindru compresor cu dublu efect, corespunde la punerea in mers in gol a compresorului si la un reglaj tot sau nimic. Daca se doreste un mers la 50% din debit se blocheaza supapele de aspiratie a unui singur efect, iar pentru cazul unui compresor cu doi cilindrii cu dublu efect, se poate obtine reglajul debitului, cu metoda mai sus aratata in limitele 0%, 25%, 50%, 75%, 100%. Acest dispozitiv permite racirea cilindrilor compresori prin gazele poaspat aspirate iar pierderea de energie este redusa la minimum datorita pierderilor mici de sarcina in supapele deschise la maximum. Variatia debitului prin aceasta metoda perturba regularitatea ciclului si a cuplului motor existent si de aceea trebuie determinata volanta de asa fel incit sa acopere un coeficient de iregularitate a turatiei de 1/100, in cazul functionarii celei mai defavorabile. Pentru compresoarele multietajate cu dublu efect, cilindrii ce lucreaza in serie, reglajul se obtine prin actionarea asupra supapelor de aspiratie a primului etaj. Variatia spatiului mort. Randamentul volumetric al unui compresor cu piston este variabil in functie de procentajul spatiului mort, asa dupa cum rezulta din formula (65) si de aceea se poate regla debitul de gaze comprimat prin actionarea unor spatii moarte aditionale fixe sau variabile progresiv. Spatiile moarte, fixe sau mobile se prezinta in principal ca in figurile 5.3 si 5.4., de mai jos: flansa

Fig 5.3. Spatiu mort fix

Fig. 5.4.. Spatiu mort variabil

Prin intermediul spatiilor moarte fixe cosntructive, mai ales la ratii sub 1,3 1,5, acestea au valori importante, cuprinse intre 7% 60%, iar randamentul volumetric poate varia intre 25% 80%.

Compesoarele cu piston

Prin atasarea spatiilor moarte fixe sau variabile care pot atinge 140% din volumul descris de pistonul compresor la o cursa, randamentul volumetric poate scade sub 20% si corespunzator acestuia debitul comprimat; Sistemul comunicatiei (gaurii) mediane. Intr-o forma simplificata, acest dispozitiv comporta un canal dispus in peretele cilindrului compresor, la jumatatea cursei pistonului si care poate fi pusa in comunicatie cu tubulatura de aspiratie printr-un robinet. In timpul cursei de aspiratie a pistonului prin aceasta derivatie se imbunatateste putin alimentarea cu gaze naturale a cilindrului in faza de aspiratie, dupa ce pistonul depaseste canalul din peretele cilindrului. Comprimarea propriu-zisa nu incepe decit dupa jumatatea cursei pistonului, adica dupa ce acesta depaseste canalul din perete (se produce totusi oarecare comprimare si in prima parte a cursei datorita pierderii de sarcina prin canal si legaturile aferente acestuia in aspiratia cilindrului). Deci se obtine o comprimare partiala, a debitului de gaze naturale in domeniul 50% 100%, din debitul nominal, in functie de pozitia robinetului (deschis - intermediar - inchis). 5.2.3. DESCHIDEREA BY-PASS-ULUI INTRE ASPIRATIA SI REFULAREA COMPRESORULUI CU PISTON. Deschiderea partiala sau totala a by-pass-ului ( fig. 5.5 ) intre conducta de aspiratie si
Conducta de aspiratie Conducta de refulare By - pass

Agreat compresor de gaz

Fig. 5.5. By-pass-ul compresorului

Compesoarele cu piston
cea de refulare a compresorului cu piston, conduce la scaderea ratiei si recircularea unei parti sau a intregului debit de gaze, cu reducerea corespunzatoare a puterii necesare comprimarii. De fapt aceasta este faza de punere in functiune a unui compresor cu piston. Dezavantajul acestei metode in cazul utilizarii ei in anumite cazuri pentru a nu se depasi puterea maxima admisa, la arborele motor, consta in faptul ca prin recirculare mai ales pe o bucla mica, gazele se incalzesc si de cele mai multe ori agregatul de comprimare declanseaza la depasirea parametrului temperatura gaze comprimate.